Tgd 2011

Curs 6

10 noiembrie

II - in cadrul organizarii judiciara exista gradul 2 de jurisdictie Curtile de apel -orgnaizate la nivel regional Curtile de apel judeca atat pt stare de fapt cat si pt starea de drept (in fond ) Judeca apelurile imp tribunalelor de mare instanta si contra jurisdictiilor specializate (conseil de prud'hommes ) Exista o Camera corectionala care judeca apelurile impotriva tribunalelor corectionale Exista si o camera de instructir car judeca infractiunile atunci cand acestea sunt acetea sunt de gradul 2 -crimele EXista si aici un procuror general pe langa curtile de apel ,care depinde ierarhic de minstrul justitiei . O alta instanta este repr de Curtile de jurati -les cours d'assises -sunt un element preluat din sist anglo-saxon ,fct doar in materie penala ,dar nu sunt curti permanente .Aici sedintele de judecata sunt trimestriale in cadrul fiecarui judet sau departament . Completul este format din 3 judecatori + 9 jurati =per care nu au pregatire juridice ,per care se bucura de o buna reputatie sociala. Exista de asmenea Curti militare formate exclusiv din magistrati .Pt minori exista judec specializati -juges d'enfants . In vf ierarhiei se afla Curtea de Casatie care asigura gradul 3 de jurisdictie . -judeca doar in materie de drept . Curtea de caatie verifica sau controleaza legalitatea curtilor de de apel dar are si misiunea de a asigura unitatea interpretarii legii . Exista pt litigiile administrative -b)(gradul doi de jusrisdictie )JUrisdictii administrative ,separate de jurisdictiile oridinare .

Dreptul administrativ francez este mai mult un dr al judecatorilor -creat pe cale jurisprudentiala ,ceea a impus ca necesara si organizarea unor tribunale separate,astfel exista tribunale administrative nivelul 1 care asigura gradul unu de jurisdictie ,apoi exista curtie de apel care asigura gradul 2 ,curti administtrative ,in vf ierarhiei se afla Conseil d'Etat .(este curtea suprema administrativa a Frantei asa cum este curtea de casatie -curte suprem administrativa -judec fie recursurile contra curtilor administrative de apel (verifica legalitatea hot pronuntate de aceastea ,fgie judeca recursurile pt exces de putere ) Recursul pt exces de puter -cale extr de atac prin care se controleaza legalitatea actelor emise de autoritatile publice ,pt a vedea dc nu cumva acestea au emis acte abuzand de putere ? exces de putere ex recursu lcontra unui decret ilegal Exista 38 tribunale administrative ,8 curti administ de apel c) tribunal de conflict -sunt create pt conflictele de competenta Este compus din membrii consililului de stat si judecatorii curtei de casatie din franta . Ministrul justitie prezida ,dar el vine exceptional in caz de paritate a voturilor . Dc o procedura este inceuputa in fata unei jurid oridnare de dr comun ,prefectul declina competenta si se judeca in fata jurisdictiilor administrative . III-Izvoarele dr .francez 1-Legea scrisa est pp izvor de drept 2-jurisprudenta este inzvor de drept in 2 cazuri : a) jurisprudenta consiliului constitutional ,deci juris constitutionala care su publica in JUrnalul oficial si este obligatorie -erga homnes b) jurisprudenta curtii de casatie in materia unitatii interpretarii dreptului .

(Curtea suprema-ia textul de lege ,aduna toata practia contradictorie astfel sar ajunge la federalizarea justitie -da o interpretare =lamureste legiuitorul ,intervine si spune decizia ,decizia este obligatorie ;interpretarea este unicasolutie unica Sistemul german de drept 1-formare 2-organizarea judiciara 3-izvoare -posibile subiect de examne -comp intre izvoare la diferite 1-Prima etapa de fromare pana la sf sec XIX -sec de refetinta atunci s-a format dr german actual ) Dr germna a fost infl de imp romnao-germnaic ,practic imperiul se consid ca incepe in anul843 inainte de a avea acest nume si a rezistat cateva sec) dr din aceasta perioada fiind un dr feudal REgatul devine imperiu in anul 962 cand incepe sa se afirme noi state ,ex:prusia ; IMmperiul dispare formal abia in 1806 . dreptul in acesta perioada este mai mult un dr cutumiar (se bazeaza pe legi nescrise ),legea scris fiind un izvor secundar de drept ,cutuma era in 1 plan A2 perioada de formare este rep de sec XIX -conduce la unitate nationale (1867-1871) Dr evolueaza in aceasta perioada de la u ndr tipic feudal cu puterea concentrata in mainile monarhului la un drept divizat ,divers ,dupa ducate ,apoi statele . Dr .penal are un caracter neunitar ,initila cutumiar . Apoi a devednit un drept cu caracter preponderent scris prin adoptarea consitutitie criminala sau penala /carolingina pt ca apoi sa se ajunga la un proces de codificare mai amplu .

Consitutia carolingina avea -dipozitii si de fond -dar si de proceura ; In ceea ce priveste dr .privat -a fost initial un drept cutimiar ,germnaii formuland adagiul "cutuma este sacra ". Acest fenomen s-a inregistrat pana la mij sec al XVIII-lea cand a aparut ca necesera codificarea ,a fost adoptat cdoudl civl in bavaria . Cutuma a avut un loc imp in izv dr german deoarece a fost considerata dreptul care a fost experimentat-cutuma caracterul obligatoriu Dr roman a fost si el recptat de dr .german si a ocupat si el un loc important in formarea dr .german dar rolul lui se accentueaza cu incepere din sec al XVI-lea pana atunci momentul de cutuma . Dupa codul civil din bavaria a fost adoptat un cod general de dreptALLemagnes lands recht ;,cod care a fost adoptat in prusia in 1794 . Acest cod acoperea intreg sistem de drept ,insa fara procedura nici civila si nici penal si fara organizarea judiciara . Unificarea politica a germ a dus si la unif reptului ,astfel a fost creata mai intai confederatia germ de nord ,care era un stat federal unde insa autoritatile imperiale aveau competenta de legiferare asftel ca in timp si statel germane din sud au aderat la confederatie . Acest lcuru a deter. un amplu proces de codicificare . Dupa adoptarea in 1871 a codului de comert a fost adoptat un nou cod de comert in 1897 pt ca s-a dorit ca acest nou cod a fie in armonie cu noul cod civil . codul penal a fost transpus in codul penal al confederatiei germnaiei de nord in 1870 ,apoi dupa aderarea stat germane de sud ,a devenit cod penal imperial in 1871 . A fost urmat binenteles de noi legi privind procedura si organizarea judiciara

in 1877 . In 1874 a fost creata o comisie pt redactarea codului civil german BCB cauta pe net ,comisie care a laut decizia sa nu urmareasca nicun model prestabilit ,niciun cod similar ci sa compare sistemel juridice din statel germane astfel incat sa gaseasca ceam mai buna solutie. Aceasta comisie a fost inlocuita cu o alta comisie asftle ca in 1896 codul civil a fost votat ,a fost promulgt da nu a intrat in vigoare decat la ianuarie 1900. Codul civil german este total diferit de codul francez -exista dif de forma si de fond Diferente de forma Codul civil german are 5 carti Partea generala -reuneste ansamnblul insitutiilor de dr civil . Parte speciala see desf pe patru carti din 5 cate are codul . In ceea ce priveste diferentele de fond ,doctrina pe care o are la baza codul civil german este accea a individualismului german din sec XIX si nu principile inovatoare politice si sociale ale epocii sale. Are in sa dispoztii originala insa in ceea ce priveste actele juridice( sunt dif de cele franceze sau romanesti) i obligatiile civile ., Dupa codul civil o amploare deosebita a avut-o dr consitutional astfel ca se vb"de un constitutionlasim german "-concept nou care are o semnificatie diferita de blocul constitutional si anume consti german=statul este un stat de drept in care legea se aplica in mod egal nu numai cetatenilor dar si autoritatilor statale . De asemenea in viziunea germana ,statul de drept trebuie sa fie in acelasi timp si un stat social -intra in misune stat de a proteka prop cetatean .Acesta concep juridica a dus la dezl ramurei dr social . In perioada cuprinsa intre cele 2 razboaie mondiale se observa un fenome de criza a dreptului .aceasta criza a avut 2 cauze pp :

-falimentul monetar determinat de rigidiatea codului civil german( pt ca ei au avut o viziune diferita de francezi ,)care a incercat sa fie cercetat de jurisprundente si de alte legi -nazismul care a pervertit intrgul sistem de dr germna . Dupa al 2 razboi mondial :germ s-a impartit in : -rep federala germana -rep democrata germana A)rfg a incercat sa se integreeze spiritului european ,sistem care a avut la baza doctrina liberala si ec de piata ; B) in rdg a incercat un drept socialist Dupa 1990 unificare politica a germ a deter si unificarea dreptului ,unificarea care s-a fc sub egida constitutiei din 1949 ,consitutite ce a restabilit statul de drept pe intregul teritoriu al germanie ce a vut 3 conseccinte majore : 1)promovarea dr. constitutional -element comun cu familia franceza =acest lucru a insmenat implicit si promovarea dr supranational adica aplicarea dr european ,a tratetelo uniunilor eureopen ceco dar si a a conventiei europene a d. omului ; Toate dispozitille din ramurile de drept in special din dr.civil sunt aliniate dr. constitutional . 2) au avut loc reforme tehnice imp in dr penal si dr .procesual penal -de la pp legalitatii (adagiul nullum crimen sine lege -nicio crima ,nicio fapta neprevazuta de lege ,nimanui nu -i poate fi atribuit ceva ?-nicio fapta fara lege ;)intreab la seminar Procedurar releva un sistem intermediar intre familia anglo-saxon intre sist francez de drept .Este un sistem acuzatorial la ei ,dar care este imbunatati ,atenuat precum institutiti ca dr la aparare ,detentia provizorie ,sau preventiva si sistemul probatoriu (administrarea probelor intr-un proces ?

3) reformarea dr privat .-au aprut noi ramuri de drept -dr familiei ,dr persoanelor handicapate ,au fost reformate institurii importante precum falimentul si s-a refomat in dr obligatiilor civile 2-Organizarea judiciara Exista si la ei 3 grade de jurisdictii . a) Jurisdciiit ordinare sau de dr .comun La nivel bazic sunt tribunale cantonale -tribunale de prima instanta -noi avem judecatotii . Aici judecatorul este unic -complletul de judecata unic la tribunalel cantonale . Judeca litigii ala caror valoare patrimoniala este sub 5000 de euro. Amz gericht DE la 5000 de euro competenta apartine tribunalului regional .Land gericht-asigura gradul de doi Judeca litiigi atat in materi civila cat si penala . In materie penal struc este urme :MArea camera penala si Mica camera penala . Marea camera penala - multe cauze. Mica camera penala -judeca apelurile impotriva hotararilor luate de marea camera . deasupra acestui tribunal(tribunalul regional ) exista tribunalaul regional superior -completul este format din3 judecatorii =echivalentul curtilor de apel la noi gradul doi de jurisdictie .pana aici gradul doi de juridictie Judeca apelurile impotriva tribunalului regional . Gradul 3 de jurisdictie -Curtea federala de justitie . -curtea suprema federala judeca atat in civil cat si in penal

EXists de asemenea b) jurisdictii specializate si anume -in materie administrativa -tribunal administrativ-curte de apel administrativ-curte federala administrativ in materia dr muncii -in vf ierarhie curtea federala de munca sau a muncii .in materia financiara fiscala .-tribunal financiar -curte de apel financiara -curte federala financiara c) jurisdictia constitutionala -exista o curte consitutioanal creata in 1849 copusa din 16 judec .Are 2 camere .In fiecare camera fiind 8 judecatori . Sediul se alfa la Karlshrue . Curtea constitutionala desi nu face parte din jurisdictiile ordinare judiciare ,de drept comun ,totusi face parte din puterea judecatoreasca .Prin urmare orice judecator poate sesiza curtea constitutionala ca si orice cetatean . 3-Izvoarele dr german Legea scrisa este pp sursa de drept . Jurisprudenta are valoare persuasiva -exista autoritate de lucru judecat -nu te poti judeca de 2 ori ,dar nu exista o hot judec unica in sensul ca singura nu poate determina crearea unei reguli de drept pt ca formarea dr de catre jurisprudenta germana se poate realiza doar in urma hotararilor judecatoresti succescive din care sa fie deduse reguli de drept . Conttrbutia jurisprundetei la form dr este globala ,este generala nu particularizatata

DREPTUL MUSULMAN sau islamic 1-formarea si -izvoarele ; Este un dr de inspiratie religioasa . EXista 3 izoare religioase :Coranul ,Sounnac, Idjma Pe langa acestea exista si surse laice (legi scrise ) de drept :

1-Coranul cuprinde revelatii ale profetului Mahomed ,facut de arhanghelul Gavril ,profetul a avut misiunea de a le transmite oamenilor. Doar 500 de versete privesc dreptul . In ceea ce priveste dr penal sunt 6 fapte care sunt retinute definte ca infractiuni sau crime . In ceea ce priveste dr civil sunt reglementate raporturile privind familia ,ceea ce provine din Coran ,statutul persoanei ,este reglementata poligamia ,repudierea si succesiunile . 70 de versete din Coran sunt referitoare la statutul peroanei ,sunt 30 de versete privitoare la dr .penal ,din care 13 se ref la procedura judiciara ,10dr consitutional ;25 la econimie si finante ,dr international .alte 70 dr civil . Sounnah -cuprinde traditii deprinse din comportamnetul profetului mahommed ,traditii concretizate intr-un ansamblu de habituri . Un habit repr unverset sau propozitiei cu privire la viatat profetului Mahommd (atitutidinea sa in fata vietii ) sunt norme cutuimare religioase . Se clasifica in :-autentice -bune -false . Numai cele autentice pot fi invocate si aplicate ca norme de drep ,juridice 100% ,sunt singurele care stau la baza crearii concrete a unei reguli de drept .Se transforma si imbrac o forma juridica . exista 800 de habituri ,utilizate de musulmani ,unele sunt contradictorii ,s-a considerat ca un habit poate abroga un altul care a fost considerat fals . Multe habituri au fost eliminate de-a lungul timpului . Idjma -cuprinde raportul unanim al doctrinarilor ,dogma sa este urmatoarea : -caracterul infailibil al vorbelor profetului ,al invataturilor profetului ; alta prbl stecordanta opiniilor cu privire la normele religioase promovate de

idjma . S-a considerat ca nu este necesara concordanta opiniilor -au aparut ritturi diferite care nu au fost consdiderate contrare sau obstacole in calea aplicarii Idjmei . Se face o disticntie intre rituri ; Riturike corecte apartin sunitilor (musulmanii majoritari ) care considera ca pot exista rituri diferite dar sa fie compatibile cu coranul si sounnah . Riturile eretice -considerate eretice sunt siite apartin siitilor -considera ca seful musulmanilor ,seful religios trb sa apartina obligatoriu familiei profetului . Pt suniti califul trb sa fie arab dar poate fi orice musulman . Idjma este folosita pt interpretarea legala a surselor scrise ex :coranul . Pt ca o regula de drept sa fie admisa de Idjma nu este suficienta credinta poporului sau aderarea unanima la aceasta ,la creditna . Nu trb insa sa se faca confuzie cu cutuma . Unanimitatea se cere doar din artea specialistilor ,a jurisconsultilot. acceptarea regulilor de drept confera efecte juridice inseamna prioritate fata de lege ,pt ca regula respectiva are forta legii ,a legii scrise din celelate sistem de drept . CEle 3 surse religioase nu au o valoare egala in tabloul izvoarelor dreptului .INtre cele 3 numai Coranul si Sounnah sunt considerate cele mai imp izvoare . Idjma este considerata un izvor provenit din ratiunea umana ,care nu a beneficiat de revelatii divine .Sunt simple intertretari umane . Exista consacrat un proces aparte procesul ijtihad . Jurisstii musulmani au incercat sa explice soloutiile juridice plecand de la Coran si Sounnah .Totulpleaca de la coran si sounnah .

Ei nu au fost preocupati de teoretizarea dr ci de sistematizarea unui mecanism intelectual pt a legitima o practica care sa gaseasca soltutia la cazurile noi ,dar autorii nu au avut un rol creator de drept , pt ca s-au limitat de a avea doar rolul de a interpreta si de a preciza solutiile continute in sursele initiale ,adica in Coran si in Sounnah (deci solutiile religioase ). Insa interpretarea lor s-a impus tututro (erga homnes ) Ne orpim la sursle laice .