Sunteți pe pagina 1din 42

Monumente i ansambluri istorice

Curs 18

Monument istoric
Definiie: I. Legea 422/18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice (Art. 3) Conform prezentei legi se stabilesc urmatoarele categorii de monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran sau subacvatic: a)monument - constructie sau parte de constructie, mpreuna cu instalatiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioara sau exterioara care fac parte integranta din acestea, precum si lucrari artistice comemorative, funerare, de for public, mpreuna cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie marturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, stiintific sau tehnic; b)ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic de constructii urbane sau rurale care mpreuna cu terenul aferent formeaza o unitate delimitata topografic ce constituie o marturie cultural-istorica semnificativa din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, stiintific sau tehnic; c)sit - teren delimitat topografic cuprinznd acele creatii umane n cadru natural care sunt marturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, stiintific, tehnic sau al peisajului cultural.

II. Charta de la Veneia privind conservarea i restaurarea monumentelor istorice, 1964. Art.1 - Noiunea de monument istoric cuprinde att creaia arhitectural izolat ct i aezarea urban sau rural care aduce mrturia unei civilizaii anumite, a unei evoluii semnificative sau a unui eveniment istoric. Ea se extinde nu numai asupra marilor creaii ci i asupra operelor modeste care au cptat cu trecerea timpului o semnificaie cultural. Art. 6 - Conservarea unui monument implic i pe cea a cadrului corespunztor. Cnd cadrul tradiional mai exist, acela trebuie conservat i orice construcie nou, orice demolare i orice amenajare ce ar putea altera raporturile de volum i culoare trebuie interzise. Art. 14 - Ansamblurile monumentale trebuie s fac obiectul unei griji speciale pentru a le salva integritatea i pentru a le asigura ntreinerea, amenajarea i punerea n valoare.

Calitatea de monument istoric a unei cldiri, a unui ansamblu de cldiri, a unui sit (loc) construit, amenajat sau natural (toposul unei aezri), presupune existena unor valori care atest cultura i civilizaia unei comuniti/ etnii/naiuni la un moment dat. Principalele valori culturale sunt : - vechime - stil / epoc - tehnici - autor (arhitect, artist, mester) - frecvena - autenticitate (msura n care pstreaz substana istoric originar) - integritate - valoare memoriala Zona protejat : la nivel de localitate se instituie zone protejate reprezentate de ansambluri urbane coerente din punct de vedere istorico-arhitectural-funcional, valoroase ca etape de dezvoltare urbanistic a localitii. Zona de protecie: instituit n jurul unui obiectiv (cldire, ansamblu sau sit), o zon tampon ntre monument i zona nconjurtoare (100 m intravilan, 200 m extravilan, n RO); zona de protecie este instituit i n jurul zonei protejate. Alte componente de mostenire culturala > Patrimoniu imaterial (meserii, traditii), Peisaj cultural, trasee de pelerinaj, Drumul mtsii. Extras din Legea 422/2001: (1)Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protectie, prin care se asigura conservarea integrata a monumentului istoric si a cadrului sau construit sau natural. (2)Delimitarea si instituirea zonei de protectie se realizeaza simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, n conditiile legii. (3)n zona de protectie pot fi instituite servituti de utilitate publica si reglementari speciale de construire prin planurile si regulamentele de urbanism aprobate si avizate conform legii. (4)Procedura de delimitare si instituire a zonelor de protectie se stabileste prin ordin al ministrului culturii si cultelor, care va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, n termen de 3 luni de la data intrarii n vigoare a prezentei legi.

Grade de valoare
Determin ncadrarea ntr-o categorie de importan, n funcie de respectarea unuia sau mai multor criterii de valoare. n Romnia, conform Legii 422/2001, monumentele istorice sunt clasate astfel: a) grupa A - monumentele istorice de valoare nationala si universala; b) grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Pentru monumentele din categoria A se distinge o grup aparte reprezentat de monumentele cu valoare universal, care fac parte din patrimoniul cultural universal. Nu toate monumentele de categorie A sunt n patrimoniul universal, ci doar o parte din ele, considerate ca fiind reprezentative pentru istoria umanitii. Clasarea n patrimoniul universal se face de ctre Comitetul UNESCO (United Nations Educational Scientific and Cultural Organization). Lista UNESCO cuprinde 890 obiective, dintre care 689 de patrimoniu cultural, 176 de patrimoniu natural i 25 mixte, localizate n 148 de state.

Exemple

Monument istoric (A) Casa Matia Corvin din Cluj (sec. 15-18).

Ansamblu monument istoric (A) Ansamblul urban fortificat - centrul istoric Cluj (sec. XIV-XVI) - rou pe

plan

Sit monument istoric (B) Parcul Central din Cluj (1897) - albastru

Zona protejat
Cluj, zona protejat - mov

Monumente din Romnia pe lista UNESCO:


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Delta Dunrii Mnstiri din Moldova (Arbore, Humor, Moldovia, Ptrui, Probota, bis. Sf. Gheorghe din Suceava, Vorone). Mnstirea Hurezu Aezri rurale cu biserici fortificate din Transilvania (Biertan, Clnic, Drjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri). Cetatea dacic din munii Ortie Centrul istoric al Sighioarei. Biserici de lemn din Maramure (Brsana, Budeti, Deseti, Ieud, Plopi, Poienile Izei, Rogoz, urdeti).

La nivel naional, fiecare stat are legislaie i reglementri proprii pentru protejarea i conservarea patrimoniului cultural, precum i o list cu obiectivele care fac parte din patrimoniul cultural naional. Toate datele sunt publice. La nivel european i mondial exist o serie tratate i convenii n vederea protejrii patrimoniului cultural, care reglementeaz problemele privind protecia patrimoniului cultural la nivel internaional. Respectarea clauzelor din tratatele i conveniile internaionale ratificate de ctre Romnia este asigurat prin legiferarea respectivului act.

CONVENTIA EUROPEANA din 20 octombrie 2000 A PEISAJULUI*) ratificat prin Legea nr. 451 din 8 iulie 2002
Se ncadreaz n seria de msuri care vizeaz dezvoltarea durabil.
Art. 1: Definitii n sensul prezentei conventii, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii: a). peisajul desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani; b). politica peisajului este o expresie prin care autoritatile publice competente desemneaza principii generale, strategii si linii directoare care permit adoptarea de masuri specifice care au ca scop protectia, managementul si amenajarea peisajului; c). obiectiv de calitate peisajera desemneaza formularea de catre autoritatile publice competente, pentru un anumit peisaj, a aspiratiilor populatiilor cu privire la caracteristicile peisajere ale cadrului lor de viata; d). protectia peisajului cuprinde actiunile de conservare si mentinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimoniala derivata din configuratia naturala si/sau de interventia umana; e). managementul peisajelor cuprinde actiunile viznd, ntr-o perspectiva de dezvoltare durabila, ntretinerea peisajului n scopul directionarii si armonizarii transformarilor induse de evolutiile sociale, economice si de mediu; f). amenajarea peisajului reprezinta actiunile cu caracter de perspectiva ce au ca scop dezvoltarea, restaurarea sau crearea de peisaje.

Art. 2: Arie de aplicare Subiect al prevederilor art. 15, aceasta conventie se aplica pentru ntregul teritoriu al partilor si acopera areale naturale, rurale, urbane si suburbane. Sunt incluse suprafete terestre, ape interioare si areale marine. Se refera la peisaje care pot fi considerate deosebite, precum si la peisaje obisnuite sau degradate. Art. 5: Masuri generale Fiecare parte se angajeaza: a). sa recunoasca juridic peisajele ca o componenta esentiala a cadrului de viata pentru populatie, expresie a diversitatii patrimoniului comun cultural si natural si fundament al identitatii acesteia; b). sa stabileasca si sa implementeze politicile peisajului care au ca scop protectia, managementul si amenajarea acestuia, prin adoptarea de masuri specifice mentionate n prezenta conventie; c). sa stabileasca proceduri de participare pentru publicul larg, autoritati regionale si locale, precum si pentru alti factori interesati la definirea si implementarea politicilor peisajere mentionate la lit. b); d). sa integreze peisajul n politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si n cele culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si n alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

Peisaj rezultat al interactiunii factorilor naturali si umani in decursul istoriei - peisaj cultural - confer identitate i specificitate, particularizeaz cadrul construit (foto: Sighioara, centrul istoric). Patrimoniu cultural local/national/universal (UNESCO). Exist diverse moduri de adaptare i valorificare a cadrului natural, fiecare soluie purtnd amprenta caracteristic locului, tipului de cultur, epocii, gradului de civilizaie, evoluiei socio-economice, materialelor si tehnicilor de construcie etc.

Sighioara, peisaj urban, perspective interioare n oraul de sus Vegetaie nalt n jurul bisericii din deal (dominanta oraului medieval).

Biertan, biserica evanghelic, monument istoric UNESCO


Peisaj rezultat al interactiunii factorilor umani si naturali Cadrul natural valorificat fr exces de vegetaie nalt n vecintatea monumentului.

Peisaj cultural cu vestigii arheologice in Bamiyan Valley, Afganistan (UNESCO)


Centru Budist pe Drumul matasii, marturie exceptionala a unei vechi traditii culturale central-asiatice, disparute.

Matera, provincia Basilicata (Italia)

Sit UNESCO, clasat in 1993 (sit cu valoare universal excepional, exemplu de simbioz ntre caracteristicile naturale i culturale care au coexistat continuu timp de dou milenii, autenticitate, integritate). Veche aezare cu locuine rupestre amplasate pe doi versani ai unui defileu natural (Sassi) Locuitori avnd ca ocupaie principal tradiional creterea animalelor i pstoritul. Sol arid, stncos (tuf calcaros). Evacuare prin decret prezidenial n 1950, din motive de locuire insalubr. Revigorare n urma unui decret prezidenial emis n 1986, prin proiecte cu finanare guvernamental. Realizarea unor dotri tehnico-edilitare complet inexistente anterior (alimentare cu ap, canalizare, iluminat electric).

Matera

Peisaj rezultat al interactiunii factorilor naturali si umani in decursul istoriei Locuinele amenajate n peteri naturale i dezvoltate prin construcia uneia sau mai multor ncperi n faa peterii, rezultnd terase suprapuse.

Matera

Locuinele erau organizate astfel nct s asigure necesitile de baz ale unei familii. Animalele erau adpostite ntr-o parte a locuinei. Sistem natural de colectare a apei prin cisterne spate n interiorul locuinelor. 150 de biserici i mnstiri rupestre (sec.8-18).

Matera

Unele locuine sunt organizate n jurul unei curi interioare alctuind vecinti (vicinati), care au jucat un important rol n viaa social a locuitorilor. Sistemul locuirii n comuniti de tip vicinato este una din caracteristici (greu de pstrat n accepiunea locuirii moderne).

Matera

Caracteristici Scara i armonizarea cu natura, n special armonia dintre spaiile nchise i cele deschise precum i armonizarea cromatic. Simbolism spiritual, evocnd comuniunea omului cu cadrul su natural de via.

Matera

Protecie i punere n valoare a monumentelor istorice.

Vegetaia

Poate reprezenta o cauz de degradare a monumentelor istorice (potenial surs de umiditate, umbrire excesiv, poate periclita structura etc.). Plantaiile n vecintatea monumentelor istorice sau n ansambluri urbane pot pune n valoare cldirile sau pot duna percepiei acestora (le pot obtura), n funcie de tipul de vegetaie utilizat i de compoziia acesteia. Adesea, monumentele autotohtone din mediul urban, n special cele religioase, sunt nconjurate de pduri de arbori care le obtureaz faadele, alternd perceperea monumentului i participarea lui la spaiul urban.
Prezena vegetaiei ine de specificitate, de ambiana tradiional a monumentului, care trebuie respectat.

Cluj, biserica parohiala romano-catolic Sf. Mihail


Estomparea efectului monumental al bisericii prin obturare parial cu arbori

imagine la nc. sec XX

azi

Cluj, biserica reformat din str. Koglniceanu azi sec. 19

Reghin, biserica evanghelic

Sibiu, biserica evanghelic

Paris, Catedrala Notre Dame - perspectiva spre monument parial obturat de arbori amplasati n spaiu verde distanat de cladire. Pozitiv pt. ambiana urban, negativ pt. punerea n valoare a monumentului

Catedrala din Bamberg, punere n valoare prin deschiderea faadelor spre spaiul urban nconjurtor, fr vegetaie (respect caracteristicile spaiului urban medieval).

Ansambluri istorice care pstreaz caracteristicile iniiale ale spaiului urban (nu s-au operat modificri n epocile care au urmat, fr amenajri strine epocii). Florena, Piaa Signioriei

Amenajri moderne n ansambluri monument istoric Ungaria, Esztergom, Vestigiile palatului regal-muzeul, curte

Ungaria, Ocsa, bis. romanica, vegetaie plantat la distan de monument, de dimensiuni ponderate.

Cluj, Teatrul naional

n ansamblurile monumente istorice, plantaiile de aliniament trebuie s fie joase sau limitate la plantaii ornamentale, pentru a nu obtura faadele cldirilor. Prin introducerea plantaiilor de aliniament nalte, se modific perspectiva urban (foto str. Kogalniceanu).

Ungaria, Zsambek, ruina bisericii romanice. Fr vegetaie nalt n imediata vecintate a monumentului, care poate fi perceput de la distan.

Ungaria, cetatea Buda, biserica Fecioarei Plantaii limitate la cteva accente menite s anime ambiana urban.

Muzeul diocezan, Kln, Germania Cldire nou cu integrarea ruinelor bisericii Sf. Columban distrus de bombardament Vegetaie cu rol simbolic - evoc vechea curte a bisericii

Situl Vegetaia ca parte a cadrului natural specific monumentului

Bisericile de lemn n mod tradiional, bisericile au avut n imediata vecintate un cimitir, care n mediul rural este situat de regul ntr-o livad. Bisericile de lemn din Transilvania i Maramure urmeaz regula amplasrii pe un loc mai nalt, fiind nconjurate de cimitirul satului. ntotdeauna exist o legtur organic ntre construcie i amplasamentul su, cu o sum de semnificaii pentru comunitate.

Vegetaia ca parte a cadrului natural specific monumentului

Situri antice

Roma, Dealul Palatin, parc arheologic (muzeu) Ruine ale palatelor imperiale i ale unor temple, cu plantaii nalte i joase menite s agrementeze situl, s mbunteasc microclimatul i s proteje vizitatorul de cldur i soare pe timpul verii. Suprafee parial nierbate, vegetaie controlat, cu ntreinere periodic. Vegetaie mediteranean, specific zonei

Pompei, vestigiile oraului antic (muzeu in aer liber)

Plantaii decorative i de mbuntire a ambianei, pe suprafee controlate. Excesul de vegetaie poate deveni duntor pentru monumentele istorice, prin favorizarea excesului de umiditate n ziduri i periclitarea structurii prin creterea necontrolat a rdcinilor.

Situri antice Dup caz, plantele crtoare pot fi benefice ruinelor prin absorbia excesului de ap din ziduri.

S-ar putea să vă placă și