CATEDRALA ROMANO- CATOLICA SFANTUL MIHAIL DIN ALBA IULIA

Catedrala Romano Catolica, situata n interiorul cetatii Alba Iulia, este unul din cele mai valoroase monumente de arhitectura romanica din Transilvania, fiind cam de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame. Constructia edificiului a nceput n secolul al XIlea, iar la mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale. Catedrala a fost distrusa partial de marea invazie tatara n anul 1242.Iancu de Hunedoara o restaureaza si face din ea necropola familiei sale, astfel ca in interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles, a fiului sau mai mare Ladislau si cele ale reginei Isabella si a fiului sau Ioan Sigismund. Catedrala are o orga cu 2209 tuburi, datand din 1877 . Impresionante sunt picturile si statuietele care stau ca niste paznici ai marturiilor evenimentelor petrecute cu sute de ani in urma. La exterior, catedrala impresioneaza prin contraforturile solide si zvelte ale corului gotic. Fatada principala indreptata spre nord, are la colturi cate un pilastru, iar la mijloc se afla un portal deasupra caruia a fost montata stema episcopului Ladislau Gereb. In secolul al XVI-lea i s-au adus noi completari: o capela pe latura nordica (in stilul Renasterii italiene) si frescele din interior. Intre 1550 si 1700, catedrala a fost preluata de unitarieni si calvini, iar la inceputul secolului al XVIII-lea a revenit ritului catolic. Intre 1718 si 1737, s-a construit o bolta la intrarea vestica si frontonul triunghiular, strajuit de patru statuete de sfinti si trei basoreliefuri. Una dintre trasaturile specifice cladirilor de cult ridicate in perioada romanica este exprimarea in exterior a tuturor elementelor care intra in alcatuirea edificiului.Aceasta trasatura o regasim si la catedrala din Alba Iulia , unde intrarea este marcata printr-un

turn cu ceas.Urmatoarele accente verticale , cu cel mai inalt grad simbolic sunt transeptul si nava centrala.Pe o treapta ceva mai joasa se afla corul si nava principala,acoperite la aceeasi cota.Aceste diferente de inaltime , vizibile din exteriorul cladirii , permit intelegerea interiorului prin simpla descifrare a volumetriei.Descresterea inaltimii corpurilor ,dinspre centrul compozitiei catre margini, creaza impresia unei volumetri in cascada. Decorul geometric, prin sobrietatea lui s-a dovedit a fi cel mai potrivit pentru a mpodobi zidurile masive ale monumentelor romanice. De altfel, la multe biserici aspectul exterior era dominat de austeritatea peretilor, catedrala din Alba Iulia fiind cel mai elocvent exemplu de zidarie aparenta. Pe aceste suprafete netede apar o serie de elemente decorative de inspiratie geometrica, destinate sa sublinieze componentele arhitectonice: benzi verticale, arcade oarbe, siruri de zimti, denticuli, meandrul, torsada, zig-zagul, romburile, stelutele, rozetele, diamantele etc.Ele respecta unitatea zidului, dar i atenuiaza densitatea prin fragmentarea plinurilor. Indiferent nsa sub ce aspect se evidentiaza geometricul n sculptura romanica transilvaneana de la formele cele mai simple la combinatiile de mpletituri motivele nu ating virtozitatea si complexitatea celor din sculptura occidentala, genernd mai mult efecte de umbra si lumina. Arcuri romanice dispuse sub forma unei frize, se ntlnesc la absidiola de sud n exterior si interior, pe laturile transeptului si sub cornisa peretelui navei laterale din aceiasi zona sudica si la absidiola de nord, n exterior. Arcurile sunt bogat profilate prin retrageri n care planurile drepte alterneaza cu cele scobite, arcuirile urmarind un traseu valurit neregulat, dar cu o succesiune ritmica care se respecta si n zonele unde deschiderile sunt egale. Motivele sunt atribuite unor ateliere si faze de constructie diferite (friza de la absidiola sudica atelierului prim de pietrari, cca 1250, iar cea de la absidiola nordica, atelierului al treilea, un deceniu mau trziu). Zimti- aceleasi efecte ale jocului de umbre si lumina sunt favorizate de succesiunea zimtilor dispusi sub forma unui bru continuu sub cornisa absidiolei si navei laterale sudice. Analogii ale motivului ntlnim la biserica din Karcsa (1242). Ornamentul de pe boltarii portalului normand este o varianta a rndurilor duble cu dinti de ferastrau, unde vrful dintilor unui rnd intra n incizia n forma de semiluna a celuilalt rnd. Palmete mai mult sau mai putin stilizate, aplatizate sau ntr-o executie viguroasa, alcatuiesc asa numitele gheare romanice mulndu-si simetric lobii pe profilurile elementelor de sustinere. Dintre acestea, palmetele de la stlpii de vest ai corului si de la stlpii navei centrale, dinspre transept si gasesc analogii n Ungaria, n cadrul santierului de la Strigoniu (palatul regal si catedrala Sf. Adalbert) si pot fi atribuite atelierului I de pietrari care a activat n prima faza la Alba Iulia. Croseta ,motiv cu o larga raspndire n faza trzie a romanicului european, este introdusa n plastica catedralei de la Alba Iulia de atelierele de pietrari care o prefera n locul palmetei si variantele acesteia, renuntnd totodata la interpretarea

schematica si liniara a motivelor si la tratarea plata a reliefului. Noul tip de ornament este asimilat de obicei capitelului, pe suprafata caruia cunoaste o mare varietate de forme, diversificnd aspectul acestui element de ordin. Varianta cu frunze dispuse n doua registre, la care rndul de jos al crosetelor, ntr-o explozie vegetala, formeaza un bru continuu ce nconjoara mijlocul capitelului, iar la cel de sus doar smocuri izolate, o ntlnim la cei doi stlpi principali din flancurile corului. n faza a doua cnd se hotaraste largirea basilicii la cinci nave, capitelurile cu crosete persista, nfatisarea lor suferind modificari minime legate de profilul nervurilor la frunzele triunghiulare, la distanta dintre ele si mai ales la aspectul att de variat al crosetelor care se schimba necontenit. Alaturi de formele vegetal geometrice, crosetele primesc si terminatii antropomorfe, n special cele de pe colturile capitelului, lund aspectul unor capete diforme identificate ca demoni. n faza a treia de trece la o noua modificare a planului, revenindu-se din nou la basilica cu trei nave. Acum frunzele stilizate prin nervuri incisive dispar de pe capiteluri si locul lor este preluat din nou de palmete ample, tratate mai naturalist, cu nervuri fine, frunzis bogat, cu margini carnoase rotunjite ce atrna molatic din crosetele dezvoltate. Figurile antropomorfe reapar la vrful frunzelor n locul crosetelor vegetale, chiar si la cele din axa capitelului, dar capetele si readuc dimensiunile si aspectul lor devine mai uman.

Imagine de ansamblu

Absida principala a catedralei extinsa in secolul al XIV-lea in stil gotic timpuriu