LEONARDO BENEVOLO Oye b IN ISTORIA EUROPEI é CONSTRUCTIA EUROPEILeonardo Benevolo 5-4 naseut la Ora S. Glu (Novara) In 1929. ceil in atatecura in 1986, obi i de ots honors causa ‘Sine trnice al Plein Zt 1980, re 19471955 a fost ‘sistent Unverstatea dr Roma, aol pina 1977 profesor de sioria arhtoctut i unvorstaile dn Roma, Florent, Venela Palermo: visting eter Yale (New Haver n 1968-1970, Cumbia (New Yor) |n1968, Ceracas(Venezuel)n 196991972, Teheran In 1871, Ro de angio in 1980 i Hose Tekin) In 1986. This book ie pact ofthe intemainaleorias The Making of Europe cfwhich Jacques Le Gof isthe Ganocl Editor and C1. Beck sche Verlagsbuchhandiung in Munich ~ Germany, Elacwell Pushers Osord~ UK, Estria Crean Barosiona~ Spain, Glue -Laterza & Pglin Rome "ia, Edens du Soutin Pare France ae te orginal Publishers By arrangement of he Uterary Agency Evlama, Rome ~ Hay iN Leonardo Bono, a ot note storia sp, Eo Latora, Roma-Ba 1098 (© 1909y Gus, Lata & Figs, Rome Bat 1 2003 by Eaura POLIROM, pet presenta wagucare we pain 0 lag, Boul Gopou nt. 4, BOX 286, 00 ‘Sucre, Boda. ranma. 6,07 99-99, OF. 97; PO. BOX 1728, 70700; Descrlerea CIP a Bbiotect Nationale» Romine! ‘BENEVOLO, LEONARDO ‘rap stra Europe /Laonrse Benen: Ya. dean Late {Gosnt naite d dceues Us G08 ap Param, 2002 201: 20.m (Const Guropa) ISON: 972.681.2170 1 Lasou, Mina ra) Prntedin ROMANIA CONSTRUCTIA EUROPEI Leonardo Benevolo ORASUL ISTORIA EUROPEI ‘Tradvcere de Médilina Laseu POLIROM 20037 Europa in lumea contemporani Oragele in lumea europenizata "Evenimentele care revlutonesz3 in secoll al XTea, Baropa gi soragle europene stailese toloiatt hegemonia acesteia asupra ‘estuullami fnsecolul al XVEe,superoriatea tenia gadis ‘eats permite statelor euopene sis trimith navel sh aeosteze pe toate continentele, dar nu cuseres pe dpi dct pleintrle pas le Lumié Noi; alte ple, lest neoites8 se eonfrune cu alte tate Ia fl de poterice. In schimb, de acum superioritatea lor este tit de mare net le permite sf oeupe gi sf domine toate celeste ‘ae, fa anal 1878, cind Congresul dela Belin hourasteimpatirea Alii, acest proces este aproape 57 = ‘Numi mare de agonr ftomlae sau ansformate tn impal colonia pe inteaga planets ar meria un stdiu de ansambt, are mua fost nc realizat si caren itr in eadrul acest ler Cu toate acestea, subleetul ne privet pentru eX pune in evident satateul si lmitle wadigel urbane curopene. In diet regan ale lumi europeni, pe ing ale popoare, se nese si cue insisi ‘i dobindeseo const de sine diene de esa dinate ‘Cea mai mare parte a noilor jez curopene de peste ocean din 4 dous jumtate 4 secoluui al XIXlea nt trot unel practch _poslbetale. Dar chiar si agezrile mai vec, din prima jumdtate a Secoful, anicipeazl in mod curios aceste metode si modete. tn aire. Buropeilipssie arabe rendustial cet laces postiberalE: EUROPA IN LUNES CONTEMPORANR " Iniitvele cele mai numerease sine cele éngleze./In India, primelebastioane de coats colonia in secoul al 5VI-ea devin, Iteptat, ore principale; atele sn fundat ex novo ~ Simla (1827), DDareeling (1835) a locrl de Vilegaur estvals pera europent. a mila i comerciala de la Singapore, care ocupl 0 poze strategic instritnarea Mataosa a inl ancl 1819. Urbanizarea ‘Australia ncepe dupa reformel juraice din anit"30 dpa Sidney iGolenie pentenciarh fundatt in ano 178), urea Melbourne (41835), Adelaide (1836), Brisbane (1840). fn anal 1830, franezi ‘cupi Aleta si extind orale de coasts deja existent: Jn timpal ‘el eal dota imperial clonizeaza Indochina, iain anu 1865 {cep evtindees Saigon, detrminind dispar dfiiiva a sarlut ‘origina In Grecia, jr libertad tre tp aul 1829, evenimentcle Armeazi un curs asemnalor; la inftiva egeul german Oto, ‘Aten este devermatd noua capital stestereconstrit tn anal 1834, ‘op indizaile ut Leo yon Klenve lie ovaj, access me nice ance, int constrain apropieteasturfororginare Spats (1834), Conint (1858), Teha (186). Tei nol ora sla construe ‘Gea Junguleanalus Suez ~ Port Sad, I al 1859, Por Tewfk Ismailia, in am 1862~n aoeayperioadincepina si modernizarea oraglut Cairo, Rusil lncep urbanizarea imenselor posesiunh din ‘Asin fndiz in anu 1860, oragel Vidvostok, punctulerminus A lint frat ranssberiane de la Oceanul Pacific In toate acest carar, este impus fr dificult un nou plan regulat Aseirile provedemte ~ ielusiv stele erces state fcurle cele mai celebre din Grecia ~ sint marinate sma se ‘ontopese ou ele noi pent a forma un ansamblaunlar.De fp, principal diferente dine ex le Teel rr omiaten isin 5 artstied pena tralitile Iecale. Agere locale sot fie dstse (Stigon), fe se desradeai, ‘mining la tarpinea ortcloreuropenizate (Aten, Alger, Tui), fat In primul eazorepul colonial imspune totus formarea uno 10 ‘atte, provizri sau permanente, rezrte inferior. ‘Aceast situate evidenia caracterul specific, si mo pe cel nivel mo de elas a Ts dvs nme 1 secouldt aT RITES, Schema posiberal ete adap agezilor cones psc in np eerie wa pce, fr specal din Statele Unie ale Americ, medul de urtanizare introduce primi colnizstor ~ccupareapiogresiva si dscontinu