Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

FACULTATEA DE TIINA
I INGINERIA MATERIALELOR
SPECIALIZAREA INGINERIA i PROTECIA
MEDIULUI n INDUSTRIE

Studiul termodinamic al reaciei de reducere a


Sulfuratului de plumb

ndrumtor:
Prof. Dr. Silvia Paachia

Autor:
Tanase Ioana- Livia
Grupa: 17963 IPMI

2010-2011

Cuprins
pag.
I.

Notiuni introductive..........................................................................................................3
-date necesare studiului termodinamic..........................................................................4
II.

Transformarea temperaturii de topire si de firbere in toate scarile

termodinamice.....................................................................................................................................5
III.

Entalpia
1.Calcul in conditii standard .........................................................................................6
2.Aprecieri asupra stabilitatii compusilor obtinuti in comparatie cu alti compusi
similari....................................................................................................................................6
3.Determinarea dependentei entalpiei de reactie in functie de temparatura..................7
4.Particularizarea si trasarea grafica a dependentei entalpiei la 298K, 400K, 600K si 800K
pentru

un

mol

de

substanta

principala

respenctiv

200kg

de

substanta

principala................................................................................................................................8
IV.

Entropia
1.Calcul in conditii standard........................................................................................10
2. Aprecieri calitative asupra variaiei entropiei de reacie n condiii standard.........11
3.Determinarea dependentei entropiei de reactie in functie de temparatura...............11
4.Particularizarea si trasarea grafica a dependentei entropiei la 298K, 400K, 600K si 800K
pentru

un

mol

de

substanta

principala

respenctiv

200kg

de

substanta

principala..............................................................................................................................11

V.

Energia libera Gibbs


1.Calcul in conditii standard.......................................................................................13
2.Aprecieri asupra spontaneitatii procesului sistemului izolat/neizolat.....................14
3.Particularizarea si trasarea grafica a dependentei energiei libere Gibbs la 298K,
400K, 600K si 800K pentru un mol de substanta principala respenctiv 200kg de substanta
principala................................................................................................................................14

VI.

Afinitatea
-calculul afinitatii in conditii standard........................................................................16

VII.

Concluzii.......................................................................................................................17

VIII.

Bibliografie...................................................................................................................18

I. Notiuni introductive
Clasificarea fenomenelor fizice si chimice are doar importanta didactica, deoarece in
realitate fenomenele naturale sau cele prelevate implica totdeauna concomitent modificarile fizice si
chimice ale sistemului. Chimia fizica a aparut astfel din necesitatea studierii fenomenelor
complexe, vizand in special domeniul de jonctiune intre fizica si chimie.
Chimia fizica are ca obiect aplicarea cunostintelor si metodelor experimentale si teoretice din
fizica la studiul fenomenelor si substantelor chimice
Cuprinde trei domenii mari:structura materialelor, termodinamica si cinetica
Termodinamica este o stiinta complexa care include pe langa notiunile de termodinamica
clasica si notiuni de mecanica statistica si termodinamica moleculara.
Studiul termodinamic al reactiei de reducere a oxidului de argint implica ca reactanti
substanta oxid de argint (Ag2O) si elementul chimic Carbon (C), iar ca produsi argintul (Ag) si
monoxidul de carbon (CO).
Argintul este un metal alb stralucitor, si dupa cum ii spune numele argintiu. In taietura
proaspata, are o culoare usor galbuie. Face parte impreuna cu aurul, platina, paladiu, iridiu din
categoria metalelor pretioase. Este moale, maleabil si ductil, fiind metalul cu cea mai mare
conductibilitate electrica si termica. Se oxideaza cu usurinta in aer, formand oxizi(ex: Ag2O) si, de
asemenea, in prezenta sulfului, cu care formeaza sulfuri.
Monoxidul de carbon este o combintie ntre un atom de carbon si un atom de oxigen. El este
un gaz asfixiant, toxic, incolor i inodor, care ia nastere printr-o ardere (oxidare) incompleta a
substantelor care contin carbon. Acest proces are loc n cazul arderii la temperaturi inalte ntr-un loc
sarac n oxigen, formandu-se monoxidul n locul bioxidului de carbon. Monoxidul este un gaz
inflamabil, care arde cu o flacara albastra.
Carbonul este un element remarcabil din mai multe motive. Printre formele sale diferite se
numara una dintre cele mai moi (grafit) i una dintre cele mai dure (diamant) dintre substantele
cunoscute. Numele sau vine din frantuzescul charbone, care, la randul sau, vine din latinescul carbo,
nsemnand carbune.

Date necesare studiului termodinamic

Ag2O(s) + C() 2Ag(s) + CO(g)


Ag2O(s) oxidul de argint
C()

carbon

Ag(s)

argint

CO(g) monoxidul de carbon


Tabelul 1. Date termodinamice necesare studiului [1]
Nr.

Componen

H0f,298

S0f,298

crt.
1
2
3
4

i
Ag2O(s)
C()
Ag(s)
CO(g)

Kcal/mol
-7.30
0
0
-26,41

Cal/mol*k
29,1
12,37
10,20
47,18

Cp0=f(T)
b103

c10-5

Cal/mol*k

Cal/mol*k

Cal/mol*k

13.26
5,31
5,73
6,79

7,04
2,94
1,26
0,11

-0,06
-0,11

H of , 298 - entalpia de formare n condiii standard;


S of , 298
Cp

- entropia de formare n condiii standard;

- capacitatea caloric.

II. Transformarea temperaturii de topire si de fierbere in toate scarile


termodinamice
T(K) = T(oC) + 273,15(1)
T(oF) =

9
T(oC) + 32.(2)
5

T(oR) =

9
T(oC) + 491,67.....(3)
5

T(oRe) =

4
T(oC) + 0....(4)
5

Tabelul 2. Punctele de topire i fierbere ale compuilor reaciei studiate [2]


Nr.

Temperatura de topire

ctr.

Temperatura de fierbere

Componeni
o

1
2
3
4

C
230
3652
961,93
-199

Ag2O(s)
C()
Ag(s)
CO(g)

C
4200
2112
-191,5

Tabelul 3. .Exprimarea punctelor de topire i fierbere ale substanelor din reacia studiat n
diverse scri de temperatur [3]
Nr. Componen

Temperatura de topire
T(K)
T(oF)
T(oR)

Ag2O(s)
C()

503,15
3925,1

3
4

crt
.
1
2

446
6605,6

905,67
7065,2

Ag(s)

5
1235,0

1763,4

7
223,14

CO(g)

8
74,15

7
-326,2

133,47

T( Re)

Temperatura de fierbere
T(K)
T(oF) T(oR)

T(oRe)

184
2921,6

4473,1

7592

8051,6

3360

769,54

5
2385,1

3801,

7
4293,2

1689,6

-158,2

5
81,65

6
-344,7

7
146,97

-153,2

III. Entalpia
1.Calcul in conditii standard
Entalpia : este o funcie total de stare introdus de principiul I al termodinamicii necesar pentru
calculele energetice corespunztoare transformrilor care decurg n condiii izobare, o mrime
energetic i extensiv. Entalpia de formare (cldura de formare) este entalpia de reacie la
formarea unui mol de substan din elemente. Mai simplu poate fi definit drept efectul termic
de formare a 1 mol de substan din elemente.
0
Pentru o reacie entalpia, H R , 298 , se calculeaz dupa formula:

i =1

j =1

H R0 , 298 = i H 0f , 298 prod j H 0f , 298 react ......................................................(5)


0
unde H f , 298

prod

- entalpia de formare a produilor [Kcal/mol]

H 0f , 298 react - entalpia de formare a reactanilor [Kcal/mol]


i, j coeficienii stoichiometrici. [mol]

Ag2O(s) + C() 2Ag(s) + CO(g)


H R0 , 298 = 2*0-26,41+7,30-0
H R0 , 298 = -19,11 Kcal/mol*k
H R0 , 298 <0 reactie exoterma

2.Aprecieri asupra stabilitatii compusilor obtinuti in comparatie cu alti compusi


similari
Substanta pricipala este oxidul de argint, a carui stabilitate o vom compara cu cea a unor
compusi prezentati mai jos:

Tabelul 4. Entalpiile standard de formare a principalilor compui [4]


Nr.
crt.
3
2
5
4
1

Substana

H0R,298

SnO2(s)
SnO(s)
PbO2(s)
CuO(s)
Ag2O(s)

Kcal/mol*k
-138,8
-68,4
-66,12
-39,5
-19.11

SnO2

SnO PbO2

-138,8

CuO Ag2O

H 0f , 298

-68,4 -66,12 -39,5 -19.11

n comparaie cu compusul principal al reaciei studiate Ag2O(s) celelalte substanele sunt mai stabile.

3.Determinarea entalpiei de reactie in functie de temparatura

dH

= c p dT

...........................................................................................................................

c p 298 = a + b T +

c
..................................................................................................................(7)
T2

0
R

(6)
0

H R0 ,T = a + b T + 2 dT
T

H R0 ,T = a T + b T 2
n

i =1

j =1

c
+ IH.................................................................................................(8)
T

a = i a prod j a react .......................................................................................................(9)

a = 25,73+6,79-13,26-5,31
a = -0,32*10-3kcal/mol*k

i =1

j =1

b = i b prod j breact .........................................................................................................

(10)
b = 21,2610-3 + 0,1110-3 2,9410-3 7,0410-3
b = -7,35*10-6kcal/mol*k
n

i =1

j =1

c = i c prod j c react ........................................................................................................(11)

c = 2(-0,6)105 -0,11105 0-0


c = -0,23102 kcal/mol*k
Cunoscand a, b si c putem calcula constanta de integrare IH cu ajutorul relatiei(8):
IH = -19,11+95,36*10-3+326,35*10-3-0,07
IH = -18,77 kcal/mol*k

4.Particularizarea si trasarea grafica a dependentei entalpiei la 370K, 570K,


770K si 1000K pentru un mol de substanta principala respenctiv 200kg de
substanta principala
Pentru un mol de substanta principala:
H R0 ,T = a T + b T 2

c
+ IH.................................................................................................(12)
T

H0R,370=-0,118-0,503+0,06-18,77
H0R,370=-19,095 kcal/mol*k
H0R,570=-0,182-1,194+0,04-18,77
H0R,570=-20,106 kcal/mol*k
H0R,770=-0,246-2,178+0,02-18,77
H0R,770=-21,174 kcal/mol*k
H0R,1000=-0,320-3,675+0,023-18,77
H0R,1000=-22,742 kcal/mol*k
Datele entalpiei pentru un mol de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.1).

-17,00

entalpia[kcal/mol]

-18,00

370

-19,00

570

770

1000

-19,095
-20,106

-20,00
-21,174

-21,00
-22,00

-22,742

-23,00
-24,00
temperatura[k]

Graf.1dependenta entalpiei in functie de temperatura


Pentru 200 kg de substanta principala
Pentru a calcula entalpia de reactie a 200kg de substanta pricipala vom folosi formula:
H0R,T/200kg=n* H0R,T......................................................................................................................(13)
Unde:
n = numarul de moli prezenti in 200kg Ag
MAg=108 g/mol
N=200*103/108=1851 moli Ag
H0R,370/200kg=1851*(-18.471)= -35344,845 kcal/mol*k
H0R,570/200kg=1851*(-19.246)= -37216,206 kcal/mol*k
H0R,770/200kg=1851*(-20.314)= -39193,074 kcal/mol*k
H0R,1000/200kg=1851*(-21.882)= -42095,442 kcal/mol*k
Datele entalpiei pentru 200kg de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.2).

10

-30000,00

entalpie[kca/mol]

-32000,00
-34000,00

370

570

770

1000

-35344,845

-36000,00

-37216,206

-38000,00

-39193,074

-40000,00

-42095,442

-42000,00
-44000,00
temperatura[k]

Graf.2 dependenta entalpiei in functie de temperatura pentru 200kg de subst principala

IV. Entropia
1) Calcularea entropiei de reacie n condiii standard.
Entropia reprezint diferena dintre entropiile standard pentru produsele de reacie i entropiile
standard pentru reactani. Prin urmare, pentru calcularea entropiilor de reacie se procedeaz la fel ca
la calcularea entalpiilor de reacie din entalpiile de formare al substanelor participante.
0
Pentru o reacie entropia, S R , 298 , se calculeaz dupa formula:

i =1

j =1

S R0 , 298 = i S 0f , 298 prod j S 0f , 298 react ...................................................................................

(14)
0
unde S f , 298p rod - entropia standard de reacie a produilor

[ J mol K ]
[ J mol K ]

S 0f , 298re act - entropia standard de reacie a reactanilor


i, j coeficieni stoichiometrici [mol].

11

Ag2O(s) + C() 2Ag(s) + CO(g)


S R0 , 298 = 210,20+47,18-29,1-12,37
S R0 , 298 = 26,1110-3kcal/mol*k

2. Aprecieri calitative asupra variaiei entropiei de reacie n condiii standard.


Stransf >0 => process posibil din punct de vedere termodinamic
<0 => proces imposibil din punct de vedere termodinamic
=0 => procesul nu are loc deoarece nu poate fi controlat.
n reacia studiat S>0 => proces posibil din punct de vedere termodinamic.

3.Determinarea entropiei de reactie in functie de temparatura

dS = cp d ln T ............................................................................................................................
(15)
SR,T = alnT + bT -

c
+ IS...............................................................................................(16)
2 T 2

Unde:
IS- constanta de integrare
IS = 26,1110-3+1,82310-3+2190,310-6+0,12910-3
IS = 0,029 kcal/mol*k

4.Particularizarea si trasarea grafica a dependentei entropiei la 370K, 570K,


770K si 1000K pentru un mol de substanta principala respenctiv 200kg de
substanta principala
Pentru un mol de substanta principala:
S Ro ,T = a ln T + bT c

1
+ I S ....................................................................................(17)
2 T 2

12

S0R,370= (-1,892-2,719-0,08+30,252) 10-3


S0R,370= 0,025 kcal/mol*k
S0R,570= (-2,0.30-4,189-0,03+30,252) 10-3
S0R,570=0,023 kcal/mol*k
S0R,770= (-2,126-5,659-0,01+30,252) 10-3
S0R,770=0,022 kcal/mol*k
S0R,1000=(-2,21-7,35-0,01+30,252) 10-3
S0R,1000=0,020 kcal/mol*k

entropie[kcal]/mol*k]

Datele entropiei pentru un mol de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.3).


0,03
0,028
0,026
0,024
0,022
0,02
0,018
0,016
0,014
0,012
0,01

0,025
0,023

0,022
0,02

370

570

770

1000

temperatura[k]

Graf.3 dependenta entropiei in functie de temperatura pentru un mol de subs principala


Pentru 200 kg de substanta principala:
S0R,T/200kg=n* S0R,T......................................................................................................................(18)
S0R,370/200kg= 1851*0,255=46,275kcal/mol*k
S0R,570/200kg= 1851*0,240=42,573kcal/mol*k
S0R,770/200kg= 1851*0,224=40,722kcal/mol*k
S0R,1000/200kg= 1851*0,206=37,020kcal/mol*k
Datele entropiei pentru 200kg de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.4).

13

50,00
48,00

46,275

entropie[kcal/mol*k]

46,00
44,00

42,573

42,00

40,722

40,00
38,00

37,02

36,00
34,00
32,00
30,00
370

570

770

1000

temperatura[k]

Graf.4 dependenta entropiei in functie de temperatura pentru 200kg subs principala

V. Energia libera Gibbs


1) Calcularea energiei libere Gibbs n condiii standard.
Energia liber Gibbs este o mrime energetic, unitile de msur pentru aceasta fiind: cal, kcal, J
sau kJ. Este o mrime extensiv i o funcie termodinamic de stare, adic nu depinde de drum, ci
doar de starea iniial i final a sistemului i admite diferenial total exact functie de parametrii
de care depinde. Energia liber se definete:
G = H T S....................................................................................................................................(19)
0
Pentru o reacie energia liber Gibbs, G R , 298 , se calculeaz dupa formula:

0
0
0
G298
= H 298
T S 298
.................................................................................................................

(20)

Ag2O(s) + C() 2Ag(s) + CO(g)


0
G 298
= -19,11-29826,1110-3

G0298= -26,89 kcal


14

2) Aprecieri asupra spontaneitii reaciei n sistem izolat/neizolat


In capitolele anterioare am calculat:
H R0 , 298 = -19,11 Kcal/mol*k
S R0 , 298 = 26,1110-3kcal/mol*k
0
G 298
= -26,89 kcal
0
0
0
Deci: H R , 298 <0, S R , 298 >0, G 298
<0

Condiia termodinamicii de spontanitate a unui proces fizico-chimic n sistem izolate este ca S>0,
0
n reacia studiat S R , 298 = 26,11*10-3kcal/mol*k deci procesul este posibil din punct de vedere

termodinamic n sistem izolat.

3.Particularizarea si trasarea grafica a dependentei energiei libere Gibbs la


370K, 570K, 770K si 1000K pentru un mol de substanta principala respenctiv
200kg de substanta principala
Pentru un mol de substanta:
G0R,T= H0R,T -T*S0R,T.................................................................................................................(22)
G0R,370= -18,471-370*0,255= -28,345kcal
G0R,570= -19,246-570*0,240= -33,216kcal
G0R,770= -20,314-770*0,224= -38,114kcal
G0R,1000= -21,882-1000*0,206= -42,742kcal
Datele energiei libere Gibbs pentru un mol de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.5).

15

-20
energia Gibbs[kcal]

370
-25

570

770

1000

-28,345

-30

-33,216

-35

-38,114

-40
-42,742
-45
temperatura[k]

Graf.5 dependenta energiei libere Gibbs in functie de temperatura


Pentru 200 kg de substanta principala:
G0R,T/200kg= n*G0R,T.....................................................................................................................(23)
G0R,370/200kg= 1851*(-221,971)= -52466,595kcal
G0R,570/200kg= 1851*(-156,046)= -61482,816kcal
G0R,770/200kg= 1851*(-192,794)= -70549,014kcal
G0R,1000/200kg= 1851*(-227,882)= -79115,442kcal
Datele energiei libere Gibbs pentru 200kgde substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.6).

energia gibbs[kcal]

-10000

370

570

770

1000

-20000
-30000
-40000
-50000
-60000

-52466,595
-61482,816

-70000

-70549,014

-79115,442

-80000
-90000
temperatura[k]

Graf.6 dependenta energiei Gibbs in funtie de temperatura pentru 200kg subs principala
16

VI) Calculul afinitii de reacie n condiii standard


Scderea energiei libere a sistemului cu lucrul maxim reversibil pe care un sistem poate s-l
efectueze n cadrul unei transformri. Acest lucru maxim se numeste afinitate.
A = -G............................................................................................................................................(24)
Afinitatea de reacie este egl cu energia liber Gibbs luat cu semn schimbat, relaie valabil pentru
procesele izobare.
0
A298
= 26,89 kcal

Dup cum se observ, valoarea afinitii este pozitiv, deci reacia studiat este spontan.

17

VII. Concluzii
Ag2O(s) + C() 2Ag(s) + CO(g)
H R0 , 298 < 0

S R0 , 298 > 0

substana s-a format printr-un proces exoterm


proces spontan la orice temperatur

0
G 298
< 0 procesul decurge spontan n sisteme neizolate

0
A298
>0 procesul decurge spontan

18

VIII. Bibliografie

1. Formule, tabele, probleme de chimie fizic; G. Niac, V. Voiculescu, I. Bldea, N. Preda;


Editura Dacia, Cluj Napoca, 1984
2. Handbook of Chemistry and Physics, 47th Edition
3. Chimie general; Neniescu, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti 1979
4. Curs de chimie fizic. Termodinamic; S. Paachia

19

S-ar putea să vă placă și