P. 1
JUDETUL PRAHOVA

JUDETUL PRAHOVA

|Views: 385|Likes:
Published by Lorena Banescu

More info:

Published by: Lorena Banescu on Jan 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2014

pdf

text

original

DRR1 Academia de Studii Economice din Bucuresti - Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

FUNDAMENTAREA UNUI SCENARIU DE DEZVOLTARE REGIONALA, STUDIU DE CAZ JUDETUL PRAHOVA

Profesor : Nicolae Istudor

Student: Alecu Razvan Master : MPDRR Gr: 2

DRR2

- Bucuresti 2011 -

CUPRINS:

1. 2. 3. 4.

5.

6.

7. 8. 9.

Introducere Caracteristicile generale ale judetului Prahova Incadrarea judetului Prahova in regiunea corespunzatoare Situatia economica a judetului Prahova 4.1 Structura economica sectoriala 4.2 Investitii straine 4.3 Agricultura 4.4 Industria 4.5 Sectorul serviciilor 4.5.1 Telecomunicatii 4.5.2 Radio si televiziune 4.5.3 Activitatea postala 4.5.4 Sistemul bancar 4.5.5 Comert 4.6 Turism 4.7 Castigurile salariale Capitalul social al judetului Prahova 5.1 Populatia judetului Prahova 5.2 Resursele de munca 5.3 Somajul 5.4 Populatia scolara Factori de mediu 6.1 Calitatea factorilor de mediu 6.2 Managementul deseurilor 6.3 Zone critice Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si ecologic Concluzii si propuneri Bibliografie

temperatura medie anuala variind între –20C si +100C. se întretaie cele doua coordonate esentiale ale continentului – paralela 45º latitudine nordica si meridianul 26º longitudine estica. sare. . Introducere Dezvoltarea durabila si echilibrata a judetului Prahova reprezinta pentru Consiliul judetean dezideratul fundamental al activitatii sale astfel încât aceasta entitate administrativa a României sa devina o zona competitiva la nivel regional. se afla la 60 km.000 . ce scad în altitudine de la nord la sud: • Munti: 1. dispus în trepte proportional repartizate. national si european. de municipiul Brasov. pe raza comunei Blejoi. Clima.507 m. la Est de judetul Buzau. Lungimea cursurilor de apa care traverseaza judetul este de 1. • Câmpii: 1. Modernizarea infrastructurii judetului este cu siguranta cel mai valoros lucru pe care administratia judeteana îl poate face pentru atenuarea disparitatilor existente între mediul urban si cel rural. jderi. în functie de clima si dispunerea treptelor de relief. de cel mai mare aeroport al României . Varietatea formelor de relief si complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale ale judetului sa fie diversificate: petrol. Infrastructura adecvata dinamizeaza dezvoltarea economiei si integrarea în pietele nationale si internationale. de nuanta continentala. mistreti.744 km2 (37. Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi. la munte. Suprafata este de 4. la 45 km. difera destul de mult pe verticala si de la o zona la alta.DRR3 1. pentru a asigura locuitorilor judetului sansa afirmarii personale si accesul la o viata decenta si pentru a îmbunatati climatul de afaceri. alte minerale si materii prime utile. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie în modernizarea judetului.786 km. lupi. pe directia NNV-SSE.350 km2. Cresterea economica este cel mai important indicator pentru gradul de dezvoltare al judetului. cerbi carpatini. gresie de kliwa. 2. judetul Prahova are un relief complex. pasari (cocosul de munte. capitala tarii. carbune. gips. gaze naturale. caprioare.200 mm. mierla.0%) cu înaltimi cuprinse între 400-900 m. limitat la Nord de judetul Brasov.744 km2 (37. la Vest de judetul Dîmbovita si la Sud de judetele Ilfov si Ialomita. Situat pe pantele sudice ale Carpatilor.. marne calcaroase.228 km2 (26. Resursele de apa ale judetului au sporit considerabil prin realizarea lacurilor de acumulare Paltinu (Valea Doftanei) si ManeciuIzvoare (Valea Teleajenului). • Dealuri subcarpatice: 1. ceea ce reprezinta aproximativ 2% din suprafata tarii. de Bucuresti. la câmpie si 1. cu o economie dinamica si diversificata.716 km2. fauna si flora sunt variate. aproape de curbura acestora.1. capre negre.Aeroportul International „Henri Coanda” Otopeni si la 110 km.0%). Caracteristicile generale ale judetului Prahova Judetul Prahova se situeaza în sudul lantului carpatic. Vegetatia.0%) altitudine de pâna la 2. Municipiul Ploiesti. iar valorile precipitatiilor se situeaza între 600 mm. iar suprafata bazinului hidrografic este de 3. În nordul municipiului Ploiesti. resedinta judetului Prahova. Formatiunile geologice ofera numeroase substante minerale utile: calcare masive. tufuri vulcanice.

cu activitati industriale si dotari de servicii de importanta locala: Azuga. cercetare-dezvoltare. Arii protejate: Parcul National Bucegi . Giurgiu.Sinaia. Pentru aceste considerente si având în vedere ca municipiul Ploiesti este comunitatea urbana cea mai importanta a Regiunii Sud Muntenia. Berceni. 3. . Valenii de Munte. Ialomita si Teleorman.453 km2 (14. reptile (vipera comuna si sopârla de munte). . Busteni. Tigaile din Ciucas. Valea Calugareasca. potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Prahova: Localitati urbane: municipii de importanta interjudeteana – municipiul Ploiesti (230. Comarnic. Maneciu. Incadrarea judetului Prahova in regiunea corespunzatoare Judetul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alaturi de judetele Arges. Tinosu. Poiana. Structura administrativa: 104 localitati din care: 2 municipii. Slanic. Flora: padurile de conifere. Regiunea Sud este situata în partea de sud a României. Ialomita.comune cu activitati predominant industriale: Brazi. . sport. Dâmbovita. foioase si pasuni alpine. Baltesti.orase statiuni turistice.comune cu activitati predominant turistice: Valea Doftanei.oras cu activitati agro-industriale si dotari de servicii de importanta locala: Urlati. Giurgiu. Telega.017 locuitori) – centru economico-social cu profil dominant industrial-tertiar si dotari cu rol teritorial. . Filipestii de Padure. resedinta de judet – principal centru economico-social cu functiuni complexe industriale si tertiare (administrative. 12 orase si 90 comune cu 405 sate. comert. Floresti. Bucov.comune cu activitati predominant agricole. uliul. Magureni. cultura. bibani si crapi). Câmpina. acvila de munte. .comune cu activitati mixte agricole-tertiare. Blejoi. Muntii Coltii lui Barbes . Calarasi. Filipestii de Padure.240 locuitori). Locul fosilifer Plaiul Hotilor .municipiile de interes judetean – municipiul Câmpina (38. Drajna. fauna acvatica (pastravi.45 % din suprafata României). stiuci. învatamânt.DRR4 cinteza. Maneciu. financiar-bancare). urmând a beneficia de un program special de dezvoltare si echipare urbana prin alocari de fonduri structurale cu aceasta destinatie.oras cu activitati dominant industriale si dotari de servicii de importanta locala: Plopeni.Sinaia. Valenii de Munte. Paulesti. Muntele de sare de la Slanic. Tipologia localitatilor. Breaza.Abruptul prahovean Bucegi. . Calarasi. corespunzatoare judetelor Arges. mrene. Boldesti-Scaieni. politice. Sinaia. Localitati rurale: . învatamânt superior). El constituie un important nod de comunicatii având si o mare concentrare de dotari publice (ocrotirea sanatatii. . având o suprafata de 34.comune cu activitati agricole–industriale–tertiare: Aricestii Rahtivani. . Dîmbovita. Arinisul de la Sinaia Cumpatul. Mizil. vulturul). acesta a fost desemnat polul de crestere. Prahova si . . Calugareni.orase cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unitati de servire teritoriala: Baicoi.

7 loc/km2).4% din populatia României. valoare superioara mediei pe tara (90. în 2005. Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 48 de orase (din care 16 municipii).1 Structura economica sectoriala . reprezentând 15.7%. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: câmpii si lunci .19.342. Distributia teritoriala arata o concentrare mai mare a oraselor în judetul Prahova (14) si mai redusa în Giurgiu (3). 517 comune si 2018 de sate.042 locuitori. majoritatea populatiei traieste în mediul rural. regiunea se învecineaza cu Bulgaria.000 de locuitori.000 de locuitori (Ploiesti si Pitesti).70. Situatia economica a judetului Prahova 4. multe dintre acestea cu o infrastructura deficitara. Densitatea populatiei este de 96. Numai 2 orase au peste 100. În partea de sud. explicabil prin faptul ca.DRR5 Teleorman. 4. exceptând judetul Prahova. apropiata de cea a zonelor rurale. Gradul de urbanizare este de 41. de 3.7%. sub media pe tara. Cele mai multe orase (32) au sub 20.5 % munti. Populatia totala a celor sapte judete componente era.6 loc/km2. dealuri .8% si doar 9.

În functie de numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital.. Lukoil România S.C.R. S.2 Investitii straine Pozitionarea judetului în vecinatatea municipiului Bucuresti si ponderea ridicata a personalului calificat au determinat unele companii straine sa realizeze investitii în conditii avantajoase.L.3% din totalul unitatilor din România. 3. cca.C. 40. viticultura si zootehnia reprezinta activitati economice importante.. JOHNSON CONTROLS. CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD. în judetul Prahova au fost înregistrate peste 2. În clasamentul primelor 40 de societati comerciale dupa participarea straina la capitalul social subscris se afla firme care activeaza în judetul Prahova: S. KAUFLAND. PRAKTIKER.C.R.DRR6 În judetul Prahova sunt operationali 15.. De asemenea. UPC. etc.915. (pe locul 1 fiind municipiul Bucuresti urmat de judetul Timis). în anul 2006. reprezentând circa 32% din numarul unitatilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. Dural S.. 9.. Calsonic Kansei Romania S.L. S. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii în agricultura îl reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor . PENNY si de tip mall: WINMARKT si PRIMAVARA. SELGROS. a bunurilor personale si casnice (47. YAZAKI.3 Agricultura Judetul Prahova este situat într-o zona în care legumicultura.1%). COCA COLA. S. TIMKEN.72 mil. BRITISH AMERICAN TOBACCO. Întreprinderile mici si mijlocii reprezinta 13. RON.C. OMV.200 societati comerciale cu participare straina la capital2. si-au consolidate prezenta marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY. închirieri si activitati de servicii prestate în principal întreprinderilor (14. Datorita politicii coerente de atragere a capitalului strain pe teritoriul judetului îsi desfasoara activitatea firme precum: UNILEVER. pe locul 8. ceea ce reprezinta cca. S. Valoarea capitalului social total subscris de aceste societati a fost de 5. CALSONIC KANSEI ROMANIA S. detinând o pondere de 85. 4.6%. În anul 2007.C. iar cele mari (peste 250 de salariati) doar 0. În perioada 1991-2007. INTERREX.R. sunt predominante microîntreprinderile (0-9 salariati).S. MOL. în judetul Prahova.R. LUKOIL. pentru a corespunde celor mai înalte cerinte ale comertului modern si standardelor europene de comercializare si expunere. în sectorul tranzactiilor imobiliare. iar în functie de valoarea capitalului social total exprimat în valuta. LA FESTA. (pe locul 1 situându-se municipiul Bucuresti urmat de judetul Ilfov).C.R. repararea si întretinerea autovehiculelor. 4.9 mii lei RON. PROFI. în judetul Prahova au fost înmatriculate peste 300 societati comerciale cu participare straina la capitalul social2. Samrock Comimpex S.L.L. Valoarea capitalului social subscris al acestor societati comerciale a fost de 822. INTERHOME de tip supermarket: BILLA.9%).024. Alexandrion Grup România S.C.6%.L etc. CARREFOUR..R. judetul Prahova s-a situat pe locul 11 la nivel national. pomicultura.7%) si în industria prelucratoare (13. INTERBREWEFES BREWERY. UPC Romania S.L.8% din numarul total al unitatilor active.R. În ceea ce priveste distributia întreprinderilor pe clase de marime.6601 agenti economici. Cele mai multe unitati economice din judetul Prahova activeaza în sectorul comertului cu ridicata si cu amanuntul. BRICOSTORE. Kaufland România S.L. S.4% din numarul societatilor existente în Regiunea Sud Muntenia.29% din valoarea capitalului la nivel regional.

DRR7 pentru relansarea agriculturii. varza si pepeni.467 ha. ceapa. în concordanta cu potentialul natural. Aplicarea îngrasamintelor în anul 2007 s-a realizat pe 176. legume.679 ha.048 ha. sfecla de zahar. Structura fondului funciar: Suprafata agricola a judetului Prahova pe categorii de folosinta: Principalele culturi: cereale pentru boabe. în zona montana. fungicide si erbicide pe 74. creator de noi locuri de munca. insecticide. din care 62. cartofi. din care: îngrasaminte chimice pe 91. însamântari si supraînsamântari pe 107. fiind un sector economic important. .4 Industria Dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil sa faca fata cerintelor unei economii de piata constituie un punct central al planului de dezvoltare. fertilizari(organice si chimice)..253 ha.. îngrasaminte naturale pe 10. în scopul asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export.553 ha. plante furajere si furaje verzi.. soia boabe. tomate.480 ha. amendamente pe 200 ha. Efectivele de animale pe specii: 4.. floarea soarelui. S-au executat lucrari de întretinere. economic si uman de care dispune judetul Prahova.

R. Principal Construct S.DRR8 Structura economica a judetului Prahova este caracterizata de dominarea industriei.. Ladrisi Group S. BRITISH AMERICAN TOBACCO. unitate de productie.A.L.L. Productia destinata exportului a reprezentat 31. PETROBRAZI S. din Floresti. S. intrând într-un amplu proces de retehnologizare si modernizare. celuloza. Cramele Prahova S.C. PCC STEROM. S. din Ploiesti si STEAUA ROMÂNA S. S. S.R. S. Compania transnationala MICHELLIN a preluat societatea de anvelope VICTORIA S. LA FESTA INTERNATIONAL ROMÂNIA. Agrisol International Ro S.C. masini si echipamente.A. pacura.2% din totalul productiei livrate. Dupa o perioada de câtiva ani de declin si de incertitudini.) este o activitate de traditie.C. metalurgie. Productia de bauturi si tutun este realizata în principal de catre societatile cu participare importanta de capital strain: COCA COLA. motorine.Boldesti Scaieni. Unicom Production S. utilaje si instalatii). S.R. industria alimentara s-a dezvoltat în toate zonele judetului. laptelui si de vinificatie prin implementarea unor proiecte cu finantare prin programul SAPARD. chimica si prelucrarea cauciucului.C. Prelucrarea petrolului (benzine. minier si chimic. cum sunt: S. În aceasta ramura functioneaza importante unitati. PETROTEL-LUKOIL S.Gura Vadului.A. O alta ramura importanta a industriei judetului Prahova – pe locul trei din punct de vedere al productiei industriale . componenta a PETROM-OMV care este cel mai mare producator-distribuitor din domeniu în România.A.C. – Ceptura. Ponderea cea mai mare în productia industriala o detine ramura prelucrarii titeiului. constructii metalice si produse din metal (exclusiv masini.este cea de masini si echipamente (utilaj petrolier. etc. industria este reprezentata prin toate ramurile ei. S.R. prima rafinarie de petrol din lume fiind pusa în functiune în anul 1856 la Ploiesti. CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD.L.C.C.R.. – Filipestii de Padure. Foarte dinamice sunt industria textila si a produselor textile reprezentate de: BRITANIC WORLD. SAHINLER. uleiuri minerale. extractiva. industria sticlei.A. Dispunând de materii prime.C. competitivitatii si îndeplinirii cerintelor de ecologizare a mediului. rafinariile ROMPETROL VEGA S. etc. din Cîmpina. Moldvin Trading S. rulmenti grei. hârtie. – Filipestii de Padure.L. În ultimii ani si-au dezvoltat activitatea un numar important de unitati de prelucrare a carnii. – Ceptura. Domeniile Viticole S. carton si poligrafie si alte activitati industriale. a bauturilor si tutunului. S. alte produse din minerale nemetalice. INTERBREWEFES BREWERY.R.C. SALSI S. . .A Sinaia.R. mobila si cartoane. industria petroliera din judetul Prahova a redobândit o dinamica buna. Complexa si diversificata.L. S. textile si produse textile. detergenti: UNILEVER.C. industria materialelor de constructii. pe fondul unui management privat care îsi pune amprenta asupra calitatii produselor. urmata de cea a industriei alimentare.A.L. prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier). MILAPATH.. – Ploiesti. echipamente si piese de schimb) reprezentata în ceea ce priveste investitiile straine de firme de marca: TIMKEN Ploiesti. .C Recunostinta Prodcom Impex S.L. În prelucrarea cauciucului. cu tehnologii la standarde europene: S. etc.

parte importanta a infrastructurii nationale s-a dezvoltat continuu. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonatii sa comunice la nivel national si international. Plopeni si Valenii de Munte este creata infrastructura de telecomunicatii caracteristica necesitatilor de servicii moderne.A asigura televiziune digitala totala si serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) care ofera acces de banda larga la Internet. UPC a încheiat procesul de integrare a companiei Astral Telecom în grupul UPC asigurând servicii de televiziune digitala si analogica. telefonie si internet prin cablu precum si televiziune digitala prin satelit. de catre principalul operator de telefonie fixa. centrale telefonice digitale (nu mai exista centrale telefonice manuale).500. Operatorii de sisteme de telefonie mobila VODAFONE.DRR9 4. Judetul este racordat prin magistrale de fibra optica la reteaua interurbana si internationala. COSMOTE acopera toata aria . ORANGE.5. abordând în functie de necesitati atât solutii calitative cât si cantitative. sunt instalate. numarul abonatilor telefonici depaseste 148. La sfârsitul anului 2006. În parcurile industriale Ploiesti.1 Telecomunicatii Sectorul telecomunicatiilor. Retelele locale si interurbane sunt noi si functioneaza la parametrii proiectati. TELVERDE si circuite închiriate de mare viteza. În toate localitatile urbane si în resedintele de comuna din judetul Prahova. Începând din anul 2006 operatorul Romtelecom S. Brazi. circuite închiriate ISDN-BRA.5 Sectorul serviciilor 4. ZAPP. În judetul Prahova.

KAUFLAND. RCS & RDS ofera în prezent.3 Activitatea postala Se desfasoara într-o structura care permite functionarea la standarde optime de eficienta pe întreg teritoriul judetului. INTERREX.2 Radio si televiziune În judetul Prahova sunt 19 statii de radioemisie si 15 statii de televiziune. 4. Reteaua turistica7 pusa la dispozitia turistilor în judetul Prahova cuprinde (247 structuri de primire turistica. BRICOSTORE. Valea Cricovului Sarat apartinând zonei colinare si zona Ploiesti – Balta Doamnei situata în câmpia prahoveana. încasari si plati. Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei. si-au consolidat pozitia marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY. 4. 84 agentii si 1 Punct Judetean Prelucrare Curierat Rapid. servicii financiare. CARREFOUR. curier electronic.5. oferind servicii traditionale (corespondenta si mesagerie interna si externa). Numarul abonamentelor ce revin la 1. precum si bogatia valorilor culturale prezente confer judetului Prahova un potential turistic remarcabil. comertul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. PRAKTIKER. internet si date si televiziune. si-a constituit o infrastructura turistica deosebita atât cantitativ. ZAPP acopera si segmentul de telefonie fixa. servicii de curierat rapid intern. pe lânga o retea dezvoltata de magazine en-detail. 32 ghisee. în Ploiesti. pentru clienti. iar la televiziune 230.6 Turism Frumusetea si varietatea cadrului natural. PENNY si de tip mall: WINMARKT si PRIMAVARA. Valea Teleajenului. Valea Slanicului si zona Drajna – Cerasu – Starchiojd care fac parte din arealul montan si submontan. 4. 4 oficii postale rurale mecanizate.5 Comert Datorita pozitiei geografice de care beneficiaza judetul Prahova si în special.4 Sistemul bancar Este reprezentat printr-un numar de 35 institutii bancare (inclusiv CEC) cu peste 130 sucursale/agentii.200. SELGROS.000 locuitori: la radio. INTERHOME de tip supermarket: BILLA. toate bazate pe infrastructuri de fibra optica si sisteme digitale performante. filatelie. PROFI. 38 vile turistice. 4. Numarul abonamentelor la radio depaseste 222. Judetul Prahova.5. 2 .5.5. care îl situeaza pe un loc important în oferta turistica nationala si internationala a României. 14 cabane. prin cele 175 oficii postale informatizate din care: 54 oficii postale. 270 abonamente/1000 locuitori si la televiziune. 4. servicii de telefonie fixa nationala si internationala. 1 bungalou. servicii bancare si asigurari si alte servicii suplimentare pentru clienti. recunoscut ca zona cu destinatie turistica înca de la sfârsitul sec. 1 camping. din care: 53 hoteluri. municipiul Ploiesti. cât si calitativ. Se înregistreaza o diversificare permanenta a produselor bancare de operatiuni curente si de credit care raspund nevoilor unei piete dinamice. al XIX-lea. în principal în ultimii ani. 14 moteluri. 280 abonamente/1000 locuitori. Astfel.300. Valea Doftanei.DRR10 prahoveana.

• turismul de sfârsit de saptamâna.562 turisti prahoveni au efectuat excursii în strainatate: 7.470 (38. 735 (3.3%) în Spania. 1. indicatori în progres comparativ cu anii anteriori.5%) în Austria. iar numarul înnoptarilor a fost de 1.uval).6%) din Spania.4%) din Italia. Zona cea mai solicitata în acest sens este Valea Prahovei datorita atât frumusetii peisajului montan.777 persoane (8.159 persoane (5. Africa.4%) în alte tari din Europa. Statistica turistilor straini. 642 (3. etc. a dus la înregistrarea unui numar în crestere de pensiuni rurale si ferme agroturistice.404 persoane (6. precum si cursurile de apa cu lacurile de agrement ofera conditii favorabile de practicare a acestui tip de turism. 2 popasuri turistice si 1 hotel pentru tineret. afaceri.6 zile (2. sub mai multe forme: • turismul de tranzit.527. • turismul rural. Muntii Baiului si Muntii Ciucas.436 turisti (17. b) Turism de odihna si recreere în zone care.0%) din SUA.2%) s-au deplasat în Bulgaria.8%) în Franta.3%).917 persoane (8. iar restul de 3. a crescut cu 13.752 persoane (+65. d) Turism de vânatoare si pescuit sportiv. 680 (3. iar numarul celor care s-au deplasat în strainatate a crescut cu 7. Fata de anul 2006 numarul persoanelor care au efectuat excursii prin cele 35 agentii de turism din judetul Prahova (din care: 2 proprietate publica si 33 proprietate integral privata). • turismul balnear.274 turisti români si 56.192 persoane (5. c) Turism de circulatie.5%) fiind cazati în hoteluri.6%). congrese. 19. Indicele de utilizare neta a capacitatii în functiune a fost de 32.8%) în Grecia. alaturi de un cadru natural pitoresc ofera un microclimat reconfortant si posibilitati de practicare a unor activitati recreative de-a lungul întregului an.238 (26.. Numarul sosirilor în principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica a fost de 416.6%) din Germania. 4. 5. pe tari de provenienta: 10. etc. 3. Se poate practica sub mai multe forme: • turismul de sejur si agrement. care raspund bine cerintelor actuale ale turistilor.062.5%) din Regatul Unit. cât si accesibilitatii si apropierii de capitala. 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane).4%. majoritatea (88. 3.946 turisti straini.1 zile la cei straini). Sejurul mediu înregistrat în anul 20076 a fost de 2. cu precadere în zona subcarpatica si în cea montana.255 persoane (18. zona care ofera conditii pentru drumetii montane pe trasee variate si pentru practicarea sporturilor de iarna. Dezvoltarea turismului rural.361 (7.DRR11 tabere pentru elevi.0%) în Turcia. 3. 3 hosteluri. din care 359. Bogatul fond cinegetic prezent în zona montana a judetului.165 persoane (+12.0%) au venit din Israel. • turismul intinerant cu valente culturale. în principalele statiuni montane Sinaia si Busteni (baza turistica la standarde . • turismul tematc (ex.5 zile la turistii români si 3.220. 4. e) Turism de reuniuni. Asia. Din analiza elementelor potentialului turistic al judetului rezulta existenta conditiilor favorabile dezvoltarii urmatoarelor forme de turism: a) Turism montan în arealul nordic al judetului care include Muntii Bucegi.

Raportata la suprafata judetului. populatia se caracterizeaza printr-o usoara predominare a populatiei feminine (51. cu 91 lei RON (+8. asigurari.5%. cu 129 lei RON mai mare fata de luna precedenta (+8. hoteluri si restaurante. respectiv 230. prelucrarea petrolului. gradul de urbanizare fiind de 50.8 locuitori/km2.578 lei RON. prelucrarii lemnului. dotari specifice (echipamente de sonorizare si traducere. Capitalul social al judetului Prahova 5.7 Castigurile salariale Câstigul salarial mediu brut realizat în luna decembrie 2007 a fost de 1. . comert cu ridicata. rezulta o densitate a populatiei de 173. raportul între sexe pe total judet fiind de 94 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin. Din punct de vedere al structurii pe sexe. cultura.DRR12 internationale.640 locuitori. administratie publica si înregistreaza valori sub medie îndeosebi în: agricultura.600 locuitori.362 locuitori. Câstigul mediu realizat depaseste media pe judet în special în ramurile: finante-banci. productia. mobilei. cercetare. câstigul salarial mediu net fiind de 1.238 locuitori. Populatia municipiului Ploiesti reprezinta 28. industria tutunului. În mediul urban traiesc 414.). industria chimica.44%) mai mare fata de luna noiembrie 2007. transportul si distributia energiei electrice si termice. constructii. sanatate. învatamânt. textila si a confectiilor. celulozei si hârtiei. 4.17%). Numarul de locuitori situeaza judetul pe primul loc în ierarhia judetelor. sali modulare în functie de numarul participantilor etc. posta si telecomunicatii. Câstigurile salariale medii nominale (lei RON): 5. pielariei. industria alimentara si a bauturilor. iar în mediul rural 405.1 Populatia judetului Prahova Populatia judetului Prahova la 1 ianuarie 20081 era de 819. comert cu amanuntul.1% din populatia judetului.6%). extractia petrolului si a gazelor naturale.078 lei RON. salubritate. etc.

într-un ritm mediu anual de -0.787 persoane).6%.DRR13 Începând din anul 1990 populatia judetului a înregistrat o continua scadere. a fost de 3. În totalul populatiei ocupate.8% la 20.3%.502 nu beneficiau de drepturi banesti. a divorturilor (-7.6% din decese).7%). Populatia ocupata reprezinta 54.7%).0 mii persoane. de -2. Astfel. a nascutilor vii (-7.5%).5% la 14.5% din populatia judetului. . Scaderea populatiei a fost însotita de o mutatie semnificativa în structura pe vârste.3%).1 mii persoane someri si alte persoane aflate în evidenta pentru un loc de munca (3. în favoarea judetului Iasi. .5% din totalul resurselor de munca si 35. din care: populatie ocupata 291. a deceselor (-5. 5. Rata somajului în judetul Prahova. 5. se observa o scadere a numarului deceselor sub un an (-37.leziuni traumatice.9%. calculata în functie de populatia activa. fata de -2.2% din populatia judetului.1%).4%). era de 310. Populatia activa civila.5 mii persoane (94.1%).4%. reprezentând 65.3 Somajul La sfârsitul anului 2007 erau înregistrati 12. Principalele fenomene demografice din judetul Prahova în anul 2007 comparativ cu anul 2006: În anul 2007 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. . accentuându-se procesul de îmbatrânire demografica. la aceeasi data. ponderea salariatilor este de 65. Principalele cauze de deces în anul 2007 au fost urmatoarele: .174 persoane în aceeasi perioada a anului precedent.boli ale aparatului circulator (64.124 someri din care 6. în total populatie.1% (189.tumori (16.boli ale aparatului digestiv (6.0 mii persoane (57.2 Resursele de munca Resursele de munca3 ale judetului Prahova în luna decembrie 2007 au fost de 535. în timp ce proportia populatiei tinere (0-14 ani) a scazut de la 22. Situatia somerilor înregistrati la sfârsitul anului 2007: .1%) si o crestere a numarului casatoriilor (+26.9% din resursele de munca).242 persoane. . Sporul natural înregistrat în anul 2007 a fost în continuare negativ.0%).0% din populatia activa civila) si 12. fapt ce a condus la pierderea în anul 2007 a primei pozitii între judetele tarii. otraviri (4.9% din populatia activa civila).boli ale aparatului respirator (4. comparativ cu anul 1990 proportia persoanelor vârstnice (60 ani si peste) a crescut de la 15.

• 2.2%). postliceal. • 4.309 persoane.025 educatori. din care: • 21. Numarul cadrelor didactice2 din învatamântul de toate gradele: 8.2%) • 28. iar al studentilor ce revin la un cadru didactic este de 26 (în scadere fata de 28 studenti în anul scolar precedent). Numarul elevilor ce revin la un cadru didactic este de 15 (la fel ca în anul scolar precedent).1%). precum si posibilitatea gasirii unui loc de munca.377 cadre în învatamântul liceal. tehnic si de maistri (8.5% a numarului cadrelor didactice. • 63.127 persoane.227 cadre în învatamântul primar si gimnazial. populatia scolara a înregistrat o scadere cu 1. • 483 elevi în învatamântul special (0. • 9. Colegiul . • 116 cadre în învatamântul de arte si meserii.DRR14 Repartitia somerilor pe medii de provenienta: Repartitia somerilor pe grupe de vârsta: 5.4 Populatia scolara În anul scolar 2007-2008. • 200 cadre în învatamântul special.8%.607 studenti (7.882 elevi în învatamântul de arte si meserii. Fata de anul scolar precedent s-a înregistrat o scadere cu 1. • 364 cadre în învatamântul superior.4%). populatia scolara2 a fost de 134. Educatia superioara realizata în Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti. • 10. din care: • 1. postliceal. Orientarea profesionala a unor institutii.359 elevi în învatamântul primar-gimnazial (47.3% în populatia totala a judetului. Comparativ cu anul scolar precedent.454 elevi în învatamântul liceal (21.9%).2%). tehnic si de maistri.342 copii în gradinite (15. influenteaza gradul de pregatire al elevilor. în neconcordanta cu solicitarile pietei muncii. Ponderea populatiei scolare: 16.

atât în ceea ce priveste asigurarea cerintei. cunoscuta fiind densitatea mare a populatiei. scopul urmarit prin determinare. Bucuresti. situat în sudul judetului. etc. proiectele de realizare a statiilor noi de epurare finantate prin programul SAPARD (implementate în localitatile Floresti. a diversitatii biologice. Agentia de Protectie a Mediului Prahova are atributii privind protectia si conservarea naturii. conduce la numeroase problem legate de gospodarirea apelor. aria de raspândire a poluantilor. dar si pe Valea Teleajenului. concentratiile de scurta durata. Faptul ca ponderea în judet o reprezinta industria petrochimica. aplicarea ferma a legislatiei de mediu.. În domeniul calitatii apei. evacuarea apelor uzate de la unitatile petrochimice afecteaza calitatea receptorilor acestora. Factori de mediu Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si locale.DRR15 Universitar Cîmpina si în alte institutii de învatamânt superior particulare este suplimentata si sustinuta de institutiile celui mai mare centru universitar din tara. Paulesti si Valea Calugareasca) si de asemenea proiectul finantat prin Programul PHARE 2000 . Calitatea aerului este monitorizata printr-o retea de supraveghere (10 statii de monitorizare numai în municipiul Ploiesti) stabilita în functie de impactul marilor poluatori asupra mediului înconjurator. în general. 6. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus. cât si a calitatii cursurilor de apa din zona. natura poluantilor. dezvoltarea si administrarea retelei de arii protejate. Dezvoltarea turistica în zonele muntoase din nord. gesiunea deseurilor urbane si industriale. cea mai reprezentativa este petrochimia. mai ales pe Valea Prahovei. pentru activitatea industriala si agricola se realizeaza prin reteaua de râuri si lacuri cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu si Maneciu. concentratiile medii zilnice. aceasta devenind improprie utilizarii ca resursa de apa. nivelul de poluare din zona. La amplasarea statiilor de monitorizare s-a tinut cont de o serie de factori: sursa de poluare. apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor. Consumul pentru populatie are valori considerabile. dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa.CES .1 Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului. se afla în directa relatie cu resursele de apa. zona poluata. comparabile cu cele pentru industrie. prin asigurarea cofinantarii. si de poluarea acestora în particular. Dintre consumatorii industriali. numarul mare de localitati din judet si turismul bine reprezentat. precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice. Totodata. înca de la punerea lor în functiune la deteriorarea calitatii apei din pânza freatica din zonele adiacente. Calitatea apei Satisfacerea necesarului de apa pentru alimentarea cu apa potabila. Consiliul Judetean a sprijinit financiar. 6.

platforme de deseuri menajere si gunoi de grajd. doborârea arborilor. Baicoi si statia de transfer de la Busteni. ca efect al diferitelor activitati antropice. Banesti. deseuri de pesticide. în rampa Baicoi a fost sistata depozitarea. amenajarea unui laborator de analize fizico-chimice si bacteriologice. având ca scop depozitarea controlata a deseurilor. 6. instalarea unui sistem de aerare pneumatica la bazinul de aerare. iar la Banesti se impune executia în termen . a condus la tasarea solului si afectarea structurii acestuia. cum ar fi: • mecanizarea lucrarilor agricole folosite nerational. Calitatea solului Solul prezinta unele probleme de poluare. Acestea deservesc întreg teritoriul judetului. • dereglarea regimului hidric si hidrogeologic al solului. • utilizarea unor cantitati de îngrasaminte chimice pentru a contracara dezechilibrele nutritive. cantitatile de deseuri si volumul acestora au depasit cu mult valorile prognozate în documentatiile de executie. Astfel.2 Managementul deseurilor În judetul Prahova exista 4 rampe ecologice: Boldesti Scaieni.construirea unor statii de epurare a apelor uzate folosind procedee tehnologice moderne de epurare biologica. • deversarea unor poluanti industriali în cursurile de apa contribuie la poluarea pânzelor de apa freatica precum si a solului prin folosirea apei la irigatii.si Valenii de Munte pentru modernizarea statiei de epurare (treapta mecanica si biologica) existenta. Readucerea acestora la functionalitatea normala s-a realizat cu alocari financiare însemnate. Valenii de Munte. ruperea conductelor de alimentare cu apa. deteriorari de locuinte. Este de remarcat faptul ca ritmul de depozitare în rampele ecologice. prin reabilitarea constructiilor si instalatiilor aferente. la Boldesti Scaieni se executa a treia alveola. La unele probleme privind degradarea solului în judetul Prahova au contribuit si precipitatiile abundente. modificari substantiale ale pânzei freatice. care au provocat numeroase si masive alunecari de teren. dislocari si deplasari de tronsoane de drum.DRR16 implementat în localitatile Maneciu-Ungureni si Maneciu-Pamânteni . acoperind necesarul pentru populatia judetului. colectarea apelor uzate realizându-se printr-un sistem separativ de canalizare . ignorând studiile de specialitate pedologice si agrochimice. conducând la diminuarea sensibila a duratei de exploatare. • degradarea terenurilor prin ocuparea cu halde de depozitare deseuri industriale. • utilizarea si exploatarea sistemelor de irigatii fara folosirea concomitenta a sistemelor de salinizare si înmlastinire secundara. • utilizarea excesiva si neadecvata a produselor de uz fitosanitar.

zonele critice care necesita reconstructia ecologica sunt situate în sudul judetului (Brazi. toluenul.. . Mic. care necesita reconstructie ecologica: zona Sucursalei Petrom . Prin acelasi program este finantat un proiect destinat colectarii selective si transportului deseurilor din localitatile CARBUNESTI. calitatea solului si vegetatiei este afectata de poluarea cu metale grele (plumb. SI SURANI.Valea Calugareasca este cunoscuta ca un centru al poluarii mediului. Poluarea principala. Barcanesti) si în municipiul Cîmpina. cupru. Barcanesti sunt prezente în cantitati cel putin egale si hidrocarburi aromatice mononucleare volatile precum benzenul. Zona ROMFOSFOCHIM . Gara Brazi.C.07. În curs de realizare: Statia de transfer DRAGANESTI finantata prin Programul PHARE 2004 Coeziune Economica si Sociala „Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor” (Faza extinsa) în valoare de 800. – Realizarea de campanii de informare si constientizare/educare. – Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor municipale).A. zona Rafinaria Steaua Româna S.2009 si realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone. dar în unele zone precum Brazi. batalele Bucea si Turnatorie). ARICESTII ZELETIN. precum si zone cu conducte de transport pentru produse petroliere. Aici sunt delimitate trei nuclee de origine a poluarii. Astra Româna si Petrobrazi. corespunzând celor trei mari unitati de prelucrare petroliera: Petrotel-Lukoil. 6. care ocupa o suprafata de circa 11 ha. desi activitatea industriala a fost încheiata. – Închiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale pâna la 16. s-a acumulat o cantitate de peste 2 milioane tone cenusa piritica depozitata într-o halda cu înaltimea de circa 20 m. Baicoi). zinc. Produsul petrolier are compozitia diferita. cadmiu) în zona DN1. Triaj Ploiesti). SOIMARI.3 Zone critice În judetul Prahova exista câteva zone critice sub aspectul degradarii solului. – Pâna la 16. Din punct de vedere al calitatii solului. De asemenea. – Realizarea statiilor de transfer.A.2010 cantitatea de deseu biodegradabil depozitat trebuie redusa la 75% din cantitatea depozitata în 1995 (an de referinta). proiect în valoare de 400.000 €uro. iar impactul fostei fabrici de acid sulfuric si îngrasaminte chimice continua sa se manifeste.DRR17 foarte scurt a unei noi alveole de mare capacitate. datorita traficului auto intens. a subsolului si apei subterane se afla în aria urbana si periurbana a municipiului Ploiesti. Principalul motiv al situatiei existente îl reprezinta lipsa selectarii deseurilor la sursa ori în incinta rampelor. – Extinderea colectarii selective. prin racordarea la statiile de transfer. în general predomina componentii grei. ROMFOSFOCHIM S.000 €uro. Directiva privind depozitarea deseurilor prevede ca cerinte generale: – Conformarea depozitelor de deseuri municipale (Boldesti-Scaieni. acest proces fiind demarat destul de timid abia în ultima periada. Ca urmare a activitatii S.07. etilbenzenul si xilenii.Petrobrazi (Batalele Mare. Banesti. cu produse petroliere. Cîmpina (zonele amplasamentelor unde solul prezinta o poluare istorica.

programe speciale pentru modernizarea unitatilor de învatamânt. În toata zona de sud a haldelor si batalurilor. . . canale de desecare-irigatie. .-urilor în total unitati active. creativa si relativ ieftina.Promovarea unei imagini performante a judetului. cultural si istoric pentru dezvoltarea turismului. terenuri necultivate. . 7.Potential agricol si zootehnic ridicat preponderent în partea de sud a judetului.Suprafata arabila reprezinta baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile sa obtina produse ecologice.Fertilitate ridicata a pamântului. soluri poluate sunt în zona de activitate a schelelor de extractie Baicoi si Boldesti.Pondere ridicata a populatiei ocupate în sectorul serviciilor.DRR18 Cenusa este antrenata de vânt si contamineaza terenurile învecinate.Bogatia si varietatea resurselor naturale. . . în functie de distanta fata de sursa creste concentratia de amoniu si fosfati.Potential natural. potential forestier ridicat în partea de nord a judetului. . turism de tranzit.M. . utilajului petrolier precum si zootehniei si viticulturii. adaptabila..Mediu economic deschis. . . suprafete care sunt refacute prin metode biochimice. cai de acces sau izlazuri. . formare si instruire bune. dezvoltarea activitatilor în parcurile industriale. coroziunii si alunecarilor de teren.Forta de munca calificata în sectoarele industriale traditionale.Conditii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism: agroturism. Categoria de folosinta a terenurilor afectate este diversa: terenuri agricole.Existenta unor firme private reprezentative cu capital strain sau mixt si existenta bazei de cercetare în domeniile petrochimiei. resurselor minerale. atractivitate fata de investitori. .Existenta politicilor active de angajare.Puncte tari . . sisteme antigrindina. . Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic. cultivate. . De asemenea.Cadru natural deosebit.Resurse de educare. fabricarea utilajului petrolier si chimic.Tabere scolare în zone atractive.Dezvoltarea sectorului de servicii. .Conditii naturale favorabile dezvoltarii economice.Municipiul Ploiesti este desemnat pol de crestere. .Forta de munca calificata. . turism cultural. datorita spargerilor provocate. retea de cazare si dotari corespunzatoare pentru primirea turistilor. padure. .Pondere mare a I. . turism tematic etc. Soluri poluate apar în zona conductelor de titei.Accesibilitate.M.Sectoare industriale traditionale bine dezvoltate precum: extractia si prelucrarea petrolului. social si ecologic Strengths . turism de week-end. .Scaieni. .

Venituri relativ reduse ale populatiei (în special pensionari si din mediul rural). .Scaderea ponderii industriei în PIB prelucratoare si industrii poluante. . .Predominarea productiei cu valoare adaugata mica. . în multe zone. a agriculturii de subzistenta. . .Resurse financiare limitate ale autoritatilor locale pentru realizarea unor lucrari ample de reabilitare si consolidare a cladirilor unitatilor de învatamânt.Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole.Exploatarea necorespunzatoare a terenurilor agricole si parcelarea terenurilor în conditii de ineficienta. . .Poluare. . . . sporul natural negative. . .Parcul national Bucegi situat în nord-estul judetului . existenta universitatii si a facultatilor private.Utilizarea patrimoniului industrial existent. culturale si comerciale oferite de capitala. imbunatatirea nivelului de atractivitate al judetului.Judet de rang I. .Cooperare redusa între cercetare si industrie. .Grad ridicat de cuprindere în învatamântul general si liceal.Nivel educational scazut al populatiei rurale.Puncte critice .Capital investitional redus în agricultura. dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor economice.Cooperarea între mediul de afaceri si administratia public. . Weaknesses . venituri reduse.Practicarea.Proiecte pentru realizarea statiilor de epurare si a retelelor de canalizare în localitatile judetului. scoli aflate în programul de instalare a centralelor termice.DRR19 .Lipsa oportunitatilor egale pentru persoanele supuse excluziunii sociale. Opportunities .Competitivitate si eficienta scazuta a agriculturii.Pondere mica a tehnologiilor moderne în industrie si agricultura. accesul la piata interna a Uniunii Europene. .Cresterea potentialului oferit de domeniul cercetarii si mediul universitar. distanta mica fata de Bucuresti. . . nivel scazut al oportunitatilor de angajare în special în mediul rural. scaderea interesului pentru instruirea profesionala.Accesul facil la serviciile educationale.Dezechilibrul pietei muncii. . .Existenta de zone monoindustriale. .Oportunitati .Dezvoltarea urbanistica influentata de zona industriala.Localitati în care nu sunt organizate servicii de salubrizare si lipsa unor politici locale pentru colectarea diferentiata a deseurilor. . .Declinul general al populatiei.Unitati scolare racordate la reteaua de alimentare cu apa si canalizare. . .Îmbunatatirea calitatii mediului de afaceri.Infrastructura rutiera suprasolicitata.Starea actuala a infrastructurii tehnicoedilitare. . pondere ridicata a populatiei vârstnice. scaderea populatiei active si ocupate. trafic intens. .

Depasirea nivelului pentru anumiti indicatori ai factorilor de mediu.Revitalizarea activitatilor economice în cadrul parcurilor industriale situate în zona centrala a judetului. existenta solurilor poluate. fragmentarea exploatatiilor agricole.Riscul de a nu face fata presiunii competitive existente în Uniunea Europeana. .Programe de asfaltare a drumurilor publice pâna la unitatile scolare. .Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolate. subestimarea problemelor sistemului educational. .Terenuri.Multiple surse de poluare. eroziuni) care necesita masuri specifice. .Slaba putere financiara a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivarii suprafetelor.Fara utilizarea potentialului turistic veniturile populatiei ar scadea. inundatii. .-urilor cu activitati în domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a produselor agro-alimentare.Import de tehnologie.DRR20 .Migrarea fortei de munca cu înalta calificare. .Program de informatizare.Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole. toate acestea în contextual ramânerii în anonimat a zonei. . forta de munca calificata. .Procesul lent de modernizare si restructurare al agriculturii.Încetinirea procesului de dezvoltare si diversificare al economiei rurale. . Threats . .Majorarea tarifelor de salubritate pentru recuperarea investitiilor.M.Dezvoltarea formelor de stimulare a angajarilor.M.Grad de sanatate afectat de poluare.Calitate scazuta a managementului industrial si agricol. lipsa oportunitatilor de angajare. . .Situarea în zona seismic. . a femeilor si barbatilor.Concesionarea terenurilor disponibile pentru diversificarea serviciilor turistice.Cooperarea în domeniul educatiei si formarii. . disponibile.Nivel scazut al investitiilor angajatorilor în perfectionarea si pregatirea resurselor umane.Amenintari . existenta unor zone expuse la risc natural (alunecari de teren. .În lipsa investitorilor.Numar redus al I. .Capital de forta de munca feminina pentru industria usoara si servicii. .Lipsa capitalului de sustinere investitiilor în economie. . populatia ocupata s-ar diminua si implicit bugetul localitatilor ar fi afectat simtitor. . . educatia cetatenilor. lipsa marketingului si promovarii. programe de includere sociala în mod egal pe piata fortei de munca. tehnici moderne de educatie. . .Posibilitatea înfiintarii de baze de agrement si de petrecere a timpului liber.Rata somajului. . . exista pericolul degradarii bazei turistice existente determinând scaderea numarului turistilor.Cresterea potentialului turistic si îmbunatatirea calitatii serviciilor turistice. . . diversificarea activitatilor în localitatile judetului. datorita drumurilor nationale intens circulate. posibilitatea dezvoltarii turismului de tranzit. . . . cladiri.Retehnologizarea unor întreprinderi creaza cadrul favorizant pentru atragerea investitorilor. .

vor contribui. Concluzii si propuneri Mentinerea în spatul rural a unei populatii viabile si stabile necesita promovarea de politici menite sa asigure optimizarea gradului de ocupare a resurselor de munca din agricultura si servicii conexe. în aceasta directie. care vor pune la dispozitia tineretului. Aplicarea unei astfel de scheme. în primul . pe masura ce infratructura rurala va cunoaste îmbunatatiri vizibile. la înfiintarea de IMM-uri si alte activitati neagricole. a pensionarii anticipate constituie. care în prezent au un caracter predominant privat. contribuind astfel la îmbunatatirea calitatii vietii în spatial rural. concomitent cu dezvoltarea unor activitati neagricole alternative. interventiile autoritatilor publice centrale si locale privind dezvoltara spatiului rural trebuie completate cu parteneriate public-private si cu initiative privata. cu conditia disponibilizarii pamântului pe care îl poseda. responsabilitatea revine. de calificare si formare de abilitati a persoanelor din cadrul comunitatilor rurale. care sa genereze crearea de noi locuri de munca permanente sau temporare. Drept urmare. în conditiile garantarii unui venit cel putin echivalent cu cel obtinut în prezent din activitatile agricole desfasurate. Politicile educationale care. Cresterea atractivitatii acestui spatiului rural. Problema dezvoltarii rurale constituie unul din cele mai dificile teste privind integrarea României în structurile economico-sociale ale Uniunii Europene. în masura în care populatia va accepta sa suporte o parte a costului reconversiei ei profesionale. care s-o apropie cel putin de nivelul celei din mediul rural. o suprafata disponibilizata. dezvoltarea unei infrastructuri materiale si sociale rurale buzoiene. sub forma de pensii sau rente. Totodata. o problema de natura publica. prin arendare sau concesionare. În schimb. se va concretiza în absorbtia din agricultura a circa 1 milion de fermieri vârstnici. Daca problemele cresterii pensiilor persoanelor din mediul rural. Perspectivele de dezvoltare a spatiului rural sunt afectate negativ de infrastructura slab dezvoltata si ineficienta. De aceea. ar trebui sa treaca în sfera parteneriatului publicprivat. începând din anul 2007. O gama larga de activitati nonagricole se pot dezvolta în spatiul rural din prahova cu conditia sporirii capacitatii de absorbtie a fondurilor financiare angrenate prin diferite programe derulate de Uniunea Europeana sau institutii financiare internationale. o consideram rezonabila. reprezinta un atribut al politicii publice. va facilita înfiintarea de activitati neagricole în spatiul rural. Propunerea privind eliberarea din activitatea agricola a persoanelor care au depasit vârsta de pensionare. de asemenea. care sa absoarba surplusul de forta de munca din agricultura. deoarece populatia rurala trebuie atrasa în finantarea unor lucrari ce se executa în folosul întregii comunitati. problemele privind dezvoltarea infrastructurii rurale pot fi rezolvate printr-un parteneriat public-privat.DRR21 8. semnificativa prin schema de promovare anticipata a persoanelor care depasesc vârsta de 55 de ani se pot disponibiliza circa 300. a constituirii unor pensii suplimentare. înfiintarea de IMM-uri si a altei activitati neagricole se afla în perimetrul de actiune al initiativelor private. Transferul fortei de munca de la activitatile agricole la cele neagricole necesita o reevaluare a modalitatilor de instruire. printr-o dezvoltare corespunzatoare a infrastructurii si largirea accesului la surse financiare din sistemul bancar si cooperatist rural. în prezent. care nu poate asigura oportunitati suficienta de atragere a populatiei agricole disponibilizate în activitati neagricole.000 de persoane. politicile migratiei rurale. prin excelenta. pot evolua si ele în directia unui parteneriat public-privat.

Ministerului Educatiei si Cercetarii. existenta unui mare dezechilibru între oferta si cererea de servicii de mecanizare. care prin elaborarea de programe specifice sa raspunda nevoilor de instruire si calificare a populatiei din zonele rurale. a oportunitatilor si riscurilor existente sau potentiale. dezvoltarea spatiului rural si comunitatile rurale pot fi considerate si un demers de dezvoltare teritoriala. un prim pas ar fi înfaptuirea si extinderea scolilor. efectele economice si sociale scontate. animale cu înalt potential genetic . controlul dezvoltarii. gradul de uzura al tractoarelor si masinilor agricole. cantitatea de produse de origine animala (neprelucrate) obtinute la unitatea de suprafata agricola utila înregistrate în tara noastra. dezvoltarea durabila a spatiului rural si a comunitatii rurale implica si constientizarea necesitatii planificarii dezvoltarii si a evaluarii corecte a punctelor forte si slabe ale comunitatilor rurale respective. În acest context. structura parcului de tractoare. modalitatile de finantare si conditiile realizarii lor etc. umane si financiare. dezvoltarea durabila a zonelor rurale. fata de tarile Uniunii Europene. sub multitudinea componentelor sale. gradul avansat de deteriorare a infrastructurii de irigatii (a sistemelor de irigatii). c) Investitiile în irigatii sunt determinate de: conditiile naturale de clima si sol.DRR22 rând. mijloace economice. protectia mediului. b) Investitii în animale cu înalt potential genetic . respectiv sa nu .prima populare si achizitionarea de material seminal de calitate sunt determinate de: factori cantitativi (tendinta de reducere a efectivelor de animale). prin stimularea si formarea dezvoltarii interne. sub forma mai multor alternative. irigatii. În acest sens. d) Investitii în protectia mediului În conditiile utilizarii unor tehnologii intensive de productie agricola. În perspectiva dezvoltarii durabile a agriculturii. factori calitativi. a) Investitiile în echipamente tehnice (tractoare si masini agricole. existenta unor mari decalaje între randamentele fizice obtinute în productia vegetala din tara noastra. profesionale agricole si nonagricole. desi ele prezinta o serie de deosebiri privind scala la care se deruleaza obiectivele si actiunile. sporirea randamentelor agricole. În acest sens. Dezvoltarea durabila a spatiului rural la nivelul Judetului Prahova se fundamenteaza pe obiective si strategii ce difera în functie de timp. modul de abordare. alte utilaje agricole) determinate de urmatorii factori: gradul de încarcare pe tractor si combina. activitatea de productie agricola trebuie sa se realizeze în conditii de durabilitate. mobilizând în acest sens. achizitionarea de material seminal de calitate.prima populare. capitalul uman. spatiu si resursele disponibile. care concura la aceasta dezvoltare si asigura convergenta lor. necesitatea asigurarii calitatii si securitatii produselor agroalimentare. Dezvoltarea durabila a spatiului rural si a comunitatilor satesti se desfasoara în legatura cu dezvoltarea teritoriala regionala. care masoara gradul de intensificare a zootehniei buzoiene (randamente. Dezvoltarea agriculturii din judetul Prahova se bazeaza în mod direct pe orientarile investitiilor în acest sector argumentându-se mai ales prin necesitatea acestora pentru anumite destinatii: echipamente tehnice agricole. spiritul de initiativa si responsabilitatea locuitorilor din spatiul rural se înscriu ca elemente definitorii pentru comunitatile rurale. pe game de puteri. comparativ cu cele obtinute în tarile Uniunii Europene). care vor determina pentru fiecare comunitate rurala actiuni prioritare de scurta si de lunga durata.

ambele categorii de investitii sunt esentiale pentru evolutia exploatatiilor agricole. cât si producatorii agricoli trebuie sa înteleaga. abilitatilor necesare desfasurarii activitatilor de natura neagricola. Consideram ca. Capitalul uman existent în sectorul agricol poate reprezenta o sursa importanta de competitivitate. Dobândirea cunostiintelor profesionale ale agricultorilor se poate realiza prin: serviciile de consultanta agricola (publice si private). e) Investitii în capitalul uman Investitiile în agricultura este necesar sa fie realizate. atât în capitalul fizic. cu referire speciala la diversificarea formelor de pregatire profesionala. social si de mediu. în functie de anumite structuri agricole. a cunostiintelor profesionale necesare utilizarii tehnologiilor moderne si a capacitatii manageriale de a fundamenta deciziile de achizitionare a factorilor de productie. 9. În acest sens consideram ca sunt necesare: • instalarea tinerilor agricultori în spatiul rural si dobândirea. • formarea la producatorii agricoli a deprinderilor. atât statul. de catre acestia. sa accepte si sa contribuie la realizarea unor investitii. nu neaparat prin prisma costurilor scazute ale fortei de munca. din punct de vedere economic. trebuie sa se regaseasca deopotriva în strategiile de politica economica agricola interna si în atentia producatorilor agricoli. dar mai ales. cât mai ales prin nivelul de calificare. aer. precum si resursele nationale publice si private necesare realizarii lor. pentru a deveni factori importanti de competitivitate în sectorul agricol românesc. deoarece. care pot conduce la cresterea veniturilor în exploatatia agricola. principalele orientari ale investitiilor identificate în agricultura. care sa conduca la protejarea factorilor de mediu. sol. prin îmbunatatirea sistemului educational în spatiul rural.DRR23 degradeze factorii de mediu: apa. cât si în capitalul uman. Pentru atingerea acestui deziderat. Bibliografie Institutul National de Statistica Directia Judeteana de Statistica Prahova Oficiul national al Registrului Comertului Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Prahova Consilul Judetean Prahova .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->