Sunteți pe pagina 1din 9

439 Gheorghi CO ER

3.5. IISUS CHRISTOS I TEMA NA TERII


SALE
„Dac Dumnezeu este Lumin , nu ochiul,
ci gândirea (noesis) percepe str lucirea Sa.“
Vladimir LOSSKY
Cu aproximativ 2000 de ani în urm , se n "tea în Nazaret (o localitatea
evreiasc ) cel care s schimbe radical soarta omenirii. Na"terea, dar "i perioada
imediat urm toare, este marcat de fenomene inedite: steaua urm rit de cei trei
magi, îngerii care vestesc lumii na"terea Mântuitorului, dar "i, ceva mai târziu,
masacrul denumit de istorici „uciderea pruncilor“ care indicau nu numai fericirea
unei schimb ri pozitive, ci "i agita0ia "i transform rile sociale de care se temeau
conduc torii statului evreiesc de atunci.
Dup o copil rie "i o adolescen0 obscur , despre care nu s-a scris deloc, sau
extrem de pu0in, Iisus apare pe firmamentul vie0ii sociale 30 de ani mai târziu cu
dorin0a de a lansa lumii mesajul de salvare a omului din ignoran0 . Au urmat apoi
trei ani în care a împlinit tot ceea ce au anun0at profe0iile despre el, inclusiv moartea
"i rena"terea sa glorioas .
Prin predicile pe care le 0inea despre via0 , cercetare spiritual , "i prin
devotamentul cu care "i-a folosit capacit 0ile pentru a vindeca, exorciza, învia, Iisus
a atras mânia autorit 0ilor religioase care l-au considerat un impostor. Ignorând toat
aceast nemul0umire el continu s predice înv 0 tura sa "i s ajute oamenii,
propor0ional cu credin0a lor („Credin a ta te-a salvat“ spune adeseori).
Iisus a crezut într-o divinitate monoteist pe care a numit-o Dumnezeu Tat l "i
considera c este un canal de lumin prin care Unicul Dumnezeu d ruie"te
oamenilor ceea ce au cu adev rat nevoie pentru sufletul lor. A prezentat într-o
manier foarte original , simpl "i extrem de util Calea prin Sine, în care Iubirea,
Credin0a fa0 de Dumnezeu "i Dragostea fa0 de oameni erau singurele metode. În
tot acest timp el "i-a preg tit 12 discipoli pe care i-a numit apostoli.
În finalul celor trei ani de la începutul misiunii sale, Iisus este judecat cu
viclenie de consiliul preo0ilor care, ajuta0i de oficialit 0ile romane, au declarat
verdictul „condamnat prin crucificare“. Astfel în s pt mâna premerg toare
s rb torii Pa"tilor (o mare s rb toare evreiasc ) el este biciuit "i pus s care sute de
metri crucea pe care apoi, a fost r stignit. În final moare, încredin0ându-"i sufletul
Tat lui Ceresc. Dar evenimentele nu se sfâr"esc aici. Preo0ii, cunoscând profe0iile
înainta"ilor despre învierea sa, au stabilit împreun cu dominatorii romani ca
mormântul acestuia s fie p zit. În finalul urm toarelor trei zile, când Maria
Magdalena, asupra c reia Iisus f cuse una din nenum ratele sale minuni, a mers la
Astrologia, o terapie modern 440
mormânt pentru a-i unge corpul cu mir261, cum era tradi0ia, acesta era gol. Iisus
înviase.
Ulterior învierii, Iisus s-a ar tat discipolilor apropia0i pentru a le definitiva
preg tirea spiritual , dup care s-a ridicat la Cer pentru a „sta de-a dreapta Tat lui“.
Mesajul s u transmis în posteritate, la început pe cale oral , scris ulterior de
discipolii s i, a pus bazele unei noi religii care înglobeaz prin simbolurile "i
ritualurile folosite, toate celelalte credin0e "i idei religioase cunoscute pân la
venirea Sa. Aceasta este, pe scurt, povestea vie0ii lui Iisus din Nazaret.
Mircea Eliade în Istoria credin elor #i ideilor religioase, îl consider pe Iisus
„un evreu obscur“ c ruia i se acord însemn tate doar din punct de vedere
socio-ideologic. În timpul vie0ii nu doar a vorbit despre iubire, în0elepciune, d ruire,
ci a dat oamenilor modele pe care reproducându-le s se cunoasc atât de bine încât
s -l poate vedea pe Dumnezeu reflectându-se în sufletul lor. Miracolele pe care le-a
f cut nu pot spune îns totul nici despre Omul Iisus "i nici despre Maestrul Iisus.
Despre el se poate afla totul doar iubindu-l. IUBIREA este esen0a predicilor sale,
este îns "i motiva0ia sacrificiului s u, asemenea Divinit 0ii.
Mesajul s u nu este nici pe departe mai prejos de exemplul s u personal,
întruchipând perfec0iunea nu în sensul abstract al cuvântului, ci în modul concret
prin corelarea libert 0ii de a gândi, ac0iona cu libertatea de a iubi "i de a decide
asupra propriului destin. Venirea sa a doborât barierele predestin rii fataliste a vie0ii
"i i-a încununat pe oameni cu speran0a unei victorii totale asupra ignoran0ei "i
vulgarit 0ii condi0iei lor. Ast zi comportamentul cre"tinilor nu exprim nici pe
departe faptul c înv 0 tura lui Iisus a fost în0eleas .
„Eloi, eloi, lama sabactani“262 (Marcu15:34) nu indic scindarea leg turii sale
cu Dumnezeu, nici m car ca viziune subiectiv , ci disperarea, mâhnirea sa în
momentul în care, v zându-"i misiunea p mântean aproape de sfâr"it, a apreciat
care este puterea de în0elegerea a oamenilor vremii sale, "i cât de dureroas poate fi
r t cirea lor.
Acesta este un miracol pe care Iisus l-a realizat cu mare transparen0 .
Identificarea sa cu structurile umanit 0ii a fost atât de profund încât, pentru o clip a
gândit asemenea oamenilor care, în ignoran0a lor, credeau c Dumnezeu i-a p r sit.
În felul acesta Iisus a putut prin puritatea "i for0a sa s desfac leg turile ce-i
înl n0uia pe Adam "i Eva în suferin0 "i i-a eliberat transferându-le pentru o clip
puterea sa de a reînvia. Oricine poate tr i în nemurire spiritual dup moartea
biologic , prin puterea rena"terii spirituale primit de la Iisus. În asta const
sacrificiul s u, nu moartea în sine pe care oamenii o tr iesc orbe"te de milioane de
ani. A medita la acest subiect implic a-l în0elege pe Iisus a"a cum a fost: un mare
mistic, un magician al sufletelor "i un foarte bun prieten în acela"i timp.
Promisiunile lui sunt deopotriv speran0e "i realiz ri: „Eu le dau via ve#nic , în
veac nu vor pieri #i nimeni nu le va smulge din mâna Mea“ Ioan 10:28.

261
Un ulei aromat folosit în ritualurile religioase
262
Doamne Dumnezeul meu, de ce m-ai p r sit, sunt ultimele cuvinte spuse de Iisus înainte
de a muri.
441 Gheorghi CO ER

Credin0a în Iisus Atotputernic doar pentru minunile pe care le face este o


credin0 ignorant , lipsit de motiva0ie, o credin0 limitat la nivel de fapt
exterioar , nu la nivel de ac0iune interioar . E greu, ca om, s crezi în Iisus Omul-
Divin, dac nu te str duie"ti s în0elegi misterul care-l cuprinde, dac nu te
str duie"ti s înl turi bariera ignoran0ei colective care în loc s sanctifice via0a
uman , prin raportarea ei la divinitate, umanizeaz vie0ile sfin0ilor, pentru a g si în
nenum rate feluri justific ri ale propriilor neputin0e.
Iisus din Nazaret este un mare ini0iat pentru c a adus în lume nu doar o
filosofie despre Omul cosmic, ci o metod concret , practic prin care Omul î"i
poate dep "i condi0ia sa muritoare "i poate accede la Divinitate prin comuniune
total "i definitiv . Este deci o metod complet prin care omul î"i sanctific via0a "i
pe sine însu"i prin salvarea lui Adam "i a Evei interioare. Prin Iisus via0a este o cale
nu o lupt cu sine, este un adev r nu o iluzie obositoare. („Eu sunt învierea #i via a.
Cine crede în Mine, chiar dac va muri va tr i.“ Ioan 11:25)
Având în vedere însemn tatea pe care a avut-o Iisus nu numai prin impactul
asupra omenirii, ci mai ales prin modelul de via0 oferit ne întreb m: exist o
conjunctur astrologic special sub care se poate na te o asemenea fiin ?
Numerotarea anilor a"a cum este ea cunoscut , a fost aleas în mod arbitrar
f r s 0in cont de realitatea faptelor istorice. Astfel anul 1 d. Ch. are ca echivalent
anul 753 de la cl direa Romei, ori, s-a demonstrat c în acea perioad Irod nu mai
exista. El murise. De aceea na"terea lui Iisus nu putea avea loc atunci, ci cu câ0iva
ani înainte. Nimeni nu este înc în stare s demonstreze cu date concrete când s-a
n scut Iisus, deoarece nici în Biblie "i nici în alte documente oficiale nu se
precizeaz o dat real , ci doar descrieri mult prea simbolice pentru a li se mai
descoperi esen0a real . Acest mister a fost cercetat de foarte mul0i astrologi din
istorie, chiar "i de unii cardinali, cu scopul de a observa ce conjunctur putea fi în
momentul na"terii unei fiin0e atât de speciale.
Explica0iile cele mai diverse pornesc întâi de la specula0ii filosofice, cum ar fi
spre exemplu faptul c Iisus întrupa principiul dualit 0ii "i deci avea ca semn natal o
zodie dual : V rs tor, Pe"ti, Rac, Gemeni sau Balan0 . În Evul Mediu era destul de
dificil pentru o persoan s se ocupe cu a"a ceva, pentru c dictonul „crede #i nu
cerceta“ a f cut ca studiile întreprinse s fie sporadice, "i unele dintre ele, lipsite de
consisten0 . Pentru a justifica cercet rile s-a lansat argumentul c dac admitem cele
dou laturi - divin "i uman - ale lui Iisus, nu e deloc absurd s aplic m omului
limit rile destinului astral. Îns , biserica nu privea cu ochi buni nici aceste tentative
"i nici astrologia în general.
În perioada rena"terii D’Ailly, Gaurico "i Cardano calculeaz tema na"terii lui
Iisus dup date conven0ionale, f r s ajung la rezultate concrete. Kepler, în aceea"i
perioad , stabile"te aceast dat în prim vara anului 6 dinaintea erei cre"tine. El este
cel mai subtil, deoarece influen0at de evenimentele astrologice din 1604, pune
na"terea Mântuitorului în raport cu o conjunc0ie major "i cu apari0ia unei stele nova.
C.G.Jung, în lucrarea Psihanaliz #i astrologie, face o ampl expunere pe
aceast tem din care se eviden0iaz faptul c planetele Jupiter "i Saturn sunt pilonii
principali ai na"terii lui Iisus, prin faptul c Jupiter simboliza justi0ia divin ,
Astrologia, o terapie modern 442
dreptatea, „împ ratul“, iar Saturn guvernatorul poporului evreu. În conformitate cu
tradi0ia astrologiei medievale, religia evreilor trebuie s -"i aib originea într-o
conjunc0ie Jupiter-Saturn, cea a islamului într-o conjunc0ie Jupiter-Venus,
cre"tinismul într-o conjunc0ie Jupiter-Mercur, iar idolatria s fie specific doar
conjunc0iei Mercur-Venus. Astfel na"terea lui Iisus trebuie s fi fost în momentul
când cei doi a"tri opu"i (Jupiter-Saturn) au fost în conjunc0ie.
În anul 7 dinaintea erei cre"tine s-au produs trei conjunc0ii consecutive ale
celor dou planete: prima în 29 mai, a doua în 1 octombrie, iar ultima pe 5
decembrie.
Singurul eveniment istoric pe care îl consemneaz Biblia în acea perioad este
uciderea pruncilor, pe care istoricii au stabilit-o într-unul din anii 4-5 dinaintea erei
cre"tine. Având în vedere c atunci au fost viza0i copii de 1-2 ani, anul 7 î. de Ch.
este practic anul na"terii lui Iisus din Nazaret.
Îns data de 25 decembrie nu este ziua na"terii sale, ci o dat aleas arbitrar
pentru a fi celebrat aceast na"tere. Atunci care este ziua real de na"tere?
Cea mai veche atestare a Cr ciunului este cea din calendarul filocalian, emis
la Roma în anul 336. Aceast dat nu face decât s consemneze ceea ce Biserica a
stabilit la sfâr"itul secolului al III-lea în leg tur cu celebrarea na"terii lui Iisus: 25
decembrie în Occident "i 6 ianuarie în Orient, f r s se motiveze aceast hot râre.
Ulterior cele dou s rb tori au fuzionat în una singur . Mai târziu apar documente
care sus0in c ziua Cr ciunului a fost stabilit pe data de 25 decembrie pentru c
atunci c dea solsti0iul de iarn . Îns cercet rile astronomilor moderni au stabilit c
solsti0iul de iarn nu ar c dea pe data de 25 decembrie între anii 400 "i 213 î.de Ch.,
dar, în acele timpuri, era destul de dificil de stabilit cu precizie ziua solsti0iilor "i a
echinoc0iilor.
Mai mult sau mai pu0in tolera0i, cre"tinii de la începutul mileniului nu-"i prea
celebrau s rb torile la lumina zilei. Mai târziu, cultul lor devine vizibil o dat cu
venirea la domnie a lui Constantin (primul împ rat cre"tin). În felul acesta pe lâng
men0inerea datei de 25 decembrie ca fiind Cr ciunul, se mai stabile"te ca ziua de
duminic (ziua Soarelui) s fie zi de s rb toare.
În plan religios calendarul datoreaz mult acestui împ rat, deoarece, dup
afirma0iile speciali"tilor, el este cel care a legiferat prin Consiliul de la Niceea, data
Pa"telui263. Cre"tinismul a luat un mare elan sub domnia lui Constantin, p strând
îns punctele comune cu originile sale, cum este cultul lui Mithra, care indic o
credin0 întemeiat pe cea a Soarelui. Conform acestui cult s rb toare principal era
Natalis Invinci, Invinctul fiind Soarele, a c ruia na"tere coincide cu solsti0iul de
iarn - 25 decembrie.
De-a lungul istoriei au mai urmat perioade în care s-a dorit schimbarea acelei
zile, pentru a diferen0ia noua religie înfiin0at (cre"tinismul) de celelalte, dar "i
pentru c se punea foarte mult la îndoial veridicitatea ei.
Biblia sus0ine c în perioada na"terii lui Iisus a existat o stea pe care trei magi
au v zut-o "i care i-a condus la locul unde tocmai se n scuse Mântuitorul. Mul0i

263
Care se calculeaz în func0ie de fazele Lunii
443 Gheorghi CO ER

oameni au c utat un fenomen astronomic major care s marcheze aceast na"tere,


îns este de-a dreptul inutil aceast c utare, pentru c steaua v zut de magi a fost
un fenomen subtil, o apari0ie energetic , vizibil doar de clarv z tori. Dac steaua ar
fi fost real atunci ar fi fost vizibil de to0i inclusiv de Irod, "i nu ar fi mai întrebat
preo0ii de la curte„…unde trebuie s se nasc Hristosul“(Matei 2, 4), ci ar fi v zut "i
el acel loc.
Profe0iile Vechiului Testament privind asocierea „stea - Mesia“ sunt înc "i
mai discutabile. Se pare c termenul de „astru“ este atribuit chiar lui Mesia în locul
unui fenomen astronomic. De exemplu, oracolul din Baloam spune: „un astru n scut
din Iacob devine conduc tor“.
Magii proveneau din Orient, iar c r0i mai recente îi numesc chiar „astrologi“.
În acea perioad magii formau o cast care de0inea mari puteri politice "i religioase.
Originea lor mesopotamic l mure"te dou probleme: erau familiariza0i atât cu
elementele de astrologie previzional , dar "i cu împlinirile profe0iilor con0inute în
scripturi.264
Un am nunt important este descoperit în Evanghelia lui Luca, unde se
precizeaz dou fapte utile pentru stabilirea datei corecte:
1. dup na"terea sa pruncul a fost înf "at "i pus în ieslea vitelor, probabil
pentru a-l înc lzi;
2. existen0a p storilor pe câmp, care-"i p zeau turmele, fapt care se petrece
în intervalul sfâr"itul lunii februarie - începutul lunii noiembrie.
În0elegem c Iisus nu se putea na"te decât spre sfâr"itul lunii februarie a anului
-7, pentru a se împlini cele dou condi0ii. Nu se "tie concret o perioad din zi în care
s-a n scut, dar se presupune c acest eveniment ar fi avut loc noaptea.
Dincolo de realitatea datelor istorice evenimentul cosmic al na"terii lui Iisus
este "i va fi un mare mister asemenea mor0ii "i învierii sale.
Expresivitatea acestei teme indic atât consisten0a mesajului s u, cât "i
conflictele sale interioare "i mai ales predestinarea sacrificiului s u în vederea
deschiderii por0ilor spirituale ale omenirii.
În primul rând aglomerarea planetelor în Pe"ti (Soarele, Luna, Venus, Jupiter,
Saturn, Uranus), în casa IV a temei natale indic exteriorizarea unor energii extrem
de puternice în raport cu tradi0ia, deci împlinirea profe0iei despre Mesia, Regele
Lumii (Jupiter în semnul natal). Datorit analogiei cu zodia Rac, casa IV indic , din
punct de vedere esoteric, intrarea sufletelor în lumea manifestat , deci întruparea
Logosului. Saturn (discern mântul, asceza, renun0area) mediaz între personalitate "i
afectivitate, dar nu oricum, ci sub puternica influen0 a planetei Pluton, cu care
realizeaz o opozi0ie. Din compararea celor dou teme se observ nu numai reac0iile
oamenilor, ci "i importan0a real a ac0iunilor lui Iisus în contextul în care se afla.
Astfel întruparea Logosului pentru st pânirea lumii, din tema natal (vezi
aglomerarea planetelor în casa IV) devine cel cu sufletul trezit, un Om Liber
(aglomerarea planetelor în casei I din tema sufletului) "i de aici "i marea confuzie
creat de oamenii din acea vreme, care l-au crezut "i dorit regele lor.

264
multe din profe0iile din Vechiul Testament se reg sesc "i pe tabele mesopotamiene.
Astrologia, o terapie modern 444
Cu Mercur planet
sacr , "i deci guvernatorul
temei sufletului265, Iisus are
un mesaj de transmis
omenirii, iar acesta este unul
în raport cu casele I-VII
IUBIREA, ca metod de
evolu0ie individual (casa I),
dar "i colectiv (casa VII).
Toate acestea pe fondul a
dou mari direc0ii pe care atât
tema natal , cât "i tema
sufletului le indic :
1. transfigurarea
iminent a
lumii;
2. conflictul cu cei
din epoca sa.
Aceste dou mari IISUS CHRISTOS - TEMA NATAL%
direc0ii sunt date de: Sâmb t 28.02.-7, ora 23:00
1. trigoanele pe Nazareth (32°42N, 35°18E) Israel
care le
realizeaz Neptun (planet a principiului cristic) cu aglomerarea de
planete din Pe"ti, prin care se explic abilitatea cu care putea controla
energiile astrale;
2. opozi0iile pe care le realizeaz atât Marte cât "i Pluton cu acelea"i
planete, ceea ce pune în eviden0 un conflict marcat de accese violente
(Marte retrograd).
Comunicarea care exist între casele IV (marcant în tema natal ) "i I
(marcant în tema sufletului) indic o mare for0 interioar , un dinamism aparte care
nu se consum prin alternan0a exteriorizare (teme natal ) - interiorizare (teme
sufletului), ceea ce duce la o men0inere a aceleia"i linii de ac0iune.
Aglomerarea de 6 planete în Pe"ti se comport ca un stelium de cas "i zodie.
For0a acestui aspect este foarte mare, deoarece implic trei planete individuale
(Soarele, Luna, Mercur) care vorbesc, în acest context, despre Iisus omul, despre
calit 0ile "i sl biciunile sale, "i trei planete colective (Jupiter, Saturn "i Uranus) care
vorbesc despre Iisus maestru "i despre modalitatea în care "i-a f cut cunoscut
înv 0 tura sa. Astfel, calea sa implic ascez , discern mânt (Saturn), spirit de
dreptate, sinceritate, atitudine nobil în fa0a bucuriilor "i necazurilor (Jupiter), dar "i

265
Mercur, prin zodiile pe care le guverneaz (Gemeni "i Fecioar ), încadreaz zodia mamei
(Racul) "i a tat lui (Leul) indicând, în astrologia esoteric , Principiul Fiului. Importan0a mare
pe care o are aceast planet în tema sa natal , dar mai ales în cea a sufletului nu este, nici pe
departe, o simpl coinciden0 . Ea indic profunzimea de spirit a lui Iisus, atât prin cunoa"terea
naturii sale umane, cât "i a celei divine.
445 Gheorghi CO ER

sacralizarea iubirii printr-o comunicare intim cu Dumnezeu Tat l (Uranus privit ca


st pân al cerurilor).
Mercur devine în acest context planet principal , deoarece prin ea se
realizeaz sublimarea naturii umane. În tema natal el particip la conjuncturi ca un
aliat, ca un partener egal planetelor ce indic natura uman a lui Iisus, îns în tema
sufletului devine planet sacr , iar de aici conflictul "i tendin0a oamenilor de a-l
respinge ca pe ceva exterior lor („Eu am venit în numele Tat lui meu #i nu M-a i
primit, dac va veni un altul, în numele lui însu#i, pe acela î i ve i primi“ Ioan 5:43).
În sens esoteric, Mercur ca planet sacr indic o înv 0 tur nou, simpl , u"or
accesibil , dar consistent "i
plin de simboluri („Eu sunt
Vi a, voi sunte i ml di ele.
Cine r mâne în Mine, #i în
Cine r mân Eu aduce mult
road ; c ci desp r i i de
Mine, nu pute i face nimic.“
Ioan 15:5; „Crede i-m c Eu
sunt în Tat l #i Tat l este în
Mine; crede i cel pu in pentru
lucr rile acestea. Adev r
adev rat v spun c cine
crede în Mine, va face #i el
lucr rile pe care le fac Eu, ba
înc va face altele #i mai mari
decât acestea, pentru c eu
M duc la Tat l, #i orice ve i
cere în Numele Meu voi face.“
Ioan 14:11,12,13).
Cuadratura planetei IISUS CHRISTOS - TEMA SUFLETULUI
Mercur cu Nodurile Lunare266 Sâmb t 28.02.-7, ora 23:00
indic un conflict interior în Nazareth (32°42N, 35°18E) Israel
raport cu o comunicare, cu un
mesaj transmis, dar "i cu refuzul unor evenimente de via0 sau finalitatea ei. În
realitate men0inerea la limita superioar a mesajului indic situa0ia în care umanul
Iisus a cedat în fa0a Omului Cosmic Iisus pentru continuitatea în eternitate a iubirii
spirituale267 (V rs torul zodia ce-l g zduie"te pe Mercur în tema sa este
simbolul Omului Cosmic care revars asupra oamenilor apele cunoa"terii).„El zicea:
«Ava, adic Tat 1ie toate lucrurile î i sunt cu putin ; îndep rteaz de la Mine
paharul acesta! Totu#i fac -se nu cum voiesc Eu, ci cum voie#ti Tu».“(Marcu
14:36).

266
Mercur la 16°24 , NN la 10°49 .
267
Model de smerenie în care Iisus spal picioarele discipolilor.
Astrologia, o terapie modern 446
Saturn (seniorul karmei) intermediaz , între personalitatea sa uman (Soarele)
"i cea cosmic (Venus), dar nu oricum, ci sub impactul direct al opozi0ie cu Pluton.
Aceasta este o conjunctur pe seama c reia se pune Predica de pe munte.
Fericirile268 consemnate de Iisus indic ascez (Saturn), bucuria ascezei (Venus în
conjunc0ie cu Saturn), nevoie de purificare (Soarele) "i transformarea total ce
implic parcurgerea lor (Pluton). Marte are aici rol de motor karmic, dorin0 de
început care anim "i justific transformarea ca finalitate.
Importan0a planetei Pluton este una major , iar semnifica0ia sa dubl
eviden0iaz aici insisten0a "i necesitatea cu care s-a atins finalitatea pe cât de dur , pe
atât de glorioas . El este guvernatorul Ascendentului natal, dar "i regentul karmic de
sud269, cea ce indic o transformare rapid sub impulsul unei karme fie existente, fie
preluate. De asemenea este observabil importan0a zodiei Scorpion ca simbol al
mor0ii în suferin0 , dar "i al regener rii în glorie, "i al guvernatorului ei tradi0ional270
(care indic evenimentele sociale majore) ca for0 motrice, ca motiva0ie în tot acest
context. Acestuia i se al tur Marte simbolul agresivit 0ii, a masculinit 0ii, aici în
raport cu autorit 0ile acelor epoci (Marte în Fecioar , autorit 0i politice ale epocii
Kali Yuga). Retrograda0ia ei "i conjunc0ia cu Pluton, de asemenea retrograd, indic
finalitatea tragic , moartea "i chinurile îndurate. Dar însemn tatea zodie Scorpion nu
se opre"te aici, ea este gazda planetei Neptun care în tema sufletului este pozi0ionat
în casa VIII, de asemeni în analogie cu Scorpionul "i planeta Pluton. Se accentueaz
astfel for0a de transformare "i regenerare a maselor, atât la nivel de mentalitate cât "i
la nivelul structurilor energetice, prin implicarea sa direct . Toate aceste planete
concentreaz energia lor c tre casa IV în tema natal , pentru consolidarea "i
reînnoirea tradi0iei („S nu crede i c am venit s stric Legea sau Proorocii, am
venit nu s stric, ci s împlinesc.“ Matei 5:17), dar "i c tre casa I (în tema
sufletului), pentru consolidarea exemplului personal ca pilon principal în trezirea
oamenilor "i în motivarea ac0iunilor lor spirituale („Eu sunt calea, adev rul #i
via a.“Ioan 14:6).
Curajul s u este de asemenea pus în eviden0 de conjunc0ia dintre Marte "i
Pluton (octava superioar a lui Marte). Îns toate acestea indic în tema sufletului o
predestinare a abandonului pe care Iisus l-a resim0it nu numai la marea mas de
oameni, ci "i la discipolii s i apropia0i, situa0ie marcat astrologic în tema sufletului

268
„20. Ferici i sunte i voi cei s raci, c a voastr va fi împ r ia lui Dumnezeu.
21. Ferici i voi care fl mânzi i acum, c v ve i s tura. Ferici i cei ce ve i plânge acum, c
ve i râde.
22. Ferici i ve i fi când din pricina Fiului Domnului v vor urî oamenii, #i v vor izgoni
dintre ei, #i v vor batjocori, #i vor lep da numele voastre ca pe un r u.
23. Bucura i-v în ziua aceea #i v veseli i, c iat plata voastr mult este în cer.“
269
karm de Cancer (Pluton) "i karm de Leu (Venus)
270
Important este rolul pe care l-au avut guvernatorul esoteric al semnului Ascendentului
natal (Marte), "i cel ierarhic Mercur. Marte, retrograd în tem , însemnând moarte prin
suferin0a creat în urma unui conflict, iar Mercur, planet sacr , implic izbânda înv 0 turii
sale prin regenerare complet (inconjunc0ia Mercur "i Pluton). Cei doi guvernatori dau al turi
de Pluton direc0ii concrete ce pot fi reg site ca evenimente în via0a sa.
447 Gheorghi CO ER

de axa Fecioar -Pe"ti ca ax interceptat („Dac v ur #te lumea, s #ti i c pe Mine


m-a urât înaintea voastr “ Ioan 15:18). Dat fiind consisten0a conflictului reie"it din
dispunerea conjuncturilor conflictuale pe aceast ax , în0elegem de ce finalitatea a
fost atât de dur . Putem spune c "i atunci, "i poate "i ast zi Iisus a trecut printr-o
criz în rela0iile sale cu oamenii, care l-au p r sit "i atunci "i de atunci încoace în
mod constant, fie con"tient prin campaniile duse împotriva sa "i a înv 0 turii sale, fie
incon"tient prin în0elegeri eronate.
Omul Iisus este astfel dominat de Maestrul Iisus, care devine un canal perfect
al Iubirii Tat lui Ceresc pentru oamenii. („Cum M-a iubit pe Mine Tat l, a#a v-am
iubit #i Eu pe voi. R mâne i în dragostea Mea.“ Ioan 15:9) Contextul astrologic "i
social în care a venit, motiveaz necesitatea de a privi suferin0a, dar "i pe cei care o
produc, într-o manier deta"at , blând pentru a împlini ceea ce, în ceruri, înainte de
încarnare s-a promis fa0 de sine - evolu0ia („Adev r v spun c orice ve i lega pe
p mânt, va fi legat în ceruri, #i orice ve i dezlega pe p mânt va fi dezlegat în ceruri“
Matei 18:18).
Motivat sau nu de astrologie, momentul na"terii sale este un prilej de bucurie,
de s rb toare, chiar "i suferin0a lui ar trebuie s fie prilej de bucurie pentru c în
felul acesta îi respect m durerile pe care i le-am pricinuit. („V-am apus aceste
lucruri pentru ca bucuria Mea s r mân în voi, #i bucuria voastr s r mân
deplin .“Ioan 15:11). Separat de situa0ia în care cineva se bucur de suferin0a
altuia, izbânda lui Iisus înseamn "i încredere în eficien0a c ii pe care ne-a adus-o.
(„În lume ve i avea necazuri, dar s îndr zni i, Eu am biruit lumea.“ Ioan 16:33)
În loc s fim tri"ti "i s afi" m acel „chip de morg “ ar trebuie s ne întreb m
dac suntem pe deplin convin"i c ne dorim evolu0ia sau doar frica de suferin0 , de
pedeaps , ne îndeamn s fim atât de mult religio"i "i atât de pu0in credincio"i!

„Fiindc atât de mult a iubit Dumnezeu lumea c


a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în
El s nu piar , ci s aib via ve#nic .“ Ioan 3:16