Den. Current.

Perioada

ROMANTISMUL mi care artistic i filozofic ap rut n ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea n Europa, care a durat mare parte din secolul al XIX-lea. Victor Hugo, Thomas Chatterton, Johann Georg HAMANN Samuel Taylor Coleridge(romantism englez) Romantismul este o mi care artistic i filozofic ap rut n ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea n Europa, care a durat mare parte din secolul al XIX-lea. A fost o mi care contra ra ionalismului care marcase perioada neoclasic , ce se va pierde la apari ia spiritului romantic. Ini ial, doar o atitundine, o stare de spirit, romantismul va lua mai trziu forma unei mi c ri. Autorii romantici au scris din ce n ce mai mult despre propriile lor sentimente, subliniind drama uman , iubirea tragic , ideile utopice. Dac secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate i ra iune, nceputul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate, de emo ie i de eul interior. Anumi i autori neoclasici alimentaser deja un sentiment a a-zis romantic nainte de r spndirea sa efectiv , fiind numi i de aceea pre-romantici. Printre ace tia se afl Francisco Goya i Manuel Maria Barbosa du Bocage. Romantismul apare ini ial n zona care va fi mai trziu Germania (mi carea a avut i ea o importan fundamental n unificarea german prin mi carea Sturm und Drang) i n Anglia. Romantismul s-a manifestat n forme diferite n diferitele arte i a marcat n special literatura i muzic (de i romantismul se manifest n aceste arte mai trziu dect n altele). Cnd curentul a ajuns n coli, au ap rut critici mpotriva idealiz rii de c tre acesta a realit ii. Datorit acestor critici a ap rut mi carea care va da na tere Realismului.

Precursori Fondatori Definitii

Manifeste

Particularitati

-primatul sentimentelor asupra ratiunii -cresterea importantei trecutului, istoriei, traditiilor -preferinte pt pitorescul naturii, pt nocturne, gustul pt fantastic -personajele, situatiile sint neobisnuite -predilectia pt obscuritate , mit symbol -aparitia unor specii literare:drama, nuvela istorica, meditatia , elegia -inlatura si neaga normele si metodele prescrise de clasicism; nu exista decat legi generale, specifice artei literare in sine, izvorate din natura compozitiei -afirma primatul subiectivitatii, al sentimentului si fanteziei creatoare, al spontaneitatii si sinceritatii emotionale. -izvoarele de inspiratie sunt mult largite, dandu-se o atentie deosebita traditiei populare,

istoriei si folclorului ; - natura, cu totul ignorata in literatura clasica devine obiect de admiratie si mijloc de exprimare a sentimentelor. -genurile si speciile literare respectate riguros de clasicism sunt supuse unor fuzionari si transformari inedite: lirismul este introdus in epic si dramatic, comicul este amestecat cu tragicul; Romnesc : -eclectism, inclinatie catre forme neradicale, predilectia catre istoric, etnic, traditie, folclor. Autori Straini V.Hugo, George Gordon Byron, Lamartine, A.de Vigny, Novalis, Lermontov , Shelley, Puskin Vasile Cirlova, Alexandrescu, Alecsandri, Negruzzi, Eminescu (Luceafar, Floare albastra) , Russo, Radulescu, Asachi, Kogalniceanu, Obodescu, Hasdeu, Macedonski, Goga.

Autori romani

n primul num r al revistei, sub titlul Introduc ie, M. Kog lniceanu, ntemeietorul revistei, public un articol program care sintetizeaz n patru puncte idealurile literare ale scriitorilor pa opti ti: 1. Combaterea imita iei scriitorilor str ini i a traducerilor mediocre: ngrijorat de s r cia literaturii romne, ale c rei opere se puteau num ra pe degete, Ion Heliade R dulescu lansase un apel ncurajator c tre tinerii scriitori: Scrie i, b ie i, orice, numai scrie i! Interpretnd ndemnul din punct de vedere cantitativ, multe publica ii ale epocii au ncurajat o literatur mediocr , adesea imitat dup crea ii siropoase occidentale, pervertind gustul public. M. Kog lniceanu avertizeaz asupra pericolului unei astfel de literaturi, care elimin criteriul estetic; 2. Crearea unei literaturi de specific na ional: n loc s imite scriitorii str ini, romnii ar putea f uri o literatur autohton , inspirat din istorie, natur i folclor. Preluat din estetica romantic european , aceast tripl recomandare se va reg si n operele pa opti tilor:
o

Folclorul va face obiectul preocup rilor teoretice, dar va deveni i surs important de inspira ie. Alecu Russo, n studiul Poezia poporal , define te folclorul ca pe o oglind realist a vie ii poporului i ca pe un izvor nesecat de inspira ie pentru literatura cult . El l va ajuta pe Alecsandri s alc tuiasc prima culegere de Poezii poporale ale romnilor (1852), urmat de Balade (Cntice b trne ti). Multe dintre poeziile volumului Doine i l crimioare, de V. Alecsandri sunt n metru popular. Gh. Asachi valorific mitologia popular ntr-o suit de balade i legende. Expresia cea mai profund inspira iei folclorice se reg se te ns n capodopera Zbur torul, de Ion Heliade R dulescu;

Natura va face obiectul unor ample relat ri de c l torie, ca O primblare la mun i sau Balta Alb , de Vasile Alecsandri, Memorial de c l torie, de Grigore Alexandrescu . a. Elogiul frumuse ilor patriei apare de asemenea n volumul Pasteluri, de V. Alecsandri; Istoria este privit ca model pentru contemporani, fie pentru a exprima idealul de eliberare i unitate na ional , fie pentru a ilustra satiric realit ile sociale. Alexandru L pu neanul, de C. Negruzzi, face parte dintr-un ntreg ciclu de Fragmente istorice n proz , n timp ce Alecsandri creeaz ample poeme eroice, ca Dan, c pitan de plai, Dumbrava Ro ie sau drame istorice ca Despot-vod . Foarte gustate n epoc sunt fiziologiile (echivalente n proz ale satirei sau ale fabulei), cum ar fi Cuconi a Dr gana, de Ion Heliade R dulescu sau Fiziologia provin ialului, de Constantin Negruzzi;

3. Lupta pentru unitatea limbii: lul nostru este realiza ia dorin ei ca romnii s aib o limb i o literatur comun pentru to i . Eforturile ccolii Ardelene de unificare a limbii sunt continuate de pa opti ti, care ncearc s formuleze normele limbii literare, respingnd exager rile latiniste i plednd pentru introducerea alfabetului latin. Alecu Russo, ntr-o serie de Cuget ri publicate n Romnia literar respinge curentele latiniste care prin sistemele lingvistice propuse nstr ineaz mo tenirea na ional . Ion Heliade R dulescu scrie Gramatica romneasc , n care combate scrierea etimologic i are p reri juste despre mbog irea limbii cu neologisme; 4. Dezvoltarea spiritului critic: spernd ca prin impunerea acestor reguli s creeze un sistem de valori pentru publicul romn, M. Kog lniceanu introduce i conceptul de critic obiectiv , subliniind c analiza critic se va face numai asupra operei: Critica noastr va fi nep rtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana. Romantismul romanesc poate fi delimitat in trei etape: preromantica, pasoptista si postpasoptista. Momentul pasoptist propriu-zis, aduce o poezie lirica, militanta, patriotica sivizionara, de evocare istorica, cu radacini adanci in bogatul filon folcloric, asa cum apare lascriitori ca Balcescu, Bolintineanu, Alexandrescu, Russo, Kogalniceanu, Alecsandri sau laardeleanul Andrei Muresanu. Principalele caracteristici ale romantismului romanesc pasoptistraman patriotismul si lupta pentru realizarea idealului national, o constiinta militaracetateneasca, o inimoasa daruire si slujire a poporului

Preocuparile scriitorilor pasoptisti pentru istoria nationala, pentru limba siimbogatirea ei, pentru educarea poporului sunt de atitudine romantica, dar se vor altoi pe 4 dimensiuni clasice indiscutabile, tinand de rigoare, limpezime, norma. Asadar, romantismulnu constituie singura caracteristica fundamentala a perioadei pasoptiste, in limitele acesteia seremarca si existenta altor metode de creatie.

Romantismul, in tara noastra, este stimulatorul luptei pentru eliberare si al desteptariiconstiintei nationale. Literatura romantica din perioada pasoptista nu se pierde in zugravireazbuciumului si a cautarilor intime, ea este o literatura angajata, pusa in slujba idealuluinational. Romantismul romanesc apare ca o miscare unitara, cu un program bine definit, careridica literatura noastra de la incercarile minore ale Vacarestilor, la geniul universal al luiEminescu