Louis Pasteur a fost un om de stiinta francez, pioner in domeniul microbiologiei.Louis Pasteur a venit pe lume in 1822 pe 27 decembrie.

Intr-o casuta modesta, in spatele careia se afla tabacaria, langa un rau cu apa limpede, intr-un peisaj fermecator, cu dealuri pline de livezi si vii, intr-o familie linistita si indestulata micul Louis a crescut fara sa simta greutatile vietii, jucandu-se cu copii vecinilor in curtea tabacariei,pe dealuri si pe malul raului. In 1825, familia s-a mutat la Marnoz, i apoi, n 1830, la Arbois. n timp ce studia la colegiul din Arbois, si-a descoperit un talent pentru pictura. S-a mutat la Paris, dar s-a reintors la Arbois, dezamagit de experiena sa artistic n capitala francez, i i-a luat bacalaureatul n litere (n 1840) i apoi, dupa un esec, n 1842, i pe cel n tiine matematice. Apoi, n 1843, a fost admis la cole normale suprieure la Paris, pe care a absolvit-o n 1847, sustinand doua teze, una de chimie i alta de fizica. Atat la scoala primara cat si in colegiul din Arbois, elevul Pasteur , se mentinea in grupul elevilor merituosi fara sa se straduiasca prea mult la vreo materie ,in afara de desen. Este numit profesor la noua Facultate de tiine din Lille, unde face o descoperire capitala, i anume demonstreaz c levurile din drojdia de bere sunt fiine vii care provoaca procesul de fermentatie. Prin lucrarile sale infirm pentru

totdeauna teoria generaiei spontane. ncepnd din 1865, studiaz o maladie care decima viermii de matase si reuseste s identifice fluturii bolnavi i sa le distruga ouale, nainte ca intreaga crescatorie s fie infestat. Pasteur este cucerit de acest nou domeniu al biologiei i reusete sa izoleze germenul numit apoi stafilococ. In urmatorii ani se declanseaz o adevarata cursa ntre Germania i Franta n aceasta ramura a stiintei care se va numi microbiologie. Impreun cu colaboratorii sai, Pasteur pune la punct un vaccin impotriva holerei, pe care il aplica cu succes n 1881. Cercetrile sale asupra turbarii ncep n 1880. Pasteur constat c mduva spinrii de animal infectat uscat ar putea mpiedica apariia acestei grave imbolnviri. Dup multiple incercari de a obtine un preparat cu calitati de vaccin i dupa multe ezitari, Pasteur face prima incercare la un copil muscat de un caine turbat. La 6 iunie 1885, incepe prima serie de injectii i, trei luni mai tarziu, copilul este salvat. Academia de tiine a Franei decide crearea unei institutii destinate tratarii turbarii. Este ceea ce se va numi mai tarziu celebrul Institut Pasteur.

El a murit in anul 1895 si a fost inmormantat intr-o cripta in incinta Institutului Pasteur la Arbois, 25 august 1880

Testamentul lui Pasteur

,,Acesta este testamentul meu. Las sotiei mele tot cea ce legea imi permite sa-i las.

Copiii mei sa urmeze calea datoriei pe care o au si sa aiba mereu pentru mama lor dragostea pe care o merita. L. Pasteur. Paris, 29 martie 1877 In timpul vietii a avut o descoperire uriasa detaliata mai jos:

Pasteurizare
Pasteurizarea este o metoda de conservare a produselor alimentare, mai ales a celor lichide, care consta in incalzirea alimentelor la o temperatura sub 100 C, de obicei pn la 60-70 C, urmat de o racire brusca a acestora la 4-6 C, pentru a distruge flora patogena a produselor alimentare fermentabile si n felul acesta a preveni alterarea acestora, pastrand intacte insuirile alimentului.

Pasteurizarea laptelui
Principalii factori care influenteaza eficienta procesului sunt temperatura si timpul de pasteurizare. In alegerea valorilor acestor doi parametri, trebuie sa se faca un compromis optim intre distrugerea microflorei i minimizarea efectelor secundare nedorite, urmarindu-se mentinerea valorii alimentare i a structurii normale. Laptele nu poate fi considerat bun pentru consum decat dupa distrugerea totala a bacilului tuberculozei, care se poate realiza n doua moduri diferite: -incalzire la temperatura de 62 C, timp de 6 minute, urmat de o rcire brusc la 4 C -incalzire la temperatura de 72 C, timp de 8-12 secunde, urmata deasemenea de o racire brusc la 4 C. Exista i o metoda de pasteurizare inalta (UHT / Ultra High Temperature) sau instantanee, care se face la 80-95 C pentru laptele de consum, iar pentru produsele lactate acide la 85 C timp de 30 de minute sau 90 C timp de 3 minute. Desi are avantajul de a distruge un numr mare de microbi (99,9%) din numrul microflorei din laptele crud, ceea ce permite pastrarea nealterata o perioada lunga. Are i dezavantajele de a reduce capacitatea de coagulare favorizand un coagul moale cu inglobare maxima de zer si cu gust amar, de a reduce continutul de vitamine, cele mai sensibile fiind vitamina B12, acidul ascorbic si de a produce, uneori, brunificarea (caramelizarea) laptelui prin formare de substante melanoide.