Curs 10 6. Contabilitatea relatiilor cu tertii 6.

1 Abordari teoretice Creantele sunt drepturi ale institutiei fata de terte persoane fizice sau juridice, rezultate in urma relatiilor acesteia cu mediul economico social, prin care institutia a avansat un bun, lucrare sau serviciu si pentru care aceasta trebuie sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie. Datoriile pe termen scurt sunt legate de relatiile cu persoane fizice sau juridice, referitoare la cumpararea de bunuri, lucrari sau servicii, la utilizarea fortei de munca, la plata impozitelor si taxelor, pentru care institutia trebuie sa acorde un echivalent valoric sau o contraprestatie.

In denumirea generica de terti se cuprind creantele si datoriile curente care se pot imparti in: Creante si datorii comerciale; Creante si datorii salariale; Creante si datorii sociale; Creante si datorii fiscale; Decontari referitoare la fonduri nerambursabile primite de la Comunitatea Europeana; Alte datorii si creante pe termen scurt; Creante bugetare si creditori bugetari; Decontarile intre institutii publice. Recunoasterea elementelor in situatiile financiare impune existenta a doua criterii indeplinite cumulativ: Probabilitatea realizarii unui beneficiu economic viitor (pentru active), respectiv a unei iesiri de resurse purtatoare de beneficii economice (pentru datorii); Evaluarea sa se poata realiza in mod credibil. 6.2 Contabilitatea relatiilor cu furnizorii Datoriile comerciale generate de cumpararile de active circulante materiale, de lucrarile si serviciile prestate institutiei, precum si de cumpararile de active fixe, se evidentiaza cu contul 401Furnizori / 404 Furnizori de active fixe. Conturile au functia contabila de pasiv, se crediteaza cu valoarea datoriilor institutiei fata de terti si se debiteaza prin stingerea obligatiilor fata de acestia. Soldul creditor reflecta sumele datorate furnizorilor. Filiera: % = 401 clasa 3 pretul de inregistrare a stocurilor 408 valoare facturi primite 409 valoare ambalaje facturate 4426 valoare TVA deductibila 471 valoare abonamente, chirii, etc 532 valoare timbre, bilete, tichete, etc. clasa 6 valoare consumuri % = 404

grupa 20 grupa 21

4426 682 Stingerea obligatiilor 401/404 = % 162,163,164,165 plati in valuta dispuse din imprumuturi contractate sau garantate 232, 234 valoare avansuri acordate si decontate grupa 51 sume platite din contul de disponibil 531 sume platite in numerar grupa 56 sume platite din venituri proprii/subventii 770 sume platite din alocatii bugetare 6.3 Contabilitatea relatiilor cu clientii Creantele IP generate de produsele vandute, lucrarile executate, serviciile prestate, facturate, precum si a materialelor vandute in conditiile prevazute de lege se evidentiaza cu contul 411 Clienti. Contul are functia contabila de activ, se debiteaza cu valoarea creantelor existente fata de clienti, se crediteaza prin stingerea creantelor o data cu incasarea lor, iar soldul debitor reflecta creantele existente si neincasate inca. Filiera de inregistrari: 411 = % 304, 305 valoarea materialelor, produselor si ambalajelor iesite la imprumuturi si pentru improspatarea stocurilor 419 valoare ambalaje restituibile 411 = % 4427 valoare TVA colectata 448 sume datorate bugetului grupa 70 valoare la pret de vanzare a produselor finite, semifabricatelor, marfurilor livrate clientilor valoare lucrari, studii, cercetari, servicii prestate, chirii facturate valoare venituri din activitati diverse 714 valoare creante reactivate 765 diferente favorabile de curs aferente creantelor % = 411 413 efecte comerciale acceptate, datorate de clienti 419 decontare avansuri incasate, ambalaje restituite 448 sume virate bugetului 511, 531 valoare cecuri primite, numerar incasat 512, 560, 561 sume incasate in contul de disponibil 770 sume incasate in contul de finantare

valoarea AFN achizitionate valoarea AFC achizitionate valoarea AFC si AFN in curs valoarea TVA deductibila valoare AF neamortizabile achizitionate

6.4 Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi asimilate 442 Taxa pe valoarea adaugata Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat. Nu se cuprind in sfera de aplicare a TVA operatiunile privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate in tara de I.P.pentru activitatile lor administrative, educative, de aparare, ordine publica, siguranta statului, culturale si sportive pe care le desfasoara ca autoritati publice chiar daca pentru desfasurarea lor se percep taxa, redevente, cotizatii sau onorarii. Se cuprind in sfera de aplicare a TVA operatiunile efectuate de I.P. in cazul in care tratarea lor ca persoane neimpozabile ar conduce la distorsiuni concurentiale. Contabilitatea operatiunilor economice generatoare de TVA se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi: 4423 TVA de plata cont care are functia contabila de datorii si care reflecta datoria I.P. fata de bugetul statului; 4424 TVA de recuperat - cont care are functia contabila de activ si care reflecta creanta I.P. fata de bugetul statului; 4426 TVA deductibila cont care are functia contabila de activ si care reflecta TVA inscrisa in facturi si alte documente fiscale primite de la furnizori; 4427 TVA colectata cont care are functia contabila de datorii si care reflecta TVA inscrisa in facturi si alte documente fiscale emise de catre I.P. pentru bunurile vandute, serviciile si lucrarile prestate catre terti;

4428 TVA neexigibila cont bifunctional; evidentiaza TVA neexigibila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri cu plata in rate, TVA aferenta cumpararilor si vanzarilor de bunuri in baza avizului de insotire a marfii si care devine deductibila respectiv colectata la primirea sau la emiterea facturii fiscale, etc. Exemplu: 1. Achizitie mobilier de birou, conform facturii fiscale, in valoare de 850 lei, tva 19%. % = 404 1011,5 2141 850 4426 161,5 2.Achizitie hartie de xerox pe baza avizului de expeditie, urmand ca factura sa se primeasca ulterior. Valoarea materialelor este de 1.000 lei. TVA 19%.

a. Intrarea hartiei

= 3021 4428 b. Prinirea facturii fiscale 408

408

1.190

1.000 190 = 401 1.190 4426 = 4428 190 3. Se presteaza servicii de consultanta operatorilor de servicii publice, pe baza de factura fiscala, 10 ore X 60 lei/ora, TVA 19%.

% 714 704 600 4427 114 4. Regularizarea TVA lui pe baza situatiilor anterioare: % = 4426 351,5 4427 114 4424 237,5 481 Decontari intre institutia superioara si institutiile subordonate Pentru finantarea institutiilor subordonate, adica a ordonatorilor secundari si tertiari, se utilizeaza conturile de decontari. Ele reflecta operatiunile care se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune atat in contabilitatea institutiei debitoare, cat si a celei creditoare apartinand aceluiasi ordonator principal de credite. Contul 481 tine evidenta raporturilor de decontare intervenite in cursul executiei intre institutii, reprezentand valoarea materialelor transmise si primite in vederea efectuarii unor actiuni in cadrul institutiei, precum si sumele transmise de institutia superioara catre institutiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din fonduri speciale, fonduri cu destinatie speciala, imprumuturi externe rambursabile si nerambursabile.

4111

A. Valoarea materialelor transmise si primite: B. Valoarea decontarilor reciproce in lei si in valuta: C. Decontarile care se instituie intre institutia superioara si cele subordonate. 7.Contabilitatea trezoreriei I.P. 7.1 Prezentarea generala si structura trezoreriei Activitatea de trezorerie cuprinde toate operatiunile privind incasarile si platile curente. Disponibilitatile banesti aflate in conturi curente la banci in lei si in valuta, cecurile si efectele comerciale depuse spre incasare sau scontare la banci; Sumele obtinute din imprumuturi externe si interne, contractate sau garantate; Mijloace banesti ale bugetelor; Investitii financiare -obligatiuni emise si rascumparate Acreditivele in lei si in valuta, avansurile de trezorerie; Disponibilitati din fonduri speciale; Imprumuturi pe termen scurt; Numerar in caserie. Disciplina bugetara impune: Efectuarea operatiunilor de incasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului unde I.P. au deschise conturile de disponibilitati, de venituri si cheltuieli; In vederea efectuarii cheltuielilor este necesara prezentarea bugetului de venituri si cheltuieli trezoreriei statului;

Este necesara inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat. 7.2 Contabilitatea incasarilor si platilor efectuate prin conturi la trezoreria statului si banci Contabilitatea cecurilor, a efectelor de incasat Contul 511 Valori de incasat este un cont de activ, se debiteaza cu valoarea cecurilor si a efectelor comerciale primite de la clienti, se crediteaza cu valoarea celor incasate, iar soldul debitor reflecta valoarile de incasat ramase.

Contabilitatea incasarilor si platilor prin conturi la banci Contul 512 Conturi la banci este un cont bifunctional care se debiteaza cu sumele incasate de I.P. si se crediteaza cu platile efectuate. Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta, iar soldul creditor, creditele primite. 512 = % 167 - sume incasate din imprumuturi si datorii asim. 267- valoare garantii restituite de furnizori 411- sume incasate de la clienti 461 - sume incasate de la debitori diversi 511 - valori de incasat incasate 519 - valoare imprumuturi pe termen scurt 581 - sume intrate intr-un cont de trezorerie 706 - sume incasate din chirii 765 - diferente favorabile de curs 774 sume in valuta din fonduri externe neramburs.

% = 512 167 rambursare imprumuturi si datorii asimilate 232,234 avansuri date furnizorilor de active fixe 267 imprumuturi pe termen mediu si lung date, garantii depuse la furnizorii de energie el. 401 sume platite furnizorilor 403 plati efectuate pe baza de efecte comerciale 471 sume pentru cheltuieli anticipate 472 sume incasate anticipat 505 valoare obligatiuni emise si rascumparate 519 rambursare imprumuturi pe termen scurt 581 sume virate in alt cont de trezorerie 627 valoarea serviciilor bancare 665 diferente nefavorabile de curs valutar 774 sume ramase la sfarsitul programelor de finantare Contabilitatea disponibilitatilor bugetelor Operatiunile privind incasarea veniturilor de catre ordonatorii de credite se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 52 Disponibil al bugetelor.

Contul 520 Disponibil al bugetului de stat la trezoreria statului se foloseste de catre ordonatorii principali de credite pentru disponibilitatile bugetului de stat din venituri incasate (impozite, taxe, contributii, etc.). Este un cont bifunctional. 520 = % 463 venituri ale bugetului de stat din declaratiile fiscale depuse de persoane fizice si juridice 4671 sume incasate in plus care urmeaza a se restitui 581 venituri incasate in numerar depuse 4671 = 520 sume restituite contribuabililor, sume platite catre alte bugete Contul 5211 Disponibil al bugetului local se foloseste de catre unitatile administrativ teritoriale pentru evidentierea disponibilitatilor bugetului local, provenite din venituri incasate pe structura clasificatiei bugetare. Este un cont de activ. 5211 = % 2675 sume rambursate din imprumutul pe termen lung 464 sume incasate din diverse creante 4672 sume incasate ce se vor restitui contrib. 5212 excedentele la finele perioadei transferate 522 sume din fondul de rulment utilizate la sfarsitul anului pentru acoperirea deficitului bugetar 751 venituri din vanzarea unor bunuri 752 venituri din prestari servicii 753 venituri din taxe administr. eliberari permise 7722 subventii de la buget % = 5211 2675 imprumuturi acordate pe termen lung 4672 sume platite contribuabililor 4682 imprumuturi acordate din bugetul local pe termen scurt 522 sume virate la finele anului pentru constit fondului de rulment din excedentul anual al bugetului local 7702 inchiderea contului de finantare la finele perioadei Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati din venituri proprii Contul 560 Disponibil al I.P. finantate integral din venituri proprii este un cont de activ care se debiteaza cu sumele incasate din venituri proprii si se crediteaza cu platile efectuate. Soldul debitor arata disponibilitatile existente. Contul se debiteaza prin: 560 = %

167 - incasari din imprumuturi si datorii asimilate 267- valoare garantii restituite de furnizori 411- sume incasate de la clienti 461 - sume incasate de la debitori diversi 511 - valori de incasat incasate 519 - valoare imprumuturi pe termen scurt primite 581 - sume intrate intr-un cont de trezorerie 708 - sume incasate din activitati diverse 719 sume incasate din alte venituri operationale 790 venituri din despagubiri incasate in cont Contul se crediteaza prin: % = 560 167 rambursare imprumuturi si datorii asimilate 232,234 avansuri date furnizorilor de active fixe 267 imprumuturi pe termen mediu si lung date, garantii depuse la furnizorii de energie el. 401 sume platite furnizorilor 403 plati efectuate pe baza de efecte comerciale 471 sume pentru cheltuieli anticipate 472 sume incasate anticipat 519 rambursare imprumuturi pe termen scurt 581 sume virate in alt cont de trezorerie 627 valoarea serviciilor bancare 665 diferente nefavorabile de curs valutar 8.Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor I.P. Prin activitati curente se inteleg activitatile desfasurate de o institutie publica, pentru realizarea obiectului sau de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare si functionare. Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente ale entitatii, se are in vedere, mai degraba, natura elementului sau tranzactiei aferente activitatii desfasurate in mod curent de institutie, decat frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aiba loc. Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale institutiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare si cheltuieli extraordinare. 8.1Contabilitatea cheltuielilor IP Definitie: Conform contabilitatii de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor si serviciilor utilizate in vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si subventii, transferuri, asistenta sociala acordate, aferente unei perioade de timp. Momentul recunoasterii cheltuielilor Cheltuielile de personal : salarii in bani si in natura, prime, al 13-lea salariu, contributiile aferente acestora, se recunosc in perioada in care munca a fost prestata.

Drepturile cuvenite si neachitate aferente exercitiului bugetar, sunt incluse de asemenea in costurile de personal ale exercitiului. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci cand acestea au fost consumate, cu exceptia materialelor de natura obiectelor de inventar care se inregistreaza la scoaterea din folosinta a acestora. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achizitionate si platite in exercitiile bugetare anterioare si consumate in exercitiul bugetar curent.

Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc productia destinata pentru acest scop. Cheltuielile cu serviciile se recunosc in perioada cand serviciile au fost prestate si lucrarile executate, indiferent de momentul cand a fost efectuata plata acestora. Cheltuielile cu dobanzile se recunosc drept costuri in perioada cand sunt datorate conform contractului de imprumut si nu atunci cand sunt platite. Cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se inregistreaza in mod sistematic, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix. Valoarea ramasa neamortizata a activelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea duratei normale de functionare a acestora, se recunoaste drept cost al perioadei cand acest eveniment a avut loc. Cheltuielile efectuate cu activele fixe in curs nu reprezinta un cost al perioadei. Costul acestora va fi recunoscut dupa finalizarea si punerea in functiune a activelor fixe si calculul amortizarii. Transferurile intre unitati ale administratiei publice, curente si de capital, se recunosc ca si costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc productia destinata pentru acest scop. Cheltuielile cu serviciile se recunosc in perioada cand serviciile au fost prestate si lucrarile executate, indiferent de momentul cand a fost efectuata plata acestora. Cheltuielile cu dobanzile se recunosc drept costuri in perioada cand sunt datorate conform contractului de imprumut si nu atunci cand sunt platite. Cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se inregistreaza in mod sistematic, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix. Valoarea ramasa neamortizata a activelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea duratei normale de functionare a acestora, se recunoaste drept cost al perioadei cand acest eveniment a avut loc. Cheltuielile efectuate cu activele fixe in curs nu reprezinta un cost al perioadei. Costul acestora va fi recunoscut dupa finalizarea si punerea in functiune a activelor fixe si calculul amortizarii. Transferurile intre unitati ale administratiei publice, curente si de capital, se recunosc ca si costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. Dupa natura activitatii si destinatia cheltuielilor: Cheltuieli operationale: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operationale;

Cheltuieli financiare: pierderi din creante legate de participatii, cheltuieli cu difertente de curs valutar, cheltuieli cu dobanziile, cheltuieli cu transferurile; Cheltuieli extraordinare: cheltuieli ce apar in institutie ca urmare a fenomenelor naturale care determina pierderi neprevazute, cheltuieli legate de valoarea neamortizata a activelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea DNU Tinand cont de clasificatia economica, cheltuielile bugetare se impart in: Cheltuieli curente: salariale si materiale Cheltuieli de capital: investitii Operatiuni financiare: imprumuturi acordate, rambursari de credite Rezerve, excedent/deficit. Fazele parcurse de cheltuielile bugetare n procesul execuiei Angajarea Lichidarea Ordonantarea Plata

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu alte servicii executate de terti, cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operationale, cheltuieli financiare, alte cheltuieli finantate din buget, cheltuieli de capital, amortizari si provizioane, cheltuieli extraordinare. Structura conturilor de cheltuieli In cadrul institutiilor publice, contabilitatea cheltuielilor se tine in conturi distincte, dupa natura si destinatie. Conturile de cheltuieli se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare. Conturile de cheltuieli se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial. 121 = clasa 6 8.2 Contabilitatea veniturilor si finantarilor Definitie: conform contabilitatii de angajamente, veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp. Momentul recunoasterii veniturilor Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice, pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal), avize de expeditie, facturi, alte documente legal intocmite sau in momentul incasarii efective a acestora, in situatia in care nu exista documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.

n contabilitate, veniturile din activitati economice se nregistreaza n momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau n alte conditii prevazute n contract, al facturarii lucrarilor executate si serviciilor prestate, moment care atesta transferul de proprietate catre clienti. Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care apar cu ocazia decontarii sau a raportarii in situatiile financiare a elementelor monetare, creantelor si datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportate in situatiile financiare anterioare. Veniturile din dobnzi se inregistreaza pe masura generarii veniturilor respective. Dupa natura lor si sursa de provenienta: Venituri operationale: venituri din activitati economice, venituri din productia de active fixe, venituri ale bugetelor reprezentate de impozite, taxe,contributii de asigurari, alte venituri; Venituri financiare sunt venituri obtinute din activitatea financiara; Venituri extraordinare: despagubiri din asigurari precum si venituri obtinute din valorificarea unor bunuri ale statului. Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri, dupa natura si sursa lor venituri din activitati economice, venituri din productia de active fixe, venituri fiscale, venituri din contributii de asigurari, venituri nefiscale, venituri financiare, finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala, venituri din provizioane, venituri extraordinare.

Structura conturilor de venituri In cadrul institutiilor publice, contabilitatea veniturilor se tine in conturi distincte, dupa natura si sursa. Conturile de venituri se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare. Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial. Clasa 7 = 121 Fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice, primite ca donatii si sponsorizari de institutiile publice finantate integral de la buget, se varsa direct la bugetul din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului institutiei publice beneficiare si care urmeaza sa se utilizeze potrivit legii. Cu fondurile primite de catre institutiile publice finantate integral din venituri proprii si cele finantate din venituri proprii si subventii de la buget, se majoreaza bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora.