DESIGNUL CERCETARII

SOCIOLOGIE

ANUL III

STUDET: TOMA SIMONA MARIA

Cariera militara intre vocative si aspiratie spre ascensiunea sociala Absolvent: Toma Simona Maria Coordonator Stiintific:

Scopul 1. Cercetarea unui domeniu foarte putin abordat, domeniu care capata o importanta tot mai mare, intr-o societate in care securitatea este baza stabilitatii si evolutiei. 2. Surprinderea in acest domeniu, a unei insusiri definitorii pentru un ofiter de cariera-vocatia- inteleasa in termenii sociologiei militare, dar si a altor discipline socio-umane. Cuprinsul prezentarii: Concepte cheie Metodologia cercetarii Analiza si interpretarea datelor Concluzii si dezvoltari ulterioare

Concepte cheie

Vocatia inteleasa in termenii sociologiei militare reprezinta cumularea a trei

insusiri de baza: expertiza, spiritual de corp si responsabilitatea(Charles Mosckos Jr);

In acceptie psihologica, vocatia reprezinta chemarea catre o anumita activitate

sau spre indeplinirea unor misiuni sociale intemeiata pe constiinta propriilor aptitudini sip e raspunderea privind valorificarea lor. Vocatia implica o sinteza coerenta, o interactiune intre aptitudinile pentru ceva si atitudinea fata de acelasi obiect. (P.P.Neveanu).

Alte concept utilizare: Ascensiune sociala Motivatie intrinseca Motivatie extrinsecta Conformism Modalitate de perceptive

Metodologia cercetarii
Obiectivele cercetarii: 1. Delimitarea a 5 segmente de varsta corespunzatoare trecerii de la armata de masa la cea profesionista si surprinderea in interiorul celor doua categorii a unor aspect vocationale ( cu accent pe tipul de motivatie si modelele perceptive) in raport cu cariera pentru care au optat. 2. Compararea rezultatelor in functie de cele 5 segmente de varsta si identificarea unor eventuale diferente ale aspectelor mai sus mentionate.

Ipotezele cercetarii

1. Daca subiectii chestionati au optat pentru cariera militara intr-o perioada initiala introducerii reformei in armata, atunci setul de modele perceptive si gradul de conformitate vor reflecta un continut vocational redus, dominat de motivatie extrinseca, datorate unor prejudecati din vechiul system.

2. Daca subiectii apartin perioadei ulterioare si de data mai recenta, introducerii armatei profesioniste, atunci modelele perceptive si gradul de conformism, precum si tipul de motivatie vor reflecta un grad de aspiratie vocationala mai inalta, domitata in special de o motivatie intrinseca si mai putin de motivatii exterioare, aspiratie vocational ce parcurge o involutie, odata cu acumularea vechimii in institutia militara.

Universul populatiei si esantionarea

Universul populatiei: este format din toti ofiterii de cariera din armata romana, indifferent de grad, functie si anul investirii ca ofiter. Esantionarea: am utilizat un esantion de disponibilitate, format din ofiteri din unitati militare din munucipiul Sibiu si municipiul Bucuresti.

Instrumente si metode utilizate:

Am utilizat metoda chestionarului, metoda care am considerat ca este cea mai

relevanta pentru evidentierea aspectelor ce urmau sa fie studiate.

Concluzii si dezvoltari ulterioare

Ipoteza de debut a fost confirmata, adica ofiterii mai tineri au inclinatii vocationale in grade mai inalte, un factor care sprijina acest rezultat ar putea fi mediul reformator in care se produce instructia si educatia lor, fata de cei incadrati in system in perioade initiale reformei sau chiar inainte de reforma. O alta explicatie pentru asemenea rezultat ar putea consta in entuziasmul la debutul de cariera, in contrast si opozitie cu blazarea care in mod paradoxal apare cateodata, odata cu acumularea experientei, dar si unele reziduuri tributare mentalitatilor din vechiul system.

De fapt cauzele acestor diferente si efectele lor ar putea fi problematica unor viitoare cercetari in domeniu.