P. 1
Gheorghita Coser - Iisus si tema nasterii sale

Gheorghita Coser - Iisus si tema nasterii sale

4.25

|Views: 1,233|Likes:
Published by SteaEmy

More info:

Published by: SteaEmy on Nov 05, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/01/2013

pdf

text

original

439

Gheorghi

CO ER

3.5. IISUS CHRISTOS SALE

I TEMA NA TERII

„Dac Dumnezeu este Lumin , nu ochiul, ci gândirea (noesis) percepe str lucirea Sa.“ Vladimir LOSSKY Cu aproximativ 2000 de ani în urm , se n "tea în Nazaret (o localitatea evreiasc ) cel care s schimbe radical soarta omenirii. Na"terea, dar "i perioada imediat urm toare, este marcat de fenomene inedite: steaua urm rit de cei trei magi, îngerii care vestesc lumii na"terea Mântuitorului, dar "i, ceva mai târziu, masacrul denumit de istorici „uciderea pruncilor“ care indicau nu numai fericirea unei schimb ri pozitive, ci "i agita0ia "i transform rile sociale de care se temeau conduc torii statului evreiesc de atunci. Dup o copil rie "i o adolescen0 obscur , despre care nu s-a scris deloc, sau extrem de pu0in, Iisus apare pe firmamentul vie0ii sociale 30 de ani mai târziu cu dorin0a de a lansa lumii mesajul de salvare a omului din ignoran0 . Au urmat apoi trei ani în care a împlinit tot ceea ce au anun0at profe0iile despre el, inclusiv moartea "i rena"terea sa glorioas . Prin predicile pe care le 0inea despre via0 , cercetare spiritual , "i prin devotamentul cu care "i-a folosit capacit 0ile pentru a vindeca, exorciza, învia, Iisus a atras mânia autorit 0ilor religioase care l-au considerat un impostor. Ignorând toat aceast nemul0umire el continu s predice înv 0 tura sa "i s ajute oamenii, propor0ional cu credin0a lor („Credin a ta te-a salvat“ spune adeseori). Iisus a crezut într-o divinitate monoteist pe care a numit-o Dumnezeu Tat l "i considera c este un canal de lumin prin care Unicul Dumnezeu d ruie"te oamenilor ceea ce au cu adev rat nevoie pentru sufletul lor. A prezentat într-o manier foarte original , simpl "i extrem de util Calea prin Sine, în care Iubirea, Credin0a fa0 de Dumnezeu "i Dragostea fa0 de oameni erau singurele metode. În tot acest timp el "i-a preg tit 12 discipoli pe care i-a numit apostoli. În finalul celor trei ani de la începutul misiunii sale, Iisus este judecat cu viclenie de consiliul preo0ilor care, ajuta0i de oficialit 0ile romane, au declarat verdictul „condamnat prin crucificare“. Astfel în s pt mâna premerg toare s rb torii Pa"tilor (o mare s rb toare evreiasc ) el este biciuit "i pus s care sute de metri crucea pe care apoi, a fost r stignit. În final moare, încredin0ându-"i sufletul Tat lui Ceresc. Dar evenimentele nu se sfâr"esc aici. Preo0ii, cunoscând profe0iile înainta"ilor despre învierea sa, au stabilit împreun cu dominatorii romani ca mormântul acestuia s fie p zit. În finalul urm toarelor trei zile, când Maria Magdalena, asupra c reia Iisus f cuse una din nenum ratele sale minuni, a mers la

Astrologia, o terapie modern

440

mormânt pentru a-i unge corpul cu mir261, cum era tradi0ia, acesta era gol. Iisus înviase. Ulterior învierii, Iisus s-a ar tat discipolilor apropia0i pentru a le definitiva preg tirea spiritual , dup care s-a ridicat la Cer pentru a „sta de-a dreapta Tat lui“. Mesajul s u transmis în posteritate, la început pe cale oral , scris ulterior de discipolii s i, a pus bazele unei noi religii care înglobeaz prin simbolurile "i ritualurile folosite, toate celelalte credin0e "i idei religioase cunoscute pân la venirea Sa. Aceasta este, pe scurt, povestea vie0ii lui Iisus din Nazaret. Mircea Eliade în Istoria credin elor #i ideilor religioase, îl consider pe Iisus „un evreu obscur“ c ruia i se acord însemn tate doar din punct de vedere socio-ideologic. În timpul vie0ii nu doar a vorbit despre iubire, în0elepciune, d ruire, ci a dat oamenilor modele pe care reproducându-le s se cunoasc atât de bine încât s -l poate vedea pe Dumnezeu reflectându-se în sufletul lor. Miracolele pe care le-a f cut nu pot spune îns totul nici despre Omul Iisus "i nici despre Maestrul Iisus. Despre el se poate afla totul doar iubindu-l. IUBIREA este esen0a predicilor sale, este îns "i motiva0ia sacrificiului s u, asemenea Divinit 0ii. Mesajul s u nu este nici pe departe mai prejos de exemplul s u personal, întruchipând perfec0iunea nu în sensul abstract al cuvântului, ci în modul concret prin corelarea libert 0ii de a gândi, ac0iona cu libertatea de a iubi "i de a decide asupra propriului destin. Venirea sa a doborât barierele predestin rii fataliste a vie0ii "i i-a încununat pe oameni cu speran0a unei victorii totale asupra ignoran0ei "i vulgarit 0ii condi0iei lor. Ast zi comportamentul cre"tinilor nu exprim nici pe departe faptul c înv 0 tura lui Iisus a fost în0eleas . „Eloi, eloi, lama sabactani“262 (Marcu15:34) nu indic scindarea leg turii sale cu Dumnezeu, nici m car ca viziune subiectiv , ci disperarea, mâhnirea sa în momentul în care, v zându-"i misiunea p mântean aproape de sfâr"it, a apreciat care este puterea de în0elegerea a oamenilor vremii sale, "i cât de dureroas poate fi r t cirea lor. Acesta este un miracol pe care Iisus l-a realizat cu mare transparen0 . Identificarea sa cu structurile umanit 0ii a fost atât de profund încât, pentru o clip a gândit asemenea oamenilor care, în ignoran0a lor, credeau c Dumnezeu i-a p r sit. În felul acesta Iisus a putut prin puritatea "i for0a sa s desfac leg turile ce-i înl n0uia pe Adam "i Eva în suferin0 "i i-a eliberat transferându-le pentru o clip puterea sa de a reînvia. Oricine poate tr i în nemurire spiritual dup moartea biologic , prin puterea rena"terii spirituale primit de la Iisus. În asta const sacrificiul s u, nu moartea în sine pe care oamenii o tr iesc orbe"te de milioane de ani. A medita la acest subiect implic a-l în0elege pe Iisus a"a cum a fost: un mare mistic, un magician al sufletelor "i un foarte bun prieten în acela"i timp. Promisiunile lui sunt deopotriv speran0e "i realiz ri: „Eu le dau via ve#nic , în veac nu vor pieri #i nimeni nu le va smulge din mâna Mea“ Ioan 10:28.
261 262

Un ulei aromat folosit în ritualurile religioase Doamne Dumnezeul meu, de ce m-ai p r sit, sunt ultimele cuvinte spuse de Iisus înainte de a muri.

441

Gheorghi

CO ER

Credin0a în Iisus Atotputernic doar pentru minunile pe care le face este o credin0 ignorant , lipsit de motiva0ie, o credin0 limitat la nivel de fapt exterioar , nu la nivel de ac0iune interioar . E greu, ca om, s crezi în Iisus OmulDivin, dac nu te str duie"ti s în0elegi misterul care-l cuprinde, dac nu te str duie"ti s înl turi bariera ignoran0ei colective care în loc s sanctifice via0a uman , prin raportarea ei la divinitate, umanizeaz vie0ile sfin0ilor, pentru a g si în nenum rate feluri justific ri ale propriilor neputin0e. Iisus din Nazaret este un mare ini0iat pentru c a adus în lume nu doar o filosofie despre Omul cosmic, ci o metod concret , practic prin care Omul î"i poate dep "i condi0ia sa muritoare "i poate accede la Divinitate prin comuniune total "i definitiv . Este deci o metod complet prin care omul î"i sanctific via0a "i pe sine însu"i prin salvarea lui Adam "i a Evei interioare. Prin Iisus via0a este o cale nu o lupt cu sine, este un adev r nu o iluzie obositoare. („Eu sunt învierea #i via a. Cine crede în Mine, chiar dac va muri va tr i.“ Ioan 11:25) Având în vedere însemn tatea pe care a avut-o Iisus nu numai prin impactul asupra omenirii, ci mai ales prin modelul de via0 oferit ne întreb m: exist o conjunctur astrologic special sub care se poate na te o asemenea fiin ? Numerotarea anilor a"a cum este ea cunoscut , a fost aleas în mod arbitrar f r s 0in cont de realitatea faptelor istorice. Astfel anul 1 d. Ch. are ca echivalent anul 753 de la cl direa Romei, ori, s-a demonstrat c în acea perioad Irod nu mai exista. El murise. De aceea na"terea lui Iisus nu putea avea loc atunci, ci cu câ0iva ani înainte. Nimeni nu este înc în stare s demonstreze cu date concrete când s-a n scut Iisus, deoarece nici în Biblie "i nici în alte documente oficiale nu se precizeaz o dat real , ci doar descrieri mult prea simbolice pentru a li se mai descoperi esen0a real . Acest mister a fost cercetat de foarte mul0i astrologi din istorie, chiar "i de unii cardinali, cu scopul de a observa ce conjunctur putea fi în momentul na"terii unei fiin0e atât de speciale. Explica0iile cele mai diverse pornesc întâi de la specula0ii filosofice, cum ar fi spre exemplu faptul c Iisus întrupa principiul dualit 0ii "i deci avea ca semn natal o zodie dual : V rs tor, Pe"ti, Rac, Gemeni sau Balan0 . În Evul Mediu era destul de dificil pentru o persoan s se ocupe cu a"a ceva, pentru c dictonul „crede #i nu cerceta“ a f cut ca studiile întreprinse s fie sporadice, "i unele dintre ele, lipsite de consisten0 . Pentru a justifica cercet rile s-a lansat argumentul c dac admitem cele dou laturi - divin "i uman - ale lui Iisus, nu e deloc absurd s aplic m omului limit rile destinului astral. Îns , biserica nu privea cu ochi buni nici aceste tentative "i nici astrologia în general. În perioada rena"terii D’Ailly, Gaurico "i Cardano calculeaz tema na"terii lui Iisus dup date conven0ionale, f r s ajung la rezultate concrete. Kepler, în aceea"i perioad , stabile"te aceast dat în prim vara anului 6 dinaintea erei cre"tine. El este cel mai subtil, deoarece influen0at de evenimentele astrologice din 1604, pune na"terea Mântuitorului în raport cu o conjunc0ie major "i cu apari0ia unei stele nova. C.G.Jung, în lucrarea Psihanaliz #i astrologie, face o ampl expunere pe aceast tem din care se eviden0iaz faptul c planetele Jupiter "i Saturn sunt pilonii principali ai na"terii lui Iisus, prin faptul c Jupiter simboliza justi0ia divin ,

Astrologia, o terapie modern

442

dreptatea, „împ ratul“, iar Saturn guvernatorul poporului evreu. În conformitate cu tradi0ia astrologiei medievale, religia evreilor trebuie s -"i aib originea într-o conjunc0ie Jupiter-Saturn, cea a islamului într-o conjunc0ie Jupiter-Venus, cre"tinismul într-o conjunc0ie Jupiter-Mercur, iar idolatria s fie specific doar conjunc0iei Mercur-Venus. Astfel na"terea lui Iisus trebuie s fi fost în momentul când cei doi a"tri opu"i (Jupiter-Saturn) au fost în conjunc0ie. În anul 7 dinaintea erei cre"tine s-au produs trei conjunc0ii consecutive ale celor dou planete: prima în 29 mai, a doua în 1 octombrie, iar ultima pe 5 decembrie. Singurul eveniment istoric pe care îl consemneaz Biblia în acea perioad este uciderea pruncilor, pe care istoricii au stabilit-o într-unul din anii 4-5 dinaintea erei cre"tine. Având în vedere c atunci au fost viza0i copii de 1-2 ani, anul 7 î. de Ch. este practic anul na"terii lui Iisus din Nazaret. Îns data de 25 decembrie nu este ziua na"terii sale, ci o dat aleas arbitrar pentru a fi celebrat aceast na"tere. Atunci care este ziua real de na"tere? Cea mai veche atestare a Cr ciunului este cea din calendarul filocalian, emis la Roma în anul 336. Aceast dat nu face decât s consemneze ceea ce Biserica a stabilit la sfâr"itul secolului al III-lea în leg tur cu celebrarea na"terii lui Iisus: 25 decembrie în Occident "i 6 ianuarie în Orient, f r s se motiveze aceast hot râre. Ulterior cele dou s rb tori au fuzionat în una singur . Mai târziu apar documente care sus0in c ziua Cr ciunului a fost stabilit pe data de 25 decembrie pentru c atunci c dea solsti0iul de iarn . Îns cercet rile astronomilor moderni au stabilit c solsti0iul de iarn nu ar c dea pe data de 25 decembrie între anii 400 "i 213 î.de Ch., dar, în acele timpuri, era destul de dificil de stabilit cu precizie ziua solsti0iilor "i a echinoc0iilor. Mai mult sau mai pu0in tolera0i, cre"tinii de la începutul mileniului nu-"i prea celebrau s rb torile la lumina zilei. Mai târziu, cultul lor devine vizibil o dat cu venirea la domnie a lui Constantin (primul împ rat cre"tin). În felul acesta pe lâng men0inerea datei de 25 decembrie ca fiind Cr ciunul, se mai stabile"te ca ziua de duminic (ziua Soarelui) s fie zi de s rb toare. În plan religios calendarul datoreaz mult acestui împ rat, deoarece, dup afirma0iile speciali"tilor, el este cel care a legiferat prin Consiliul de la Niceea, data Pa"telui263. Cre"tinismul a luat un mare elan sub domnia lui Constantin, p strând îns punctele comune cu originile sale, cum este cultul lui Mithra, care indic o credin0 întemeiat pe cea a Soarelui. Conform acestui cult s rb toare principal era Natalis Invinci, Invinctul fiind Soarele, a c ruia na"tere coincide cu solsti0iul de iarn - 25 decembrie. De-a lungul istoriei au mai urmat perioade în care s-a dorit schimbarea acelei zile, pentru a diferen0ia noua religie înfiin0at (cre"tinismul) de celelalte, dar "i pentru c se punea foarte mult la îndoial veridicitatea ei. Biblia sus0ine c în perioada na"terii lui Iisus a existat o stea pe care trei magi au v zut-o "i care i-a condus la locul unde tocmai se n scuse Mântuitorul. Mul0i
263

Care se calculeaz în func0ie de fazele Lunii

443

Gheorghi

CO ER

oameni au c utat un fenomen astronomic major care s marcheze aceast na"tere, îns este de-a dreptul inutil aceast c utare, pentru c steaua v zut de magi a fost un fenomen subtil, o apari0ie energetic , vizibil doar de clarv z tori. Dac steaua ar fi fost real atunci ar fi fost vizibil de to0i inclusiv de Irod, "i nu ar fi mai întrebat preo0ii de la curte„…unde trebuie s se nasc Hristosul“(Matei 2, 4), ci ar fi v zut "i el acel loc. Profe0iile Vechiului Testament privind asocierea „stea - Mesia“ sunt înc "i mai discutabile. Se pare c termenul de „astru“ este atribuit chiar lui Mesia în locul unui fenomen astronomic. De exemplu, oracolul din Baloam spune: „un astru n scut din Iacob devine conduc tor“. Magii proveneau din Orient, iar c r0i mai recente îi numesc chiar „astrologi“. În acea perioad magii formau o cast care de0inea mari puteri politice "i religioase. Originea lor mesopotamic l mure"te dou probleme: erau familiariza0i atât cu elementele de astrologie previzional , dar "i cu împlinirile profe0iilor con0inute în scripturi.264 Un am nunt important este descoperit în Evanghelia lui Luca, unde se precizeaz dou fapte utile pentru stabilirea datei corecte: 1. dup na"terea sa pruncul a fost înf "at "i pus în ieslea vitelor, probabil pentru a-l înc lzi; 2. existen0a p storilor pe câmp, care-"i p zeau turmele, fapt care se petrece în intervalul sfâr"itul lunii februarie - începutul lunii noiembrie. În0elegem c Iisus nu se putea na"te decât spre sfâr"itul lunii februarie a anului -7, pentru a se împlini cele dou condi0ii. Nu se "tie concret o perioad din zi în care s-a n scut, dar se presupune c acest eveniment ar fi avut loc noaptea. Dincolo de realitatea datelor istorice evenimentul cosmic al na"terii lui Iisus este "i va fi un mare mister asemenea mor0ii "i învierii sale. Expresivitatea acestei teme indic atât consisten0a mesajului s u, cât "i conflictele sale interioare "i mai ales predestinarea sacrificiului s u în vederea deschiderii por0ilor spirituale ale omenirii. În primul rând aglomerarea planetelor în Pe"ti (Soarele, Luna, Venus, Jupiter, Saturn, Uranus), în casa IV a temei natale indic exteriorizarea unor energii extrem de puternice în raport cu tradi0ia, deci împlinirea profe0iei despre Mesia, Regele Lumii (Jupiter în semnul natal). Datorit analogiei cu zodia Rac, casa IV indic , din punct de vedere esoteric, intrarea sufletelor în lumea manifestat , deci întruparea Logosului. Saturn (discern mântul, asceza, renun0area) mediaz între personalitate "i afectivitate, dar nu oricum, ci sub puternica influen0 a planetei Pluton, cu care realizeaz o opozi0ie. Din compararea celor dou teme se observ nu numai reac0iile oamenilor, ci "i importan0a real a ac0iunilor lui Iisus în contextul în care se afla. Astfel întruparea Logosului pentru st pânirea lumii, din tema natal (vezi aglomerarea planetelor în casa IV) devine cel cu sufletul trezit, un Om Liber (aglomerarea planetelor în casei I din tema sufletului) "i de aici "i marea confuzie creat de oamenii din acea vreme, care l-au crezut "i dorit regele lor.
264

multe din profe0iile din Vechiul Testament se reg sesc "i pe tabele mesopotamiene.

Astrologia, o terapie modern

444

Cu Mercur planet sacr , "i deci guvernatorul temei sufletului265, Iisus are un mesaj de transmis omenirii, iar acesta este unul în raport cu casele I-VII IUBIREA, ca metod de evolu0ie individual (casa I), dar "i colectiv (casa VII). Toate acestea pe fondul a dou mari direc0ii pe care atât tema natal , cât "i tema sufletului le indic : 1. transfigurarea iminent a lumii; 2. conflictul cu cei din epoca sa. IISUS CHRISTOS - TEMA NATAL% Aceste dou mari Sâmb t 28.02.-7, ora 23:00 direc0ii sunt date de: Nazareth (32°42N, 35°18E) Israel 1. trigoanele pe care le realizeaz Neptun (planet a principiului cristic) cu aglomerarea de planete din Pe"ti, prin care se explic abilitatea cu care putea controla energiile astrale; 2. opozi0iile pe care le realizeaz atât Marte cât "i Pluton cu acelea"i planete, ceea ce pune în eviden0 un conflict marcat de accese violente (Marte retrograd). Comunicarea care exist între casele IV (marcant în tema natal ) "i I (marcant în tema sufletului) indic o mare for0 interioar , un dinamism aparte care nu se consum prin alternan0a exteriorizare (teme natal ) - interiorizare (teme sufletului), ceea ce duce la o men0inere a aceleia"i linii de ac0iune. Aglomerarea de 6 planete în Pe"ti se comport ca un stelium de cas "i zodie. For0a acestui aspect este foarte mare, deoarece implic trei planete individuale (Soarele, Luna, Mercur) care vorbesc, în acest context, despre Iisus omul, despre calit 0ile "i sl biciunile sale, "i trei planete colective (Jupiter, Saturn "i Uranus) care vorbesc despre Iisus maestru "i despre modalitatea în care "i-a f cut cunoscut înv 0 tura sa. Astfel, calea sa implic ascez , discern mânt (Saturn), spirit de dreptate, sinceritate, atitudine nobil în fa0a bucuriilor "i necazurilor (Jupiter), dar "i
Mercur, prin zodiile pe care le guverneaz (Gemeni "i Fecioar ), încadreaz zodia mamei (Racul) "i a tat lui (Leul) indicând, în astrologia esoteric , Principiul Fiului. Importan0a mare pe care o are aceast planet în tema sa natal , dar mai ales în cea a sufletului nu este, nici pe departe, o simpl coinciden0 . Ea indic profunzimea de spirit a lui Iisus, atât prin cunoa"terea naturii sale umane, cât "i a celei divine.
265

445

Gheorghi

CO ER

sacralizarea iubirii printr-o comunicare intim cu Dumnezeu Tat l (Uranus privit ca st pân al cerurilor). Mercur devine în acest context planet principal , deoarece prin ea se realizeaz sublimarea naturii umane. În tema natal el particip la conjuncturi ca un aliat, ca un partener egal planetelor ce indic natura uman a lui Iisus, îns în tema sufletului devine planet sacr , iar de aici conflictul "i tendin0a oamenilor de a-l respinge ca pe ceva exterior lor („Eu am venit în numele Tat lui meu #i nu M-a i primit, dac va veni un altul, în numele lui însu#i, pe acela î i ve i primi“ Ioan 5:43). În sens esoteric, Mercur ca planet sacr indic o înv 0 tur nou, simpl , u"or accesibil , dar consistent "i plin de simboluri („Eu sunt Vi a, voi sunte i ml di ele. Cine r mâne în Mine, #i în Cine r mân Eu aduce mult road ; c ci desp r i i de Mine, nu pute i face nimic.“ Ioan 15:5; „Crede i-m c Eu sunt în Tat l #i Tat l este în Mine; crede i cel pu in pentru lucr rile acestea. Adev r adev rat v spun c cine crede în Mine, va face #i el lucr rile pe care le fac Eu, ba înc va face altele #i mai mari decât acestea, pentru c eu M duc la Tat l, #i orice ve i cere în Numele Meu voi face.“ Ioan 14:11,12,13). Cuadratura planetei IISUS CHRISTOS - TEMA SUFLETULUI Mercur cu Nodurile Lunare266 Sâmb t 28.02.-7, ora 23:00 indic un conflict interior în Nazareth (32°42N, 35°18E) Israel raport cu o comunicare, cu un mesaj transmis, dar "i cu refuzul unor evenimente de via0 sau finalitatea ei. În realitate men0inerea la limita superioar a mesajului indic situa0ia în care umanul Iisus a cedat în fa0a Omului Cosmic Iisus pentru continuitatea în eternitate a iubirii zodia ce-l g zduie"te pe Mercur în tema sa este spirituale267 (V rs torul simbolul Omului Cosmic care revars asupra oamenilor apele cunoa"terii).„El zicea: 1ie toate lucrurile î i sunt cu putin ; îndep rteaz de la Mine «Ava, adic Tat paharul acesta! Totu#i fac -se nu cum voiesc Eu, ci cum voie#ti Tu».“(Marcu 14:36).

266 267

Mercur la 16°24 , NN la 10°49 . Model de smerenie în care Iisus spal picioarele discipolilor.

Astrologia, o terapie modern

446

Saturn (seniorul karmei) intermediaz , între personalitatea sa uman (Soarele) "i cea cosmic (Venus), dar nu oricum, ci sub impactul direct al opozi0ie cu Pluton. Aceasta este o conjunctur pe seama c reia se pune Predica de pe munte. Fericirile268 consemnate de Iisus indic ascez (Saturn), bucuria ascezei (Venus în conjunc0ie cu Saturn), nevoie de purificare (Soarele) "i transformarea total ce implic parcurgerea lor (Pluton). Marte are aici rol de motor karmic, dorin0 de început care anim "i justific transformarea ca finalitate. Importan0a planetei Pluton este una major , iar semnifica0ia sa dubl eviden0iaz aici insisten0a "i necesitatea cu care s-a atins finalitatea pe cât de dur , pe atât de glorioas . El este guvernatorul Ascendentului natal, dar "i regentul karmic de sud269, cea ce indic o transformare rapid sub impulsul unei karme fie existente, fie preluate. De asemenea este observabil importan0a zodiei Scorpion ca simbol al mor0ii în suferin0 , dar "i al regener rii în glorie, "i al guvernatorului ei tradi0ional270 (care indic evenimentele sociale majore) ca for0 motrice, ca motiva0ie în tot acest context. Acestuia i se al tur Marte simbolul agresivit 0ii, a masculinit 0ii, aici în raport cu autorit 0ile acelor epoci (Marte în Fecioar , autorit 0i politice ale epocii Kali Yuga). Retrograda0ia ei "i conjunc0ia cu Pluton, de asemenea retrograd, indic finalitatea tragic , moartea "i chinurile îndurate. Dar însemn tatea zodie Scorpion nu se opre"te aici, ea este gazda planetei Neptun care în tema sufletului este pozi0ionat în casa VIII, de asemeni în analogie cu Scorpionul "i planeta Pluton. Se accentueaz astfel for0a de transformare "i regenerare a maselor, atât la nivel de mentalitate cât "i la nivelul structurilor energetice, prin implicarea sa direct . Toate aceste planete concentreaz energia lor c tre casa IV în tema natal , pentru consolidarea "i reînnoirea tradi0iei („S nu crede i c am venit s stric Legea sau Proorocii, am venit nu s stric, ci s împlinesc.“ Matei 5:17), dar "i c tre casa I (în tema sufletului), pentru consolidarea exemplului personal ca pilon principal în trezirea oamenilor "i în motivarea ac0iunilor lor spirituale („Eu sunt calea, adev rul #i via a.“Ioan 14:6). Curajul s u este de asemenea pus în eviden0 de conjunc0ia dintre Marte "i Pluton (octava superioar a lui Marte). Îns toate acestea indic în tema sufletului o predestinare a abandonului pe care Iisus l-a resim0it nu numai la marea mas de oameni, ci "i la discipolii s i apropia0i, situa0ie marcat astrologic în tema sufletului
„20. Ferici i sunte i voi cei s raci, c a voastr va fi împ r ia lui Dumnezeu. 21. Ferici i voi care fl mânzi i acum, c v ve i s tura. Ferici i cei ce ve i plânge acum, c ve i râde. 22. Ferici i ve i fi când din pricina Fiului Domnului v vor urî oamenii, #i v vor izgoni dintre ei, #i v vor batjocori, #i vor lep da numele voastre ca pe un r u. 23. Bucura i-v în ziua aceea #i v veseli i, c iat plata voastr mult este în cer.“ 269 karm de Cancer (Pluton) "i karm de Leu (Venus) 270 Important este rolul pe care l-au avut guvernatorul esoteric al semnului Ascendentului natal (Marte), "i cel ierarhic Mercur. Marte, retrograd în tem , însemnând moarte prin suferin0a creat în urma unui conflict, iar Mercur, planet sacr , implic izbânda înv 0 turii sale prin regenerare complet (inconjunc0ia Mercur "i Pluton). Cei doi guvernatori dau al turi de Pluton direc0ii concrete ce pot fi reg site ca evenimente în via0a sa.
268

447

Gheorghi

CO ER

de axa Fecioar -Pe"ti ca ax interceptat („Dac v ur #te lumea, s #ti i c pe Mine m-a urât înaintea voastr “ Ioan 15:18). Dat fiind consisten0a conflictului reie"it din dispunerea conjuncturilor conflictuale pe aceast ax , în0elegem de ce finalitatea a fost atât de dur . Putem spune c "i atunci, "i poate "i ast zi Iisus a trecut printr-o criz în rela0iile sale cu oamenii, care l-au p r sit "i atunci "i de atunci încoace în mod constant, fie con"tient prin campaniile duse împotriva sa "i a înv 0 turii sale, fie incon"tient prin în0elegeri eronate. Omul Iisus este astfel dominat de Maestrul Iisus, care devine un canal perfect al Iubirii Tat lui Ceresc pentru oamenii. („Cum M-a iubit pe Mine Tat l, a#a v-am iubit #i Eu pe voi. R mâne i în dragostea Mea.“ Ioan 15:9) Contextul astrologic "i social în care a venit, motiveaz necesitatea de a privi suferin0a, dar "i pe cei care o produc, într-o manier deta"at , blând pentru a împlini ceea ce, în ceruri, înainte de încarnare s-a promis fa0 de sine - evolu0ia („Adev r v spun c orice ve i lega pe p mânt, va fi legat în ceruri, #i orice ve i dezlega pe p mânt va fi dezlegat în ceruri“ Matei 18:18). Motivat sau nu de astrologie, momentul na"terii sale este un prilej de bucurie, de s rb toare, chiar "i suferin0a lui ar trebuie s fie prilej de bucurie pentru c în felul acesta îi respect m durerile pe care i le-am pricinuit. („V-am apus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea s r mân în voi, #i bucuria voastr s r mân deplin .“Ioan 15:11). Separat de situa0ia în care cineva se bucur de suferin0a altuia, izbânda lui Iisus înseamn "i încredere în eficien0a c ii pe care ne-a adus-o. („În lume ve i avea necazuri, dar s îndr zni i, Eu am biruit lumea.“ Ioan 16:33) În loc s fim tri"ti "i s afi" m acel „chip de morg “ ar trebuie s ne întreb m dac suntem pe deplin convin"i c ne dorim evolu0ia sau doar frica de suferin0 , de pedeaps , ne îndeamn s fim atât de mult religio"i "i atât de pu0in credincio"i! „Fiindc atât de mult a iubit Dumnezeu lumea c a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El s nu piar , ci s aib via ve#nic .“ Ioan 3:16

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->