COMPONENTE ALE INTELIGENTEI EMOTIONALE

Acestui tip de inteligenta ii stau la baza cinci componente majore : AutoConstientizarea Managementul emotiilor Imaginea proprie Automotivarea Abilitati sociale

Daca se analizeaza fiecare componenta in parte, se observa ca fiecare reprezinta o etapa a procesului de dezvoltare. Inteligenta emotionala,desi tine mult de latura subiectiva, nu se poate dezvolta fara ca o persoana sa parcurga fiecare componenta in parte.

Auto-constientizarea
- Determinarea punctelor forte si a limitarilor; - Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului, precum si de impactul acestora asupra celorlalti; - Analiza comportamentului dintr-o perspectiva introspectiva.

Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale reprezinta totalitatea evaluarilor, interpretarilor, impresiilor legate de propria persoana, de cei din jur si de diverse situatii. Aceste estimari sunt in mare masura determinate de mediul familial, experientele anterioare, sistemele de convingeri si valori si iau forma unui dialog interior. Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale ajuta la intelegerea modului in care dialogul interior influenteaza sentimentele, actiunile si reactiile, acestea putand fi schimbate in functie de diverse situatii.

 Un reper pentru managementul emotional si responsabilitate este sa realizam ca trecutul nu mai poate fi invinuit pentru actiunile noastre din prezent Doc Childre

Este mai important sa se tina minte evaluarile si estimarile facute, decat comportamentele celorlalti sau evenimentele care au cauzat anumite reactii. Intelesul pe care il atribuim persoanelor si evenimentelor pe care le intalnim sunt cele care determina sentimentele si comportamentul nostru. Facand aceasta distinctie, se asuma toata responsabilitatea pentru propriile succese sau insuccese. Este important sa se inteleaga ca gandurile, sentimentele si estimarile nu sunt constante, ele oscileaza datorita noilor informatii si situatii cu care se vine in contact.

Constientizarea informatiilor senzoriale Prin simturi se primesc informatii despre situatiile, evenimentele si persoanele din jur. Este important, sa se faca diferenta intre informatiile senzoriale si estimari. Cu cat creste gradul de constientizare cu atat mai mare este abilitatea de a lua in considerare procesul de filtrare si se poate face distinctia intre senzorial si estimare. Constientizarea sentimentelor Emotiile sunt raspunsuri spontane ale interpretarilor si evaluarilor facute. Ele furnizeaza informatii importante care ne pot ajuta sa intelegem ce facem si de ce procedam astfel. Constientizarea sentimentele unei anumite persoane nu este intotdeauna un lucru usor. Uneori avem parte de sentimente negative precum furia, tristetea si resentimentele. Experimentarea unor astfel de sentimente poate reprezenta o experienta neplacuta. In consecinta acestea se incearca a fi suprimate, ignorate, negate sau rationalizate. Suprimand sau ignorand emotiile se elimina oportunitatea de a le analiza. Recunoscandu-le si analizandu-le devenim capabili sa le facem fata si sa mergem mai departe. Constientizarea sentimentelor necesita o permanenta analiza practica.

Managementul emotiilor
* Obtinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii. * Sa fii flexibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.

Dupa ce o persoana devine constienta de limitarile pe care le are, dupa ce isi descopera si calitatile, urmeaza unul din cei mai importanti pasi si anume, sa capete experienta, sau mai degraba sa deprinda abilitatiile necesare pentru a face fata zilnic valului de emotii care il incojoara, pornind de la lucrurile fericite, la cele nocive, frustrarilor si mai ales stresului. Si pentru a putea invata acest pas, fiecare persoana care isi devolta aceasta latura trebuie sa isi doreasca din suflet sa faca aceasta schimbare, intrucat nu va putea altfel sa faca fata nici unei schimbari, pe nici un plan.

Imaginea proprie si Auto motivarea

* Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a face fata cererilor. * Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de dezvoltare personala.

Cheia succesului sau realizarea scopurilor pe care ti le-ai propus reprezinta o imagine de sine pozitiva. Potrivit rezultatelor studiilor de cercetare, persoanele care nu isi asuma responsabilitatea pentru ceea ce li se intampla rareori experimenteaza succesul. Cand cineva nu detine control, acesta devine victima. Victimizarea implica controlul unor forte exterioare. Imaginea proprie poate contribui la starea de persecutare in viata. Daca o persoana crede despre sine ca este nefolositoare si lenesa si ca nu are nici o contributie, va considera ca si cei din jurul sau in percep in acest fel, si de aceea comportamentul sau va fi in aceeasi nota. El descopera metode ingenioase pentru a sa autoproteja si pentru a evita o schimbare in viata sa. Imaginea de sine determina limitele implinirii personale si determina ceea ce poti deveni. Daca iti creezi o imagine de sine pozitiva iti maresti orizonturile. Imaginea de sine determina in ultima istanta succesul sau esecul personal. Imaginea de sine determina nu numai reusita ci si gradul de fericire. Imaginea de sine are multe implicatii in dezvoltarea personala si in punerea in valoare a potentialului. Imaginea de sine reprezinta o insumare a sentimentelor. Esecurile, succesele, talentele, dorintele trecute si viitoare sunt raportate la propria noastra imagine. Insumarea caracteristicilor ce descriu sine suntem sunt cele care ne determina sa reactionam cu sentimente de fericire si multumire sau de tristete si durere. Cand parerea despre propria persoana este in una pozitiva, ne simtim in viata si capabili de a ne asuma riscuri, ne simtim unici si curajosi. Cand aceasta este negativa, persoana devine defensiva si inspaimantata, se simte lipsita de siguranta si incordat, tinde sa devina pasiva, fara a avea incredele in altii, se retrage si evita conflictele. Cand are o parere proasta despre sine evitarea schimbarii devine unul dintre scopurile sale. Pentru unii aceasta ia forma unei cautari de simpatie, mila de sine, comportament auto-distructiv si speranta ca altii vor venii si il vor salva. Altii cauta raspunsul in alcool, droguri, tranchilizatoare, obsesii sexuale sau in obsesie pentru munca. La extrem, sunt cei care aleg depresia sau chiar sinuciderea.

Auto deceptia AUTO DECEPTIA reprezinta o strategie de a ne proteja parerea despre prorpia persoana prin negarea slabiciunilor si evitarea realitatii. *Asumarea responsabilitatilor in caz de succes si negarea responsabilitatilor in caz de esec. Exemplu: Intr-o relatie buna urmatoarele se fac afirmatii precum: Sunt foarte atent; Incerc sa rezolv; Am sa lucrez la ea Intr-o relatie negativa: El niciodata nu asculta; Ea este atat de iritata; El todeauna vrea numai cum stie el; Ea este atat de neprevazuta De multe ori ne concentram numai asupra caracteristicilor si trasaturilor bune. Avem tendinta de a ne supraestima propriile puteri si importanta. Cand oamenii casatoriti sunt intrebati cine are cea mai mare contributie in familie, 70% afirma, Eu. De multe ori adoptam atitudinea eu sunt bine, tu nu, umflandu-ne imaginea si diminuandu-i pe ceilalti. *Conceptia ca ceilalti ar trebui sa se schimbe, nu eu. Exemplu: In cadrul familiei ne asteptam de multe ori ca partenerul sa se schimbe mai degraba decat noi. *Inventarea scuze pentru esecul nostru. Exemplu: Studentii de multe ori au ca scuza pentru slaba lor pregatire academica: petrecerile, socializarile, bautura, drogurile, etc. Aceste suze permit studentilor sa-si mentina imaginea despre ei ca ar fi fost capabili de rezultate bune daca ar fi fost incercat. Cu aceste prime trei strategii demonstram ca avem dreptate sau ca suntem superiori si ceilalti au gresit sau sunt slabi. Ultima strategie ne permite sa ne acoperim slabiciunile, asa incat sa ne simtim superiori.

Auto motivarea Oamenii in general au o perceptie personala despre viata care le influenteaza motivatia. Ei pot sa aiba o referinta interna sau externa, Referinta este definita ca asteptarile generalizate ale unui individ cu privire la fortele care determina rasplata sau pedeapsa. Indivizii care au un referinta interna vad evenimentele ca rezultat al actiunilor proprii. Cele cu referinta externa vad evenimentele ca desfasurandu-se sub controlul unor factori externi precum norocul. O persoana cu o referinta exteriora atribuie esecul unei anumite actiuni unor factori pe care nu ii poate controla. Modul in care interpreteaza astfel de evenimente are o influenta majora asupra starii psihice. Daca persoanele simt ca nu au control asupra a ceea ce urmeaza sa se intample, scade probabilitatea ca ei sa caute solutii pentru problemele lor. Referinta este un concept cu un efect semnificativ in viata de zi cu zi. O persoana cu referinta interna considera ca propriile actiuni nu influenteaza evenimentele urmatoare. Persoanele cu referinta externa sunt predispuse sa sufere de pe urma depresiilor si a altor indispozitii. Cele cu referinta interna sunt predispusi sa se confrunte cu diverse incercari si sa le depaseasca cu succes. Cu toate ca actiunile pot sa nu influenteze evenimentele ce urmeaza, convingerea ca acest lucru este adevarat ofera acestor persoane o abordare mai pozitiva si pro activa fata de viata.

Abilitati sociale
* Ascultare activa * Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti * Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de ascultare * Asertivitate * Gestionarea conflictelor

Mai sus, spuneam despre abilitatiile pe care un om trebuie sa le descopere la propria persoana, pentru a putea sa isi dezvolte inteligenta emotionala. Pe langa componentele care o alcatuiesc, mai sunt acele abilitati pe care omul fie le are in mod nativ, fie le capata pe parcursul dezvoltarii personale. Printre abilitatile care sunt necesare imbunatirii acestui tip de inteligenta se numara: ascultarea, asertivitatea, barierele care trebuiesc depasite si increderea in propria persoana. Cea mai interesanta abilitate, dupa multe pareri, este ascultarea. De ce? Pentru ca multi oameni nu sunt capabil sa asculte sau asculta doar cu jumatate din atentie. In inteligenta emotionala au fost dezvoltate mai multe tipuri de ascultare, cum ar fi ascultarea in timpul liber de tip ascultarea la o cafea, atunci cand o persoana nu este atenta decat pe jumatate la ceea ce vroia interlocutorul sa spuna sau sa transmita. Conform studiilor, ascultarea de acest tip reprezinta persoanele care nu sunt capabile sa isi exteriorizeze sentimentele si emotiile si tot aceste persoane sunt cele care incearca sa poarte o conversatie serioasa intr-un mediu zgomotos. Alte tipuri de asculatare mai sunt si ascultarea informationala, bazata pe fapte, ascultarea bazata pe modul de exprimare mai mult decat pe cuvintele rostite, empatia si apatia, denumita si ascultarea fara interes. O alta abilitate care poate fi capatata in timpul vietii este asertivitatea, si anume, neinvadarea spatiului personal al unui om. Este o calitate care distanteaza si fizic si emotional si ajuta foarte mult la cunoasterea propriilor emotii, cat si a emotiilor celorlati.

Inteligenta emotionala nu se dezvolta usor, iar odata depasite barierele ei, se va descoperi o lume noua, in care oamenii sunt stapanii propriei vieti si nu emotiile. Bariera cea mai greu de infruntat este controlul emotiilor. Nu este usor ca cineva sa isi induca sa nu se mai streseze pentru orice lucru, sa faca fata frustarilor si sa le elimine din viata, si sa inlature emotiile negative, insa odata realizat acest pas totul devine mai simplu. Acesta este centrul inteligentei emotionale si totul pleaca de aici de la a constientiza si a vrea.