GRUP SCOLAR LATCU VODA

Scoala Maistri Auto Clasa M1

INSTRUCTAJ PROTECTIA MUNCII IN PSI

ELEV, Hrinciuc Florin Haralambie

SUCEAVA 2011

Cuprins

1.Instructaj protectia muncii 2. Boli profesionale 3.Norme de prevenire si stingerea incendiilor

1. Instructaj Protectia Muncii

Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru. Perioada in care se desfasoara instruirea este considerata timp de munca. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-generala; b) instruirea la locul de munca; c) instruirea periodica. La instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator. Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate. Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruire - testare, pe meserii sau activitati. Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se consemneaza in mod obligatoriu in fisa de instruire individuala, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
3

 Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dupa verificarea instruirii. Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit si de catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea. Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita de o copie a fisei de aptitudini, completata de catre medicul de medicina muncii in urma examenului medical la angajare. Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileste, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare, reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau unitate. Pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii, in general. Instruirea prevazuta mai sus se consemneaza in fisa de instruire colectiva. Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va pastra de catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protectie care a efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului. Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul
4

aplicarii legislatiei referitoare la securitate si sanatate in munca vor fi insotiti de catre un reprezentant desemnat de catre angajator, fara a se intocmi fisa de instructaj. Instruirea introductiv-generala Instruirea introductiv-generala se face: a) la angajarea lucratorilor; b) lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta; c) lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta; d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general. Instruirea introductiv-generala se face de catre: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b) lucratorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau d) serviciul extern de prevenire si protectie. Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20 de persoane. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitati si de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii,
5

in general. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductivgenerale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) persoanele prevazute la art. 82, carora li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire si protectie din intreprindere si/sau unitate. In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate in munca; b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca; c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii; d) masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor. Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica aprobata de catre angajator. Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe baza de teste. Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire. Instruirea la locul de munca Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83, inclusiv la
6

schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii.

Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in grupe de maximum 20 de persoane. Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca. Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b) lucratorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau d) serviciul extern de prevenire si protectie. Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea. Instruirea la locul de munca va cuprinde: a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala
7

specifice locului de munca si/sau postului de lucru; b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru; c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor; d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru; e) instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor. Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de cate seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza in fisa de instruire individuala.
Instruirea periodica

Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca. Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri
8

periodice va fi de cel mult 12 luni. Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator. Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice. Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea. Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri: a) cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare; b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate; c) la reluarea activitatii dupa accident de munca; d) la executarea unor lucrari speciale; e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent; f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. Durata instruirii periodice nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in
9

instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b) lucratorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau d) serviciul extern de protectie si prevenire. Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.

10

2. BOLILE PROFESIONALE
Bolile profesionale, n sensul legisla iei actuale, sunt afec iunile care se produc ca urmare a exercit rii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munc , precum i de suprasolicitarea diferitelor aparate i sisteme ale organismului n cadrul procesului de munc . Pentru luarea n eviden ca i boal profesional , este necesar i angajat. Sunt

existen a unui contract de munc

ntre angajator

considerate de asemenea boli profesionale afec iunile produse n condi iile enun ate mai sus, afec iuni suferite de elevi, studen i, ucenici, n timpul efectu rii practicii profesionale i de personalul care lucreaz n perioada de prob . Lista bolilor profesionale ale c ror declarare, cercetare teoretic deschis periodic. n declararea bolilor profesionale n Romnia sunt impuse limite referitoare la perioada de expunere profesional. Bolile legate de profesie sunt afec iuni cu o larg r spndire cu i durata ntreruperii lucrului, singurele boli i cancerul profesionale care pot fi declarate cu ntrziere fiind silicoza i evidenta sunt

obligatorii n Romnia sunt prezentate n HG 1425/2006. Lista r mne i pentru alte boli, pentru care se face dovada rela iei profesional , lista putnd fiind revizuit nox /suprasolicitare - boal

determinare multifactorial , la care unii factori determinan i sunt de natur

11

profesional ; cteva exemple sunt prezentate n HG 1425/2006, dar lista lor este mult mai mare. Diagnosticul bolilor profesionale Diagnosticul unei boli profesionale se pune pe cunoa terea a trei elemente de baz : 1. Stabilirea expunerii profesionale
y

Subiectiv: prin anamneza profesional , care cuprinde date relatate de bolnav n leg tur cu ntregul trecut profesional al muncitorului (profesiuni avute, riscuri profesionale existente la fiecare loc de munc , perioada de expunere de la nceputul activit ii profesionale pn n momentul examin rii) Obiectiv: prin documente oficiale (carnete de munc , adeverin e) din care reiese profesiunea i durata activit ii la fiecare loc de munc buletine de analiz privind determinarea de noxe la locul de munc i

2. Tabloul clinic
y

Simptome: rezult din motivele prezent rii la medic i istoricul bolii, se completeaz cu antecedentele personale i heredocolaterale Semne: rezult n urma examenului clinic al pacientului

3. Examene de laborator i paraclinice

y

Indicatori de expunere: reprezint identificarea toxicelor incriminate n organism sau a produ ilor de metabolism (biotransformare) ale toxicelor
12

Indicatori de efect biologic: reprezint

modific ri de constante i

biochimice sau hematologice produse sub ac iunea toxicelor, modific ri morfologice sau func ionale ale diferitelor aparate sisteme Erorile de diagnostic survin n urma:
y y

necunoa terii sau cunoa terii superficiale a expunerii profesionale interpret rii gre ite a manifest rilor clinice, istoricului bolii sau examin rii obiective superficiale interpret ri eronate a datelor de laborator sau erori rezultate din prelevarea incorect , efectuarea incorect analizelor paraclinice a probelor func ionale i

Semnalarea i declararea bolilor profesionale Conform legisla iei n vigoare semnalarea bolilor profesionale se poate face de c tre orice medic, prin completarea fi ei de semnalare BP1, care este trimis la Autoritatea de S n tate Public , Biroul de Medicina Muncii din jude ul unde i are sediul ntreprinderea. Consecutiv anchetei la locul de munc realizate de c tre medicii de

medicina muncii din cadrul DSP, se infirm sau se confirm cazul de boal profesional , prin completarea fi ei de declarare a cazului de mboln vire profesional BP2. Tratamentul bolilor profesionale Tratamentul se bazeaz pe trei principii:

13

1. Tratamentul etiologic:
o

ntreruperea contactului cu factorul etiologic se realizeaz cazuri acute prin scoaterea din mediul nociv toxicului neabsorbit nc , medical, iar n cazuri spitalizare/concediu schimbarea cronice

n prin sau

i ndep rtarea temporar

permanent a locului de munc

o

eliminarea toxicului absorbit n organism patogenic: ac iuni medicale specifice de

2. Tratamentul

contracarare a efectului toxicului i a evolu iei bolii 3. Tratamentul simptomatic: tratament medical care se adreseaz simptomelor organismului Profilaxia bolilor profesionale Profilaxia bolilor profesionale se realizeaz prin dou grupe mari de m suri: 1. M suri tehnico-organizatorice, prezentate ntr-o anumit priorit i, legate de eficien a maxim :
o

i disfunc ionalit ilor aparatelor

i sistemelor

ordine de

eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin nlocuirea substan elor nocive sau a tehnologiilor nocive cu altele mai pu in nocive sau infensive; izolarea aparaturii generatoare de noxe sau separarea proceselor tehnologice nocive la locul de munc unde lucreaz muncitorii (automatizare, cabine speciale, termoizolare, fonoizolare etc.)
14

mpiedicarea p trunderii noxei n aerul loculrilor de munc (ermetizare, procedee umede pentru pulberi, ventila ie local ) diminuarea concentra iilor (intensit ilor) noxelor la locurile de munc etc.) sub CMA sau LMA (ventila ie general , fonoabsorb ie

mpiedicarea ac iunii noxei asupra muncitorilor sau diminuarea acestei ac iuni prin resucerea efortului fizic, a suprasolicit rilor fizice i neuropsihice, reducerea duratei zilei de munc , regim de munc corespunz tor, condi ii adecvate de odihn n timpul pauzelor, folosirea echipamentului tehnic de protec ie (m m nu i, ochelari de protec ie, antifoane etc.) ti,

realizarea i buna ntre inere i func ionarea anexelor igienicosanitare (du uri, b i, vestiare camere de igien intim a femeii etc.) asigurarea alimenta iei de protec iei ntreprindere i consumarea ei n

efectuarea corect a instructajului de protec ie a muncii

2. M suri medicale:
o

recunoa terea riscului profesional la locurile de munc determin ri obiective i precizarea cantitativ

prin

studiul atent al procesului tehnologic i al condi iilor de munc , a noxelor profesionale, studii epidemiologice
o

examenul medical la ncadrarea n munc examin rilor ce trebuiesc efectuate medicale, examinarea clinic a aparatelor

cu respectarea i sistemelor

i a contraindica iilor

organismului (respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, ORL,

15

oftalmologic,

dermatologic,

osteoarticular,

neuropsihic),

examinarea radiologic pulmonar (RPS), examen de laborator al sngelui (examen serologic pentru lues), examen IDR pentru tuberculin la tinerii pn la 24 de ani, precizarea st rii fiziologice a femeii (graviditate, al ptare), alte examene conform HG 355/2007
o

controlul medical periodic, efectuat prin examin ri clinice i de laborator, n func ie de tipul noxelor profesionale i intensitatea lor, care orienteaz i periodicitatea examin rilor cadrelor de conducere educa ia sanitar , care se adreseaz tehnic maxim

i administrativ , n scopul realiz rii de c tre ace tia a i n ordinea amintit , personalului muncitor n scopul individual , purtarea corect a

m surilor tehnico-organizatorice amintite n condi ii de eficien respect rii regulilor de igien

echipamentului individual de protec ie, suprimarea fumatului i diminuarea consumului de alcool, acordarea pimulu ajutor, cunoa terea i recunoa terea primelor simptome de intoxica ie acut i cronic profesional , prezentarea la examenele medicale periodice

16

3. NORME DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDILOR

La exploatoarea constructiilor, instalatiilor si utilajelor din atelierele si locurile de munca destinate executiei si montajului censtructiilor metalice in afara normelor privind organizarea si desfasurarea masurilor de prevenirea si stingerea incendiilor cu caracter general, aplicate de unitatile industriei constructoare de masini, sunt intocmite si instructiuni specifice , proprii activitatii respective, acestea reprezinta unele masuri suplimentare ce rezulta din caracterul specific al locului de munca. Principalele oblogatii privind prevenirea si stingerea incendiilor sunt: 3 cunoasterea si aplicarea prevederilor normelor de prevenire si stingerea incendilor la locul de munca 4 indeplinirea la termen a masurilor si sarcinilor ce sunt satbilite privind prevenirea si stingerea incendilor 5 sa nu blocheze caile de acces ( drumuri, culoare, scari, etc.) cu materiale in caz de incendiu: 6 sa cunoasca sistemul de alarmare, locul unde se afla mijlocele de stingere a incendiilor si cum trebuie sa se actioneze in caz de incendiu 7 sa anunte neintarziat conducatorul sectorului de activitate sau direct pompierilor orice inceput de incendiu, sau existenta unor imprejurari de natura sa provoace incendii 8 sa participe la stingerea incendiilor, la evacuarea persoanelor si a bunurilor materiale; 9 sa mentina mijlocele de prevenire si stingerea incendiilor de pe locul de munca in buna stare de functionare In fiecare sector, sectie, atelier etc. se organizeaza din cadrele fiacarui schimb de lucru una sau mai multe echipe pentru stingerea incendiilor, in
17

functie de marimea compartimentelor, de numarul personalului existent de utilajele si materialul de prima interventie pentru stingerea incendiilor, de pericolul de izbucnire si dezvoltare a incendiilor etc. Echipa de stingere a incendiilor se compune din : seful echipei (seful loculi de munca sau de schimb ) si membrii acesteia avand sarcini pentru alarmarea echipei, anuntarea incendiului, manuirea utilajelor si materialelor de prima interventie si pentru salvari si evacuari de oameni si materiale. Fiecarui membru al echipei i se repartizeaza, nominal, sarcini precise privind actiunea si activitatea ce trebuie dusa pana la sosirea formatiei de pompieri ( civile sau militare ). In ceea ce priveste organizarea pentru evacuarea persoanelor si bunurilor materiale in caz de incendiu, este mentionat ca in toate cladirile trebuie sa fie afisat vizibil planul de evacuare in caz de incendiu care cuprinde schema cladiri, a instalatilor din dotare, caile de acces si de evacuare, locurile stabile pentru adapostirea persoanelor si depozitarea materialelor evacuate, ordinea privind evacuarea si altele. Planul de evacuare se aduce periodic la cunostinta personalului, de asemanea, tot periodic, se executa exercitii si aplicati pentru realizarea corecta si la timp a planului de evacuare. Incalcarea dispozitiilor legale privind prevenirea si stingerea incendiilor atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, materiala, civila sau penala, dupa caz. Executarea operatiilor de sudare si taiere cu flacara a metalelor se face de regula, in spatii special amenanjate; cand acestea se realizeaza in locuri cu pericol de incendiu sau de explozie se are in vedere, in afara regulilor genarale de prevenirea incendiilor, si reguli specifice locului respective. In cazul cand lucrarile de sudare au loc la instalatii, rezervoare, recipiente,
18

conducte etc. in care au fost depozitate sau au circulat substante imflamabile, trebuie mai intai efectuata curatirea acestora in interior prin spalare si apoi prin purjare cu abur. Nu sunt admise lucrari de sudare la conducte si aparate in care se gasesc gaze, vapori, lichide sau aer sub presiune precum si la cele sub tensiune electrica. In ceea ce priveste restrictiile impuse in statiile de acetilena si in incaperile unde se amplaseaza generatoare mobile, se pot enumera urmatoarele: 10 interzicerea folosiri focului si a fumatului 11 interzicerea purtarii de incaltaminte cu talpa ce ar putea provoca scantei prin frecare ( talpa de cauciuc sau plastic pe pardoseala din cauciuc sau material plastic ) sau prin lovituri ( talpa cu blacheuri metalice ); 12 interzicerea amplasarii generatoarelor in sectii cu substante chimice care pot genera explozii, mai ales in contact cu acetilena

19