Sunteți pe pagina 1din 9

Plecnd de la teoria si comportamentul consumatorului si a teoriei ofertei si comportamentului producatorului, vom analiza n acest curs formarea preturilor bunurilor

de consum personal si ale bunurilor capital tehnic.

1.Concurenta: continut si functii Forma activa a liberei initiative este manifestarea concurentei, trasatura esentiala a economiei de piata, al carei mecanism este concurential. "Concurenta reprezinta confruntarea deschisa, rivalitatea, dintre agentii economici vnzatori -ofertanti pentru a atrage de partea lor clientela (cumparatorii-solicitanti). Exprima, totodata, comportamentul specific, interesat al tuturor subiectilor de proprietate, comportament ce se realizeza diferit, n functie de cadrul concurential si particularitatile diverselor piete". Concurenta este o confruntare deschisa, loiala, n cadrul careia vnzatorii si cumparatorii u 434d31e rmaresc sa-si realizeze scopurile propuse prin "testarea si tatonarea" fortelor pietei. Este considerata economica calea de satisfacere a intereselor tuturor participantilor la viata

instrumentele luptei concurentiale de natura economica si extra economica: principalele cai economice: reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor; diminuarea preturilor de vnzare; ridicarea calitatii bunurilor; acordarea unor facilitati clientilor; instrumentele extra economice: furnizarea de informatii generale pentru toti clientii; sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local sau national etc; folosirea unor presiuni morale, speculnd situatiile critice (razboaie,crize) si eludnd chiar legile tarii. <<concurenta loiala>> folosirea nediscriminatorie de catre vnzatori a unora dintre instrumentele amintite, a prevederilor legale. <<concurenta neloiala>> consta n acordarea unor stimulente deosebite clientilor, n n utilizarea anumitor mijloace extra economice de patrundere si mentinere pe piata...; concurenta incorecta sau nelegala. Mecanism concurential - i favorizeaza pe cei abili si elimina pe cei slabi, care nu au mobilitatea necesara de adaptare. Duce la reducerea preturilor de vzare, fiind potrivnica scumpetei; preturi mai mici vnzari mai mari. Prin influentele directe asupra psihologiei agentului economic mediul concurential impartial alimenteaza optimismul acestora, stimulndu-le creativitatea si preocuparea continua

de crestere a efectelor ntregii activitati, de maximizarea profitului, dar si de satisfacere maii buna a nevoilor de consum. Sunt si situatii cnd agentii economici calitatea produselor, polueaza mediul nconjurator la alta. Factorii si conditiile care fac sa se contureze mai multe tipuri de concurenta sunt: numarul si puterea economica a participarii la tranzactii; gradul de diferentiere a bunurilor care satisfac o anumita nevoie umana; facilitatile acordate sau barierele ridicate n calea celor care intentioneaza sa produca pentru o anumita piata; gradul de transparenta a pietei; raportul dintre cererea si oferta de bunuri; complexitatea si functionalitatea retelei pietelor ntr-o tara sau alta; conjunctura politica interna si internationala. 2. Pretul: concept, functii, tipuri. nca din antichitate au existat preocupari pentru explicarea continutului si modalitatilor de formare a preturilor n schimbul de marfuri. Explicatia stiintifica a raportului de schimb, a fost data de A. Smit care afirma ca munca este masura reala a valorii de schimb a tuturor marfurilor; David Ricardo a elaborat un tratat asupra valorii ca substanta comuna a marfurilor si a surprins aspecte esentiale ale formarii preturilor. Definitia pretului ca expresie baneasca a valorii marfii si explicarea formarii lor pe baza teoriei valorii munca au ntmpinat o puternica opozitie ncepnd cu sfrsitul secolului al XIX-lea. Unii autori pun accent pe conceptele clasice formarea preturilor pe consumul de munca sociala altii ignora aceste concepte. <pretul > exprima cantitatea de moneda ce trebuie platita pentru achizitionarea (cumpararea) unor bunuri materiale si serviciilor n cadrul tranzactiilor bilaterale de piata. nivelul si dinamica preturilor sunt influentate de o serie de factori, locul central ocupndu-l cele doua forte ale pietei: cererea si oferta. Relatiile cerere oferta-pret trebuie vazute n dublu sens. Modificarea nivelurilor preturilor poate fi, pe de o parte, cauza a nivelului si dinamicii cererii si ofertei, pe de alta parte schimbarile ce au loc n evolutia cererii si/sau ofertei determina modificari ale nivelului pretului. pentru a supravietui, diminueaza

Mecanismul concurential difera de la o perioada la alta de la o stare la alta, de la o piata

Pretul constituie rezultatul confruntarii intereselor economice ale purtatorilor cererii si ofertei. Nivelul si evolutia pretului sunt influentate permanent de alti factori economici: a) din partea cererii de: utilitatile bunurilor ce urmeaza a fi achizitionate de consumator; capacitatea de plata a cumparatorului ; costul cumpararii bunului respectiv din alta parte; b) din partea ofertei de: costul de productie, respectiv consumul de factori; preturile bunului respectiv practicate pe alte piete. rezulta ca exista o interdependenta, o solidaritate a preturilor si anume sunt preturi care sunt legate n cerere (carbunele si minereurile care sunt bunuri complementare...sau sunt bunuri ce se pot reprezenta reciproc la stisfacerea unei cereri, sunt substituibilezaharul...zaharina sau miere) Pentru aceste cazuri exista urmatoarele reguli: daca sporeste cererea unui bun legat de altul n oferta, si, prin aceasta se urca conditional pretul, sporeste si oferta celuilalt produs care este legat de el; o oferta sporita a unui bun legat n cerere si scaderea pretului conditionata de aceasta, determina o cerere sporita si a celuilalt bun; o oferta sporita de un bun substituibil cu scaderea pretului micsoreaza cererea celuilalt bun. Amploarea si intensitatea influentelor exercitate de modificarea cererii si ofertei asupra pretului sunt diferite n timp: pe termen, deoarece productia (oferta) nu se poate modifica, cererea constituie principalul factor al formarii pretului; pe termen lung oferta reprezinta factorul predominant al evolutiei preturilor. n viata economica de zi cu zi exista o multitudine de raporturi ntre pret de echilibru si preturile efective, desi n general, pretul efectiv se abate de la pretul de echilibru nsa abaterile nu pot fi numai ntr-un singur sens pentru ca ar duce la nerealizarea echilibrului pe termen lung ntre cerere si oferta.

Tipologia preturilor preturi unice, al caror nivel este fix; preturi cu limite de variatii stabilite; preturi formate pe baza unor reglementari (structura costurilor de productie, normative de factori) dar al caror nivel nu este prestabilit; preturi libere, formate prin mecanismul cererii si ofertei

d.p.d.v. al naturii si obiectului pietei, exista: preturi ale bunurilor si serviciilor; pret ale factorilor de productie; preturi sau cursuri ale hrtiilor de valoare; ale banilor; n tarile cu economie de piata, categorii mai largi de preturi industriale; agrare; tarife pentru servicii; preturi cu ridicata; preturi cu amanuntul. Pretul se constituie ntr-un principal mesaj de reglare a mecanismelor economice; prin functiile economice, pretul este o categorie valorica dar si o importanta prghie economica prin intermediul careia se realizeaza anumite obiective economice si sociale. Rolul pretului este reliefat de functiile acestuia. formula de calcul si masurare a cheltuielilor si rezultatul prin intermediul pretului capata expresie baneasca indicatorii ce caracterizeaza viata economica-sociala, a dimensiunii cantitatii si structural-calitativ ale activitatii economice pretul are o puternica ncarcatura informationala pentru agentii economici; exprima si masoara "tensiunile" de raritate a bunurilor si serviciilor; apare ca un "sistem de semnale" care cordoneaza deciziile agentilor economici. Functia de stimulare a producatorilor. -constituie componenta motivationala principala a actiunilor ntreprinzatorilor si a optiunii consumatorilor. Functia de recuperare a costurilor si de distribuire a venitului adica sa asigure agentilor economici compensarea cheltuielilor si obtinerea unui profit 3. Piata cu concurenta perfecta. Pretul de echilibru. Au fost imaginate doua modele fundamentale, limita prin care se evidentiaza interdependentele dintre fortele pietei si pretul bunului, unul pentru o piata cu concurenta perfecta si altul pentru o piata de monopol, care practic nu pot functiona n mod exclusiv....concurenta imperfecta. Concurenta perfecta presupune un asemenea raport de piata nct toti producatorii sasi vnda toate marfurile la pretul pietei, fara ca unul dintre ei, sau toti mpreuna sa-l poata infuenta, iar pe de alta parte cumparatorul sa poata achizitiona ceea ce au nevoie si ct doresc din fiecare bun la acelasi pret al pietei, fara a-l putea modifica dupa vointa lor. Se bazeaza pe existenta premiselor: -atomicitatea participantilor la tranzactii,..un numar mare de agenti economici (vnzatori si cumparatori) de putere concurentiala egala sau apropiata, fara a putea influenta cantitatile oferite sau cerute, respectiv pretul; -omogenitatea bunurilor agentilor economici cumparatorilor fiindu-le practic indiferent de la care dintre vnzatori se aprovizioneaza;

-elasticitatea, adica adaptarea oferta;

fara restrictii a ofertei la cerere si invers, a cererii la pietei, privitoare la cantitatile oferite si cerute,

Transparenta perfecta a informatiilor la calitatea bunurilor, la pret.

Acest tip de concurenta nu exista si nu a existat n realitate dar a servit ca model teoretic de analiza a mecanismelor pietei concurentiale. Interactiunea dintre oferta si cerere se finaliza n fixarea unui punct de echilibru la care ofertantii si cumparatorii doresc sau pot cumpara aceasta cantitate de bunuri. n situatia n care pretul se fixeaza deasupra celui de echilibru, cantitatea ceruta este inferioara celei oferite, excedentul de oferta exercitnd presiuni n sensul reducerii preturilor (n directia celui de echilibru). Situatia este exact inversa daca pretul este mai mic dect cel de echilibru n acest caz se creaza un excedent de cerere care va influenta preturile n sensul ridicarii lor catre pretul de echilibru. <Caracteristicile esentiale ale pretului de echilibru>: -apare spontan n momentul egalizarii cantitatii cerute cu cele oferite... - este legat si de situatia pietelor interdependente de pretul de echilibru ale celorlalte bunuri; -echilibrul pietei nu nsemna absenta schimbarilor n raportul dintre fortele acesteia raportul cerere-oferta fiind n continua miscare. analiza formarii pretului de echilibru se face si n raport de factorul timp. Apar unele particularitati n urmatoarele situatii temporale: perioada foarte scurta; perioada scurta si perioada lunga de timp. 4. Piata cu concurenta monopolistica si formarea pretului. Pastreaza toate trasaturile concurentei perfecte, cu exceptia omogenitatii produselor, care este nlocuita cu diferenterea produsului. Cumparatorii au posibilitatea sa aleaga produsul iar vnztorii pot impune pretul si chiar cantitatea prin politica noilor sortimente de produse. Concurenta de tip monopolistic are trasaturi care o fac sa apartina celor doua forme de piata opuse, concurenta pe de o parte, monopolul pe de alta. Concurenta de produse determina caracteristica acestei piete.

n formarea pretului se iau n calcul trasaturile fundamentale ale acestui proces: -numarul de produse este suficient de mare, nct nu este posibila subordonarea reciproca a firmelor; -diferentierea produselor d.p.d.v. al calitatii design-ului etc; -inexistenta unor restrictii la intrarea n ramura a altor ntrep. Ca urmare a evolutiei specifice a cererii, cresterea volumului vnzari presupune reducerea pretului: daca firma doreste sa-si sporeasca volumul vnzarilor de la q1 la q2 va trebui sa reduca pretul de la p1 la p2. n acest fel cmg va fi mai mic dect pretul. Pe termen scurt, maximizarea profitului are loc la acel volum al productiei la care venitul marginal este egal cu costul marginal (vmg=cmg). n acest punct este posibil ca pretul sa fie superior cm (cost mediu) obtinndu-se un profit mai mare dect cel normal. Pe perioada lunga de timp, cresterea volumului factorilor de productie si posibilitatea substituirii bunurilor create de firma determina disparitia profitului anormal, iar produsul realizat asigura egalitatile: vmg = cmg si vm = cm (cost mediu) 5. Oligopolul si formarea pretului. Piata cu concurenta imperfecta ../ n care agentul economic -vnzatorul si cumparatorul pot sa inflenteze, prin actiunile lor unilaterale, raportul dintre cererea si oferta de marfuri si, deci, nivelul preturilor, n intentia de a obtine avantaje mari si stabile. Daca un vnzator domina concurenta, impunndu-si conditiile de pret sau de relatia de piata este numit <<monopol>> Piata dominata de doi vnzatori . <<duopol>> Forma de piata cea mai raspndita este cea de tip <<oligopol>>, fiind dominata de ctiva producatori - vnzatori, de regula de talie mare. Piata poate fi dominata si de anumiti cumparatori puternici -1,2,ctiva-... fiind desemnate, dupa caz, prin termenii <monopson, duopson, oligopson> - <<oligopolul este o forma a concurentei imperfecte caracterizata prin existent unui numar mai mic de firme ce produc bunuri similare (industria otelului) sau diferentiate (industria auto), firme care, datorita ponderilor pe care le detin n ansamblul ofertei, reusesc sa influenteze formarea pretului n scopul maximizarii profitului. calitate

n conditiile oligopolului, firma este un cautator de pret, ea exercitnd o anumita influenta asupra pretului, dar neputndu-l alege ca n cazul monopolului, deoarece trebuie sa tina seama de reactiile celorlalte firme si de consecintele lor asupra propriei activitati. n cautarea pretului de echilibru pot sa apara doua situatii diametral opuse : a) potrivit interesului comun, firmele se nteleg cu privire la nivelul si dinamica preturilor, actionnd ca si cnd ar detine mpreuna monopolul absolut; b) abandoneaza "platforma comuna n favoarea interesului individual si ia decizii proprii cu privire la volumul productiei si nivelul preturilor. Aceste situatii evidentiaza doua tipuri de comportament olgopol: cooperant si necooperant. Acordurile dintre membrii cartelului sunt fragile, pericolul prabusirii lor venind din doua directii: a)tentatia de a concura este, deseori att de puternica, nct, mai devreme sau mai trziu nu vor mai actiona corespunzator ntelegerilor convenite cu privire la pret sau la cantitatea produsa; poate sa duca la transferul n monopol a cartelului. b)pentru a beneficia de unele avantaje create de cartel, concurentii din afara acestuia vor dori sa "intre n afaceri", subrezind astfel coeziunea dintre partenerii initiali. n cazul oligopolului necooperant, fiecare firma ncearca, pe cont propriu, sa-si maximizeze profitul, urmnd ca echilibrul pietei sa se realizeze, fie dinspre cantitatea de bunuri create, fie dinspre preturi. n cazul oligopolului asimetric echilibrul poatefi realizat prin: a)strategia cantitatii care pleaca de la volumul productiei celorlalti si de la ipoteza ca aceasta nu se modifica; si stabil. cantitatea pentru maximizarea profitului; b)strategia pretului porneste de la preturile practicate de celelalte firme rivale; si stabil. pretul care sa-i maximizeze profitul, urmnd ca volumul productiei sa fie stabilit de piata. 6. Monopolul. Pretul de monopol. n conditiile pietei de monopol, multe firme detin puterea de a influenta att nivelul pretului, ct si volumul ofertei. Exista monopoluri private sau publice, naturale sau legale (dreptul de autor, legile de patent, etc.) obiective sau subiective (psihologice) etc. n cazurile prezentate monopolul si exercita numai n aparenta dominatia absoluta asupra pietei, deoarece :

a) dictatul pietei exercitat prin stabilirea preturilor dimensiunile cererii uneori contrar celor asteptate;

de vnzare

modifica

deseori

b) exista nlocuitori pentru orice bun economic, ceea ce da nastere unei virtuale concurente a productiei substituibile; c) pozitia de monopol a unei firme este pusa sub semnul ntrebarii, datorita schimbarilor economice internationale; d) dominatia pietei de catre monopol se loveste de reactiile consumatorilor si, uneori de reglementarile elaborate de stat n vederea protejarii cumparatorilor etc. Pretul nu mai constituie un factor exogen firmei, fiind fixat functie de unii factori...capacitate, cantitate,volumul ncasarilor si masa profitului La influenta cererii asupra evolutiei preturilor, monopolul se confrunta cu exigentele legii cererii. Monopolurile au posibilitatea reglarii ofertei totale si, respectiv, a preturilor care sa le asigure obtinerea unor productii ct mai mari, actionnd n principal pe doua cai: a) reducerea ofertei pe piata prin diminuarea productiei sau sporirea stocurilor b) cresterea ofertei prin dezvoltarea productiei sau prin vnzarea stocurilor acumulate. 7. Implicarea statului n formarea pretului. Interventia statului n procesul formarii pretului constituie un fenomen prezent n toate statele cu economie de piata. Politicile de preturi presupun folosirea de catre stat a unor mijloace si metode de influenta sau n unele cazuri de stabilire a nivelului srtucturii si dinamicii preturilor prevenirea sau atenuarea dificultatilor economice si sociale, asigurarea stabilitatii enomice si sporirea eficientei sale. Interventia statului n procesul formarii si evolutiei preturilor are la baza folosirea unor metode economice sau extraeconomice, administrative...si asigurarea unor preturi avantajoase la materiile prime de baza, la masini si utilaje, mentinerea unor tarife relativ reduse la transporturi si alte servicii industriale, acordarea unor facilitati pentru licente, patente sau tehnologii cu influente nemijlocite asupra costurilor. Achizitia de catre stat a unor cantitati apreciabile de materii prime, cereale, materiale strategice. La preturi minime garantate si manevrarea lor n perioada cresterii preturilor constituie modalitatea esentiala de influentare a evolutiei generale a preturilor. Politica n domeniul subventiilor bugetare, al creditelor, impozitelor, taxelor etc. prin care se dimensioneaza, ndeosebi , profitul.

"nghetarea preturilor", fixarea nivelului si, respectiv, a limitelor modificarii lor; l produsele industriale se fixeaza o limita maxima, iar la cele agricole o limita minima. Exist cel putin 3 tipuri de politici n domeniul preturilor: a)politici care limiteaza interventia puterii publice la un numar redus de produse si anume: sustinerea preturilor n special la produsele agricole fie n limitarea cresterii lor ndeosebi l produse de stricta necesitate si la servicii publice; b)politici bazate pe coexistenta unui sector reglementat relativ important si a unui sector liber sau doar simplu de supravegheat . c) politici ce tind sa impuna o disciplina de ansmblu a preturilor pe timp ndelungat, politici ce au fost specifice economiei planificate centralizat.