Comunicarea este un proces de transmitere a informa iilor, sub forma mesajelor simbolice, ntre dou sau mai multe

persoane, unele cu statut de emi tor, altele cu statut de receptor, prin intermediul unor canale specifice (O. Nicolescu si I. Verboncu, 1997, p. 464). Acest proces este considerat de autorii cita i ca element de baz pentru ndeplinirea func iei managementului de coordonare. n acelasi context, se apreciaz c un manager afecteaz aproximativ 80% din timpul de lucru pentru a comunica, prin rolurile ce le ndepline te n cadrul firmei: 1) un rol interpersonal (simbol, lider, agent de leg tur ); 2) un rol informa ional (observator activ, difuzor, purt tor de cuvnt); 3) un rol decizional (ntreprinzator; regulator, repartitor de resurse, negociator) (O. Nicolescu si I. Verboncu, 1997, p. 465). Comunicarea uman nu se rezum la rostirea cuvintelor i la transmiterea informa iilor. La rostirea cuvintelor intervin vocea i tonul cu care sunt rostite; la cuvinte i ton se adaug limbajul trupului, fizionomia, mimica, postura, gestica nf i area, calitatea i culoarea hainelor etc. Comunicarea uman se desf oar pe doua planuri: informa ia sau con inutul mesajului se transmite clar prin limbajul digital, rela ia care se creeaz , corespunzator, ntre persoane este un rezultat al comunic rii analogice, generatoare de sentimente (apreciere, simpatie sau antipatie, supunere sau dominare, dragoste sau ur , admira ie, respect etc.). Mijloacele de comunicare in masa au o uriasa forta de influentare a consumatorului de informatie, a publicului. Acest lucru este valabil atat in domeniul comercial, cat si in cel al vietii publice si politice. Mai mult decat atat, se remarca faptul ca tehnicile din domeniul comercial sunt transferate in zona politicului. Functia de informare. Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si Internetul sunt canale care, prin informatiile difuzate satisfac o nevoie fundamentala a omului modern: informarea. Aceste canale de comunicare realizeaza mai mult decat o informare. Ele influenteaza, orienteaza si dirijeaza opinia publica, interesele si motivatiile oamenilor, constiintele chiar dincolo de propria vointa. Relatiile cu presa se inscriu in strategia globala de comunicare: calitatea acestora este esentiala atat pentru crearea unei imagini pozitive a institutiei, cat si pentru eficienta comunicarii.

Exista cateva reguli simple pentru intretinerea relatiilor bune cu presa. O buna comunicare cu jurnalistii inseamna : O comunicare rapida - raspundeti intotdeauna rapid si cat mai repede intrebarilor jurnalistilor ; - atunci cand este pregatit un dosar de presa, nu ezitati sa il trimiteti sub embargo ; jurnalistul are nevoie de timp pentru a redacta materialul. O comunicare selectiva - un birou de presa nu poate intretine relatii de colaborare cu tot ansamblul presei ; astfel, este utila consultarea inventarului presei , si stabilirea listei jurnalistilor privilegiati . Selectionarea interlocutorilor privilegiati se face in functie de tema si de interesele generale ale institutiei. O comunicare constanta - nu ezitati sa contactati jurnalistii, fara a astepta sa vina sa ceara informatii. Puteti sa le transmiteti documente, sa ii invitati la reuniuni, la briefing-uri ; acestea le va permite sa anticipeze evenimentul si sa prezinte mai bine mesajul (sa pregateasca anchete, interviuri, reportaje). Daca jurnalistul este informat periodic despre evolutia unui eveniment, atunci el va fi in masura sa evolueze rapid, avand elementele necesare. Jurnalistii trebuie sa fie conectati la viata organizatiei ; ei trebuie sa cunoasca agenda de lucru a managerului, stadiul de lucru al dosarelor, reactiile managerului organizatiei fata de principalele evenimente de actualitate, intalnirile cu consilierii tehnici in legatura cu anumite probleme. Astfel se creeaza un climat de incredere si legaturi personale care permit colaborarea serioasa si o mai buna rezonanta a informatiei. Functiile comunicarii in mass-media: 1. Functia de informare. Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si internetul sunt canale care, prin informatiile difuzate satisfac o nevoie fundamentala a omului modern: informarea. 2. Functia de interpretare Consumatorii de informatii pot fi ajutati direct in interpretarea unor evenimente prin editoriale sau comentarii (vezi rubica Comentariul zilei din Adevarul sau Tableta de politician din Cronica Romana). 3. Functia instructiv-culturalizatoare

Acest lucru se realizeaza prin difuzarea de informatii, cunostinte cultural-stiintifice. 4. Functia de liant Aceasta functie este consecinta celor anterioare si se refera la faptul ca poate genera un mecanism de solidaritate sociala, in caz de calamitati naturale, de exemplu. 5. Functia de divertisment. Radioul si televiziunea realizeaza numeroase emisiuni de divertisment. Acestea sunt cele mai ieftine mijloace de divertisment, in comparatie cu participarea la concerte si alte spectacole Comunicarea mediatica, cu toate functiile si modurile ei de propagare poate fi un liant in societate sau poate poate fi un factor de dezbinare a societatii, cu toate acestea pe toata perioada existentei mass-media aceasta a fost un formator de imagine pozitiva sau negativa. Comunicarea mediatica este plina de contradictii dar cu toate acestea nu i se poate nega rolul important pe care il detine in viata societatii, rol care va ramane la fel de important de-a lungul timpului.

UNIVERSITATEA ECOLOGIC , BUCURE TI FACULTATEA DE TIIN ELE COMUNIC RII MASTER COMUNICARE I RELA II PUBLICE

COMUNICAREA CU MASS MEDIA

MASTERAND: MITITEAN TEODORA GEORGIANA

BISTRITA Martie 2011