P. 1
Curs 7 Diformitatile Coloanei Vertebrale

Curs 7 Diformitatile Coloanei Vertebrale

|Views: 385|Likes:
Published by Andreea Abalasei

More info:

Published by: Andreea Abalasei on Jan 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2014

pdf

text

original

DIFORMITATILE COLOANEI VERTEBRALE SCOLIOZE = deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal.

CIFOZE= CIFOZE= deviatie a coloanei vertebrale in plan sagital
Curs 7 DR. UNGURIANU SORIN

SCOLIOZELE  

Termenul de scolioze il datoram lui Gallen (130-210 ad)= (130deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal. Orice deviere a coloanei vertebrale in plan frontal mai mare de 10 grade este considerata patologica.

CLASIFICARE: 

S. Functionale, nestructurale, asa numitele nestructurale, atitudini scoliotice, sunt deviatii in plan frontal in care anatomia vertebrelor si a discurilor este normala, doar aliniamentul in plan frontal este perturbat. Deviatia laterala a coloanei este complet reductibila clinic si rx. in pozitie culcata. S. Structurale sunt scolioze ale caror vertebre au modificari structurale: rotatii, cuneiformizari, ale caror curburi sunt ireductibile clinic si rx. in pozitie culcata si au in general tendinta evolutiva. 

pune dg de S posturala.   . precum si faptul ca in timpul somnului indus scolioza dispare. Ele pot fi intermitente sau permanente dar clinic si rx dispar cind copilul rste aplecat inainte sau este culcat.Dispar spontan in cursul puseului pubertar.Scoliozele functionale  Stagniara le clasifica in: 1 defecte de postura: -atitudilnile scoliotice apar de postura: obicei in copilarie. 2 curburi scoliotice reductibile. Ex: un conflict discoradicular poate determina o scolioza antalgica care dispare odata cu disparitia cauzei care a provocatprovocat-o. atitudini antalgice provocate de afectiuni vertebrale sau juxta vertebrale. -scoliozele pitiatice( isterice): anamneza de boala sau teren psihic.

curburi de compensatie ale unor defecte cu sediul la distanta de rahis.  . Daca atitudinea este ireductibila.Scoliozele functionale 3.  -atitudini vicioase ale soldului. iar coloana se va curba. convexitate spre soldul sanatos. restabilind axul vertebral -retractii musculare ireductibile: torticolis congenital.:  . Coloana lombara va corija aceasta oblicitate printr-o curbura compensatorie cu printrconvexitatea spre membrul inferior mai scurt. bazinul va bascula pt a permite membrelor inferioare sa ramana paralele.inegalitate de lungime a membrelor inferioare determina in ortostatism o inclinare a bazinului spre membrul inferior mai scurt. Sectionarea sau alungirea muschiului SCM retractat va corecta scolioza.

SCOLIOZELE STRUCTURALE    Sunt curburi in plan frontal ale coloanei vertebrale ale caror vertebre prezinta modificari structurale. Societatea pentru studierea scoliozei a clasificat scoliozele structurale astfel: . Scolioza nu este o boala in sine cu un simptom care apare intr-o multitudine de intrafectiuni.

CLASIFICARE 1. S.  a. hemivertebra  -defecte de segmentare: bara nesegmentata unilateral. Congenitale: Congenitale:  -defecte de formare: vertebra cuneiforma. Idiopatice. S. infantile apar intre 1-3 ani 1 b. ale adolescentului 2. Idiopatice. sau bilateral ..  c.juvenile cand apar peste 4 ani ± pubertate..

CLASIFICARE 3. S.hipotonia congenitala .artrogripoza .mielomeningocel .miopatice: .siringomielie .degenerescente spinocerebeloase .traumatisme .prin leziuni neuron motor periferic in: .disautonomia Riley-Day Riley.neuropatice ± prin leziune neuron motor central in: .distrofia musculara Duchenne .paralizie cerebrala .traumatisme medulare . .miotonia distrofica . Neuromusculare.tumori medulare .poliomielita .

acondroplazia . Tulburari mezenchimale. mezenchimale. Tumori 10.Osteocondrodistrofii: . S. Contracturi extra vertebrale: post empiem.CLASIFICARE 4. arsuri vertebrale: 8 .displazia spondiloepifizara . Afectiuni reumatice . Ehlers-Danlos Ehlers6. Traumatice : fracturi sau dislocatii vertebrale amielice 7. Marfan. homocistinurie Sdr.Osteocondrodistrofii: . Neurofibromatoza 5.disrafism diastrofic . Sindr.mucopolizaharodiozele 9.

spondiloliza .osteoporoza juvenila . S legate de regiunea lombosacrata: .rahitism .CLASIFICARE 11.anomalii congenitale 13. Infectiile osoase . Boli metabolice: metabolice: .osteogeneza imperfecta 12.spondilolistezis .

3 la mie  . si la care nu poate fi decelata nici o cauza. -prevalenta: 1.5 .SCOLIOZELE IODIOPATICE   cea mai frecventa forma = o incurbare laterala a coloanei vertebrale care apare la un copil sanatos.

3.SCOLIOZELE IODIOPATICE Etiologie factor ereditar.6% rude gr.1 cu un parinte scoliotic au sansa de a face scolioza in 10% din cazuri.2 12% din fete provenite de la mame scoliotice au scolioza.deci de 50 de ori mai mult decat in familiile nescoliotice.1.Rudele de gr.   factorii de mediu: nastere pelvina mediu: . . transmitere dominant ereditar. autozomala: 7% la rude gr.

cu cat este mai mic gradul testului Risser.   aparitia timpurie a menarhei . 3.SCOLIOZELE IODIOPATICE Etiologie  cresterea: agravarea diformitatilor spinale este mai mare in perioada de crestere rapida. in timp ce o scoliiza aparuta la 14 ani are o perioada evolutiva de 3 ani pana la maturitate osoasa. cu atat este mai mare riscul agravarii curburei.risc de agravare al curburii este mai mare inainte de aparitia primei menstruatii la fete si a parului pubian la baieti.cu cat pacientul este mai tanar in momentul dg cu atat este mai mare riscul de agravara al curburii. 2. o scolioza aparuta la o fetita de 4 ani are o perioada evolutiva probsabila de 13 ani. -factorii legati de potentialul de crestere se pot defini astfel: astfel: 1.

SCOLIOZELE IODIOPATICE Etiologie   particularitatile curburii: .  . -cu cat este mai mare gradul curburii in momentul dg cu atat este mai mare riscul de agravare.dubla curbura majora are o tendinta mai mare de agravare dacat o singura curbura majora.

o asimetrie in circumferinta sau in lungime. .Examenul clinic  Examenul in ortostatism va nota eventualele defecte la nivelul membrelor inferioare.

. ce sport face. cum s-a nascut scopilul. Examinarea copilului in ortostatim dezbracat : examinarea pielii cu atentie pentru a decela leziuni pigmentare. daca vede bine. tumori subcutanate. pot semnala prezenta unei neurofibromatoze. daca mai are cineva in familie scolioza. zone de hiperpilozitate.Examenul clinic anamneza corecta: varsta la care a aparut. o zona de hiperpilozitate poate arata o spina bifida sau chiar o malformatie medulara. cicatrici. cum sta in banca. Pete de culoare cafe au lait.

 .Examenul clinic Atunci cand exista o inegalitate a membrelor inferioare se observa o denivelare a crestei iliace.

simetria omoplatilor. egalitatea triunghiului format de talie cu bratul pe langa corp.Examenul clinic  Din spate se urmareste coloana veretebrala. .

.Examenul clinic  Folosirea firului cu plumb:verticala firului cu plumb asezat la nivelul apofizei spionoase C7 cade in mod normal la nivelul santului interfesier.

daca se pastreaza curbura avem o scolioza structurala. Daca scolioza este posturala coloana este dreapta. Apoi se ridica copilul si se observa curbura coloanei vertebrale. Cu degetul se apasa dea lungul apofizelor vertebrale incepand de la C7 pana la sacru. .Examenul clinic  Dermatizarea coloanei vertebrale: pacientul aplecat in fata.

Moe Nash- .Examenul radiologic         rgf se face pe film mare 30/90 in pozitie ortostatica Numai rgf. Fata Cu creste iliace Bending test Plan de electie (Stagnara± (Stagnara±Du Peloux) Test Risser Test Cobb Testul Nash.

DE FATA SI PROFIL DAU DOUA PROIECTII ORTOGONALE ALE UNEI CURBURI CARE ESTE PARALELA CU UN PLAN INTERMEDIAR INTRE CEL FRONTAL SI CEL SAGITAL²PLANUL DE SAGITAL² ELECTIE AL LUI STAGNARA SI DU PELOUX . RGF.RADIOGRAFIA IN PLAN DE ELECTIE  IN SCOLIOZELE GRAVE. CURBURA VERTEBRALA NU ESTE PLASATA PERFECT NICI IN PLAN FRONTAL NICI SAGITAL.

planul de electie este paralel cu acest versant intern. Clinic se repereaza versantul intern al gibozitatii costale. .RADIOGRAFIA IN PLAN DE ELECTIE   Planul de electie poate fi usor identificat daca aparatul de radiologie are intaritor de imagine. Rotind usor pacientul se poate identifica incidenta in care corpii vertebrali apicali sunt cel mai bine vizualizati. Este suficient sa asezam pacientul in asa fel incat versantul intern al gibozitatii sa fie paralel cu placa radiografica. pentru a obtine planul de electie. In regiunea toracala.

cu inclinare maxima spre dreapta si o rfg lombara de fata. o rgf toracala de fata. in decubit dorsal.APRECIERE RGF A REDUCTILITATII CURBURILOR bending test  Aprecierea rgf a reductibilitatii curburei este necesasra inainte de tratament. Pentru o scolioza dublu majora. spre convexitatea curburii = bending test. ortopedic sau chirurgical. Aceste manevre evidentiaza reductibilitatea imediata. activa a pacientului. .maxima a curburilor. in decubit dorsal si inclinare maxima. toracala dreapta si lombara stanga sunt necesare. Ea se realizeaza pe rgf de fata. in decubit dorsal cu inclinare maxima spre stanga.

RADIOGRAFIE FATA PENTRU REDUCTIBILITATE  PENTRU APRECIEREA REDUCTIBILITATII CURBURILOR JOASE. STAGNARA RECOMANDA RGF DE FATA SUB TRACTIUNEA MEMBRULUI SUPERIOR SI INFERIOR DE ACEEASI PARTE A CURBURII .

RADIOGRAFIE FATA IN SUSPENSIE  In curburile severe peste 70 grade. Se face radiografie in suspensie. . bedding testul nu da o imagine exacta a reductibilitatii maxime.

6-nucleul complet sudat la creasta iliaca . 4±nucleul coafeaza ¾ creasta iliaca 5±nucleul coafeaza intreaga creasta iliaca. 3±nucleul atinge ½ creasta iliaca.Testul Risser 6 grade 1±nucleul secundar de osificare nu a aparut. 2±aparitia nucleului la nivelul SIAS.

sup si inf ale curburii. Se noteaza vertebrele limita.Metoda Cobb Evaluarea gravitatii curburii scoliotice pe rx fata in ortostatism  . . Unghiul format de perpendiculara pe tangenta la platoul superior al vertebrei limita superioare cu perpendiculara pe tangenta la platoul inf al vertebrei limita inf reprezinta unghiul scoliozei.

Metoda Cobb .

GRADUL I: pediculul din concavitate incepe sa dispara GRADUL II: pediculul din concavitate a disparut.Moe      GRADUL O: cei doi pediculi sunt localizati simetric. GRADUL III: pedicolul din convexitate este la mijlocul corpului vertebral.MASURAREA ROTATIEI VERTEBRALE metoda Nash .. GRADUL IV: pediculul dinspre convexitate depaseste mijlocul vertebrei spre partea opusa .

Moe .MASURAREA ROTATIEI VERTEBRALE metoda Nash .

. In acest caz se impune ex neurologie si RMN pt vizualizare maduva spinarii. maladia Arnold Chiari).EXAMEN RMN  de obicei in scoliozele idiopatice curburile toracale sunt pe dreapta. DACA APARE PE STG trebuie suspectata o alta etiologie (siringomielia.

0. organismul reusind adaptarea. a CO2 normala Pp. dar ea este atinsa printr-o printrregresiune lenta.55 -0. Frecventa respiratorie de cca 20 respiratii pe minut. a O2 scazuta . Volumul rezidual este mic Volumul respirator curent mic. Pp.31. in care diminuarea capacitatii vitale poate cobori pina la valori de 0.51.EXPLORAREA FUNCTIEI RESPIRATORII SPIROGRAFIA       Se impune in scoliozele toracice grave. Teoretic aceste valori sunt incompatibile cu viata.

kinetoterapeut . radiolog. fie separat fie impreuna In functie de 3 factori: -unghiul Cobb -rotatia vertebrala -test Risser . tratament ortopedic si tratament chirurgical. psiholog si asistent social ( care poate fi inlocuit de parinte si profesor).Tratament    Terapia corecta este multidisciplinara: ortoped. In mare exista trei mijloace terapeutice ce se pot utiliza: kinetoterapie.

osoase=kinetoterapie: -intarire a musculaturii in atitudine corijata a scoliozei  -o readaptare a pacientului la viata cotidiana mentinandu-si mentinandupozitia corijata si o adaptare a mediului inconjurator familial si chiar scolar pt al ajuta sa-si mentina pozitia corijata.gimnastica medicala de 3 ori pe sapt sub control kineto.  Obligatoriu control Rx la 6 luni cu masurarea unghiului Cobb. Pe scurt:  . inaintea maturitatii grade. pupitre inclinate cu 25 grade. neevoluata. picioarele pe un scaunel de cca 20 cm.  .Tratament scolioza sub 30 grade. Daca unghiul nu creste sau creste sub 5 grade. Daca curbura se mareste cu 6 grade sau mai mult.  -dormit pe pat tare: saltea relaxa ortopedica.  -efectuarea de sporturi complexe: inot  -pozitie scris citit corecta: scaun cu tetiera si cu perna la nivelul vertebrei angulare centrala. sa -maturarea si dezvoltarea sistemului de echilibru. fara perna mare. atunci se trece la tratament ortopedic. se continua tratamentul kineto.

50 gr.Tratamentul ortopedic   Tratamentul ortopedic se adreseaza scoliozelor peste 30 grade la pacientii cu imaturitate a scheletului ( Risser 0-2) . intre 2 Rx efectuate la 6 luni. Tratamentul ortopedic consta in corectarea scoliozei cu un corset ortopedic pe care pacientul in poarta 23 ore din 24. . Limita maxima la care se poate incerca tratament ortopedic max. O singura ora pe zi fara corset pentru igiena si gimnastica medicala.la 0scoliozele care au crescut cu peste 6 grade sub tratament kineto.

SCOLIOZA LOMBARA SI SCOLIOZA TORACALA CU UNGHI PESTE 30 GRADE .

. Multi adolescenti refuza purtarea corsetului Milwaukee care este prea evident sub imbracaminte. Pelotele de presiune pot produce escare la locul de aplicare. -sa fie posibil de purtat si sa aiba un aspect cosmetic acceptabil.Tratamentul ortopedic Scopurile unui corset ortopedic consta in:     -corectia curburii cu 50% sau mai mult. Sau semnalat tulburari psihice legate de purtarea corsetului. Corsetul Milwaukee se sprijina initial pe menton si determina deformatii ale maxilarului inferior. Curburile care nu se redreseaza cu 50% sunt urmate de rezultate insuficiente. Sau depistat reducere a filtrarii renale. -sa nu produca deformari secundare. a fluxului sanguin normal si a reducerii excretiei de Na imediat dupa aplicarea corsetului Boston. -nu trebuie sa altereze functiile fiziologice normale. .

 Tratamentul ortopedic . -sa faca elongatia longitudinala a coloanei vertebrale.  -sa aplice forte transversale pentru corectia curburilor.Corsetul pentru scolioza trebuie sa aiba o serie de principii biomecanice: -sa reduca lordoza lombara.

inchisa in spate cu rol de reducere a lordozei lombare de la care pleaca 3 tije. A fost cel mai folosit tip. . Este format dintr-o piesa dintrpelvina fixa.Tipuri de corsete  Corset Milwaukee: Milwaukee: imaginat in ani 1940 initial pentru imobilizarea postoperatorie a pacientilor cu scolioza poliomielitica si ulterior in tratamentul nechirurgical al scoliozelor. 2 post care se termina cu prijin occipital si una ant cu sprijin mentonier.

si care cu timpul a fost modificat si individualizat dupa mulaje. .Tipuri de corsete  Corset Boston: Boston: 1972. imaginat ca sa poata fi purtat sub haine.

utilizat cu precadere in Europa de catre asa numita scoala Lyoneza cea care a modifical radical tratamentul chirurgical prin Dr. este Cheneau.. Din statistica de 1006 cazuri de scolioze sub 40 grade tratate cu corset Cheneau.Tipuri de corsete  Corsetul Cheneau. Cotrel. rata de esec este de numai 9%. .

El se poate efectua intre puseul pubertar de crestere si maturitatea osoasa. in general in jurul varstei de 1212-13 ani.Tratament chirurgical   Daca scoliza este dg cu un unghi de peste 40-45% se 40impune tratament chirurgical. Din 1995 o data cu inovarea haloului de catre Nickel pregatirea preoperatorie s-a ssimplificat .

. ce se infileteaza intr-un halou fixat pe calota craniana. 3-4 sapt timp in care gradul curburii se reduce substantial. halo-  Zilnic barele se alungesc cu cate un mm. asa intrnumita tractiune halo-pelvina.Actualmente preoperator pacientului i se aplica un aparat ghipsat pelvin de care se prind 4 bare longitudinale. filetate.

Tratament chirurgical  Interventia chirurgicala ce urmeaza este mixta de fixare a corectiei ce se obtine si artrodeze vertebrale cu grefe osoase spongioase. si fixarea lor cu carlige intre apofizele laterale ale vertebrelor. Harrington a imaginat tehnica operatorie folosind 2 tije filetate prin care obtine elongarea. Instrumentatia Herrington reuseste sa redreseze curburi in jur de 50% din valoarea initiala .

.Dezavantajele Instrumentatiei Herrington     avand numai 2 puncte de sprijin pe coloana. montajul este putin rigid si necesita postoperator imobilizare la pat in corset gipsat 4-5 luni. 4Exista riscul deteriorarii punctelor de sprijin Ruptura de oboseala a tijelor Are efect minin asupra rotatiei vertebrale.

INSTRUMENTATIE ISOLA .

sirme trecute sub lamelar pe care apoi le-a inlocuit cu bare netede in forma de L lepunand bazele sistemului de instrumentatie spinala segmentara. . Dupa orice elongare si fixare vertebrala obligatoriu portoperator pacientul va purta un corset ortopedic pana la terminarea perioadei de crestere.Tratament chirurgical   Eduard Luque a avut ideea de a folosi pt corectia diformitatilor. evitand in postoperator imobilizarea in aparat gipsat. Yves Cotrel a modificat instrumentarul reusind prin tehnica lui tridimensionala sa practice derotarea tuturor vertebrelor prin tractiune cu suruburi si lamele metalice a fiecarui vertebra. sistem care derota vertebrele.

Instrumentatie Yves Cotrel .

INSTRUMENTATIE LOUQUE .

INSTRUMENTATIE HORIZON .

INSTRUMENTATIE HORIZON LA O SCOLIOZA DE 74 GRADE .

Dg. .Scoliozele congenitale    Scoliozele congenitale apar de obicei in urma unor defecte de segmentare ale uneia sau mai multe vertebre. Tratamentul este obligatoriu chirurgical si cuprinde anumiti timpi: -sectionarea barii vertebrale prin abord ant digestiv. Dg.+ corset ortopedic. -tractiune halo-pelcina halo-fixare si artrodeza tip Cotrel sau altele mai noi. dar pt tratament operator este necesara tomografia. Se pune in principal pe rx.

Sindromul Klippel-Feil Klippelanomalie a regiunii cervico-occipitale insotita de cervicoscolioza cervicala si synkinesie .

In sindromul Klippel-Feil copilul nu poate face flexia si Klippelextensia capului pe torace .

Cateodata. scolioza care insoteste malformatia cervicooccipitala poate fi cervicotoralara superioara .

-leziuni scheletice: incurbarea congenitala a tibiei. in orbita -leziuni cutanate= pete cafe au lait: 6 sau mai multe pete cu cutanate= lait: diametrul mai mare de 5 mm inainte de aparitia pubertatii. care se manifesta clinicclinic-neurofibroame: tumori fibroase legate de filetele nervoase neurofibroame: superficiale ca mici nodozitati neaderente de tesuturile vecine. Au de obicei contururi nete. -noduli Lisch: hamartroame pihmentare ale irisului prezente in Lisch: 94% din cazuri la copii peste 6 ani. pseudartroze scheletice: -scolioza . de 2-5 mm. -schwanoame in spatii intercostale. in mediastin.SCOLIOZELE DIN NEUROFIBROMATOZA RECKINGHAUSEN Neurofibromatoza este o afectiune ereditara. -hipertrofia unui membru sau a unui segment= angioame.

genu flexum. o retractie usoara a tractului iliotibial si a tendonului sachilian. o baza de sustentatie marita si un mers cu semnul trendelendurg pozitiv. este caracterizata prin slabiciunea musculaturii proximale si se transmite dupa modelul recesiv legat de sex. Ulterior apare o lordoza.  . exista o slabiciune musculara proximala. bilateral. Se instaleaza coxa flecta. Musculatura gambei apare marita de volum. face mersul independent dificil.SCOLIOZA DIN DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE  Maladia Duchenne este o distrofie musculara care apare predominant la baieti. La 11-13 ani copilul devine dependent de 11fotoliul rulant. Moartea survine la 20 ani. Defectul genetic a fost localizat la nivelul genei locus 21 al cromozom X. Spre 8-10 ani apare 8slabiciunea cvadricepsului si a fesierului mare. Dg diatrofiei se face intre 3 si 5 ani. o dificultate in urcatul scarilor.

SCOLIOZA DIN DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE .

SCOLIOZA DIN DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE .

CIFOZELE     Definitie: o accentuare a convexitatii posterioare si o concavitate anterioara excesiva Accentuarea cifozei toracale este cea mai frecventa diformitate in plan sagital a coloanei vertebrale. Clasificare: Clasificare: Cifoze functionale sau posturale Cifoze structurale .

sau cifoza ce apare la fetite in perioada pubertara o data cu cresterea sanilor. Aici .in afara de atitudinea astenica prepubertara.Cifozele functionale sau posturale   sunt cifozele care nu se insotesc de modificari de structura ale corpurilor vertebrale si ale caror curburi sunt reductibile disparand in decubit sau chiar prin contractura voluntara a musculaturii trunchiului. . prepubertara. putem incadra si cifoza ce apare intr=o miopie necorectata prin ochelari.

2 Cifozele structurale, sunt cifozele rigide, fixe, care nu se structurale, pot redresa decat cel mult partial, care nu dispar in decubit. Ele se insotesc de modificari de structura a corpilor vertebrali.  traumatice  iatrogene: -post laminectomie  inflamatorii: poliartrita reumatoida, spondilita ankilopoetica;  infectioase  cifoza Scheuerman  degenerative; maladia Paget, fracturi osteoporotice  congenitale  neoplazice;  displazice: acondroplazia  neuromusculare

CIFOZA SCHEUERMANN
1920, Holger Scheuerman descrie o cifoza juvenila, cu leziuni vertebrale tipice, cu spate rotund astenic. Etiopatogenie: Etiopatogenie:  - necrozei aseptice a listerului marginal vertebral (Scheuermann)  -herniilor intraspongioase vertebrale datorita slabirii rezistentei placii cartilaginoase (Schmol) 

Azi se admite ca la baza aparitiei cifozei din maladia Scheuermann stau 2 factori:  

1.alterarea armaturii fibrilare a placii cartilaginoase vertebtale, printr-o tulburare a metabolismului printrmucopolizaharidelor; 2. factor mecanic. In timpul puseului pubertar de crestere, in care structurile sunt remaniate si presiunile crescute, atitudinile de cifoza atat de frecvente in viata zilnica (statul in banca) fac ca presiunile sa fie distribuite inegal, sa supraincarce peretele vertebral anterior. Distrofia preexistenta va determina, sub influenta presiunilor anormal ridicate, o cuneiformizare a vertebrelor. Procesul de osificare a inelului marginal este incetinit, sau chiar oprit, la partea anterioara. Ulterior se instaleaza o cifoza structurala, care evoluiaza progresiv catre agravare si apoi rigidizare la terminarea cresterii. Pentru a redresa trunchiul, pacientul cifotic isi va creia o lordoza compensatorie, predominent lombara, completandu-se astfel tabloul clasic completandual cifozei juvenile.

Simptomatologie clinica    Debut in jurul varstei de 10 ani. Prezenta cifozei care nu poate fi redresata spontan poate fi unicul semn. Incidenta ei creste daca cifoza apare la prima sau a doua vertebra lombara. Durerea poate aparea in 20% din cazuri la inceput. Localizarea din cifoza poate fi: toracala. toracolombara sau lombara. .

Aspectul unei cifoze Scheuerman .

precum si evidentierea precoce de hernii in corpul vertebral. Examenul tomografic pune in evidenta neregularitatile placilor vertebrale si permite masurarea mai fidela a cuneiformizarii. cuneiformizarea cu peste 5 garde a uneia sau mai multor vertebre o cifoza mai mare de 40 grade. . ingusterea spatiului discal.Radiografia de profil in ortostatism Criteriile de diagnostic ale cifozei Scheuermann:     neregularitati ale placilor vertebrale superioare si inferioare.

Radiografia de profil in ortostatism .

Tratament in functie de varsta si de gradul cifozei.  In cifozele de 454550 grade suple. cu modificari vertebrale reduse. tratamentul este kinetoterapeutic si imobilizare in orteza Picault sau un ham de memorie .

Daca cifoza are localizare toracala sau toracolombara corsetul folosit este Milwaukee. Daca in 6 luni nu apare o corectie sau stagnare. ci cifoza se mareste se trece la tratament ortopedic. corsetul este scurt. Tratament . Daca cifoza are localizare lombara. lordozant. imobilizare in corset.

ea trebuie corectata initial cu ajutorul aparatelor ghipsate dupa care tratamentul continua cu corset Milwaukee. care transfera presiunea pe arcul vertebral posterior. . printr-o printrextensie localizata.Tratament  Cand curbura cifotica este rigida. Stagnara a realizat un tratament ambulatoriu ce cauta sa protejeze de presiuni anormale zidul anterior al vertebrelor afectate.

(in timpul aplicarii aparatului pacientul sta intr-o moderata flexie intranterioara a corpului si cu usoara flexie a coapselor).Redresarea cifozei prin metoda Stagnara  Redresarea se obtine cu un aparat gipsat aplicat in doi timpi.. Corsetul gipsat se completeaza anterior cu un plaston armat ce ia punct pe manubriul sternal. . Aparatul gipsat se aplica anterior pe simfiza pubiana si este bine mulat pa peretele abdominal. pacientul fiind in decubit dorsal pe o masa si cu o cala sub partea posterosuperioara a gipsului. Timpul doi realizeaza corectia cifozei. iar posterior se sprijina pe sacru si se ridica pina sub axul cifozei. extinzand coloana peste marginea superioara si posterioara a aparatului gipsat.

Corectia cifozei prin aparat gipsat in doi timpi .

Corectia optima se obtine cu ajutorul a 2-3 aparate 2gipsate. pana la terminarea cresterii.Redresarea cifozei prin metoda Stagnara   . schimbate la 3 sapt. 30- . Mentirea corectiei este continuata apoi cu un corset din plexiglas cu aceleasi puncte de sprijin pe care pacientul il mentine 22 ore din 24. Statistica arata ca reducerea obtinuta este de pana la 30-32 grade.

Pt adultii cu cifoze grave si rigide se indica o elongatie progresiva cu ajutorul haloului timp de 30 zile dupa care interventie de elongare pe instrumentatie harington sau placi.Tratament chirurgical  5% din pacientii cu cifoza tratati ortopedic ajung sa fie operati. Daca cifoza nu sa redresat sub aparate ortopedice se poate face elongatie pe tije harington si arterodeza cu grefe urmate de fixare externa in corset pana la maturarea osoasa. .

Tratament chirurgical .

boala reumatismala. care au ca efect marcant limitarea ariei vizuale.Cifoza din spondilita ankilopoetica  Spondilita ankilopoetica. duce la modificarea coloanei dorso lombare in coloana de bambus si cifoza. . colagenoza. Operatia consta in redresarea coloanei cu scoaterea unui ic posterior si fixare cu instrumentatie Harington.

determinand aparitia unor boli generic numite mucopolizaharidoze: BOALA HURLER ± Gargoilismul BOALA MORQUIO .CIFIZA DIN MUCOPOLIZAHARIDOZA  1. =tulburare genetica a metabolismului mucopolizaharidozelor ce duce la acumularea lor in tesut osos. sub forma unor produsi intermediari care nu mai sunt degradati si eliminati.BRAILSFORD . 2.

tesutului subcutanat si la nivelul oaselor si articulatiilor. intarziere mintala. sistemului nervos. avand un caracter progresiv. 2Depistarea in urina a unor mucopolizaharide permite confirmarea diagnosticului. tulburari metabolice ce duc la acumulari de derivati de mucopolizaharide. dar se evidentiaza spre varsta de 2-3 ani. Exista la nastere.BOALA HURLER ± Gargoilismul -    Afectiune autosomal recesiva caracterizata prin tulburari osteogenetice encondrale: nanism. la nivelul viscerelor ( splenomegalie). .

-sprincenele groase. abdonen mare. dispropotionat de mare in raport cu corpul: -frunte bombata. Alterarri ale corneei Hepatospenomegalie Dezvoltare psihica intirziata BOLNAVUL SEAMANA CU GARGUILLES de pe acoperisul catedralelor gotice. capul pare infundat in umeri Toracele scurt.cifotic. limba suparator de mare. Supravietuire 10 -12 ani. pielea ingrosata == aspect grotesc al fetei== Gatul scurt. ochii indepartati. proeminent Membrele superioare si inferioare in usoara abductie si semiflexie ca la antropoide. radacina nasului turtita. . urechile mari dezlipite.BOALA HURLER ± aspect clinic caracteristic        Cap voluminos. buzele groase. nasile largite.

etc  .BRAILSFORD Leziuni vertebrale.BOALA MORQUIO . leziuni epifizare dar cu inteligenta normala: produsii nu sunt toxici  SIMPTOME: .Recunoscuta la 12-18 luni 12cand copilul incepe sa mearga:tulburarile de osteogeneza produc leziuni ale cartilajelor de crestere la nivelul epifizelor ( cifoza. genul valgum.

BRAILSFORD  La nivelul coloanei lombara: vertebre turtite.BOALA MORQUIO . largite transversal. .

. fragmentat. turtit neregulat. subluxat.EXAMEN RADIOLOGIC   La nivelul soldului. Capul femural turtit. leziunile cuprind cotilul care aste evazat.

. Cifoza se datoreste primelor doua vertebre lombare care sunt cuneiforme. largite transversal.Metacarpienele au un aspect conic ³in capatana de zahar´ vertebrele sunt turtite.



Cifoza idiopatica nu arata modificarile ce apar in cifoza Scheuermann dar evolutia si tratamentul sunt identice. De obicei se corecteaza prin aparate gipsate succesuive. Cifoza prin fracturi osteoporotice este o cifoza unghiulara din cauza tasari de pana la 30% a corpului vertebral, insotita de durere care apare acut si tine si peste 3 luni. Dg de obicei se pune pe rx si pe DXA. Fiind o cifoza care apare tardiv, la decada 5-6 de viata tratamentul este de 5sustinere a coloanei prin ortteze cervicotoracolombare (corset Cheaneau) si tratarea osteoporozei cu biofosfonati 3-5 ani. 3- 

ASPECT DE CIFOZA UNGHIULARA IN OSTEOPOROZA

  

Cifoza postinfectioasa apare in urma diseminarii pe cale hematogena a infectiei la nivelul corpului vertebral sau a doua corpuri vertebrale. Daca distrugerea corpului vertebral este laterala,apare scolioza .Alteori apare o cifoscolioza Radiografia arata o ingustare a spatiului vertebral, leziuni litice ale unuia sau doua corpuri vertebrale cu cuneiformizarea acestora si zone de sceroza osoasa. Tratamentul in cazul instalarii cifozei, este chirurgical, sub protectia unei antibioticoterapii tintite, prin debridare,reconstructia coloanei anterioare cu autogrefe. Postoperator pacientul va purta o orteza.

SPONDILOLISTEZISUL   Spondilolistezisul s-ar traduce cu salunecarea coloanei. Examen clinic: simptomele (durerea. Simptomele radiculare sunt de regula absente. clinic: impotenta moderata) sunt absente la activitate curenta dar apar la activitati fizice. De obicei o gasim la L5S1 sau mai ra L4L5. . totusi exista cazuri cand hernia discala este manifesta clinic.

si este manifest prin durere.Examen radiologic Examen radiologic se face in trei incidente: fata.  De obicei un spondilolistezis de grad I-II este Iasimptomatic in sactivitate curenta. profil si ¾.  . Rx de profil ne arata gradul de alunecare:  grad I alunecare intre 0-25% 0 grad II alunecare 25%-50% 25% grsad III alunecare 50%-75% 50% grad IV alunecare peste 75%. limitare a flexiei in efort. semn patognomonic de spondilolistezis. Pe radiografia pe incidenta oblica ¾ se obs imaginea de catel cu zgarda.

Examen radiologic .

exercitiile fizice care includ tractiunile si corsetul. modificarea activitatii fizice..  Tratamentul initial al spondilolistezisului simptomatic este conservator si include repausul. tratament antiinflamator nesteroid. Un procent mic necesita tratament chirurgical de stabilizare prin artrodeza posterolaterala L5S1 Tratament .

TRATAMENT CHIRURGICAL INTR-UN SPONDILOLISTEZIS INTRGRADUL III -fixare cu placi si suruburi pediculate .

VA MULTUMESC .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->