Unice in lume, Galeriile romane de la Rosia Montana, amenintate cu distrugerea de o firma fantoma Vestigii cu o vechime de aproape 2000 de ani,

Galeriile Romane de la Rosia Montana, din Masivul Orlea, reprezentand un miracol pentru lumea stiintifica mondiala sunt amenintate cu disparitia. Cotroversatul proiect de exploatare a aurului de catre firma canadiana Gabriel Resources Ltd. prevede deschiderea unei cariere la suprafata care cuprinde si muntele ce le adaposteste. Iminenta pierdere a acestor autentice bijuterii de tehnica miniera antica, alaturi de intregul ansamblu de vestigii din localitate, a starnit protestul specialistilor din tara, al celor peste 600 de istorici si arheologi de la prestigioase universitati din lume printre care: Acadmie des Inscriptions et Belles Lettres, Paris, Institutul Epigrafic din Oxford, Institutul Arheologic German, Institutul Arheologic Austriac, Universitatea "La Sapienza" Roma, si al Comisiei Internationale pentru Monumente si Situri (ICOMOS), in timp ce Comisia Nationala de Arheologie intarzie sa ia atitudine. Restaurarea, conservarea si introducerea galeriilor romane in circuitul muzeistic ar putea contribui la dezvoltarea turismului in zona, mult mai profitabil decat preconizata investitie miniera, paguboasa pentru statul roman, potrivit specialistilor. Descoperite intamplator in anul 1968, in timpul unor lucrari de cercetare in Masivul Orlea si integrate, in 1981, in Muzeul Mineritului, galeriile sunt sapate manual cu dalta si ciocanul, avand o lungime de peste 400 de metri. Surse din localitate afirma ca minele romane din Orlea au intrat, recent, in proprietatea firmei canadiene care a instituit paza drastica. Mai nou, vizitatorii romani si straini sunt legitimati la intrarea in muzeu, paznicii motivand ca "masurile au fost luate de SRI pentru ca ungurii care vor sa ne ia Ardealul sunt impotriva firmei canadiene". In realitate, ceea ce n-au distrus nici popoarele migratoare, nici stapanirea austro-ungara, risca sa fie ras de pe fata pamantului de o societate fantoma cu puteri discretionare asupra patrimoniului cultural cu valoare exceptionala de la Rosia Montana. Cel mai mare ansamblu de vestigii arheologice al lumii romane, de la Rosia Montana, risca sa dispara in favoarea controversatei investitii miniere a firmei canadiene Gabriel Resources, care s-a dovedit paguboasa pentru statul roman. Iminenta distrugere a asezarii - clasata pe lista monumentelor istorice cu valoare nationala exceptionala - a starnit reactia a peste 600 de istorici si arheologi din lumea intreaga de la prestigioase institutii culturale si stiintifice, lasand indiferent tocmai forul conducator al arheologiei romanesti, Comisia Nationala de Arheologie. Intrunita vineri pentru eliberarea avizelor de descarcare de sarcina istorica a suprafetelor sapate in acest an la Rosia Montana, aceasta a refuzat sa discute propunerile si contestatiile unor membri privind ilegalitatea avizelor emise in 2001. Obiectie exprimata, de altfel, si in scrisoarea semnata de cei 50 de istorici si arheologi romani, adresata, recent, presedintelui Romaniei. Protestatarii care au organizat, la sfarsitul saptamanii, o conferinta de presa acuza cercetarea nesistematica a zonei, lipsa metodelor moderne de investigare arheologica, graba investitorului de a obtine cat mai rapid descarcarea de sarcina a suprafetei de teren unde ar urma sa fie amplasate obiectivele industriale, precum si mistificarea rapoartelor echipelor de arheologi, prin exagerarea suprafetelor sapate. Totodata, unii arheologi isi exprima uimirea si ingrijorarea in fata metodelor neortodoxe ale conducerii culturale superioare sau ale institutiilor unde lucreaza, care, pentru motivul ca au atacat modul in care s-au desfasurat sapaturile, i-au amenintat cu demiterea din functiile detinute sau chiar i-au demis. 18/12/2002 La Rosia Montana, ilegalitatile firmei Gold Corporation se tin lant SRL Dalem Consulting, creata de Gold Corporation, stapana absoluta a vestigiilor din Apuseni Inceput in 2001, Programul National de Cercetare Alburnus Maior, initiat de Ministerul Culturii si Cultelor, isi propunea cercetarea, salvarea si valorificarea tezaurului arheologic cu valoare exceptionala in

intreaga Europa, precum si a celui arhitectural de la Rosia Montana. Dupa primii doi ani, sapaturile efectuate cu participarea unor prestigioase institutii din tara ca de altfel si demersurile de clasare a monumentelor s-au dovedit a fi superficiale, lipsite de temei stiintific si in totalitate in folosul firmei canadiene, dupa cum afirma specialistii. Pentru a-si atinge scopul, cel al obtinerii avizelor de descarcare de sarcina necesare inceperii exploatarii miniere, firma Gold Corporation (obligata prin lege sa suporte cheltuielile intregului program de cercetare) a recurs la tactici administrative foarte discutabile in relatia cu partenerii programului - muzeele, institutele de arheologie. Incheierea unui contract de confidentialitate (ale carui clauze nu sunt cunoscute) cu Muzeul National de Istorie a Romaniei care conduce lucrarile, este una dintre ele. Celelalte institutii participante au fost obligate sa incheie, la randul lor, subcontracte cu Muzeul de Istorie. Potrivit arheologilor implicati in sapaturi, Gold Corporation le-a atras atentia sa nu faca valva asupra descoperirilor arheologice din localitate. Conform acelorasi surse, Gold Corporation, pentru a avea controlul total asupra lucrarilor, si-a creat, ulterior, societatea Dalem Consulting, care reprezinta interesele investitorului, coordonand sapaturile arheologice din zona. In felul acesta s-a reusit, la sfarsitul anului 2001, obtinerea descarcarii de sarcina arheologica pe o suprafata de 400 de hectare, cand, in realitate, suprafata sapata a fost de numai trei hectare, afirma prof. dr. Ioan Piso, reputat istoric, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj, fost profesor asociat la Universitatea Sorbona din Paris si la Universitatea din Viena. Contactat telefonic, Mircea Angelescu, directorul Directiei Arheologie din Ministerul Culturii si secretarul Comisiei Nationale de Arheologie, sustine ca firma Dalem Consulting asigura sprijin logistic societatii Gold Corporation si nu are nici un amestec in coordonarea sapaturilor arheologice. Dimpotriva, prof. dr. Piso, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, afirma ca arheologilor clujeni li s-a interzis, in acest an, de catre firma Dalem Consulting continuarea cercetarilor din dealul Carpeni, iar Dana Mihai, care reprezinta firma respectiva, l-a tras la raspundere chiar pe prof. Piso pentru ca a acceptat sa participe cu documente la o expozitie despre Rosia Montana, organizata, in acest an, de Muzeul Bochum din Germania. Dr. Piso a fost acuzat ca a acceptat folosirea fotografiilor dupa tablele cerate existente la muzeul pe care-l conduce, la expozitia amintita. Un mod abuziv de a interzice difuzarea fotografiilor unor documente celebre - tablele cerate, cu o vechime de aproape 2000 de ani, gasite in urma cu un secol in galeriile romane de la Rosia Montana si cunoscute deja in lumea stiintifica mondiala, spune Ioan Piso. Arheologii de la Cluj, implicati in sapaturi, reclama ilegalitatile comise de seful de proiect In mod normal, fiecare echipa de specialisti care lucreaza la sapaturi prezinta sefului de proiect (Muzeul National de Istorie a Romaniei), la sfarsitul sezonului, un raport care contine perimetrul investigat, rezultatele descoperirilor si importanta acestora, in baza careia Comisia Nationala de Arheologie a Ministerului Culturii si Cultelor emite certificatele de descarcare de sarcina istorica. Cum s-a ajuns la obtinerea avizelor pentru suprafete de 100 de ori mai mari fata de suprafata reala sapata, e simplu de inteles, spun arheologii. Gold Corporation stabileste cifrele care o avantajeaza, impreuna cu seful de proiect, potrivit unor arheologi care doresc sa-si pastreze anonimatul. Intr-o asemenea situatie, nu a intarziat nici reactia echipelor de specialisti direct implicati in sapaturi. In memoriul adresat, vineri, de arheologii clujeni Comisiei Nationale de Arheologie din Ministerul Culturii, acestia se dezic de hotararea sefului de proiect care din motive necunoscute a folosit raportul intr-un mod incorect si considera neincheiate cercetarile din punctul Carpeni (unde au lucrat clujenii n.r.) si unde li s-a interzis continuarea sapaturilor la o cladire spectaculoasa, pe motiv ca s-ar opune Romsilva. Clujenii au mai cerut Comisiei Nationale de Arheologie sa verifice transpunerea corecta pe planurile generale a datelor arheologice trimise de colectivele de cercetare si sa impuna beneficiarului cercetarea cu prioritate a acestui perimetru arheologic (Carpeni n.r) din cadrul localitatii Rosia Montana. Dr. Piso sustine ca intr-un asemenea ansamblu de vestigii, unic in Europa, cercetarile ar trebui sa dureze zeci de ani. Totodata, Ioan Piso contesta metodele de cercetare folosite in sapaturile de la Rosia Montana. Nu s-au facut nici un fel de masuratori magnetometrice, nu s-au realizat fotografii aeriene, asa cum se fac astazi in intreaga lume pentru depistarea inainte de sapatura a structurilor antice. De asemenea, nu s-a facut un studiu complet al habitatului care trebuie sa cuprinda locuintele, cladirile sacre, cimitirul si relatia cu galeriile sau puturile

de exploatare. Stim ca pe suprafete foarte intinse a fost identificat cate un templu, cate un cimitir, dar nu avem imaginea generala a locuirii, atat de necesara studiului complex al zonei. Ce-i drept, saparea asezarilor ar fi durat multi ani, asa ca a fost evitata, spune Piso. Este cazul descoperirilor din Valea Nanului, unde o intreaga asezare, care se putea intinde pe zeci de hectare, a fost trecuta sub tacere. Aici sa descoperit un templu cu 16 altare, fara a fi insa continuate lucrarile, desi cladirile se pot distinge sub iarba. De aceea am solicitat vineri Comisiei Nationale de Arheologie sa anuleze avizele eliberate in 2001 pe care le consider abuzive si ilegale si i-am cerut sa protesteze impotriva distrugerii sitului, asa cum au protestat importante personalitati ale stiintei mondiale si prestigioase institutii internationale. Dar s-a procedat in asa fel incat propunerile mele au fost trecute sub tacere. Nu este normal ca tocmai forul conducator al arheologiei din Romania sa nu indrazneasca sa se opuna disparitiei uneia dintre asezarile capitale ale istoriei Romaniei si ale lumii, a mai spus prof. dr. Ioan Piso. Cat priveste eliberarea avizelor de descarcare de sarcina acordate de Comisie pentru sapaturile din acest an, s-a procedat mai corect. Ramane insa de vazut cum vor fi trecute acestea pe harta. Intrebat care sunt aceste zone, Mircea Angelescu ne-a declarat: Pentru punctele cercetate in 2002, Comisia a discutat documentatia depusa de echipele de arheologi care au lucrat la sapaturi si a hotarat acordarea certificatelor de eliberare de sarcina arheologica pentru zonele Gura Rosiei, Valea Cornei, Valea Salistei si Carnic, unde nu s-au gasit vestigii. Din cuprinsul acestor zone nu s-a acordat descarcare de sarcina pentru perimetrul de protectie al mormantului dublu cu incinta circulara de epoca romana din punctul Hop-Gauri si pentru partea subterana din zona Carnic unde cercetarea va fi incheiata anul viitor. Prof. Piso sustine insa ca Muntele Carnic este brazdat de galerii romane a caror cercetare necesita investigatii minutioase, bani multi si proiecte care sa dureze ani de zile. Cunoscute sau nu, noi nu avem voie sa sacrificam aceste galerii. Prof. dr. Ioan Piso: La Muzeul Mineritului din Rosia Montana s-a instituit paza, pe motiv ca ungurii vor sa ne ia Ardealul Cele mai spectaculoase din intreaga lume romana sunt insa galeriile in care s-au descoperit celebrele tablite cerate, intre anii 1786-1855. Astfel de galerii mai au spaniolii in Galitia, dar nu se poate compara cu ce avem noi. Pentru a le introduce in circuitul turistic, guvernul spaniol a investit sume considerabile, afirma Piso. In proiectul Rosia Montana Gold Corporation se arata ca va fi conservata o singura galerie care urmeaza sa fie gasita (este vorba de Mina Catalina n.r.), in timp ce galeriile romane din Masivul Orlea, cu o lungime de 400 de metri, urmeaza sa fie distruse. Incercand sa le viziteze la sfarsitul lui noiembrie, impreuna cu un profesor din strainatate care preda pentru o perioada la Universitatea din Cluj, prof. Piso spune ca li s-a cerut de catre un gardian buletinul si pasaportul. Acesta a motivat gestul dand vina pe unguri care vor sa ne ia Ardealul si care sunt impotriva lui Gold Corporation. Asa ca SRI-ul a facut ordine instituind paza drastica. In realitate, dupa cum am aflat, Muzeul Mineritului in care sunt incluse galeriile din Masivul Orlea au intrat, ca si Dealul Carpeni, in proprietatea societatii Gold Corporation. Eu stiu ce inseamna Muntii Apuseni pentru ardeleni, ne-a declarat interlocutorul. Ma intreb ce vor spune ei cand se vor risipi perdelele de fum si se va constata dezastrul, acela de a fi lasat sa ni se distruga o intreaga istorie pentru un pumn de galbeni pe care-l iau altii. Dr. arhitect Monica Margineanu Carstoiu: Numai naivii pot crede ca monumentele istorice din zona vor rezista in timpul exploatarii miniere Nici monumentele de arhitectura din localitate nu vor avea, in cazul preconizatei investitii, o soarta mai buna. In Proiectul Rosia Montana se afirma ca monumentele istorice din localitate vor fi restaurate si vor gazdui sediul unui muzeu local unde vor fi expuse piesele descoperite. Numai niste naivi pot crede ca vor functiona asemenea case-monumente in Rosia Montana, pe niste hauri si intr-un desert de steril, spune arh. Monica Margineanu Carstoiu, specialist in istoria arhitecturii antice la Institutul de Arheologie Vasile Parvan din Bucuresti. De altfel, in tara avem putini specialisti arhitecti in ocrotirea

monumentelor antice, iar acestia considera ca nu merita conservate niste pietre oarecare. Or, localitatea trebuie studiata serios de specialisti competenti iar vestigiile trebuie puse in valoare in fireasca lor unitate arheologica si arhitecturala. Cu monumentele senzationale descoperite pana acum s-ar putea crea un mare parc arheologic prin care turismul ar avea de castigat. Infiintarea unui muzeu izolat, fragmentar, asa cum se prevede in Proiectul Rosia Montana, ca de altfel si restaurarea unor monumente arheologice in muzee, ar insemna exact ce a reprezentat pentru Bucuresti mutarea Bisericii Sf. Mihai Voda intre blocuri, adica distrugerea intregii ei expresivitati arhitectonice. Dr. arheolog Ioana Bogdan Cataniciu: E curios ca etnografii minimalizeaza importanta folclorica a localitatii Soarta unui monument nu poate fi nici pe departe hotarata de un arheolog, este de parere si prof. dr. Gheorghe Lazarovici, seful sectiei de arheologie de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, ci trebuie supusa deciziei colective a specialistilor, dupa incheierea cercetarilor. Dr. arheolog Ioana Bogdan Cataniciu de la Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj, sustine ca Rosia Montana impune, prin insasi valoarea ei extraordinara, o cercetare complexa pentru ca acolo a existat un amestec de populatii si fiecare si-a adus contributia la dezvoltarea unei culturi specifice pe care noi trebuie s-o cunoastem. E curios ca etnografii care lucreaza la Rosia Montana afirma ca aceasta nu este o zona folclorica. Or, acolo fiecare ruina presupune existenta unei asezari care a fost ignorata in cursul cercetarilor de pana acum, adauga Ioana Bogdan. * Specialistii care nu sunt implicati in cercetarile de la Rosia Montana ne-au declarat ca nu le-au solicitat colegilor care lucreaza la sapaturi sa semneze scrisoarea de protest, cunoscand faptul ca acestia au incheiat cu firma contracte de confidentialitate, ceea ce nu ne dadea dreptul sa-i transformam in sperjuri, mai spune Ioana Bogdan. Si asa, unii dintre protestanti au fost demisi din anumite functii sau amenintati cu demiterea, in urma actiunilor de contestare a sapaturilor de la Rosia Montana. De pilda, reputatului istoric, prof. dr. Ioan Piso, dupa publicarea pe Internet a textului scrisorii din septembrie 2000, adresata ministrului Ion Caramitru, iar in 2001 prezentata ministrului Razvan Theodorescu i s-a cerut, in urma cu o luna, demisia din functia de director general al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei. Din 2001 incoace am fost scos din Comisia Nationala a Monumentelor si Siturilor Istorice unde am luat apararea Rosiei Montane. Am fost scos din biroul Comisiei Nationale de Arheologie, ramanand simplu membru si am fost inlocuit, in vara trecuta, din functia de presedinte al Comisiei Monumentelor si Siturilor Istorice Transilvania Vest, care sa impotrivit proiectului Rosia Montana. Nu pot sa nu vad o legatura intre toate acestea, insa din functia de director al muzeului nu-mi dau demisia numai fiindca iau apararea Rosiei Montane, ne-a declarat Piso, romanul care a fost acuzat in presa autohtona ca ar face jocul serviciilor de la Budapesta. Tocmai pentru ca se opune distrugerii ansamblului de vestigii din Rosia Montana! Ne intrebam daca nu cumva denigratorii sunt in stare sa suspecteze, in acelasi sens, si Legea protectiei patrimoniului arheologic (378/2001), potrivit careia, atunci cand descoperirile arheologice sunt de maxima importanta pentru istoria tarii, investitorul este obligat sa-si schimbe partial sau total proiectul.

Proiectul Roia Montan Scurt Istoric ETIMOLOGIE Lundu-i numele de la toponimul dacic Alburnus i de la adjectivul roman Maior, Alburnus Maior a fost o aezare minier roman prosper, mineritul fcndu-se att la suprafa, ct i n lungi galerii subterane. ATESTARE Roia Montan este reedina comunei cu acelai nume i are o suprafa de 4.200 de hectare. Prima atestare documentar a Roiei Montane este din 6 februarie 131 p. Chr., aceast dat aprnd pe o tbli cerat gsit ntr-una dintre galeriile ce dateaz din perioada roman. Aceasta nseamn c, nc de la nceputurile sale, Roia Montan este direct legat de aurul ce se gsete n subsolul su. AMPLASAMENT Comuna Roia Montan (situat n nord-vestul rii, la 128 km de Cluj-Napoca i 70 de kilometri de Alba Iulia, n judeul Alba) adpostete cel mai mare zcmnt de aur din Europa (estimat la 10,6 milioane uncii de aur), exploatat de secole n mod tradiional, n subteran. Reeaua de galerii descoperite depete importana celor similare din Spania, Portugalia, ara Galilor. Pe lng instrumentele de minerit i galeriile atestate ca fiind de pe vremea Imperiului Roman, s-au pstrat i celebrele 25 de tblie cerate (descoperite n galeria Sfntul Iosif n anul 1788 i n galeria Catalina-Monuleti n 1855), documente scrise de o importan deosebit pentru studierea dreptului roman, dar i al vieii economice i sociale n Dacia roman. IMPORTANA ARHEOLOGIC

PATRIMONIU ISTORIC Roia Montan deine din anii `70 un muzeu al mineritului unic, cuprinznd o expoziie n aer liber de instrumente miniere, un complex de galerii i puuri romane cu o lungime de 400 m, precum i mina de suprafa din timpul romanilor. Rezultatele cercetrilor din anul 2005 (dezvelirea integral a dou temple i a altor zone sacre, dezvelirea parial a unui mare edificiu cu hipocaust, a unor necropole i a unui eventual castellum al minerilor dalmai colonizai la Roia Montan) demonstreaz faptul c avem la Roia Montan un complex arheologic, al crui caracter unitar trebuie luat n considerare i la care cercetrile trebuie s continue foarte mult timp pentru a fi definitiv evaluat.

MONUMENTE ALE NATURII Potrivit Legii nr.5/2000, sunt Monumente ale naturii: Piatra Despicata Comuna Roia Montan Avenul din Hoaca Urzicarului PN Piatra Corbului Detunata Goala Detunata Flocoasa Poiana cu narcise de la Negrileasa Petera Vnaturile Ponorului Sat Vartop Comuna Roia Montan Comuna Bucium Comuna Bucium Comuna Bucium Comuna Ponor

0,20 ha 1,00 ha 5,00 ha 24,00 ha 5,00 ha 5,00 ha 5,00 ha

Centrul istoric Galeriile romane ale exploatrilor miniere aurifere Case - secolele XVIII - XIX

satul Roia Montan Comuna Roia Montan, judeul Alba sat Roia Montana Comuna Roia Montan, judeul Alba sat Roia Montana Comuna Roia Montan, judeul Alba

MAUSOLEU ANTIC O descoperire senzaional la Roia Montan a fost dezvelirea unui mausoleu antic n regiunea Hop Guri. Mormnt dublu circular, este singurul descoperit pe teritoriul Romniei, din perioada Daciei romane i conservat att de bine. Datorit presiunii din partea arheologilor din ar i din strintate, precum i din partea localnicilor, s-a decis conservarea sa in situ printr-un program special. Rmne ns neclar ct de eficient va fi acest proiect, avnd n vedere c mausoleul s-ar afla ntre o hald de steril i o carier deschis n care se vor face explozii permanent. EXPLOATAREA AURULUI Exploatarea aurului, o activitate continu de aproape 1.900 ani, din perioada roman i pn n prezent, a influenat condiiile sociale, economice, culturale i de mediu din Roia Montan. De asemenea, aurul a atras numerose grupuri etnice care au migrat n aceast zon, influennd Roia Montan cu propriile lor tradiii culturale. ASPECTE ECONOMICE Sub aspect economic, Roia Montan i datoreaz originile datorit mineritului i, prin urmare, a devenit dependent, aproape n exclusivitate, de aceast activitate, ca surs de venit. Odat cu declinul mineritului i reducerea subveniilor pentru activitile miniere din Romnia, ncepnd cu anul 1989, a sczut i nivelul de trai al comunitii din Roia Montan.

Aspecte sociale EFECTE DIRECTE I INDIRECTE Sub aspect social i cultural, zona se afl n declin, ntruct oamenii pleac n alte pri care ofer condiii mai bune de via. Roia Montan rmne, n ciuda potenialului turistic, un loc izolat, care nu atrage alte investiii capabile s revigoreze comuna, cu excepia mineritului. Studiile fcute n urma unor proiecte asemntoare arat c efectele directe i indirecte ale dezrdcinrii oamenilor sunt:

dispariia sistemelor de producie; bunurile i sursele de venit sunt pierdute; familiile respective sunt mutate n medii unde priceperile lor i ndeletnicirile aductoare de venituri nu mai pot fi aplicate sau concurena pentru resurse este mai mare reelele sociale de cunotine sunt de asemenea pierdute; identitatea cultural, autoritatea tradiional i posibilitatea de ajutor reciproc sunt mult diminuate; crete mortalitatea mai ales n rndul populaiei n vrst care nu reuete s se acomodeze noului mediu.

INFLUENA ASUPRA POPULAIEI

STRMUTAREA Zona Roiei Montane este destul de populat, astfel, pentru a se realiza, proiectul implic

strmutarea a 2.156 oameni (958 familii), distrugerea sau reamplasarea a 10 biserici, 9 cimitire, distrugerea a numeroase vestigii arheologice care se grupeaz ntr-un ansamblu unic n Europa, aparinnd patrimoniului mondial, umplerea cu steril a unei ntregi vi Valea Corna.

LOCAIA IAZULUI DE DECANTARE n cazul proiectului de la Roia Montan, aspectele sociale au fost pe ultimul loc atunci cnd s-a fcut proiectarea facilitilor necesare viitoarei exploatri. Ca exemplu servete n acest caz procedura de alegere a Vii Cornei ca locaie a iazului de decantare. Au fost evaluate ca i posibile locaii 5 vi diferite din zon, ierarhia criteriilor fiind urmtoarea: tehnic, economic, de mediu i social. Valea Cornei este populat de aproximativ 400 de familii i, pentru ca iazul s poat fi construit, ntreaga populaie trebuie s fie strmutat. Opoziia fa de strmutare n satul Corna este semnificativ, cele mai multe familii neacceptnd s prseasc de bun voie gospodriile proprii. OPINII PRO Un numr de aproximativ 100 de familii au acceptat deja s se mute. n multe dintre cazuri ns, aceast decizie a fost luat datorit presiunilor puternice care s-au fcut din partea Companiei asupra localnicilor i datorit faptului c au renunat s mai spere c pot s-i pstreze gospodriile i bunurile. Alte motive pentru care cei mai muli dintre cei care sunt de acord s se mute au luat aceast decizie sunt: dezintegrarea relaiilor sociale care fceau posibil viaa n Roia Montan, dispariia infrastructurii deja o mare parte din terenul comunal a fost vndut sau concesionat companiei, multe familii se tem c n curnd nu va mai exista suficient populaie nct s se poat pstra o coal pe care o pot frecventa copiii familiilor din comunitate sau s se mai poat pstra serviciile sanitare corespunztoare. OPINII CONTRA - ASOCIAIA ALBURNUS MAIOR n comuna Roia Montan, un numr de 300 de familii (aproximativ 1200 de persoane), s-au grupat n Asociaia Alburnus Maior, opunndu-se proiectului i refuznd s i vnd proprietile. Pe lng acestea, mai exist nc 5000 de persoane din zon, care sprijin asociaia i care au semnat petiia prin care se opun proiectului. Cu toate c sunt proprietari de drept ai gospodriilor lor, problemele ridicate i ngrijorrile exprimate de ei nu au fost luate n considerare n planificarea viitoarei exploatri. Alburnus Maior nu se opune, n principiu, mineritului n sine, deoarece vechimea activitii miniere din Roia Montan este de aproximativ 1871 de ani. Membrii organizaiei se opun doar proiectului firmei Roia Montan Gold Corporation. De la nceputul lansrii campaniei, n anul 2000, aproximativ 1700 de persoane din regiune, care ar fi afectate n mod direct sau indirect de proiect, au semnat petiii pentru anularea acestuia sau chiar au devenit membrii ai organizaiei. Multe din semnturi au fost adunate de voluntari din Roia Montan, Abrud, Cmpeni, Albac, Bucium i Corna.

Aspecte tehnice PROIECTUL ROIA MONTAN Gabriel Resources Ltd (numit n continuare GR), cu aciunile tranzacionate la bursa din Toronto, Canada i Compania Naional a Cuprului, Aurului i Fierului Minvest S.A. Deva s-au asociat n 1997 n Compania Eurogold S.A., care n 1999 i schim numele n S.C. Roia Montana Gold Corporation S.A. (numit n continuare RMGC) n cadrul creia 80% din aciuni sunt deinute de GR i 19,3% de ctre Minvest Deva. Aceasta propune la Roia Montan cel mai mare proiect de exploatare la suprafa la scal larg din Europa, folosind cianurarea ca procedeu de extragere a aurului i argintului. RMGC a devenit n

octombrie 2000 titulara licenei de exploatare a Minvest-ului. PRODUCIA MINIER Pentru a extrage cele 10,6 milioane uncii de aur i 52,3 milioane uncii de argint, RMGC i propun ca pe parcursul a 16,4 ani s deschid patru cariere de minerit, realiznd o producie minier total de 36.000 tone/zi, n total producia de minereu pe an fiind de 13 milioane de tone. n Studiul de Fezabilitate Minproc Ltd (aprilie 2001) este estimat faptul c singura metod economic viabil de producerea a aurului este tratarea minereului cu cianur de sodiu. La Roia Montan se vor folosi n total 250.000 tone de cianur. Sterilele rezultate dup procesarea minereului vor fi stocate ntr-un iaz de decantare ce va ocupa o suprafa de aproximativ 400 ha, cu o capacitate de stocare de 250 milioane tone i un baraj nalt de 185m.