Intoxicatii alimentare cu pesticide

Intoxicatii alimentare-generalitati. Intoxicatia este o stare mordiba (bolnavicioasa) produsa sub actiunea unei substante exogene sau endogene de natura organica sau anorganica, de provenienta vegetala, animala sau minerala, caracterizata prin tulburari profunde metabolice,uneori cu sfarsit letal. Efectele toxice asupra organismului, apar in timp in raport de mai multi factori, unele mai prompt, altele mai lent. Alimentele pot fi considerate factori ai mediului ambiant cu care omul stabileste relatii stranse in toata perioada vietii sale.Cea mai importanta si cea mai veche relatie este determinata de faptul ca alimentele furnizeaza organismului substante nutritive de care acesta are nevoie pentru asigurarea energiei necesare proceselor vitale, pentru sinteza substantelor proprii si repararea uzurii, precum si pentru formarea substantelor active (enzime, hormoni,etc) care favorizeaza desfasurarea normala a proceselor metabolice. Alimentele trebuie sa asigure cantitati optime din toate substantele de care are nevoie organismul. Numai astfel alimentatia devine o cale eficienta de influientare favorabila a dezvoltarii armonioase fizice si mentale a organismelor tinere,de amplificare a capacitatii de munca si de adaptare la factorii de mediu. Toxiinfectiile si intoxicatiile alimentare sunt o problema mult mai mare pentru industria alimentara de azi decat in ultimele decade, cativa factorii care au condus la aceasta sunt :identificarea de noi agenti cu risc de boala, faptul ca unii agenti traditionali sunt asociati azi cu alimente care inainte nu prezentau un risc, o crestere a numarului de focare masive de infectie inregistrate, impactul toxiinfectiilor alimentare(TIA)asupra copiilor, varstnicilor. Pesticide(substante fitofarmaceutice)-generalitati. Sub numele de pesticide se grupeaza o serie de substante chimice toxice,intrebuintate in agricultura in vederea protectiei plantelor fata de boli si diversi daunatori,asiguranduse astfel obtinerea unor recolte mari si stabile. Preparatele contra daunatorilor,au fost cunoscute de foarte mult timp.Datorita progreselor in chimia de sinteza,s-au putut obtine cele mai numeroase si eficace substante.Nu s-a putut realiza dezideratul de a gasi substante nocive numai pentru daunatori si netoxice pentru om sau animale si insecte folositoare. Toate acest substante sunt periculoase in diferite grade, unele reprezentand toxici dintre cei mai puternici. Pentru om, riscul de intoxicatie, acuta sau cronica, poate fi de natura profesionala, accidentala sau voluntara si prin contaminarea mediului inconjurator sol, surse de apa, alimente, aer cu mari implicatii ulterioare. In raport cu actiunea lor principala pesticidele se clasifica in:

referat.clopotel.ro

Fungicide : substante folosite impotriva ciupercilor parazite.Ele includ fungicide anorganice si organice. In fungicidele anorganice sunt cuprinse urmatoarele substante: fungicide pe baza de sulf, pe baza de cupru, pe baza de staniu, pe baza de mercur, etc. Fungicidele oraganice cuprind : tiocarbonati, tiourami, clornitrobenzol, hexaclorbenzol, derivatii chinolinei, etc . Insecticide : substante utilizate impotriva insectelor daunatoare. In aceata grupe sunt cuprinse urmatoarele substante anorganice : arseniati, clorsilicati, produse cu bariu, produse cu sulf, s.a. Isecticidele organice includ mai multe subgrupe : hidrocarburi clorurate :hexaclorciclohexan, lindan, insecticide dienice, diclordifenil tricloretan. etc. Esteri fosforici intre care principalele produse sunt : Paration , Malation , Clortion , etc Acaricide : mijloace folosite in compaterea acarienilor paraziti . Cuprin urmatoarele subgrupe: acaricide organofosforice , acaricide cu sulf si esteri sulfonati , acaricide organice fara fosfor si sulf Erbicide : mijloce utilizate in compaterea burulenilor , cu urmatoarele subgrupe: erbicide de contact , erbicide sistematice care pot fii erbicide stimulatoare de crestere si nestimulatoare de crestere Nematocide si sterilizanti ai solului : substante folosite impotriva nematozilor paraziti . Moloscocide : substante folosite in combaterea gasteropodelor daunatore Raticide : substante folosite impotriva rozatoarelor . Toxicitatea pesticidelor. Majoritatea produselor fitofarmaceutice folosite in practica agricola sunt toxice pentru om si animalele domestice. Aplicarea stropirilor sistematice in pomicultura, legumicultura, etc, duce la acumularea de produse fitofarmaceutice pe fructe, legume, frunze, care nu se descompun in totalitate si nu au timp de a fi spalate de ploi. Aceste reziduuri prezinta un pericol pentru sanatatea omului. Ele pot actiona direct sau prin intermediul laptelui, carnii, untului,ca urmare a hranirii animalelor cu furaje ce au fost tratate cu pesticide. Este important de retinut faptul ca unele substante, desi nu au toxicitate acuta se pot acumula in organism prin consumarea sistematica a alimentelor contaminate, putand produce tulburari importante. S-ar putea ca unele produse sa intre in combinatii cu componentele alimentelor dand compusi chimici toxici sau sa inactiveze alimentele, scazandu-le valoarea nutritive. Pe de alta parte se pot produce schimbari ale gustului si mirosului alimentelor scazandu-le valoarea comerciala . Toxicitatea pesticidelor se apreciaza in primul rand dupa doza toxica letala (DL50) a 50% din alimentele de experienta. Doza toxica letala (DL50) nu poate reflecta decat in mod simplificat gradul de periculozitate al unei substante. Cu toate aceste considerente, statisticile demonstreaza ca 86% din totalul intoxicatiilor cu pesticide in lume sunt provocate de substante avand DL50 sub 50 mg/kg corp. Pentru protectia consumatorilor, masura cea mai adecvata o reprezinta fixarea unor limite de toleranta, alimentele contaminate cu reziduuri peste aceasta limita fiind scoase din comert si in general din consum. Respectarea limitelor de toleranta in

referat.clopotel.ro

comercializarea produselor vegetale impune producatorilor acestora respectarea dozelor recomandate, precum si respectarea unui interval limita intre tratament si recoltare (timp de pauza). In scopul aprecierii toxicitatii pesticidelor s-au stabilit urmatorii termeni : -doza fara efect respectiv cantitatea de substanta (mg/kg corp animal) care, administrata in hrana in mod continuu, timp de minim doi ani si absorbita de animalele de experienta (minim doua specii) nu produce nici un fel de efecte nocive; -doza zilnica acceptabila pentru specia umana (DJA) reprezinta cantitatea de substanta absorbita zilnic pe tot parcursul vietii si care nu reprezinta nici un risc previzibil, pe baza tuturor datelor toxicologice cunoscute (DJA se calculeaza ca 1/100 din doza fara efect si se exprima in mg/kg corp); -reziduuri acceptabile sau tolerabile, reprezinta cantitatea de pesticid (inclusiv metabolitii sai stabili) aflata intr-un produs alimentar si care poate fi ingerata odata cu aceasta, zilnic, tot timpul vietii, fara pericol; -limita practica de reziduuri, reprezinta cantitatea maxima de reziduuri autorizata intr-un anumit produs alimentar (limita maxima se stabileste in functie de DJA, de cantitatea ingerata si de importanta alimentului); -limita maxima admisibila (LMA) se stabileste obiectiv pe baza datelor toxicologice, dar in practica la stabilirea ei se tine seama si de considerente privind sensibilitatea mijloacelor analitice disponibile pentru a se asigura eficienta controlului; -doza zilnica acceptabila pentru individ este data de produsul DJA x greutatea individuala; -toleranta reprezinta DJA x greutatea corporala in kg/produs alimentar consumat in kg ; -limita maxima de contaminare admisa (Lc) este data de raportul N/F (in mg/kg aliment) in care N reprezinta doza fara efect (la stabilirea careia se iau in consideratie toate modificarile constatate chiar si cele reversibile), iar F reprezinta un factor de toxicitate cu valoare intre 100 500 in functie de gravitatea efectelor constatate la animalele de experienta; -doza maxima zilnica admisa pentru om (DMZA) se stabileste dupa formula N x 60/F in (mg/om/zi). La DMZA se aplica un factor de prudenta (0-30) in functie de frecventa ingestiei alimentului contaminat. La calcularea acestor valori se tine seama in special de efectul mutagen al substantei, adica de capacitatea ei de a influenta structura acizilor nucleici, purtatori ai informatiei ereditare a organismului. Alterarea structurii acestora poate provoca: -un efect cancerigen, daca afecteaza celulele unor tesuturi din organisme mature; -un efect teratogen sau malformatii, daca sunt afectate celulele embrionare; -embriotoxicitatea, cand efectele teratogene devin incompatibile cu viata; -mutageneza (modificarea caracterelor de specie), in cazul afectarii celulelor reproducatoare. Pe tarabele din piete, uneori se vinde otrava. Si asta chiar in fructe si legume. De vina sunt pesticidele din ele, pentru care in Romania nu exista control. Prezenta substantelor chimice in hrana poate produce intoxicatii alimentare, ulcer, hepatita si chiar cancer. Pesticidele distrug daunatorii si favorizeaza cresterea plantelor. Pentru o

referat.clopotel.ro

productie cat mai buna, taranii le folosesc la culturi, fara a respecta insa calitatile sau modul de administrare. In tara noastra intra tone de pesticide interzise in Europa. Cei care se ocupa de agricultura spun ca nu au ce sa faca, fara astfel de substante nu ar putea face fata pe piata. Periculoase sunt mai ales piersicile, boabele de struguri, merele, fasolea verde, capsunile si rosiile. Acestea pot avea efecte grave asupra fertilitatii si a sistemului nervos. In Europa de Vest, ar putea fi interzise peste 90 de pesticide. Medicii au descoperit ca, in cazul copiilor, asemenea substante afecteaza functionarea creierului. Efectele secundare sunt autismul, hiperactivitatea si, in multe situatii, un coeficient de inteligenta scazut. In cazul adultilor, reziduurile de pesticide de pe fructele sau legumele consumate pot provoca maladii grave, precum cancerul.

Bibliografie: Efectele reziduale ale erbicidelor- Lucian Ghinea, Ioan Vladutu, Mihai Berca, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1987. Contaminanti in produsele vegetale- Dr.Ing. Ersilia Alexa, Editura Eurobit, Timisoara, 2003. Toxicologie-Cornelia Vat,Editura Mongabit,2002

referat.clopotel.ro