P. 1
Nicoleta Miulescu - Psihodiagnoza Moderna. Chestionarele de Personalitate

Nicoleta Miulescu - Psihodiagnoza Moderna. Chestionarele de Personalitate

4.88

|Views: 9,409|Likes:
Published by stefan arnautu
Chestionare de personalitate pentru copii.
Chestionare de personalitate pentru copii.

More info:

Published by: stefan arnautu on Nov 04, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/18/2015

pdf

text

original

Sections

MIHAELA MINULESCU

PSIHODIAGNOZA MODERNĂ
CHESTIONARELE DE PERSONALITATE

Universitatea SPIRU HARET

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MIHAELA, MINULESCU
Psihodiagnoza modern
ă. Chestionarele de personalitate /
Mihaela MINULESCU, Bucureşti, Editura Fundaţiei România
de Mâine
, 2004
320p.; 20,5 cm
Bibliogr.
ISBN 973-582-802-2

159.9.072

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004
ISBN 973-582-802-2

Redactor: Adela MOTOC
Tehnoredactor: Vasilichia IONESCU
Coperta: Marilena (GURLUI) BĂLAN
Bun de tipar: 10.12.2003; Coli tipar: 20
Format: 16/61×86
Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine
Splaiul Independenţei nr. 313, Bucureşti, s. 6, O P. 83
Tel./Fax: 410 43 80; www.SpiruHaret.ro

Universitatea SPIRU HARET

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE–PSIHOLOGIE

MIHAELA MINULESCU

PSIHODIAGNOZA MODERNĂ

CHESTIONARELE DE PERSONALITATE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE
Bucureşti, 2004

Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET

5

CUPRINS

Cuvânt înainte ………………………………………………………

11

Capitolul I. Cerinţe fundamentale în construirea
şi experimentarea chestionarului de personalitate

1.1. Principalele limite şi dificultăţi intrinseci măsurării personalităţii
prin chestionare ………………………………………………...

15
1.2. Cerinţe generale şi etape generale în construirea unui chestionar 17
1.3. Strategiile de construire a chestionarelor de personalitate …….. 20
1.3.1. Metoda intuitivă ……………………………………….… 20
1.3.2. Metoda empirică ………………………………………....

21

1.3.3. Metoda analizei factoriale ……………………………….

23

1.4. Modalităţile de construire a itemilor chestionarelor de personalitate

25

1.4.1. Problema limbajului ……………………………………..

26

1.4.2. Relaţia item – trăsătură …………………………………..

29

1.4.3. Caracteristici de suprafaţă ale itemilor …………………..

30
1.4.4. Caracteristici semantice ale itemilor …………………….. 33
1.4.5. Caracteristici psihometrice ………………………………

35
Extinderi: Caracteristici privind generarea itemilor ………………... 35
Concepte caracteristice ………………………………….

39

Proiect aplicativ de semestru ……………………………

42
Test de evaluare a cunoştinţelor ………………………… 42
Bibliografie şi comentarii ……………………………….

43

Universitatea SPIRU HARET

6

Capitolul II. Chestionarul de Personalitate California
2.1. Trăsături de personalitate ………………………………………

50

2.2. Teoria lui H. Gough privind dimensiunile interrelaţionale
ale personalităţii ………………………………………………..

52

2.3. Concepţia lui Gough privind evaluarea personalităţii
şi construirea unui chestionar dedicat normalităţii …………….

53
2.4. Varianta din 1972 a Inventarului de Personalitate California …. 56
2.4.1. Cele 18 dimensiuni ale personalităţii normale.
Prezentarea scalelor; conţinuturi şi atribute
în comportamentul interpersonal ………………………...

56

2.4.2. Interpretarea scalelor …………………………………….

70

2.5. Utilizarea datelor C.P.I. în consilierea educaţională
şi vocaţională …………………………………………………..

78
2.6. Scalele abreviate M.M.P.I. …………………………………….. 80
2.7. Varianta 1987 a C.P.I. şi modelul cuboid ……………………...

82

2.8. Exemplificarea interpretării unui profil ………………………..

84

Extinderi: Cercetări desfăşurate cu chestionarul C.P.I. ..…………...

85

Adjective Check List, ACL ……………………………..

90

Concepte caracteristice ………………………………….

91
Test de evaluare a cunoştinţelor ..……………………….. 94
Bibliografie ..……………....……………....…………….

94

Capitolul III. Chestionarul 16 Factori Primari – 16 P.F.Q.,
Chestionarul de Anxietate – C, Chestionarul de Personalitate
pentru Adolescen
ţi – H.S.P.Q.

3.1. Teoria factorială a lui R.B. Cattell asupra formării
şi funcţionării personalităţii ……………………………………

96
3.2. Chestionarul 16 factori primari – 16 P.F.Q. …………………… 103
3.2.1. Date despre chestionar …………………………………... 103
3.2.2. Prezentarea factorilor ……………………………………. 104
3.2.3. Modalitatea de calcul a factorilor secundari …………….. 115
3.3. Chestionarul de personalitate pentru adolescenţi – H.S.P.Q. …. 116
3.3.1. Sinteze ale cercetărilor axate pe dinamica factorilor
în adolescenţă ……………………………………………

117
3.3.2. Exemplificarea interpretării unui profil 16 P.F. …………. 120
3.4. Chestionarul „C” Cattell privind nivelul anxietăţii ……………. 122
3.5. Exemplificarea interpretării unui profil „C” …………………... 126
Extinderi: Date de cercetare ………………………………………... 128
Concepte caracteristice …………………………………. 130
Test de evaluare a cunoştinţelor ..……………………….. 131
Bibliografie ..……………....……………....……………. 132

Universitatea SPIRU HARET

7

Capitolul IV. Chestionarele de tip „Big Five”: NEO PI R, ABCD – M
4.1. Strategia de construire pornind de la specificul lingvistic …….. 134
4.2. Sensul superfactorilor în contextul interpretării structurii
şi dinamicii personalităţii: teoria lui Costa şi McCrae …………

139
4.3. Chestionarul NEO P R. Prezentarea factorilor şi faţetelor ……. 144
4.4. Date de cercetare privind legătura dintre Big Five
şi superfactorii motivaţionali ..……………....…………….…...

155

4.5. Date de cercetare privind semnificaţia superfactorilor personalităţii
în raport de sindroamele clinice ………………………………..

157
4.6. Abordări structurale: modelele de tip circumplex …………….. 160
4.7. Cercetări româneşti. Replicarea modelului psiholingvistic
în limba română ………………………………………………..

164
4.8. Chestionarul ABCD – M. Prezentarea factorilor şi faţetelor acestora 166
4.9. Exemplificare profil NEO PI R ………………………………... 168
Extinderi: Instrumente de tip Big Five …………………………….. 169
Concepte caracteristice …………………………………. 172
Test de evaluare a cunoştinţelor ..……………………….. 176
Bibliografie ……………………………………………... 176

Capitolul V. Inventarul de personalitate Myers-Briggs
5.1. Teoria lui C.G. Jung privind tipologia de personalitate ……….. 181
5.2. Inventarul tipologic Myers-Briggs – forma G ………………… 185
5.2.1. Atitudinile: Extraversia (E) şi Introversia (I). Preferinţa J. *P. 187
5.2.2. Descrierea scalelor MBTI ……………………………….. 187
5.3. Temperamentul ………………………………………………... 190
5.4. Exemplificare ………………………………………………….. 191
Extinderi: Utilizarea MBTI în selecţia profesională, consiliere
vocaţională şi în cercetare ……………………………….

194
Concepte caracteristice …………………………………. 200
Test de evaluare a cunoştinţelor ………………………… 201
Bibliografie ……………………………………………... 202

Capitolul VI. Chestionarul Eysenck de personalitate, EPQ
şi Inventarul Eysenck de Personalitate, E.P.I.

6.1. Teoria lui Eysenck privind structura personalităţii şi măsurarea
acesteia …………………………………………………………

203

6.2. Cei trei factori tipologici ai personalităţii: conţinuturi şi cercetări
experimentale ………………………………………………….

207

Universitatea SPIRU HARET

8

6.3. EPQ, Eysenck Personality Questionnaire şi EPI, Eysenck
Personality Inventory …………………………………………..

211
6.4. Interpretarea factorilor din E.P.I. ……………………………… 212
6.5. E.P.Q. include şi o a IV-a scală, psihotismul ………………….. 213
6.6. Exemplificarea unui profil E.P.I. ……………………………… 214
Extinderi: Date de cercetare privind cei trei superfactori în studiul
personalităţii delictuale ………………………………….

215
Concepte caracteristice …………………………………. 216
Test de evaluare a cunoştinţelor ………………………… 217
Bibliografie ……………………………………………... 218

Capitolul VII. Chestionarul de tendinţe accentuate Smiescheck
7.1. Teoria lui K. Leonhard privind normalitatea şi condiţia
de anormalitate ………………………………………………….

219
7.2. Chestionarul de tendinţe accentuate …………………………… 222
7.3. Prezentarea caracteristicilor unor tipuri de firi accentuate …….. 222
Extinderi: 1. Convertirea notelor brute în procente ………………... 235
2. Abordări contemporane ale condiţiei psihopatologice
a personalităţii ………………………………………...

236

3. Evoluţii şi tablouri clinice ale unora dintre personalităţile
accentuate ……………………………………………..

238
Concepte caracteristice …………………………………. 242
Test de evaluare a cunoştinţelor ………………………… 245
Bibliografie ……………………………………………... 246

Capitolul VIII. Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota
8.1. Construirea M.M.P.I. ………………………………………….. 247
8.2. Scalele standard ale M.M.P.I.: conţinutul scalelor de validare
şi al scalelor clinice, aspectele de psihopatologie ……………...

253
8.3. Condiţia de normalitate a scorurilor …………………………... 258
8.4. Codificarea rezultatelor ………………………………………... 259
8.5. Exemplificarea interpretării unui profil MMPI ………………... 260
Extinderi: Prezentarea noilor scale standard şi experimentale
din MMPI 2, MMPI 2 A ………...………………………

264
Concepte caracteristice …………………………………. 268
Test de evaluare a cunoştinţelor ………………………… 269
Bibliografie ……………………………………………... 270

Universitatea SPIRU HARET

9

Capitolul IX. Chestionarul Psihopatie, Nevroză, Paranoia, P.N.P.
9.1. Câteva date de istorie ………………………………………….. 271
9.2. Analiza itemilor şi constituirea scării definitive ……………..... 273
9.3. Interpretarea chestionarului PNP ……………………………… 274
Extinderi: Date de cercetare privind veridicitatea diagnosticului ….. 276
Test de evaluare a cunoştinţelor ………………………… 277
Bibliografie ……………………………………………... 277

Capitolul X. Teste de temperament: GZTS, STR-R, ZKPQ, A.I.S.S.
10.1. Evidenţa comportamentală a caracteristicilor temperamentale 278
10.2. Chestionarul de personalitate Guilford-Zimmerman ………… 279
10.3. Chestionarul de temperament Strelau (revizuit), STR R …….. 282
10.4. Chestionarul de personalitate Zuckermann – Kulman, ZKPQ … 286
10.5. Inventarul Sensation Seeking, A.I.S.S. ………………………. 289
Extinderi. Inventarul AISS, itemii, grila, interpretarea …………….. 289
Test de evaluare a cunoştinţelor ………………………… 291
Bibliografie ……………………………………………... 291
Glosar ……………………………………………………………… 293
Bibliografie generală ……………………………………………… 307

Universitatea SPIRU HARET

10

Universitatea SPIRU HARET

11

CUVÂNT ÎNAINTE

Secolul XX a reprezentat un triumf al ştiinţei aplecate spre cunoaşterea
realului exterior fiin
ţei umane. Secolul XXI va trebui să compenseze printr-o
egal
ă preocupare pentru cunoaşterea realităţii interioare, a psihicului uman, a
structurilor profunde, a dinamicii, a sensurilor formative. Acest lucru cu atât
mai mult cu cât, dac
ă vrem să stăpânim răul din lume, distrugerea şi haosul
social, pasul va fi spre cunoa
şterea şi înstăpânirea distrugerii şi haosului
propriu – spre responsabilitatea profund
ă a gesturilor şi acţiunilor proprii
asumate con
ştient.

Dacă astăzi omul obişnuit ştie din ce în ce mai mult despre felul cum
este alc
ătuit şi funcţionează corpul uman, ştie însă foarte puţin despre propriul
psihic; liberul arbitru, visul emancip
ării individului de sub tutela naturii, se
dovede
şte, examinat îndeaproape, o himeră. Nu noi suntem adevăraţii stăpâni
ai comportamentului, deciziilor, reac
ţiilor, chiar gândurilor noastre. Şi nici
m
ăcar nu este cineva din exteriorul nostru, acela pe care să-l putem învinui
sau ruga. Mult din ceea ce facem, suntem, decidem, gândim, vis
ăm ţine de
interiorul profund al fiin
ţei noastre, de forţele uriaşe ale realităţii psihice, la fel
de uria
şe precum cele care ţin laolaltă structura atomului într-o entitate.
Mai ales din aceast
ă perspectivă privite lucrurile, observaţia unora
dintre gânditorii cei mai sceptici ai secolului trecut î
şi dezvăluie adevărata
semnifica
ţie: dacă va fi să mai existăm, secolul abia început va trebui să fie un
secol al fiin
ţei noastre profunde, al transcendenţei. Un secol în care omul va fi
responsabil de sine sau nu va mai fi deloc. Un secol în care vom c
ăuta temeiul
fiin
ţării în acel imago dei noi înşine, renunţând la himera egocentrismului
pentru a putea da curs
şi sens potenţelor creative într-un mod constructiv şi
armonic pentru realitatea din jur.
Înc
ă din 1956, Jung vorbeşte, în Sinele descoperit, de modul paradoxal,
„dubla gândire” prin care trebuie s
ă lucreze mintea omului de ştiinţă dacă
doreşte să înţeleagă ceva din realitatea psihismului uman. Pe de o parte
intervine cunoa
şterea asigurată prin educaţia ştiinţifică, bazată în principal pe
adev
ărul statistic, furnizând o imagine raţională şi realistă a lumii, imagine în

Universitatea SPIRU HARET

12

care individul concret apare ca un fenomen marginal, fără a juca un rol
decisiv. Pe de alt
ă parte, concomitent, va trebui să intervină în judecată al
doilea tip de gândire, diametral opus, care porne
şte de la situarea individului
în centrul cunoa
şterii, „dat existenţial iraţional, care este adevăratul purtător
al realit
ăţii”, omul concret opus omului „normal”.
Ca psihodiagnostician, mai ales utilizând datele ob
ţinute prin
instrumente de evaluare cuantificabile, precum chestionarele de
personalitate, este dificil, dar absolut necesar, s
ă-ţi asumi responsabilitatea
de a vedea, dincolo de informa
ţiile normalizate, felul cum datele obţinute
prin aceste instrumente pot fi integrate în ecua
ţia personală a omului viu pe
care îl ai în fa
ţă. Să ai în acelaşi timp o limpede gândire analitică şi o
intui
ţie sintetică privind aspectele dinamice specifice persoanei.
Psihodiagnoza este un pas. M
ărimea reală a acestui pas, modul cum
putem s
ă cunoaştem, pentru a ajunge la înţelegere, sensul normativ sau
ideografic al demersului însu
şi, rămân o decizie personală a fiecăruia dintre
psihologi, decizie care
ţine şi de cât de largi şi aprofundate sunt cunoştinţele
sale, cât de responsabil este dispus s
ă se implice în interpretări, depăşind
tenta
ţia unui demers diagnostic reducţionist şi asumându-şi dificila sarcină a
unei în
ţelegeri centrate pe subiect, pe structura de profunzime. Un astfel de pas
nu cere forma
ţia unui erudit, dar cere instinctul cercetătorului, pentru care
fiecare aspect deschide noi posibilit
ăţi, formulează noi ipoteze care se cer
corelate, verificate, care conduc spre noi aspecte tot mai structurate
şi mai
coerente, dar f
ără a ucide misterul, „corola de minuni” a unicităţii fiinţei vii,
transformând-o într-un adev
ăr încremenit şi irelevant pentru viaţă.
F
ără a ambiţiona spre decizii definitive, pentru că viaţa iraţională şi
proteic
ă nu va putea fi niciodată supusă şi cuprinsă într-o dogmă.
Ceea ce ne putem dori este s
ă păşim cu sfială, dar conştienţi, în
sanctuarul zeului, nu cerându-i supunere sau îndurare, ci încercând s
ă
cuprindem şi să ne integrăm armoniei şi ordinii creaţiei primordiale. Atunci,
abia atunci, vom putea spune, o dat
ă cu Jung, că nu numai cunoaştem, dar şi
în
ţelegem, nu numai ne înţelegem pe noi înşine, dar înţelegem şi pe cel
asemenea nou
ă şi totuşi mereu unic om obişnuit. Când omul obişnuit al
planetei se va întoarce spre sine pentru a sonda profunzimile insondabile ale
psihismului propriu, în
ţelegând astfel frumuseţea şi forţa fiinţei umane,
oamenii nu vor mai fi un pericol pentru Terra.
Psihologia este un ghid, poate fi un prim pas. Truda
şi victoria
asumate individual ne pot îmbog
ăţi mereu viaţa. Este foarte posibil ca, o
dat
ă cu era realităţii virtuale, testele psihologice să cunoască o cu totul altă
turnură. Viitorul este mereu incitant şi deschis.

Universitatea SPIRU HARET

13

* * *

Prin acest curs am urmărit cunoaşterea, înţelegerea şi formarea
abilit
ăţilor şi deprinderilor care permit practicarea activităţilor specifice
pentru testarea psihologic
ă: cum se construieşte un chestionar psihologic şi
care sunt cerin
ţele ştiinţifice ce permit ca rezultatele şi interpretarea
comportamentului persoanei s
ă fie valide; care sunt strategiile de testare
psihologic
ă a personalităţii; tipuri de teste şi tipuri de aplicaţii practice.
Aplica
ţie: construirea unui chestionar dedicat unei trăsături de
personalitate, aplicarea experimental
ă pe un lot de subiecţi şi analiza
ştiinţifică (analiza de itemi şi fidelitatea – consistenţa internă) a acestuia.

În prezentarea unor concepte cheie au fost prelucrate şi datele din
următoarele dicţionare de psihologie:
Dictionary of Psychology, A. S.Reber, The Penguin, 1985 (DP 85)
Dicţionar de psihologie, R.Doron, F.Parot, Humanitas, 1991 (DP 91)
Dicţionar de psihologie, U.Schiopu, 1997 (PD 97)
Dicţionar de psihologie, Larousse, Editura Univers enciclopedic, 1998 (Lr 98)

Autoarea, 2003

Universitatea SPIRU HARET

14

Universitatea SPIRU HARET

15

Capitolul I
CERIN
ŢE FUNDAMENTALE ÎN CONSTRUIREA
ŞI EXPERIMENTAREA CHESTIONARULUI
DE PERSONALITATE

Capitolul prim se centrează pe problematica tehnicii de
construire
şi experimentare a chestionarelor destinate evaluării
personalit
ăţii. Dintre aspectele teoretice şi practice sunt prezentate:
principalele limite
şi dificultăţi intrinseci măsurării personalităţii prin
chestionare; cerin
ţele generale şi etapele generale care intervin în
construirea
şi experimentarea instrumentelor psihologice de acest tip;
strategiile de construire a chestionarelor de personalitate prin metoda
intuitiv
ă, metoda empirică şi metoda analizei factoriale. Sunt pre-
zentate
şi principalele tipuri de probleme care apar în construirea şi
experimentarea itemilor chestionarului, respectiv: strategiile generale
de construire a itemilor
şi problema limbajului utilizat; tipurile de
rela
ţii între item şi trăsătura de personalitate; problemele legate de
caracteristicile de suprafa
ţă ale itemilor, de caracteristicile semantice
ale itemilor
şi de cele psihometrice. De asemenea, sunt prezentate
conceptele semnificative, un test cu întreb
ări de evaluare a cunoş-
tin
ţelor şi referinţele bibliografice.
În cadrul acestui curs studentul realizeaz
ă şi un proiect de cer-
cetare, al c
ărui conţinut este prezentat la finele acestui capitol.

1.1. Principalele limite şi dificultăţi intrinseci măsurării
personalit
ăţii prin chestionare

Înainte de a prezenta cerinţele fundamentale care ţin de constru-
irea şi validarea unui chestionar de personalitate, vom trece în revistă
câteva dintre principalele limite şi dificultăţi pentru acest gen de
instrumente de evaluare a personalităţii.
Ceea ce teoreticieni de anvergura unor Anastasi sau Cronbach,
acum 40 de ani, şi Angleitner, John, Löhr sau Hofstee şi De Raad, Costa
şi McCrae pentru anii ’90 reproşează chestionarelor ca instrumente ţine
de limitele capacităţii de operaţionalizare a dimensiunilor de măsurat, de
exprimare, dar şi de controlul modului cum este transmisă şi receptată

Universitatea SPIRU HARET

16

informaţia. Mai mult depinde de o dificultate exterioară instrumentului
propriu-zis, şi anume de intenţionalitatea şi starea interioară a res-
pondentului şi distorsiunile consecutive acesteia. Analizele moderne
încearcă să reconsidere, într-o manieră sistematică, diferitele nivele ale
problematicii chestionarelor, în primul rând modul de construire a
itemilor, forma şi conţinutul lor; în al doilea rând, se adresează chiar
tehnicilor statistice, pentru a detecta surse de distorsionare sau pentru a
construi modele sistemice de control matematic al corelării informaţiilor
(a dimensiunilor şi a faţetelor acestora, atât între ele, cât şi cu alte
aspecte ale personalităţii).
Urmarea acestui sistematic efort de control al circulaţiei şi
prelucrării informaţiei la toate nivelele, de la formularea şi construirea
chestionarului la receptarea, la prelucrarea şi rezolvarea itemilor de
către subiect şi apoi la interpretarea acestor răspunsuri într-o manieră
care să se apropie cât mai mult de realitatea vie, este constituită, pe de o
parte, din taxonomizările care au clarificat, în ultimul deceniu, o bună
parte din „haosul” unor probleme precum formatul itemilor, conţinutul
lor, caracteristicile situaţionale etc. Pe de altă parte, aceste probleme fac
obiectul unor dezbateri în simpozioane internaţionale cu teme precum:
cauzalitatea (Silva, Westmeyer, 1994), dezirabilitatea (Nowack, Hofstee
& Hendriks, Parlhus, Borkenau & Ostendorf, Fernandez-Ballesteros &
Zamarron, 1995), bazele biochimice ale personalităţii (Zuckermann,
1994), luarea deciziei în psihodiagnoză (Westmeyer, 1994, van der
Berken & van Arle, Vos, 1995).
Şi totuşi, dacă ar fi să concluzionăm, nu se pune atât problema
relativizării valorii chestionarelor în cunoaşterea personalităţii (cum au
fost sau sunt unii tentaţi să gândească), ci a măsurii în care un instrument
a cărui standardizare împinge spre inferenţe tipologice, cu un „grad mediu
de generalitate”, poate surprinde şi unicitatea, forma vie a psihismului,
felul cum se manifestă acele trăsături în complexitatea interdetermi-
nărilor psihice. Şi nu este corect să cerem unui instrument să cuantifice
ceea ce, în esenţa sa, nu a putut fi cuantificat – psihismul viu.
Aşadar, limita principală a chestionarului de personalitate este
intrinsecă acestui tip de demers cuantificabil.
De asemenea, dintre dificultăţile clasice avute în vedere, a căror
rezolvare va mai însemna încă multe teme de cercetare, sunt: „vizibili-
tatea” itemilor, gradul de schimbare vs. constanţă a comportamentului
măsurat, specificitatea mare a răspunsurilor în sfera personalităţii, care
atrage dificultăţi în gruparea lor în categorii bine definite de trăsături
sau structuri ale personalităţii şi determinarea unor criterii externe
adecvate prin care să se calculeze empiric gradul de validitate.

Universitatea SPIRU HARET

17

O altă problemă majoră ţine nu atât de construirea chestionarelor,
cât de interpretarea datelor. Originea chestionarelor stă, probabil, în
necesitatea de a realiza un interviu cât mai sistematizat. Ceea ce implică
supoziţia că fiecare răspuns trebuie considerat sau ponderat ca indiciu al
existenţei sau al prezenţei aspectului avut în vedere. Interpretarea
factuală – veridică – literală se bazează pe validitatea de conţinut şi se
apropie foarte mult de situaţia interviului sistematizat. Interpretarea
psihologică – diagnostică – simptomatică este posibilă în urma
experimentării şi validării chestionarului, respectiv a stabilirii empirice
a relaţiei dintre răspunsurile la itemi şi un criteriu specificat de validare
(Anastasi, 1957).

O a doua sursă de interminabile discuţii privind ce anume inter-
pretăm atunci când interpretăm răspunsul la itemi este faptul că există o
inerentă ambiguitate a răspunsurilor, dovedită de altfel experimental
(Eisenberg, 1941, Forsman, 1993), ceea ce conduce spre posibilitatea
unei game relativ largi de interpretări pentru fiecare răspuns. Formularea
mai specifică şi mai clară a itemilor, precum şi formularea unor seturi
de răspunsuri specificate, pot conduce, pe de o parte, la scăderea gamei
de posibilităţi de interpretare de către subiect a conţinutului, dar, para-
doxal, conduc şi spre o „vizibilitate” prea mare, care face ca răspunsurile
să poarte amprenta prea puternică a seturilor atitudinale, a intenţiona-
lităţii, a efectului de faţadă şi, nu în ultimul rând, a stărilor emoţionale
pe care le trăieşte sau le-a traversat de curând subiectul. Există voci, în
domeniul psihologiei personalităţii, care, o dată cu Allport (1937), con-
sideră că persoana poate fi adecvat descrisă numai în termenii
paternurilor specifice de interrelaţionare, mai puţin prin trăsături
comune. Modelul din 1994, descris de McCrae şi Costa, pune în bună
măsură problema clarificării a ceea ce putem măsura în mod real din
natura umană şi a modalităţilor în care putem trata această informaţie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->