Sunteți pe pagina 1din 23

DRR1 Academia de Studii Economice din Bucuresti - Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

FUNDAMENTAREA UNUI SCENARIU DE DEZVOLTARE REGIONALA, STUDIU DE CAZ JUDETUL PRAHOVA

Profesor : Nicolae Istudor

Student: Alecu Razvan Master : MPDRR Gr: 2

DRR2

- Bucuresti 2011 -

CUPRINS:

1. 2. 3. 4.

5.

6.

7. 8. 9.

Introducere Caracteristicile generale ale judetului Prahova Incadrarea judetului Prahova in regiunea corespunzatoare Situatia economica a judetului Prahova 4.1 Structura economica sectoriala 4.2 Investitii straine 4.3 Agricultura 4.4 Industria 4.5 Sectorul serviciilor 4.5.1 Telecomunicatii 4.5.2 Radio si televiziune 4.5.3 Activitatea postala 4.5.4 Sistemul bancar 4.5.5 Comert 4.6 Turism 4.7 Castigurile salariale Capitalul social al judetului Prahova 5.1 Populatia judetului Prahova 5.2 Resursele de munca 5.3 Somajul 5.4 Populatia scolara Factori de mediu 6.1 Calitatea factorilor de mediu 6.2 Managementul deseurilor 6.3 Zone critice Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si ecologic Concluzii si propuneri Bibliografie

DRR3

1. Introducere
Dezvoltarea durabila si echilibrata a judetului Prahova reprezinta pentru Consiliul judetean dezideratul fundamental al activitatii sale astfel nct aceasta entitate administrativa a Romniei sa devina o zona competitiva la nivel regional, national si european, cu o economie dinamica si diversificata. Modernizarea infrastructurii judetului este cu siguranta cel mai valoros lucru pe care administratia judeteana l poate face pentru atenuarea disparitatilor existente ntre mediul urban si cel rural, pentru a asigura locuitorilor judetului sansa afirmarii personale si accesul la o viata decenta si pentru a mbunatati climatul de afaceri. Infrastructura adecvata dinamizeaza dezvoltarea economiei si integrarea n pietele nationale si internationale. Cresterea economica este cel mai important indicator pentru gradul de dezvoltare al judetului. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie n modernizarea judetului.

2. Caracteristicile generale ale judetului Prahova


Judetul Prahova se situeaza n sudul lantului carpatic, pe directia NNV-SSE, limitat la Nord de judetul Brasov, la Est de judetul Buzau, la Vest de judetul Dmbovita si la Sud de judetele Ilfov si Ialomita. Municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova, se afla la 60 km. de Bucuresti, capitala tarii, la 45 km. de cel mai mare aeroport al Romniei - Aeroportul International Henri Coanda Otopeni si la 110 km. de municipiul Brasov. n nordul municipiului Ploiesti, pe raza comunei Blejoi, se ntretaie cele doua coordonate esentiale ale continentului paralela 45 latitudine nordica si meridianul 26 longitudine estica. Suprafata este de 4.716 km2, ceea ce reprezinta aproximativ 2% din suprafata tarii. Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, aproape de curbura acestora, judetul Prahova are un relief complex, dispus n trepte proportional repartizate, ce scad n altitudine de la nord la sud: Munti: 1.228 km2 (26,0%) altitudine de pna la 2.507 m; Dealuri subcarpatice: 1.744 km2 (37,0%) cu naltimi cuprinse ntre 400-900 m; Cmpii: 1.744 km2 (37,0%). Varietatea formelor de relief si complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale ale judetului sa fie diversificate: petrol, gaze naturale, sare, carbune, alte minerale si materii prime utile. Formatiunile geologice ofera numeroase substante minerale utile: calcare masive, marne calcaroase, gresie de kliwa, tufuri vulcanice, gips. Clima, de nuanta continentala, difera destul de mult pe verticala si de la o zona la alta, temperatura medie anuala variind ntre 20C si +100C, iar valorile precipitatiilor se situeaza ntre 600 mm. la cmpie si 1.000 - 1.200 mm. la munte. Lungimea cursurilor de apa care traverseaza judetul este de 1.786 km., iar suprafata bazinului hidrografic este de 3.350 km2. Resursele de apa ale judetului au sporit considerabil prin realizarea lacurilor de acumulare Paltinu (Valea Doftanei) si ManeciuIzvoare (Valea Teleajenului). Vegetatia, fauna si flora sunt variate, n functie de clima si dispunerea treptelor de relief. Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi, cerbi carpatini, jderi, caprioare, lupi, mistreti, capre negre, pasari (cocosul de munte, mierla,

DRR4 cinteza, acvila de munte, uliul, vulturul), reptile (vipera comuna si soprla de munte), fauna acvatica (pastravi, mrene, stiuci, bibani si crapi). Flora: padurile de conifere, foioase si pasuni alpine. Arii protejate: Parcul National Bucegi - Abruptul prahovean Bucegi, Locul fosilifer Plaiul Hotilor - Sinaia, Muntii Coltii lui Barbes - Sinaia, Arinisul de la Sinaia Cumpatul, Tigaile din Ciucas, Muntele de sare de la Slanic. Structura administrativa: 104 localitati din care: 2 municipii, 12 orase si 90 comune cu 405 sate. Tipologia localitatilor, potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Prahova: Localitati urbane: municipii de importanta interjudeteana municipiul Ploiesti (230.240 locuitori), resedinta de judet principal centru economico-social cu functiuni complexe industriale si tertiare (administrative, politice, cercetare-dezvoltare, nvatamnt superior). El constituie un important nod de comunicatii avnd si o mare concentrare de dotari publice (ocrotirea sanatatii, nvatamnt, cultura, sport, comert, financiar-bancare). Pentru aceste considerente si avnd n vedere ca municipiul Ploiesti este comunitatea urbana cea mai importanta a Regiunii Sud Muntenia, acesta a fost desemnat polul de crestere, urmnd a beneficia de un program special de dezvoltare si echipare urbana prin alocari de fonduri structurale cu aceasta destinatie; - municipiile de interes judetean municipiul Cmpina (38.017 locuitori) centru economico-social cu profil dominant industrial-tertiar si dotari cu rol teritorial; - orase cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unitati de servire teritoriala: Baicoi, Boldesti-Scaieni, Comarnic, Mizil, Valenii de Munte; - orase statiuni turistice, cu activitati industriale si dotari de servicii de importanta locala: Azuga, Breaza, Busteni, Sinaia, Slanic, Valenii de Munte; - oras cu activitati agro-industriale si dotari de servicii de importanta locala: Urlati; - oras cu activitati dominant industriale si dotari de servicii de importanta locala: Plopeni. Localitati rurale: - comune cu activitati predominant agricole; - comune cu activitati predominant industriale: Brazi, Bucov, Filipestii de Padure, Floresti, Paulesti, Poiana, Cmpina; - comune cu activitati predominant turistice: Valea Doftanei, Telega, Maneciu; - comune cu activitati mixte agricole-tertiare; - comune cu activitati agricoleindustrialetertiare: Aricestii Rahtivani, Baltesti, Berceni, Blejoi, Calugareni, Drajna, Filipestii de Padure, Magureni, Maneciu, Tinosu, Valea Calugareasca.

3. Incadrarea judetului Prahova in regiunea corespunzatoare


Judetul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alaturi de judetele Arges, Calarasi, Dmbovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situata n partea de sud a Romniei, avnd o suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata Romniei), corespunzatoare judetelor Arges, Calarasi, Dmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si

DRR5 Teleorman. n partea de sud, regiunea se nvecineaza cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: cmpii si lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% si doar 9,5 % munti. Populatia totala a celor sapte judete componente era, n 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentnd 15,4% din populatia Romniei. Densitatea populatiei este de 96,6 loc/km2, valoare superioara mediei pe tara (90,7 loc/km2). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe tara, explicabil prin faptul ca, exceptnd judetul Prahova, majoritatea populatiei traieste n mediul rural. Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 48 de orase (din care 16 municipii), 517 comune si 2018 de sate. Cele mai multe orase (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructura deficitara, apropiata de cea a zonelor rurale. Numai 2 orase au peste 100.000 de locuitori (Ploiesti si Pitesti). Distributia teritoriala arata o concentrare mai mare a oraselor n judetul Prahova (14) si mai redusa n Giurgiu (3).

4. Situatia economica a judetului Prahova


4.1 Structura economica sectoriala

DRR6 n judetul Prahova sunt operationali 15.6601 agenti economici, reprezentnd circa 32% din numarul unitatilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 3,3% din totalul unitatilor din Romnia. n ceea ce priveste distributia ntreprinderilor pe clase de marime, n judetul Prahova, sunt predominante microntreprinderile (0-9 salariati), detinnd o pondere de 85,8% din numarul total al unitatilor active. ntreprinderile mici si mijlocii reprezinta 13,6%, iar cele mari (peste 250 de salariati) doar 0,6%. Cele mai multe unitati economice din judetul Prahova activeaza n sectorul comertului cu ridicata si cu amanuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (47,9%), n sectorul tranzactiilor imobiliare, nchirieri si activitati de servicii prestate n principal ntreprinderilor (14,7%) si n industria prelucratoare (13,1%). 4.2 Investitii straine Pozitionarea judetului n vecinatatea municipiului Bucuresti si ponderea ridicata a personalului calificat au determinat unele companii straine sa realizeze investitii n conditii avantajoase. Datorita politicii coerente de atragere a capitalului strain pe teritoriul judetului si desfasoara activitatea firme precum: UNILEVER, TIMKEN, COCA COLA, UPC, MOL, LUKOIL, OMV, LA FESTA, INTERBREWEFES BREWERY, BRITISH AMERICAN TOBACCO, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, YAZAKI, JOHNSON CONTROLS, S.C. CALSONIC KANSEI ROMANIA S.R.L etc. De asemenea, pentru a corespunde celor mai nalte cerinte ale comertului modern si standardelor europene de comercializare si expunere, si-au consolidate prezenta marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR, BRICOSTORE, SELGROS, KAUFLAND, INTERHOME de tip supermarket: BILLA, INTERREX, PROFI, PENNY si de tip mall: WINMARKT si PRIMAVARA. n perioada 1991-2007, n judetul Prahova au fost nregistrate peste 2.200 societati comerciale cu participare straina la capital2, cca. 40,4% din numarul societatilor existente n Regiunea Sud Muntenia. Valoarea capitalului social subscris al acestor societati comerciale a fost de 822.024,72 mil. RON, ceea ce reprezinta cca. 9,29% din valoarea capitalului la nivel regional. n anul 2007, n judetul Prahova au fost nmatriculate peste 300 societati comerciale cu participare straina la capitalul social2. Valoarea capitalului social total subscris de aceste societati a fost de 5.915,9 mii lei RON. n clasamentul primelor 40 de societati comerciale dupa participarea straina la capitalul social subscris se afla firme care activeaza n judetul Prahova: S.C. Kaufland Romnia S.C.S., S.C. Alexandrion Grup Romnia S.R.L., S.C. Calsonic Kansei Romania S.R.L., S.C. Dural S.R.L., S.C. Samrock Comimpex S.R.L., Lukoil Romnia S.R.L., UPC Romania S.R.L. etc. n functie de numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital, n anul 2006, judetul Prahova s-a situat pe locul 11 la nivel national, (pe locul 1 fiind municipiul Bucuresti urmat de judetul Timis), iar n functie de valoarea capitalului social total exprimat n valuta, pe locul 8, (pe locul 1 situndu-se municipiul Bucuresti urmat de judetul Ilfov). 4.3 Agricultura Judetul Prahova este situat ntr-o zona n care legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati economice importante. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii n agricultura l reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor

DRR7 pentru relansarea agriculturii, n concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Prahova, n scopul asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export. Structura fondului funciar:

Suprafata agricola a judetului Prahova pe categorii de folosinta:

Principalele culturi: cereale pentru boabe, floarea soarelui, soia boabe, cartofi, sfecla de zahar, legume, tomate, ceapa, plante furajere si furaje verzi, varza si pepeni. Aplicarea ngrasamintelor n anul 2007 s-a realizat pe 176.480 ha., din care: ngrasaminte chimice pe 91.048 ha., ngrasaminte naturale pe 10.679 ha., amendamente pe 200 ha., insecticide, fungicide si erbicide pe 74.553 ha. S-au executat lucrari de ntretinere, fertilizari(organice si chimice), nsamntari si supransamntari pe 107.253 ha. din care 62.467 ha. n zona montana. Efectivele de animale pe specii:

4.4 Industria Dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil sa faca fata cerintelor unei economii de piata constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sector economic important, creator de noi locuri de munca.

DRR8 Structura economica a judetului Prahova este caracterizata de dominarea industriei. Complexa si diversificata, industria este reprezentata prin toate ramurile ei. Ponderea cea mai mare n productia industriala o detine ramura prelucrarii titeiului, urmata de cea a industriei alimentare, a bauturilor si tutunului, masini si echipamente, chimica si prelucrarea cauciucului, extractiva, textile si produse textile, metalurgie, constructii metalice si produse din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale nemetalice, celuloza, hrtie, carton si poligrafie si alte activitati industriale. Prelucrarea petrolului (benzine, motorine, pacura, uleiuri minerale, etc.) este o activitate de traditie, prima rafinarie de petrol din lume fiind pusa n functiune n anul 1856 la Ploiesti. n aceasta ramura functioneaza importante unitati, cum sunt: S.C. PETROBRAZI S.A., unitate de productie, componenta a PETROM-OMV care este cel mai mare producator-distribuitor din domeniu n Romnia, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., rafinariile ROMPETROL VEGA S.A. din Ploiesti si STEAUA ROMNA S.A. din Cmpina. Dupa o perioada de ctiva ani de declin si de incertitudini, industria petroliera din judetul Prahova a redobndit o dinamica buna, intrnd ntr-un amplu proces de retehnologizare si modernizare, pe fondul unui management privat care si pune amprenta asupra calitatii produselor, competitivitatii si ndeplinirii cerintelor de ecologizare a mediului. Dispunnd de materii prime, industria alimentara s-a dezvoltat n toate zonele judetului. n ultimii ani si-au dezvoltat activitatea un numar important de unitati de prelucrare a carnii, laptelui si de vinificatie prin implementarea unor proiecte cu finantare prin programul SAPARD, cu tehnologii la standarde europene: S.C Recunostinta Prodcom Impex S.R.L. Filipestii de Padure, S.C. Principal Construct S.R.L. Filipestii de Padure, S.C. SALSI S.A Sinaia, S.C. Agrisol International Ro S.R.L. - Boldesti Scaieni, S.C. Ladrisi Group S.R.L. Ceptura, S.C. Cramele Prahova S.A. Ploiesti, S.C. Domeniile Viticole S.R.L. - Gura Vadului, S.C. Moldvin Trading S.R.L. Ceptura, S.C. Unicom Production S.R.L. Productia de bauturi si tutun este realizata n principal de catre societatile cu participare importanta de capital strain: COCA COLA, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, INTERBREWEFES BREWERY, LA FESTA INTERNATIONAL ROMNIA, BRITISH AMERICAN TOBACCO. O alta ramura importanta a industriei judetului Prahova pe locul trei din punct de vedere al productiei industriale - este cea de masini si echipamente (utilaj petrolier, minier si chimic, rulmenti grei, echipamente si piese de schimb) reprezentata n ceea ce priveste investitiile straine de firme de marca: TIMKEN Ploiesti, PCC STEROM, etc. n prelucrarea cauciucului, Compania transnationala MICHELLIN a preluat societatea de anvelope VICTORIA S.A. din Floresti. Foarte dinamice sunt industria textila si a produselor textile reprezentate de: BRITANIC WORLD, MILAPATH, SAHINLER, etc.; industria materialelor de constructii, industria sticlei, detergenti: UNILEVER; mobila si cartoane. Productia destinata exportului a reprezentat 31,2% din totalul productiei livrate.

DRR9

4.5 Sectorul serviciilor 4.5.1 Telecomunicatii Sectorul telecomunicatiilor, parte importanta a infrastructurii nationale s-a dezvoltat continuu, abordnd n functie de necesitati att solutii calitative ct si cantitative. n judetul Prahova, numarul abonatilor telefonici depaseste 148.500. n toate localitatile urbane si n resedintele de comuna din judetul Prahova, sunt instalate, de catre principalul operator de telefonie fixa, centrale telefonice digitale (nu mai exista centrale telefonice manuale). Retelele locale si interurbane sunt noi si functioneaza la parametrii proiectati. Judetul este racordat prin magistrale de fibra optica la reteaua interurbana si internationala. n felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonatii sa comunice la nivel national si international. n parcurile industriale Ploiesti, Brazi, Plopeni si Valenii de Munte este creata infrastructura de telecomunicatii caracteristica necesitatilor de servicii moderne, circuite nchiriate ISDN-BRA, TELVERDE si circuite nchiriate de mare viteza. ncepnd din anul 2006 operatorul Romtelecom S.A asigura televiziune digitala totala si serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) care ofera acces de banda larga la Internet. La sfrsitul anului 2006, UPC a ncheiat procesul de integrare a companiei Astral Telecom n grupul UPC asigurnd servicii de televiziune digitala si analogica, telefonie si internet prin cablu precum si televiziune digitala prin satelit. Operatorii de sisteme de telefonie mobila VODAFONE, ORANGE, ZAPP, COSMOTE acopera toata aria

DRR10 prahoveana. ZAPP acopera si segmentul de telefonie fixa. RCS & RDS ofera n prezent, pentru clienti, servicii de telefonie fixa nationala si internationala, internet si date si televiziune, toate bazate pe infrastructuri de fibra optica si sisteme digitale performante. 4.5.2 Radio si televiziune n judetul Prahova sunt 19 statii de radioemisie si 15 statii de televiziune. Numarul abonamentelor la radio depaseste 222.300, iar la televiziune 230.200. Numarul abonamentelor ce revin la 1.000 locuitori: la radio, 270 abonamente/1000 locuitori si la televiziune, 280 abonamente/1000 locuitori. 4.5.3 Activitatea postala Se desfasoara ntr-o structura care permite functionarea la standarde optime de eficienta pe ntreg teritoriul judetului, prin cele 175 oficii postale informatizate din care: 54 oficii postale, 4 oficii postale rurale mecanizate, 32 ghisee, 84 agentii si 1 Punct Judetean Prelucrare Curierat Rapid, oferind servicii traditionale (corespondenta si mesagerie interna si externa), servicii financiare, servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, ncasari si plati, servicii bancare si asigurari si alte servicii suplimentare pentru clienti. 4.5.4 Sistemul bancar Este reprezentat printr-un numar de 35 institutii bancare (inclusiv CEC) cu peste 130 sucursale/agentii. Se nregistreaza o diversificare permanenta a produselor bancare de operatiuni curente si de credit care raspund nevoilor unei piete dinamice. 4.5.5 Comert Datorita pozitiei geografice de care beneficiaza judetul Prahova si n special, municipiul Ploiesti, comertul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Astfel, n Ploiesti, pe lnga o retea dezvoltata de magazine en-detail, si-au consolidat pozitia marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR, BRICOSTORE, SELGROS, KAUFLAND, INTERHOME de tip supermarket: BILLA, INTERREX, PROFI, PENNY si de tip mall: WINMARKT si PRIMAVARA. 4.6 Turism Frumusetea si varietatea cadrului natural, precum si bogatia valorilor culturale prezente confer judetului Prahova un potential turistic remarcabil, care l situeaza pe un loc important n oferta turistica nationala si internationala a Romniei. Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Teleajenului, Valea Slanicului si zona Drajna Cerasu Starchiojd care fac parte din arealul montan si submontan; Valea Cricovului Sarat apartinnd zonei colinare si zona Ploiesti Balta Doamnei situata n cmpia prahoveana. Judetul Prahova, recunoscut ca zona cu destinatie turistica nca de la sfrsitul sec. al XIX-lea, si-a constituit o infrastructura turistica deosebita att cantitativ, ct si calitativ, n principal n ultimii ani. Reteaua turistica7 pusa la dispozitia turistilor n judetul Prahova cuprinde (247 structuri de primire turistica, din care: 53 hoteluri, 14 moteluri, 38 vile turistice, 1 bungalou, 14 cabane, 1 camping, 2

DRR11 tabere pentru elevi, 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane), 3 hosteluri, 2 popasuri turistice si 1 hotel pentru tineret, care raspund bine cerintelor actuale ale turistilor. Numarul sosirilor n principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica a fost de 416.220, din care 359.274 turisti romni si 56.946 turisti straini, iar numarul nnoptarilor a fost de 1.062.527, indicatori n progres comparativ cu anii anteriori. Statistica turistilor straini, pe tari de provenienta: 10.255 persoane (18,0%) au venit din Israel, 4.917 persoane (8,6%) din Germania, 4.777 persoane (8,4%) din Italia, 3.404 persoane (6,0%) din SUA, 3.192 persoane (5,6%) din Spania, 3.159 persoane (5,5%) din Regatul Unit, etc., majoritatea (88,5%) fiind cazati n hoteluri. Sejurul mediu nregistrat n anul 20076 a fost de 2,6 zile (2,5 zile la turistii romni si 3,1 zile la cei straini). 19.562 turisti prahoveni au efectuat excursii n strainatate: 7.470 (38,2%) s-au deplasat n Bulgaria, 5.238 (26,8%) n Grecia, 1.361 (7,0%) n Turcia, 735 (3,8%) n Franta, 680 (3,5%) n Austria, 642 (3,3%) n Spania, iar restul de 3.436 turisti (17,4%) n alte tari din Europa, Africa, Asia, etc. Fata de anul 2006 numarul persoanelor care au efectuat excursii prin cele 35 agentii de turism din judetul Prahova (din care: 2 proprietate publica si 33 proprietate integral privata), a crescut cu 13.165 persoane (+12,3%), iar numarul celor care s-au deplasat n strainatate a crescut cu 7.752 persoane (+65,6%). Indicele de utilizare neta a capacitatii n functiune a fost de 32,4%. Din analiza elementelor potentialului turistic al judetului rezulta existenta conditiilor favorabile dezvoltarii urmatoarelor forme de turism: a) Turism montan n arealul nordic al judetului care include Muntii Bucegi, Muntii Baiului si Muntii Ciucas, zona care ofera conditii pentru drumetii montane pe trasee variate si pentru practicarea sporturilor de iarna. b) Turism de odihna si recreere n zone care, alaturi de un cadru natural pitoresc ofera un microclimat reconfortant si posibilitati de practicare a unor activitati recreative de-a lungul ntregului an. Se poate practica sub mai multe forme: turismul de sejur si agrement; turismul de sfrsit de saptamna; turismul balnear; turismul rural. Dezvoltarea turismului rural, cu precadere n zona subcarpatica si n cea montana, a dus la nregistrarea unui numar n crestere de pensiuni rurale si ferme agroturistice. c) Turism de circulatie, sub mai multe forme: turismul de tranzit; turismul intinerant cu valente culturale; turismul tematc (ex.uval). d) Turism de vnatoare si pescuit sportiv. Bogatul fond cinegetic prezent n zona montana a judetului, precum si cursurile de apa cu lacurile de agrement ofera conditii favorabile de practicare a acestui tip de turism. e) Turism de reuniuni, congrese, afaceri. Zona cea mai solicitata n acest sens este Valea Prahovei datorita att frumusetii peisajului montan, ct si accesibilitatii si apropierii de capitala, n principalele statiuni montane Sinaia si Busteni (baza turistica la standarde

DRR12 internationale, dotari specifice (echipamente de sonorizare si traducere, sali modulare n functie de numarul participantilor etc.).

4.7 Castigurile salariale Cstigul salarial mediu brut realizat n luna decembrie 2007 a fost de 1.578 lei RON, cu 129 lei RON mai mare fata de luna precedenta (+8,17%), cstigul salarial mediu net fiind de 1.078 lei RON, cu 91 lei RON (+8,44%) mai mare fata de luna noiembrie 2007. Cstigul mediu realizat depaseste media pe judet n special n ramurile: finante-banci, extractia petrolului si a gazelor naturale, prelucrarea petrolului, posta si telecomunicatii, industria tutunului, industria chimica, productia, transportul si distributia energiei electrice si termice, asigurari, cercetare, comert cu ridicata, administratie publica si nregistreaza valori sub medie ndeosebi n: agricultura, industria alimentara si a bauturilor, textila si a confectiilor, pielariei, prelucrarii lemnului, celulozei si hrtiei, mobilei, constructii, comert cu amanuntul, hoteluri si restaurante, nvatamnt, cultura, sanatate, salubritate, etc. Cstigurile salariale medii nominale (lei RON):

5. Capitalul social al judetului Prahova


5.1 Populatia judetului Prahova Populatia judetului Prahova la 1 ianuarie 20081 era de 819.600 locuitori. Raportata la suprafata judetului, rezulta o densitate a populatiei de 173,8 locuitori/km2. Numarul de locuitori situeaza judetul pe primul loc n ierarhia judetelor. n mediul urban traiesc 414.238 locuitori, iar n mediul rural 405.362 locuitori, gradul de urbanizare fiind de 50,5%. Populatia municipiului Ploiesti reprezinta 28,1% din populatia judetului, respectiv 230.640 locuitori. Din punct de vedere al structurii pe sexe, populatia se caracterizeaza printr-o usoara predominare a populatiei feminine (51,6%), raportul ntre sexe pe total judet fiind de 94 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin.

DRR13 ncepnd din anul 1990 populatia judetului a nregistrat o continua scadere, ntr-un ritm mediu anual de -0,4%, fapt ce a condus la pierderea n anul 2007 a primei pozitii ntre judetele tarii, n favoarea judetului Iasi. Scaderea populatiei a fost nsotita de o mutatie semnificativa n structura pe vrste, accentundu-se procesul de mbatrnire demografica. Astfel, comparativ cu anul 1990 proportia persoanelor vrstnice (60 ani si peste) a crescut de la 15,8% la 20,6%, n timp ce proportia populatiei tinere (0-14 ani) a scazut de la 22,5% la 14,3%, n total populatie.

Principalele fenomene demografice din judetul Prahova n anul 2007 comparativ cu anul 2006:

n anul 2007 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, se observa o scadere a numarului deceselor sub un an (-37,7%), a nascutilor vii (-7,4%), a divorturilor (-7,0%), a deceselor (-5,1%) si o crestere a numarului casatoriilor (+26,7%). Sporul natural nregistrat n anul 2007 a fost n continuare negativ, de -2.242 persoane, fata de -2.174 persoane n aceeasi perioada a anului precedent. Principalele cauze de deces n anul 2007 au fost urmatoarele: - boli ale aparatului circulator (64,6% din decese); - tumori (16,5%); - boli ale aparatului digestiv (6,1%); - boli ale aparatului respirator (4,3%); - leziuni traumatice, otraviri (4,1%). 5.2 Resursele de munca Resursele de munca3 ale judetului Prahova n luna decembrie 2007 au fost de 535,0 mii persoane, reprezentnd 65,2% din populatia judetului. Populatia activa civila, la aceeasi data, era de 310,0 mii persoane (57,9% din resursele de munca), din care: populatie ocupata 291,5 mii persoane (94,0% din populatia activa civila) si 12,1 mii persoane someri si alte persoane aflate n evidenta pentru un loc de munca (3,9% din populatia activa civila). Populatia ocupata reprezinta 54,5% din totalul resurselor de munca si 35,5% din populatia judetului. n totalul populatiei ocupate, ponderea salariatilor este de 65,1% (189.787 persoane). 5.3 Somajul La sfrsitul anului 2007 erau nregistrati 12.124 someri din care 6.502 nu beneficiau de drepturi banesti. Rata somajului n judetul Prahova, calculata n functie de populatia activa, a fost de 3,9%. Situatia somerilor nregistrati la sfrsitul anului 2007:

DRR14

Repartitia somerilor pe medii de provenienta:

Repartitia somerilor pe grupe de vrsta:

5.4 Populatia scolara n anul scolar 2007-2008, populatia scolara2 a fost de 134.127 persoane, din care: 21.342 copii n gradinite (15,9%), 63.359 elevi n nvatamntul primar-gimnazial (47,2%) 28.454 elevi n nvatamntul liceal (21,2%), 10.882 elevi n nvatamntul de arte si meserii, postliceal, tehnic si de maistri (8,1%), 483 elevi n nvatamntul special (0,4%), 9.607 studenti (7,2%). Ponderea populatiei scolare: 16,3% n populatia totala a judetului. Comparativ cu anul scolar precedent, populatia scolara a nregistrat o scadere cu 1,8%. Numarul cadrelor didactice2 din nvatamntul de toate gradele: 8.309 persoane, din care: 1.025 educatori, 4.227 cadre n nvatamntul primar si gimnazial, 2.377 cadre n nvatamntul liceal, 116 cadre n nvatamntul de arte si meserii, postliceal, tehnic si de maistri, 200 cadre n nvatamntul special, 364 cadre n nvatamntul superior. Fata de anul scolar precedent s-a nregistrat o scadere cu 1,5% a numarului cadrelor didactice. Numarul elevilor ce revin la un cadru didactic este de 15 (la fel ca n anul scolar precedent), iar al studentilor ce revin la un cadru didactic este de 26 (n scadere fata de 28 studenti n anul scolar precedent). Orientarea profesionala a unor institutii, n neconcordanta cu solicitarile pietei muncii, influenteaza gradul de pregatire al elevilor, precum si posibilitatea gasirii unui loc de munca. Educatia superioara realizata n Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti, Colegiul

DRR15 Universitar Cmpina si n alte institutii de nvatamnt superior particulare este suplimentata si sustinuta de institutiile celui mai mare centru universitar din tara, Bucuresti, situat n sudul judetului.

6. Factori de mediu
Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice. Agentia de Protectie a Mediului Prahova are atributii privind protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice, dezvoltarea si administrarea retelei de arii protejate, apararea mpotriva calamitatilor naturale si accidentelor, aplicarea ferma a legislatiei de mediu, dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa, gesiunea deseurilor urbane si industriale. 6.1 Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului. Calitatea aerului este monitorizata printr-o retea de supraveghere (10 statii de monitorizare numai n municipiul Ploiesti) stabilita n functie de impactul marilor poluatori asupra mediului nconjurator. La amplasarea statiilor de monitorizare s-a tinut cont de o serie de factori: sursa de poluare, zona poluata, natura poluantilor, scopul urmarit prin determinare, nivelul de poluare din zona, aria de raspndire a poluantilor, concentratiile de scurta durata, concentratiile medii zilnice, etc.. Calitatea apei Satisfacerea necesarului de apa pentru alimentarea cu apa potabila, pentru activitatea industriala si agricola se realizeaza prin reteaua de ruri si lacuri cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu si Maneciu. Consumul pentru populatie are valori considerabile, comparabile cu cele pentru industrie, cunoscuta fiind densitatea mare a populatiei, numarul mare de localitati din judet si turismul bine reprezentat. Dintre consumatorii industriali, cea mai reprezentativa este petrochimia. Faptul ca ponderea n judet o reprezinta industria petrochimica, conduce la numeroase problem legate de gospodarirea apelor, n general, si de poluarea acestora n particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, nca de la punerea lor n functiune la deteriorarea calitatii apei din pnza freatica din zonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizarii ca resursa de apa. Totodata, evacuarea apelor uzate de la unitatile petrochimice afecteaza calitatea receptorilor acestora. Dezvoltarea turistica n zonele muntoase din nord, mai ales pe Valea Prahovei, dar si pe Valea Teleajenului, se afla n directa relatie cu resursele de apa, att n ceea ce priveste asigurarea cerintei, ct si a calitatii cursurilor de apa din zona. n domeniul calitatii apei, Consiliul Judetean a sprijinit financiar, prin asigurarea cofinantarii, proiectele de realizare a statiilor noi de epurare finantate prin programul SAPARD (implementate n localitatile Floresti, Paulesti si Valea Calugareasca) si de asemenea proiectul finantat prin Programul PHARE 2000 - CES

DRR16 implementat n localitatile Maneciu-Ungureni si Maneciu-Pamnteni - construirea unor statii de epurare a apelor uzate folosind procedee tehnologice moderne de epurare biologica, colectarea apelor uzate realizndu-se printr-un sistem separativ de canalizare - si Valenii de Munte pentru modernizarea statiei de epurare (treapta mecanica si biologica) existenta, prin reabilitarea constructiilor si instalatiilor aferente, instalarea unui sistem de aerare pneumatica la bazinul de aerare, amenajarea unui laborator de analize fizico-chimice si bacteriologice. Calitatea solului Solul prezinta unele probleme de poluare, ca efect al diferitelor activitati antropice, cum ar fi: mecanizarea lucrarilor agricole folosite nerational, a condus la tasarea solului si afectarea structurii acestuia; utilizarea unor cantitati de ngrasaminte chimice pentru a contracara dezechilibrele nutritive, ignornd studiile de specialitate pedologice si agrochimice; utilizarea excesiva si neadecvata a produselor de uz fitosanitar; degradarea terenurilor prin ocuparea cu halde de depozitare deseuri industriale, deseuri de pesticide, platforme de deseuri menajere si gunoi de grajd; deversarea unor poluanti industriali n cursurile de apa contribuie la poluarea pnzelor de apa freatica precum si a solului prin folosirea apei la irigatii; dereglarea regimului hidric si hidrogeologic al solului; utilizarea si exploatarea sistemelor de irigatii fara folosirea concomitenta a sistemelor de salinizare si nmlastinire secundara. La unele probleme privind degradarea solului n judetul Prahova au contribuit si precipitatiile abundente, care au provocat numeroase si masive alunecari de teren, modificari substantiale ale pnzei freatice, deteriorari de locuinte, doborrea arborilor, ruperea conductelor de alimentare cu apa, dislocari si deplasari de tronsoane de drum. Readucerea acestora la functionalitatea normala s-a realizat cu alocari financiare nsemnate. 6.2 Managementul deseurilor n judetul Prahova exista 4 rampe ecologice: Boldesti Scaieni, Banesti, Valenii de Munte, Baicoi si statia de transfer de la Busteni. Acestea deservesc ntreg teritoriul judetului, avnd ca scop depozitarea controlata a deseurilor, acoperind necesarul pentru populatia judetului. Este de remarcat faptul ca ritmul de depozitare n rampele ecologice, cantitatile de deseuri si volumul acestora au depasit cu mult valorile prognozate n documentatiile de executie, conducnd la diminuarea sensibila a duratei de exploatare. Astfel, n rampa Baicoi a fost sistata depozitarea, la Boldesti Scaieni se executa a treia alveola, iar la Banesti se impune executia n termen

DRR17 foarte scurt a unei noi alveole de mare capacitate. Principalul motiv al situatiei existente l reprezinta lipsa selectarii deseurilor la sursa ori n incinta rampelor, acest proces fiind demarat destul de timid abia n ultima periada. n curs de realizare: Statia de transfer DRAGANESTI finantata prin Programul PHARE 2004 Coeziune Economica si Sociala Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor (Faza extinsa) n valoare de 800.000 uro. Prin acelasi program este finantat un proiect destinat colectarii selective si transportului deseurilor din localitatile CARBUNESTI, SOIMARI, ARICESTII ZELETIN, SI SURANI, proiect n valoare de 400.000 uro. Directiva privind depozitarea deseurilor prevede ca cerinte generale: Conformarea depozitelor de deseuri municipale (Boldesti-Scaieni, Banesti, Baicoi); Realizarea statiilor de transfer; Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor municipale); Extinderea colectarii selective; nchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale pna la 16.07.2009 si realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la statiile de transfer; Pna la 16.07.2010 cantitatea de deseu biodegradabil depozitat trebuie redusa la 75% din cantitatea depozitata n 1995 (an de referinta); Realizarea de campanii de informare si constientizare/educare. 6.3 Zone critice n judetul Prahova exista cteva zone critice sub aspectul degradarii solului, precum si zone cu conducte de transport pentru produse petroliere, care necesita reconstructie ecologica: zona Sucursalei Petrom - Petrobrazi (Batalele Mare, Mic, Gara Brazi, Triaj Ploiesti), zona Rafinaria Steaua Romna S.A. Cmpina (zonele amplasamentelor unde solul prezinta o poluare istorica, batalele Bucea si Turnatorie). Din punct de vedere al calitatii solului, zonele critice care necesita reconstructia ecologica sunt situate n sudul judetului (Brazi, Barcanesti) si n municipiul Cmpina. Poluarea principala, cu produse petroliere, a subsolului si apei subterane se afla n aria urbana si periurbana a municipiului Ploiesti. Aici sunt delimitate trei nuclee de origine a poluarii, corespunznd celor trei mari unitati de prelucrare petroliera: Petrotel-Lukoil, Astra Romna si Petrobrazi. Produsul petrolier are compozitia diferita, n general predomina componentii grei, dar n unele zone precum Brazi, Barcanesti sunt prezente n cantitati cel putin egale si hidrocarburi aromatice mononucleare volatile precum benzenul, toluenul, etilbenzenul si xilenii. De asemenea, calitatea solului si vegetatiei este afectata de poluarea cu metale grele (plumb, zinc, cupru, cadmiu) n zona DN1, datorita traficului auto intens. Zona ROMFOSFOCHIM - Valea Calugareasca este cunoscuta ca un centru al poluarii mediului, iar impactul fostei fabrici de acid sulfuric si ngrasaminte chimice continua sa se manifeste, desi activitatea industriala a fost ncheiata. Ca urmare a activitatii S.C. ROMFOSFOCHIM S.A. s-a acumulat o cantitate de peste 2 milioane tone cenusa piritica depozitata ntr-o halda cu naltimea de circa 20 m., care ocupa o suprafata de circa 11 ha.

DRR18 Cenusa este antrenata de vnt si contamineaza terenurile nvecinate. n toata zona de sud a haldelor si batalurilor, n functie de distanta fata de sursa creste concentratia de amoniu si fosfati. Soluri poluate apar n zona conductelor de titei, datorita spargerilor provocate, coroziunii si alunecarilor de teren, suprafete care sunt refacute prin metode biochimice. Categoria de folosinta a terenurilor afectate este diversa: terenuri agricole, cultivate, terenuri necultivate, canale de desecare-irigatie, padure, cai de acces sau izlazuri. De asemenea, soluri poluate sunt n zona de activitate a schelelor de extractie Baicoi si Boldesti- Scaieni.

7. Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si ecologic


Strengths - Puncte tari - Accesibilitate, atractivitate fata de investitori; - Bogatia si varietatea resurselor naturale; - Conditii naturale favorabile dezvoltarii economice. - Municipiul Ploiesti este desemnat pol de crestere. - Sectoare industriale traditionale bine dezvoltate precum: extractia si prelucrarea petrolului, fabricarea utilajului petrolier si chimic; - Dezvoltarea sectorului de servicii; - Existenta unor firme private reprezentative cu capital strain sau mixt si existenta bazei de cercetare n domeniile petrochimiei, resurselor minerale, utilajului petrolier precum si zootehniei si viticulturii. - Suprafata arabila reprezinta baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile sa obtina produse ecologice, sisteme antigrindina; - Potential agricol si zootehnic ridicat preponderent n partea de sud a judetului; - Fertilitate ridicata a pamntului, potential forestier ridicat n partea de nord a judetului. - Forta de munca calificata n sectoarele industriale traditionale; - Promovarea unei imagini performante a judetului. - Pondere mare a I.M.M.-urilor n total unitati active, dezvoltarea activitatilor n parcurile industriale; - Mediu economic deschis. - Cadru natural deosebit, retea de cazare si dotari corespunzatoare pentru primirea turistilor; - Conditii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism: agroturism, turism de tranzit, turism de week-end, turism cultural, turism tematic etc.; - Tabere scolare n zone atractive; - Potential natural, cultural si istoric pentru dezvoltarea turismului. - Forta de munca calificata, adaptabila, creativa si relativ ieftina; - Pondere ridicata a populatiei ocupate n sectorul serviciilor; - Existenta politicilor active de angajare; - Resurse de educare, formare si instruire bune, programe speciale pentru modernizarea unitatilor de nvatamnt;

DRR19 - Unitati scolare racordate la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, scoli aflate n programul de instalare a centralelor termice. - Grad ridicat de cuprindere n nvatamntul general si liceal, existenta universitatii si a facultatilor private. - Proiecte pentru realizarea statiilor de epurare si a retelelor de canalizare n localitatile judetului. Weaknesses - Puncte critice - Poluare, trafic intens. - Infrastructura rutiera suprasolicitata; - Dezvoltarea urbanistica influentata de zona industriala; - Existenta de zone monoindustriale; - Cooperare redusa ntre cercetare si industrie; - Pondere mica a tehnologiilor moderne n industrie si agricultura; - Predominarea productiei cu valoare adaugata mica. - Exploatarea necorespunzatoare a terenurilor agricole si parcelarea terenurilor n conditii de ineficienta; - Competitivitate si eficienta scazuta a agriculturii; - Capital investitional redus n agricultura; - Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole; - Practicarea, n multe zone, a agriculturii de subzistenta. - Scaderea ponderii industriei n PIB prelucratoare si industrii poluante. - Starea actuala a infrastructurii tehnicoedilitare; - Venituri relativ reduse ale populatiei (n special pensionari si din mediul rural). - Declinul general al populatiei, scaderea populatiei active si ocupate, sporul natural negative, pondere ridicata a populatiei vrstnice; - Nivel educational scazut al populatiei rurale, nivel scazut al oportunitatilor de angajare n special n mediul rural; - Dezechilibrul pietei muncii, scaderea interesului pentru instruirea profesionala; - Lipsa oportunitatilor egale pentru persoanele supuse excluziunii sociale, venituri reduse. - Resurse financiare limitate ale autoritatilor locale pentru realizarea unor lucrari ample de reabilitare si consolidare a cladirilor unitatilor de nvatamnt. - Localitati n care nu sunt organizate servicii de salubrizare si lipsa unor politici locale pentru colectarea diferentiata a deseurilor. Opportunities - Oportunitati - Judet de rang I, distanta mica fata de Bucuresti; - Accesul facil la serviciile educationale, culturale si comerciale oferite de capitala. - Parcul national Bucegi situat n nord-estul judetului - Cooperarea ntre mediul de afaceri si administratia public, accesul la piata interna a Uniunii Europene; - Cresterea potentialului oferit de domeniul cercetarii si mediul universitar; - mbunatatirea calitatii mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor economice, imbunatatirea nivelului de atractivitate al judetului. - Utilizarea patrimoniului industrial existent;

DRR20 - Retehnologizarea unor ntreprinderi creaza cadrul favorizant pentru atragerea investitorilor; - Revitalizarea activitatilor economice n cadrul parcurilor industriale situate n zona centrala a judetului. - Import de tehnologie, diversificarea activitatilor n localitatile judetului; - Terenuri, cladiri, disponibile, forta de munca calificata. - Posibilitatea nfiintarii de baze de agrement si de petrecere a timpului liber, posibilitatea dezvoltarii turismului de tranzit, datorita drumurilor nationale intens circulate; - Concesionarea terenurilor disponibile pentru diversificarea serviciilor turistice; - Cresterea potentialului turistic si mbunatatirea calitatii serviciilor turistice. - Capital de forta de munca feminina pentru industria usoara si servicii; - Dezvoltarea formelor de stimulare a angajarilor, programe de includere sociala n mod egal pe piata fortei de munca, a femeilor si barbatilor; - Cooperarea n domeniul educatiei si formarii. - Programe de asfaltare a drumurilor publice pna la unitatile scolare; - Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolate; - Program de informatizare, tehnici moderne de educatie. Threats - Amenintari - Grad de sanatate afectat de poluare; - Situarea n zona seismic, existenta unor zone expuse la risc natural (alunecari de teren, inundatii, eroziuni) care necesita masuri specifice. - Calitate scazuta a managementului industrial si agricol, lipsa marketingului si promovarii; - Riscul de a nu face fata presiunii competitive existente n Uniunea Europeana; - Lipsa capitalului de sustinere investitiilor n economie; - Slaba putere financiara a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivarii suprafetelor; - Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole, fragmentarea exploatatiilor agricole; - ncetinirea procesului de dezvoltare si diversificare al economiei rurale; - Procesul lent de modernizare si restructurare al agriculturii; - Numar redus al I.M.M.-urilor cu activitati n domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a produselor agro-alimentare. - n lipsa investitorilor, exista pericolul degradarii bazei turistice existente determinnd scaderea numarului turistilor; - Fara utilizarea potentialului turistic veniturile populatiei ar scadea, populatia ocupata s-ar diminua si implicit bugetul localitatilor ar fi afectat simtitor, toate acestea n contextual ramnerii n anonimat a zonei. - Rata somajului, subestimarea problemelor sistemului educational; - Nivel scazut al investitiilor angajatorilor n perfectionarea si pregatirea resurselor umane; - Migrarea fortei de munca cu nalta calificare, lipsa oportunitatilor de angajare; - Multiple surse de poluare; - Depasirea nivelului pentru anumiti indicatori ai factorilor de mediu, existenta solurilor poluate. - Majorarea tarifelor de salubritate pentru recuperarea investitiilor, educatia cetatenilor.

DRR21

8. Concluzii si propuneri
Mentinerea n spatul rural a unei populatii viabile si stabile necesita promovarea de politici menite sa asigure optimizarea gradului de ocupare a resurselor de munca din agricultura si servicii conexe, concomitent cu dezvoltarea unor activitati neagricole alternative, care sa absoarba surplusul de forta de munca din agricultura. Propunerea privind eliberarea din activitatea agricola a persoanelor care au depasit vrsta de pensionare, n conditiile garantarii unui venit cel putin echivalent cu cel obtinut n prezent din activitatile agricole desfasurate, sub forma de pensii sau rente, cu conditia disponibilizarii pamntului pe care l poseda, o consideram rezonabila. Aplicarea unei astfel de scheme, ncepnd din anul 2007, se va concretiza n absorbtia din agricultura a circa 1 milion de fermieri vrstnici, care vor pune la dispozitia tineretului, prin arendare sau concesionare, o suprafata disponibilizata, semnificativa prin schema de promovare anticipata a persoanelor care depasesc vrsta de 55 de ani se pot disponibiliza circa 300.000 de persoane. Perspectivele de dezvoltare a spatiului rural sunt afectate negativ de infrastructura slab dezvoltata si ineficienta, care nu poate asigura oportunitati suficienta de atragere a populatiei agricole disponibilizate n activitati neagricole. Drept urmare, dezvoltarea unei infrastructuri materiale si sociale rurale buzoiene, care s-o apropie cel putin de nivelul celei din mediul rural, va facilita nfiintarea de activitati neagricole n spatiul rural, care sa genereze crearea de noi locuri de munca permanente sau temporare. O gama larga de activitati nonagricole se pot dezvolta n spatiul rural din prahova cu conditia sporirii capacitatii de absorbtie a fondurilor financiare angrenate prin diferite programe derulate de Uniunea Europeana sau institutii financiare internationale. Cresterea atractivitatii acestui spatiului rural, printr-o dezvoltare corespunzatoare a infrastructurii si largirea accesului la surse financiare din sistemul bancar si cooperatist rural, vor contribui, de asemenea, la nfiintarea de IMM-uri si alte activitati neagricole, contribuind astfel la mbunatatirea calitatii vietii n spatial rural. Problema dezvoltarii rurale constituie unul din cele mai dificile teste privind integrarea Romniei n structurile economico-sociale ale Uniunii Europene. De aceea, interventiile autoritatilor publice centrale si locale privind dezvoltara spatiului rural trebuie completate cu parteneriate public-private si cu initiative privata. Daca problemele cresterii pensiilor persoanelor din mediul rural, a constituirii unor pensii suplimentare, a pensionarii anticipate constituie, prin excelenta, o problema de natura publica, problemele privind dezvoltarea infrastructurii rurale pot fi rezolvate printr-un parteneriat public-privat, deoarece populatia rurala trebuie atrasa n finantarea unor lucrari ce se executa n folosul ntregii comunitati. Politicile educationale care, n prezent, reprezinta un atribut al politicii publice, pot evolua si ele n directia unui parteneriat public-privat, n masura n care populatia va accepta sa suporte o parte a costului reconversiei ei profesionale. n schimb, nfiintarea de IMM-uri si a altei activitati neagricole se afla n perimetrul de actiune al initiativelor private, pe masura ce infratructura rurala va cunoaste mbunatatiri vizibile. Totodata, politicile migratiei rurale, care n prezent au un caracter predominant privat, ar trebui sa treaca n sfera parteneriatului publicprivat. Transferul fortei de munca de la activitatile agricole la cele neagricole necesita o reevaluare a modalitatilor de instruire, de calificare si formare de abilitati a persoanelor din cadrul comunitatilor rurale. n aceasta directie, responsabilitatea revine, n primul

DRR22 rnd, Ministerului Educatiei si Cercetarii, care prin elaborarea de programe specifice sa raspunda nevoilor de instruire si calificare a populatiei din zonele rurale. n acest sens, un prim pas ar fi nfaptuirea si extinderea scolilor, profesionale agricole si nonagricole. Dezvoltarea durabila a spatiului rural la nivelul Judetului Prahova se fundamenteaza pe obiective si strategii ce difera n functie de timp, spatiu si resursele disponibile, sub forma mai multor alternative. n perspectiva dezvoltarii durabile a agriculturii, dezvoltarea durabila a spatiului rural si a comunitatii rurale implica si constientizarea necesitatii planificarii dezvoltarii si a evaluarii corecte a punctelor forte si slabe ale comunitatilor rurale respective, a oportunitatilor si riscurilor existente sau potentiale, care vor determina pentru fiecare comunitate rurala actiuni prioritare de scurta si de lunga durata. n acest sens, spiritul de initiativa si responsabilitatea locuitorilor din spatiul rural se nscriu ca elemente definitorii pentru comunitatile rurale. Dezvoltarea durabila a spatiului rural si a comunitatilor satesti se desfasoara n legatura cu dezvoltarea teritoriala regionala, desi ele prezinta o serie de deosebiri privind scala la care se deruleaza obiectivele si actiunile, modul de abordare, controlul dezvoltarii, efectele economice si sociale scontate, modalitatile de finantare si conditiile realizarii lor etc. n acest context, dezvoltarea spatiului rural si comunitatile rurale pot fi considerate si un demers de dezvoltare teritoriala, prin stimularea si formarea dezvoltarii interne, sub multitudinea componentelor sale, mobiliznd n acest sens, mijloace economice, umane si financiare, care concura la aceasta dezvoltare si asigura convergenta lor. Dezvoltarea agriculturii din judetul Prahova se bazeaza n mod direct pe orientarile investitiilor n acest sector argumentndu-se mai ales prin necesitatea acestora pentru anumite destinatii: echipamente tehnice agricole, irigatii, animale cu nalt potential genetic - prima populare, achizitionarea de material seminal de calitate, protectia mediului, capitalul uman. a) Investitiile n echipamente tehnice (tractoare si masini agricole, alte utilaje agricole) determinate de urmatorii factori: gradul de ncarcare pe tractor si combina, gradul de uzura al tractoarelor si masinilor agricole, existenta unor mari decalaje ntre randamentele fizice obtinute n productia vegetala din tara noastra, fata de tarile Uniunii Europene, existenta unui mare dezechilibru ntre oferta si cererea de servicii de mecanizare, structura parcului de tractoare, pe game de puteri. b) Investitii n animale cu nalt potential genetic - prima populare si achizitionarea de material seminal de calitate sunt determinate de: factori cantitativi (tendinta de reducere a efectivelor de animale); factori calitativi, care masoara gradul de intensificare a zootehniei buzoiene (randamente, cantitatea de produse de origine animala (neprelucrate) obtinute la unitatea de suprafata agricola utila nregistrate n tara noastra, comparativ cu cele obtinute n tarile Uniunii Europene); necesitatea asigurarii calitatii si securitatii produselor agroalimentare. c) Investitiile n irigatii sunt determinate de: conditiile naturale de clima si sol, gradul avansat de deteriorare a infrastructurii de irigatii (a sistemelor de irigatii), sporirea randamentelor agricole, dezvoltarea durabila a zonelor rurale. d) Investitii n protectia mediului n conditiile utilizarii unor tehnologii intensive de productie agricola, activitatea de productie agricola trebuie sa se realizeze n conditii de durabilitate, respectiv sa nu

DRR23 degradeze factorii de mediu: apa, aer, sol. Pentru atingerea acestui deziderat, att statul, ct si producatorii agricoli trebuie sa nteleaga, sa accepte si sa contribuie la realizarea unor investitii, care sa conduca la protejarea factorilor de mediu. e) Investitii n capitalul uman Investitiile n agricultura este necesar sa fie realizate, att n capitalul fizic, ct si n capitalul uman, deoarece, ambele categorii de investitii sunt esentiale pentru evolutia exploatatiilor agricole, din punct de vedere economic, social si de mediu. Capitalul uman existent n sectorul agricol poate reprezenta o sursa importanta de competitivitate, nu neaparat prin prisma costurilor scazute ale fortei de munca, ct mai ales prin nivelul de calificare. n acest sens consideram ca sunt necesare: instalarea tinerilor agricultori n spatiul rural si dobndirea, de catre acestia, a cunostiintelor profesionale necesare utilizarii tehnologiilor moderne si a capacitatii manageriale de a fundamenta deciziile de achizitionare a factorilor de productie, n functie de anumite structuri agricole. Dobndirea cunostiintelor profesionale ale agricultorilor se poate realiza prin: serviciile de consultanta agricola (publice si private), dar mai ales, prin mbunatatirea sistemului educational n spatiul rural, cu referire speciala la diversificarea formelor de pregatire profesionala; formarea la producatorii agricoli a deprinderilor, abilitatilor necesare desfasurarii activitatilor de natura neagricola, care pot conduce la cresterea veniturilor n exploatatia agricola. Consideram ca, pentru a deveni factori importanti de competitivitate n sectorul agricol romnesc, principalele orientari ale investitiilor identificate n agricultura, precum si resursele nationale publice si private necesare realizarii lor, trebuie sa se regaseasca deopotriva n strategiile de politica economica agricola interna si n atentia producatorilor agricoli.

9. Bibliografie
Institutul National de Statistica Directia Judeteana de Statistica Prahova Oficiul national al Registrului Comertului Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Prahova Consilul Judetean Prahova

S-ar putea să vă placă și