P. 1
Piata Rasdaq

Piata Rasdaq

|Views: 118|Likes:

More info:

Published by: Madalina Urda Luncan on Jan 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2013

pdf

text

original

Referat la Pieţe de Capital

Suceava 2008

1.Caracteristicile pieţelor extrabursiere.
1

Pieţele extrabursiere funcţionează ca pieţe secundare de negociere pe care sunt tranzacţionate valorile mobiliare emise şi necotate la bursă (acţiunile emise de societăţile care nu îndeplinesc condiţiile de acces la cota bursei, acţiunile societăţilor care nu doresc să fie listate la bursă, titlurile emise de fondurile mutuale, obligaţiunile guvernamentale, obligaţiunile emise de societăţile comerciale,etc.). Ele sunt numite generic pieţe interdealeri sau pieţe OTC („Over the Counter”,sau „la ghişeu”), deoarece titlurile negociate pe acestea constituie obiectul tranzacţiilor la „ghişeele” firmelor de dealeri. Denumirea de OTC îşi are originea în S.U.A,când, la începuturile dezvoltării acestei pieţe, tranzacţiile cu valori mobiliare se realizau la „ghişeele” societăţilor de intermediere, neexistând deci un loc fix în care să se realizeze centralizarea ordinelor de vânzarecumpărare. Ulterior, odată cu creşterea puternică a volumului tranzacţiilor pe această piaţă, se vor institui reguli de organizare şi funcţionare a acesteia, luând astfel naştere piaţa electronică N.A.S.D.A.Q, (National Association of Securities Dealers Automated Quotations). Piaţa americană N.A.S.D.A.Q. este o piaţă interdealeri, computerizată în totalitate şi delocalizată. Ea este considerată a treia piaţă de acţiuni din lume după criteriul volumului şi al importanţei tranzacţiilor. O piaţă de acelaşi tip, însă pan-europeană (EASDAQ), a fost înfiinţată în septembrie 1996 la Bruxelles, în urma colaborării dintre o serie de companii, bănci de investiţii, firme broker-dealer şi investitori instituţionali din Europa, în vederea stimulării companiilor noi şi de avangardă. Această piaţă a atras intermediari financiari din întreaga lume şi permite accesul unui mare număr de investitori individuali şi instituţionali. Pieţele OTC sunt pieţe electronice, nelocalizate, pe care tranzacţiile cu titluri se realizează de la distanţă. Ele sunt alcătuite dintr-un sistem de relaţii care se stabilesc între societăţile de intermediere (firmele de dealeri) sau între acestea şi clienţii lor, transmiterea şi prelucrarea informaţiilor efectuându-se prin intermediul computerelor. În comparaţie cu bursele de valori, pieţele OTC prezintă următoarele caracteristici: • Pieţele OTC sunt pieţe de negociere, în timp ce bursele de valori sunt pieţe de licitaţie; • Pieţele OTC nu sunt amplasate într-un singur loc, cum este cazul la bursele de valori, care au ringuri de tranzacţionare în locuri special amenajate, ci sunt pieţe fără bariere geografice, deoarece din orice loc din teritoriu se pot realiza tranzacţii; • Pieţele OTC permit accesul mult mai larg atât pentru clienţi, cât şi pentru titluri; • Pieţele OTC sunt mai puţin reglementate decât bursele de valori; • Preţurile titlurilor negociate pe pieţele OTC pot varia de la o firmă dealer la alta, în timp ce la bursele de valori se formează, de regulă, un curs unic.

2.Componentele şi intermediarii Bursei Electronice RASDAQ.
2

C.R.D.Bursa Electronică RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quatations) este o piaţă de tip NASDAQ.N. S. S.N.C.D. Ea a fost înfiinţată în anul 1996 în scopul realizării de tranzacţii cu titlurile rezultate din Programul de Privatizare în Masă(PPM). d) Societatea Naţională de Compensare. care este o structură tehnică afiliată A. în care au fost incluse 5774 de societăţi comerciale.N.V. Numită şi Depozitar.M.L. În prezent sunt tranzacţionate pe această piaţă următoarele valori mobiliare: • Acţiunile societăţilor incluse în PPM. încheiat în anul 1996. Decontare şi Depozitare (S.) care are rolul de reglementare şi urmărire a tranzacţiilor.S.M. de a efcetua transferul de proprietate şi de deţinere a valorilor mobiliare în numele utilizatorilor şi al clienţilor acestora.N.D. • Orice alte acţiuni sau valori mobiliare a căror includere în sistem va fi aprobată de CNVM şi ANSVM (Asociaţia Naţională a Valorilor Mobiliare). De asemenea. Primele tranzacţii au fost derulate la 1 noiembrie 1996 cu acţiunile a trei societăţi. care fac obiectul regimului de furnizare periodică de date financiare al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi care nu sunt cotate la Bursa de Valori Bucureşti. • Acţiunile societăţilor comerciale româneşti distribuite deja pe calea ofertelor publice iniţiale sau prin programele de privatizare.D.C. Componentele principale ale Bursei Electronice RASDAQ sunt: a) Asociaţia Naţională a Societăţilor de Servicii de Investiţii Financiare (A.D).D. ea este un registru independent care păstrează în siguranţă toate datele cu privire la acţionarii rezultaţi din Programul de Privatizare în Masă şi permite ca acţiunile să fie tranzacţionate pe RASDAQ şi decontate la S. ţinerea evidenţei contractelor încheiate. b) Societatea de suport tehnologic RASDAQ.N. După înfiinţarea R. raportarea situaţiei tranzacţiilor fiecărei firme de brokeraj şi difuzarea de informaţii cu privire la preţurile şi volumul zilnic al titlurilor tranzacţionate pe piaţă. are rolul de a calcula soldul fiecărui titlu şi pentru fiecare utilizator al sistemului.A. Numită şi Registratar.R. are ca obiect de activitate operarea şi menţinerea sistemului electronic (denumit tot RASDAQ).A).D. au apărut şi alte registre independente ale acţionarilor.V.V.Societatea comercială RASDAQ S. ţine evidenţa tuturor tranzacţiilor realizate între utilizatorii direcţi pe piaţa RASDAQ şi facilitează compensarea tranzacţiilor şi derularea normală a fluxurilor de livrare a titlurilor şi a contravalorii lor.C.R. reprezintă interesele societăţilor de servicii de investiţii financiare şi are ca obiectiv dezvoltarea Bursei Electronice RASDAQ.D. c) Societatea Registrul Român al Acţionarilor(R. A. asigurarea colectării de informaţii cu privire la opurtunităţile tranzacţionării titlurilor.N. mijlocirea negocierii electronice.S. 3 .M.S.N.

inclusiv taxele şi alte cheltuieli legate de executarea tranzacţiei. Tranzacţiile la Bursa Electronică RASDAQ sunt efectuate numai de către intermediarii de valori mobiliare. reprezentanţele teritoriale ale societăţilor de servicii de investiţii financiare. ea va înregistra un dublu venit: pe de o parte. bănci.M.etc. c) Societăţi de servicii de investiţii financiare formatoare de piaţă (MARKETMAKERS) – sunt acele societăţi care acţionează în nume propriu şi care au rolul de a „face piaţa” prin afişarea permanentă de cotaţii ferme. În funcţie de activităţile pe care le desfăşoară.În afara acestor componente principale. Veniturile acestor societăţi sunt reprezentate de comisionale pe care le percep în urma încheierii unei tranzacţii ( maxim 8%.Societăţile care acţionează ca market-maker nu percep comisioane. venitul rezultat din adaosul pe care societatea îl percepe ca rezultat al serviciului prestat şi care se adaugă la preţul de execuţie al tranzacţiei (mark up). autorizate şi supravegheate de către C. şi anume: utilizatorii sistemului de tranzacţionare. deoarece se deduce din preţul de execuţie al tranzacţiei. asumându-şi astfel anumite obligaţii în plus faţă de un dealer obişnuit. şi anume să ofere în orice moment un preş de vânzare-cumpărare pentru titlul(titlurile)respective. • Dacă societatea vinde/cumpără o valoare mobiliară din/pentru portofoliul propriu de la o altă societate de valori mobiliare pe piaţa interdealeri. respectiv. utilizatorii sistemului de decontare. profitul lor poate avea o dublă natură: • Dacă societatea vinde unui client al său o valoare mobiliară din portofoliu. • Dacă societatea cumpără de la un client al său o valoare mobiliară. conform Regulamentului privind autorizarea şi exercitarea intermedierii de valori mobiliare). de către societăţile de servicii de investiţii financiare.Acest venit se numeşte reducere (mark down). find gata în orice moment să cumpere sau să vândă valorile mobiliare respective în cantitatea standard (impusă de ANSVM) şi la preţul ferm de ofertă. din diferenţa dintre preţul de achiziţie al titlului şi preţul său de vânzare şi. pe de altă parte. ea va înregistra la momentul achiziţionării un venit rezultat din prestarea serviciului pentru clientul respectiv. O societate dealer poate acţiona şi în numele şi pe contul clienţilor. fonduri. În funcţie de tipul tranzacţiei. Bursa Electronică RASDAQ mai conţine şi alte componente specifice. agenţi de presă. venitul 4 .sunt acele societăţi care prin agenţii lor pentru servicii de investiţii financiare (persoane fizice) vând şi/sau cumpără valori mobiliare în numele şi pe contul clientilor lor. aceste societăţi se împart în: a) Societăţi de servicii de investiţii financiare care acţionează numai pe contul clienţilor (BROKERI) . b) Societăţi de servicii de investiţii financiare care acţionează pe cont propriu (DEALERI) – sunt acele societăţi care cumpără sau vând acţiuni pentru sau din portofoliul propriu în scop speculativ.N.V. Um market-maker este deci un dealer care „face piaţa” pentru una sau mai multe valori mobiliare.

În condiţiile în care vor fi introduse în sistem acţiuni emise de alte societăţi decât cele incluse în Programul de Privatiazre în Masă. 3. 5 .Sistemul de tranzacţionare RASDAQ Sistemul electronic de tranzacţionare RASDAQ este o variantă a programului NASDAQ-PORTAL care asigură formarea unei pieţe electronice şi securizate. lista emisiunilor. ai cărei participanţi sunt interconectaţi între ei printr-o reţea de date. Sistemul de tranzacţionare RASDAQ a fost proiectat şi este operaţional pentru desfăşurarea de operaţii specifice atât pieţei primare. care cuprinde lista participanţilor la sitem..este obţinut doar la momentul vânzării ca diferenţă dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare a titlului.să fie înregistrată la ANSVM ca formator de piaţă pentru valoarea mobiliară respectivă. sistemul PORTAL va permite distribuirea acestora şi furnizarea de informaţii cu privire la aceste societăţi.să îndeplinească o serie de condiţii legate de afişarea cotaţiilor şi menţinerea lor în sistem. lista codurilor de localitate. Piaţa primară dezvoltată de sistemul RASDAQ este o piaţă privată de valori mobiliare care sunt tranzacţionate ulterior în sistemul RASDAQ. Această piaţă este creată de intermediarii de valori mobiliare. . este necesar ca aceasta să îndeplinească anumite condiţii: . Pe piaţa secundară sistemul oferă posibilitatea de formare a preţului pentru acţiunile tranzacţionate în sistem şi oferă dealerilor şi formatorilor de piaţă posibilitatea de a-şi afişa propriile cotaţii. Pentru ca o societate de servicii de investiţii financiare să „facă piaţa” pentru una sau mai multe valori mobiliare. .să deţină un capital net minim (conform Regulamentului privind autorizarea şi exercitarea intermedierii de valori mobiliare). care se află între ei în relaţii de concurenţă şi comunică între ei în mod direct şi în timp real. Funcţiile care sunt oferite intermediarilor acestei pieţe sunt următoarele: a) Funcţia directori. cât şi pieţei secundare. După finalizarea preţului tranzacţiei de către managerul sindicatului de intermediere are loc alocarea titlurilor pentru fiecare membru al sindicatului. etc. Oferta publică de acţiuni pe această piaţă este lansată de către managerul sindicatului de intermediere. etc. devenind astfel membri ai sindicatului de intermediere. Utilizatorii sistemului pot participa la o ofertă publică numai cu acceptul acestuia. Confirmările electronice sunt declanşate în momentul în care se realizează acordul dintre cei care lansează oferta şi intermediarii participanţi la proces.

4..să fie emise sub formă dematerializată de către societăţi deţinute public. confirmarea sau anularea tranzacţiei făcute. ordonarea acestora după preţul de cumpărare şi de vânzare. f) Comparaţii. iar dealerilor şi formatorilor de piaţă. folosită pentru înregistrarea ca formator de piaţă pentru o anumită valoare mobiliară. care permite vizualizarea unor câmpuri ce conţin date referitoare la: denumirea acţiunii care face obiectul tranzacţiei.M.emitentul acţiunilor să aibă contract de furnizare de servicii cu o societate de registru independent autorizată de C. moneda în care se exprimă tranzacţia. i) Funcţia de negociere a ofetelor. Prin sitemul PORTAL se realizează pe piaţa secundară posibilitatea formării preţului pentru acţiunile tranzacţionate. 6 . preţul la care s-a realizat ultima tranzacţie.etc. Acţiunile listate la Bursa Electronică RASDAQ sunt grupate în trei categorii: . pentru actualizarea unor informaţii sau pentru retragerea dintr-o emisiune. posibilitatea afişării şi actualizării propriilor cotaţii. numărul atribuit acestei acţiuni.. h) Mesaje. folosită pentru introducerea şi actualizarea cotaţiilor ori de câte ori formatorii de piaţă doresc acest lucru. e) Înregistrare-retragere.N. Alte caracteristici ale sistemului sunt transparenţa şi flexibilitatea acestuia. Condiţii de listare Electronică RASDAQ a acţiunilor la Bursa Acţiunile care se tranzacţionează la Bursa Electronică RASDAQ trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: .Categoria a II-a. .să fie înregistrate la Oficul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare.Mecanismul derulării tranzacţiilor la Bursa Electronică RASDAQ 4. c) Funcţia de actualizare a cotaţiilor. .V.1. care permite vizualizarea. .etc. d) Tranzacţionarea.b) Funcţia de afişare a cotaţiilor. care permite vizualizarea cotaţiilor. g) Fişier personal al utilizatorului.Categoria I.

 Pentru societăţile deja listate. modificarea numărului de acţiuni emise.5 milioane de euro.000 euro.  Capitalul social sau capitalizarea medie a pieţei în ultimele două trimestre calendaristice este de cel puţin 0. Condiţiile de listare a acţiunilor la Categoria I sunt următoarele:  Emitentul a înregistrat profit pentru cel puţin un exerciţiu financiar dintre ultimele două. cu avizul inspectorului general al acestei pieţe. repartizarea profitului. numărul de zile din cadrul ultimelor patru trimestre calendaristice în care s-au înregistrat tranzacţii reprezintă cel puţin o pătrime din numărul total de zile de tranzacţionare din perioada respectivă.  Pentru societăţile deja listate.. în vederea efectuării unor comunicări importante privind activitatea acestuia. în următoarele situaţii:  Societatea emitentă nu-şi îndeplineşte informaţiile de informare.000 euro. Condiţiile de listare a acţiunilor la Categoria a II-a sunt următoarele:  Emitentul a înregistrat o cifră de afaceri de cel puţin 2. 7 . numărul de zile din cadrul ultimelor patru trimestre calendaristice în care s-au înregistrat tranzacţii reprezintă cel puţin jumătate din numărul total de zile de tranzacţionare din perioada respectivă. participanţilor la piaţă. fuziunea. semestriale şi anuale) care sunt făcute publice prin intermediul sistemului de informare a pieţei. care are înscrisă pe ordinea de zi modificarea capitalului social. în vederea menţinerii în cadrul Categoriei I sau a II-a. Suspendarea listării acţiunilor unui emitent poate fi decisă de conducerea Bursei Electronice RASDAQ.  Emitentul a înregistrat o cifră de afaceri de cel puţin 9 milioane de euro. trimestriale.  În cazul convocării AGA a unei societăţi listate. incepând cu data stabilită pentru desfăşurarea AGA – în scopul de a oferi emitentului posibilitatea informării privind hotărârile luate şi a transmiterii acestei informări. emitenţii sunt obligaţi să transmită pieţei o serie de rapoarte (curente. De asemenea.  Suma acţiunilor celor care deţin un rpocent mai mic de 5% din numărul total de acţiuni ale emitentului este mai mare de 15% din numărul total de acţiuni sau valoarea medie de piaţă a acestor acţiuni este de cel puţin 150.  Emitentul a înregistrat o valoare totală a activelor de cel puţin 4.  Suma acţiunilor celor care deţin un rpocent mai mic de 5% din numărul total de acţiuni ale emitentului este mai mare de 10% din numărul total de acţiuni sau valoarea medie de piaţă a acestor acţiuni este de cel puţin 50. sau alte puncte care pot influenţa preţul acţiunilor şi interesul investitorilor – în scopul transmiterii acestor informaţii către participanţii la piaţă.  La solicitarea emitentului.Categoria de bază.5 milioane de euro.  Capitalul social sau capitalizarea medie a pieţei în ultimele două trimestre calendaristice este de cel puţin 1 milion de euro.  Bursa Electronică RASDAQ este informată în legătură cu convocarea AGA. divizarea. prin sistem.5milioane de euro.

După ce au raportat o tranzacţie pentru cel puţin un lot (standard sau disparat). Sistemul de cotaţii. • Să menţină înregistrarea sa ca formator de piaţă timp de minimum 30 zile lucrătoare consecutive.2. 8 . Cotaţiile pot fi ferme sau indicative. Negocierea titlurilor la Bursa Electronică RASDAQ se realizează pe baza cotaţiilor afişate de către formatorii de piaţă (market-makers) şi celelalte societăţi de servicii de investiţii financiare care nu sunt formatoare de piaţă. 4. a) Cotaţiile ferme sunt introduse în sistem de către formatorii de piaţă pentru loturi standard sau pentru loturi disparate. În orice altă situaţie stabilită de piaţă ca fiind un caz de nerespectare a reglementărilor în vigoare sau care ar putea afecta preţul acţiunilor şi interesele investitorilor. Ele sunt cotaţii orientative şi pot fi modificate sau retrase în orice moment în timpul orarului de funcţionare a pieţei. este permisă doar afişarea cotaţiilor indicative aferente ordinelor primite de la clienţi.V. atâta timp cât acesta nu şi-a actualizat cotaţia ca preţ sau dimensiune. Cotaţiile indicative au rolul de a informa piaţa cu rpivire la intenţia unei societăţi de a negocia o anumită valoare mobiliară şi au specific faptul că în dreptul lor nu este specificată dimensiunea ofertei. Aceste cotaţii pot fi introduse în sistem în baza ordinelor primite de la clienţii pe care îi deservesc sau pentru efectuarea de operaţiuni în portofoliul propriu. Această procedură îi absolvă pe formatorii de piaţă de obligaţia onorării cotaţiei afişate iniţial. b) Cotaţiile indicative sunt introduse în sistem de către societăţile de servicii de investiţii finaciare care nu au calitatea de formatori de piaţă. după obţinearea acordului C.M. Societatea care se înregistrează ca formator de piaţă pentru loturi disparate trebuie să îndeplinească următoarele două condiţii: • Să afişeze cotaţii pentru cantităţi cuprinse între 40-199 (inclusiv) acţiuni. Formatorii de piaţă au totodată obligaţia de a-şi onora o cerere sau o ofertă fermă în cantitatea şi la preţul afişat în orice moment în timpul orarului de funcţionare a pieţei. • Să menţină înregistrarea sa ca formator de piaţă timp de minimum 10 zile lucrătoare consecutive. formatorii de piaţă pot proceda la actualizarea cotaţiei afişate în sistem. Societatea care se înregistrează ca formator de piaţă pentru loturi standard trebuie să îndeplinească următoarele două condiţii: • Să afişeze cotaţii pentru cantităţi mai mari sau cel puţin egale cu 200 acţiuni.N. În cazul în care în sistem sunt afişate cotaţii ferme de către cel puţin doi formatori de piaţă.

 Cotaţiile indicative sunt afişate la sfârşi şi ordonate în funcţie de preţul şi momentul introducerii acestora. al cărui procent este negociabil şi trebuie să se incadreze în plafonul maxim stabilit prin reglementările pieţei (8% în cazul Bursei Electronice RASDAQ). d) Tranzacţii încrucişate. Ecranul de cotaţii poate fi vizualizat de toate categoriile de utilizatori. • Ecranul de ofertă(ASK). unde preţurile sun afişate în ordine descrescătoare. Toate tranzacţiile derulate la Bursa Electronică RASDAQ sunt supuse regulii „celei mai bune execuţii”. Cotaţiile ferme sunt afişate pe trei ecrane: • Ecranul de cerere(BID). se pot realiza patru tipuri de tranzacţii: a) Tranzacţia de agent.Preţul la care o societate de servicii de investiţii financiare formatoare de piaţă „este gata” să cumpere o valoare mobiliară se numeşte „cotaţie fermă de cumpărare”(BID). cotaţiile de vânzare. unde preţurile sun afişate în ordine crescătoare. • Ecranul combinat(BID-ASK). traderii percep de la clienţii lor un comision. b) Tranzacţia de dealer este o tranzacţie care implică portofoliul propriu al intermediarului. b) Tranzacţia de dealer. traderul la care acesta îşi are deschis contul şi o societate de servicii de investiţii financiare cu care traderul negociază în numele clientului. Tipuri de tranzacţii. tranzacţia de dealer fără risc şi tranzacţiile încrucişate sunt tranzacţii de tip ONE. Pentru astfel de tranzacţii.3. La o tranzacţie de agent participă clientul. fără a fi implicate valori mobiliare aflate în portofoliul societăţii. iar preţul la care „este gata” să vândă se numeşte „cotaţie fermă de vânzare”(ASK). c) Tranzacţia de dealer fără risc. Ordonarea cotaţiilor într-un ecran combinat se face cu respectarea următoarelor reguli:  Cotaţiile ferme au prioritate faţă de cotaţiile indicative. La Bursa Electronică RASDAQ. societatea de servicii de investiţii financiare cumpără acţiuni de la clientul 9 . care afişează în partea stângă cotaţiile de cumpărare.  Cotaţiile femre introduse de formatorii de piaţă pentru loturi standard sau disparate sunt ordonate în funcţie de preţul şi momentul introducerii lor. Tranzacţia de dealer. 4. potrivit căreia intermediarii (traderii) trebuie să obţină pentru clienţii lor cel mai bun preţ al pieţei. a) Tranzacţia de agent (TWO SIDE) este tranzacţia efectuată de trader în numele clientului. În acest caz. iar în partea dreaptă.

Aceste tranzacţii sunt considerate fără risc.  Tranzacţiile rezultă din obligaţii legale (de exemplu. între un membru şi un client sau între doi clienţi ai aceluiaşi membru. este necesară difuzarea publică a tranzacţiilor efectuate de societăţile de servicii de investiţii financiare participante la sistemul de tranzacţionare. confirmarea. decontarea şi În vederea asigurării transparenţei operaţiunilor derulate la Bursa Electronică RASDAQ. d) Tranzacţiile încrucişate (cross) sunt acele tranzacţii intermediate de o societate de servicii de investiţii financiare unde atât cumpărătorul cât şi vânzătorul sunt clienţi proprii. c) Tranzacţia de dealer fără risc este tranzacţia în cadrul căreia onorarea ordinelor clienţilor nu se efectuează din portofoliul propriu al societăţii de servicii de investiţii financiare. Câştigul societăţii îl reprezintă partea din preţul de cumpărare (BID) reţinută la propriile cumpărări. respectiv. Obligaţia întocmirii raportului de tranzacţionare este supusă următoarelor reguli:  Dacă tranzacţia a fost realizată între doi membri şi ambii sunt înregistraţi ca formatori de piaţă. membrii participanţi la sistem sunt obligaţi ca într-un interval de două minute de la momentul ajungerii la un acord între vânzător şi cumpărător cu privire la termenii unei tranzacţii la valorile mobiliare respective. deoarece există întotdeauna un ordin echivalent din partea clientului. fie datorită faptului că nu doreşte să cumpere pentru portofoliul propriu acţiunile vândute de un client.  Tranzacţiile sunt efectuate cu titlu de cadou sau donaţie pentru o organizaţie de caritate recunoscută oficial. cu obligaţia respectării regulii „celei mai bune execuţii”. obligaţia de raportare revine membrului de vânzător. Comisionul este în acest caz perceput de la fiecare dintre cei doi clienţi. partea adăugată la preţul de vânzare (ASK) la propriile vânzări.său pentru completarea propriului portofoliu sau vinde acţiuni din acesta către clienţi. Nu este obligatorie întocmirea şi transmiterea raportului de tranzacţionare în cazul în care:  Tranzacţiile reprezintă o parte a unei oferte publice primare sau secundare sau sunt plasamente private de valori mobiliare. în calitate de membri. În cazul tranzacţiilor încrucişate. Astfel. etc. 4. 10 . decontarea se poate realiza într-un timp mai scurt. Tranzacţia de dealer este raportată de către societatea de servicii de investiţii financiare la preţul care a reprezentat baza de calcul a reducerii sau a adaosului.4 . fie din cauza faptului că societatea nu deţine titlurile respective în portofoliu. Această obligaţie este valabilă pentru următoarele tipuri de tranzacţii: • Tranzacţii negociate între societăţile de servicii de investiţii financiare. ele sunt rezultatul unei hotărâri judecătoreşti sau sunt primite ca moştenire). înregistrarea tranzacţiilor. Raportarea. • Tranzacţii care nu implică negocierea computerizată. deoarece ele nu implică existenţa unui depozitar.

Un indicator de întârziere şi ora execuţiei. Numai tranzacţiile cu statutul „Acceptat-Comparat” vor fi trimise spre decontare la Depozitar(SNCDD). Acesta trebuie să răspundă introducând în sistem unul din următoarele răspunsuri:  Acceptarea termenilor tranzacţiei raportate. adaosul.Simbolul valorii mobiliare. . raportarea trebuie făcută de membru. În acest caz. Confirmarea tranzacţiilor se realizează numai dacă sunt implicaţi membri diferiţi. .  Respingerea termenilor tranzacţiei raportate. obligaţia de raportare revine formatorului de piaţă. Confirmarea de către celălalt membru sau contraparte trebuie efectuată întrun interval de cinci minute de la raportare.Volumul tranzaţiei. statutul tranzacţiei va fi „Acceptat-Unilateral”. din care nici unul nu este înregistrat ca formator de piaţă.N.  11 . din care numai unul este înregistrat ca formator de piaţă.Dacă tranzacţia a fost realizată între doi membri. Pe măsură ce acestea sunt identificate. reducerea sau orice alte taxe aferente tranzacţiei).  Respingerea termenilor tranzacţiei raportate. .S.V. membrul va transmite Depozitarului toate informaţiile şi/sau documentele necesare pentru înregistrarea transferului de proprietate între părţile implicate. obligaţia de raportare revine membrului vânzător. statutul lor va fi „Acceptat-Comparat” şi va fi afişat la funcţia „Comparaţii”. membrul care primeşte termenii modifcaţi trebuie să răspundă în termen de 30 de minute pentru efectuarea confirmării. Procesul de compensare.Un simbol care indică dacă cel care face raportarea a efectuat tranzacţia ca agent sau dealer.M. Raportarea tranzacţiilor este urmată de confirmare.Alte informaţii pe care le poate solicita A. Rapoartele de tranzacţionare şi confirmările intră în baza de date a sistemului.Identitatea membrului care reprezintă cealaltă parte a tranzacţiei. decontare şi depozitare a valorilor mobiliare are loc între societatea de servicii de investiţii financiare şi Depozitar. în cazul rapoartelor de tranzacţionare introduse în sistem la mai mult de două minute de la executarea tranzacţiei.Un simbol care indică natura tranzacţiei efectuate de cel care face raportarea. .  Dacă tranzacţia a fost realizată între doi membri. În cazul în care are loc o tranzacţie între un membru şi un non-participant la sistem. Un raport de tranzacţionare cuprinde următoarele informaţii: . . Societatea Naţională de Compensare.  Dacă tranzacţia a fost realizată între membru şi un nemembru. obligaţia de raportare revine membrului. În acest caz. însoţită de propunerea de modificare a termenilor. . în vederea compensării şi decontării acestora. .Preţul per unitate (exclusiv comisionul.  Dacă un membru satisface simultan ordinele de cumpărare şi vânzare a doi sau mai mulţi clienţi.

a) Fluxul de transfer al banilor de la cumpărător la vânzător. la rândul său. suma de plată.  Fluxul de transfer al valorilor mobiliare de la vânzător la cumpărător. Închiderea circuitului de transfer. Fiecare societate de servicii de investiţii financiare are deschis la SNCDD cel puţin un cont care are. Această structurare a contului are în vedere nu numai optimizarea evidenţei. A doua zi (T+1) SNCDD va efectua repartizarea plăţilor pe băncile de decontare şi în cadrul acestora pe fiecare societate de servicii de investiţii financiare în parte. Aceste operaţiuni se derulează pe parcursul celor 3 zile de la data tranzacţionării. La sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare T. şi anume:  Separarea valorilor mobiliare care se află în proprietatea clienţilor. 3 subconturi: • Subcontul agregat(SEG).Depozitare şi Decontare are rolul de a înregistra toate tranzacţiile executate între utilizatorii direcţi pe piaţă. unde sunt înregistrate valorile mobiliare proprii ale societăţii şi prin intermediul căruia are loc decontarea. SNCDD va primi de la băncile de decontare debitoare o copie de pe ordinul de plată care este trimis la BNR. de cele aflate în proprietatea societăţii. conform raportărilor primite de la Sistemul de tranzacţionare RASDAQ. unde sunt înregistrate global valorile mobiliare ale clienţilor. În baza acesteia. SNCDD va întocmi ordine de plată şi Balanţa pentru decontarea finală a operaţiunilor.  Evitarea folosirii abuzive de către societate a valorilor mobiliare care aparţin clienţilor. în baza cărora BNR va vira suma respectivă defalcat în conturile băncilor creditoare (conform balanţei). BNR va transmite SNCDD confirmarea de decontare finală prin care se precizează că s-a efectuat transferul irevocabil al fondurilor 12 . suma de primit în favoarea contului special al SNCDD. cantitatea cumpărată-vândută (canmtitatea vândută se înscrie cu „-”). Ambele fluxuri se declanşează simultan în procesul decontării şi presupun existenţa mai multor operaţiuni succesive. • Subcontul FREE. care cuprinde : denumirea băncii. SNCDD întocmeşte Raportul de decontare al zilei T. precum şi suma netă de plătit sau de primit pe total şi pentru fiecare acţiune în parte. ci şi realizarea a 2 obiective majore. BNR va vira suma respectivă în contul special al SNCDD. destinat unor opraţiunii speciale. sistemul automat RASDAQ proceseză pentru fiecare societate de servicii de investiţii financiare în parte Raportul de Tranzacţionare. Sistemul de decontare folosit de RASDAQ este unul de livrare contra plată. numărul de cont al BNR. În cea de-a 3-a zi de la tranzacţionare (T+3). cu rol de tranzit. Pe de altă parte. pe care îl trimite la SNCDD. • Subcontul TRANSFER-IN. Totodată. adică încheierea actului de vânzare-cumpărare la Bursa Electronică RASDAQ este o activitate complexă care durează 3 zile de la momentul în care ordinul a ajuns în şedinţa de tranzacţionare (momentul T). Aceasta presupune existenţa a 2 fluxuri de transfer între cumpărător şi vânzător:  Fluxul de transfer al banilor de la cumpărător la vânzător. Acest raport cuprinde date referitoare la denumirea acţiunii.

pe numele acţionarului vânzător. pot fi transferate la registru. b) Fluxul de transfer al valorilor mobiliare de la vânzător la cumpărător. în funcţie de momentul în care societatea de servicii de investiţii financiare va transfera acţiunile de la registru în contul său deschis la SNCDD.T-IN la SNCDD. La momentul (T-1) sau T banca custode transferă valorile mobiliare din contul său la SNCDD în contul SVM vânzătoare . acţiunile au trecut pe tot parcursul acestui circuit dintr-un cont în altul. În ambele situaţii. la SNCDD în contul SVM-SEG. Dacă acţiunile care urmeză a fi vândute se află la un registru independent. Dacă tranzacţia s-a efectuat. acţiunile pot fi păstrate în custodia SVM-ului. mişcarea valorilor mobiliare începe în ziua T sau chiar înainte (T-1) de la data tranzacţionării. Din acest moment. Dacă tranzacţia s-a efectuat la momentul (T+2). Extrasul de cont pe care îl eliberează BNR în favoarea SNCDD cuprinde mişcările din debitul şi creditul contului special de decontare finală. ci doar în custodia lor. la alegerea clientului. RRA) sau la o bancă custode. în intervalul (T+2)-(T+3) sistemul SNCDD va transfera automat toate poziţiile SVM vânzător – FREE în SVM cumpărător – FREE. După cum s-a putut constata. 13 . pe numele propriu al clientului sau pot fi trecute în custodia unei bănci custode. dar nu s-au aflat nici un moment în proprietatea acestora. a doua zi (T+2) societatea de servicii de investiţii financiare va efectua transferul din SVM-SEG în SVM-FREE. societatea de servicii de investiţii financiare care reprezintă vânzătorul va verifica existenţa acţiunilor la registrul independent şi va efectua transferul acestora de la Registru – din contul clientului. adică fluxurile de intrare în acest cont şi respectiv. Această măsură are în vedere protejarea pieţei de riscurile legate de nerespectarea angajamentelor asumate de părţi. Acest lucru este necesar deoarece în acest moment la Bursa Electronică RASDAQ funcţionează regula prefinanţării operaţiunilor. După confirmarea tranzacţiei. societatea de servicii de investiţii financiare care primeşte ordinul de vânzare a acestora verifică existenţa valorilor mobiliare la banca custode şi numai după aceea efectuează tranzacţia. Dacă acţiunile ce urmează a fi vândute se află la banca custode. înaintea efectuării tranzacţiei. În ziua T sau (T-1). cele de ieşire din acest cont. În intervalul (T+2)-(T+3) sistemul SNCDD va transfera automat toate poziţiile SVM vânzătoare – FREE în SVM cumpărătoare – FREE.băneşti. de la o instituţie la alta. în ziua (T+3) societatea de servicii de investiţii financiare cumpărătoare va prelua valorile mobiliare aflate în poziţiile sale FREE şi le va transfera în funcţie de cerinţele clientului cumpărător. conform procedurii prezentate anterior. SVM vânzătoare va efectua transferul din SVM – T-IN în SVM-FREE. potrivit căreia activele trebuie să se gasească în contul societăţilor de servicii de investiţii financiare înainte de efectuarea tranzacţiilor (la cumpărarea acţiunilor banii trebuie să se gasească în contul societăţilor de servicii de investiţii financiare iar la vânzarea acţiunilor titlurile trebuie să se găsească în contul aceleiaşi societăţi). Acţiunile care urmează a fi vândute se pot afla fie la un registru independent (de ex.

Indicii Pieţei RASDAQ Pentru Bursa Electronică RASDAQ.Datele cu privire la deţinerile investitorilor (bani sau valori mobiliare) sunt evidenţiate în „Extrasul de cont”. Clientul poate solicita în orice moment retragerea banilor sau a valorilor mobiliare.  Un subsistem de indici pornea de la localizarea geografică.  Un subsistem de indici pleca de la grupări ale societăţilor după capitalul social. sistemul de indici a fost conceput mai aparte:  Indicele RASDAQ Compozit (RASDAQ-C) ia în calcul toate societăţile listate pe piaţă. document care este eliberat de societatea de servicii de investiţii financiare care acţionează în calitate de custode. de banca custode sau de registrele independente şi care dovedeşte faptul că clientul respectiv este proprietarul valorilor respective. familia de indici cu acelaşi nume a fost lansată pe 3 august 1998. 14 . În cazul acţiunilor vândute. având ca dată de referinţă 31 iulie 1998 şi valoarea de start 1000 de puncte. 5. contravaloarea acestora se poate găsi în contuirle deschise de lienţi la societăţile de servicii de investiţii financiare sau la băncile custode.  Indicele RASDAQ 50 cuprindea societăţile cele mai importante.  Un subsitem de indici sectoriali avea în vedere delimitări în funcţie de sectorul de activitate. Având în vedere diversitatea şi complexitatea situaţiilor firmelor listate la BER.

Având în componenţă toate societăţile comerciale cotate la categoria a II-a a BER. • RAQ II. • wfio . odată cu reforma peţei RASDAQ şi transformarea în Bursa Eelctronică RASDAQ. structura sistemului de indici RASDAQ s-a modificat. Elementele ce definesc calculaţia sunt: • pio . • Do . incluzând societăţile comerciale listate la categoria I a BER. • pit . • wfit . cât şi asupra unor grupuri sau sectoare specifice vizate.1.O astfel de structurare a informaţiei reflectată prin indicii bursieri s-a considerat că va oferi în acelaşi timp o imagine atât asupra tendinţei evoluţiei globale a evoluţiei preţurilor. 15 . revizuit pe baza zilnică.factorul de ponderare corespunzător emitentului i la data curentă. Ulterior. indicele RASDAQ COMPOZIT se încadrează în familia de indici bursieri ponderaţi prin capitalizarea de piaţă. METODA DE CALCUL: Din punct de vedere al metodologiei de calcul.preţul de închidere al acţiunilor societăţii i în ziua de referinţă (t=0). şi din 28 octombrie 2002. 5.divizorul în momentul de referinţă. RASDAQ-C NUME INDICE: RASDAQ-C (RASDAQ Compozit) DATĂ LANSARE: 31 Iulie 1998 NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil VALOARE INIŢIALĂ: 1000 puncte ACTUALIZARE: oricând este necesar. SCOP: Indicele RASDAQ Compozit include în calculaţie toate societăţile tranzacţionate în Piaţa RASDAQ şi urmăreşte sintetizarea tendinţei globale a preţurilor acţiunilor. pe lângă indicele RASDAQ-C există alţi 2 indici: • RAQ I.factorul de ponderare corespunzător emitentului i în şedinţa de tranzacţionare de referinţă.preţul ultimei tranzacţii realizate cu acţiunile societăţii i .

ca urmare factorul de ponderare pentru un simbol poate fi: • • numărul de acţiuni corespunzătoare simbolului respectiv. modificări în capitalul social. METODE DE AJUSTARE A INDICELUI: Pentru a compensa efectele generate asupra indicelui RASDAQ Compozit în faţa diverselor procese economice ca: divizări/consolidări de acţiuni. REGULI DE SELECTARE A SOCIETĂŢILOR ÎN PORTOFOLIUL INDICELUI: • singura condiţie pentru ca un emitent să fie inclus în RASDAQ-C este tranzacţionarea acţiunilor sale în Piaţa RASDAQ. se folosesc următoarele metode de ajustare: • modificarea factorilor de ponderare astfel încât nici unul din simboluri să nu depăşească 25% ca pondere în indice.valoarea curentă a indicelui. dacă ponderea capitalizării simbolului depăşeşte limita procentuală de 25%. dacă ponderea capitalizării acestuia în capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice este sub 25% . • Io . • N . • It . Participarea unui simbol în indice este limitată la 25% din totalul capitalizării simbolurilor incluse în RASDAQ-C. ELEMENTE CARE DETERMINĂ AJUSTAREA: Principalele tipuri de evenimente care pot determina ajustări ale indicelui: 16 . fuziuni.valoarea iniţială a indicelui.numărul de societăţi comerciale cuprinse în portofoliul indexului. un număr ajustat. astfel încât pit * wfit să reprezinte 25% din capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice.divizorul la data curentă. lichidări. • modificarea divizorului.• Dt .

5. revizuit pe baza zilnică. SCOP: RAQ-I a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelenţă în Piaţa RASDAQ. METODE DE AJUSTARE A INDICELUI: Aceleaşi cu cele utilizate în calculul RASDAQ-C. RAQ-I NUME INDICE: RAQ .I DATĂ LANSARE: 28 Octombrie 2002 NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil VALOARE INIŢIALĂ: 1079. pentru a reflecta evoluţia de ansamblu a preţurilor emitenţilor de top listaţi în Piaţa RASDAQ pe Categoria I.2. • modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depaşească limita de 25% din capitalizarea totală a pieţei. • modificarea componentei indicelui prin listări / delistări. METODA DE CALCUL: Aceeaşi cu cea utilizată pentru calculul RASDAQ -C.216 puncte ACTUALIZARE: oricând este necesar. • divizări sau consolidări. ELEMENTE CARE DETERMINĂ AJUSTAREA: Principalele tipuri de evenimente care pot determina ajustări ale indicelui: • modificări de capital (majorări / diminuări ).• modificări de capital (majorări / diminuări ). REGULI DE SELECTARE A SOCIETĂŢILOR ÎN PORTOFOLIUL INDICELUI: • singura condiţie pentru ca un emitent să fie inclus în RAQ-I este listarea pe Piaţa RASDAQ în Categoria I. 17 .

3.216 puncte ACTUALIZARE: oricând este necesar. ELEMENTE CARE DETERMINĂ AJUSTAREA: Principalele tipuri de evenimente care pot determina ajustări ale indicelui: • modificări de capital (majorări / diminuări ). RAQ-II NUME INDICE: RAQ . METODE DE AJUSTARE A INDICELUI: Aceleaşi cu cele utilizate în calculul RASDAQ-C. pentru a reflecta evoluţia de ansamblu a preţurilor emitenţilor de top listaţi în Piaţa RASDAQ pe Categoria II. 18 .• • divizări sau consolidări. • modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depăşească limita de 25% din capitalizarea totală a emitenţilor de pe Categoria I. 5.II DATĂ LANSARE: 28 Octombrie 2002 NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil VALOARE INIŢIALĂ: 1079. REGULI DE SELECTARE A SOCIETĂŢILOR ÎN PORTOFOLIUL INDICELUI: • singura condiţie pentru ca un emitent să fie inclus în RAQ-II este listarea pe Piaţa RASDAQ în Categoria II. revizuit pe baza zilnică. modificarea componenţei indicelui prin promovarea / retrogradarea emitenţilor pe /de pe Categoria I. SCOP: RAQ-II a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelenţă în Piaţa RASDAQ. METODA DE CALCUL: Aceeaşi cu cea utilizată pentru calculul RASDAQ -C.

Deşi valorile capitalizării şi ale indicilor au fluctuat în mod firesc. 6.8 milioane lei în finalul anului 2006 (o creştere de 400. în a doua parte a anului în care BVB a fost afectată de criza internaţională. 19 . pe reducerea numărului de societăţi listate pe această piaţă.• divizări sau consolidări. • modificarea componenţei indicelui prin promovarea / retrogradarea emitenţilor pe /de pe Categoria II. Analiştii pieţei au pus interesul sporit faţă acest sector pe seama intrării unor fonduri de investiţii în acţionariatul unor societăţi. valoarea tranzacţiilor a crescut continuu în al doilea semestru al anului. • modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depaşească limita de 25% din capitalizarea totală a emitenţilor de pe Categoria II. Pe acest fundal. aici efectul pare a nu fi fost resimţit. Astfel. valoarea tranzacţiilor a fost de 4244.7%). Perspectivele Pieţei RASDAQ în anul 2008. majorându-se cu 127. faţă de 847.9% faţă de decembrie 2006. concurând întro oarecare măsură companiile listate la BVB. a faptului că unele companii mai mici ar putea avea perspective mai mari de dezvoltare. Capitalizarea a ajuns la 24410. În plus. în contexul realizărilor din 2007 Piaţa RASDAQ a cunoscut cea mai importantă creştere a ultimilor ani.0 milioane lei.6 milioane lei. a crescut valoarea de piaţă a unor societăţi tranzacţionate la Rasdaq. dar şi pe speranţa de câştig mărit.

ceea ce reprezintă o creştere de 96. • RAQ-I a atins 4496.2 puncte. care practic s-a dublat faţă de nivelul atins în 2006. • RAQ-II a atins 8201.5%.6 puncte. 20 . majorându-se cu 67.9 puncte.1%.Toţi indicii RASDAQ au cunoscut aprecieri importante în anul care s-a încheiat: • Indicele RASDAQ-C a atins 4628.

dar neavând resursele necesare de a se ridica pe un loc superior în această ierarhie. Pe termen scurt. ca şi preferinţele investitorilor manifestate mai ales în ultima parte a anului – în special atenţia deosebită îndreptată către Rasdaq. Spre sfârşitul anului a avut loc singura ofertă publică iniţială încheiată. care a fost mai mare decât s-a anticipat anterior. ocupând aceeaşi poziţie ca în anii precedenţi. având în vedere că situaţia internaţională continuă să fie negativă. În contextul pieţelor învecinate. Pentru perioada următoare. situaţia de pe pieţele internaţionale şi integrarea din ce în ce mai vizibilă a bursei bucureştene în circuitul mondial. se speră că fondurile de administrare a pensiilor private obligatorii vor atrage capital. dar şi spre acţiuni. 21 . în anul 2007 România s-a menţinut pe trendul anilor anteriori. deşi a fost anunţată intenţia de a se lista la bursă unele companii din domeniul administrării transportului fluvial şi maritim şi aeroporturi. în special spre sectorul instrumentelor cu venit fix. La aceasta am adăugat şi influenţa pe care o va exercita deprecierea cea mai importantă din ultimii trei ani a monedei naţionale în raport cu moneda europeană. remarcându-se doar trecerea câtorva societăţi de pe Rasdaq pe piaţa reglementată. finalizată în luna ianuarie 2008. acţiunile urmând a intra la tranzacţionare în 2008 şi s-a derulat cea a Casei de Bucovina – Club de Munte.Previziuni În realizarea prognozei pentru anul 2008 s-au luat în calcul tendinţele indicatorilor specifici pieţei de-a lungul întregului an. este puţin probabil să aibă loc noi listări de mare amploare. în special datorită impactului crizei creditelor ipotecare. structura pe sectoare de activitate a companiilor prezente pe BVB şi corelaţia cu indicatorii economici pentru aceste sectoare. În anul care a trecut un element negativ l-a constituit lipsa ofertelor publice. În estimarea evoluţiei din acest an a fost luat în calcul faptul că anul 2008 debutează sub auspicii nefavorabile. a societăţii Transgaz. Fondul Monetar Internaţional a anunţat că îşi va reduce estimările privind creşterea economică pentru anul 2008 pentru Statele Unite şiEuropa.

Luând în calcul cele arătate mai sus. afectat de criza internaţională. iar 2007 a fost dominat de două perioade de declin (cea din luna august putând fi considerată majoră). aşa cum am arătat în prezentarea generală. printre specialişti pieţei de 22 .2006 au fost ani cu creşteri importante.Structura companiilor listate la BVB va continua să fie nereprezentativă la scara economiei româneşti. observându-se. dacă perturbările de pe plan internaţional vor continua. preferinţa acestora către vânzare în detrimentul cumpărărilor de acţiuni. În ciuda acestui fapt. e posibil ca în acest an participarea acestora pe piaţa românească să se diminueze. fiind posibil ca preferinţele investitorilor să se îndrepte tot către sectorul financiar-bancar. situaţia pozitivă din prima parte a anului a făcut. ponderea acestora în ceea ce priveşte cumpărările de acţiuni în totalul cumpărărilor să crească. În exerciţiul de prognoză s-a luat în considerare şi evoluţia din anii anteriori. începând cu luna august. În ultimii ani au existat păreri. Anii 2004 . În anul 2007. comportamentul investitorilor străini la BVB a fost. similar anilor anteriori. ca la nivelul întregului an.

existând percepţia unui transfer al capitalului de pe o piaţă pe cealaltă. estimăm ca anul 2008 să nu fie foarte spectaculos. existând premisele unei evoluţii deosebite. Ne aşteptăm la o capitalizare totală pe cele două pieţe în jurul valorii de 125 miliarde lei şi creşteri sub nivelul celor din anul 2007 la ceilalţi indicatori. apreciem faptul că piaţa românească are în continuare potenţial. În ceea ce priveşte piaţă RASDAQ. cu dinamici chiar mai mici decât cele din anul trecut. dar şi oferta acesteia trebuie să fie pe măsură. înregistrate de la începutul anului 2008. Apreciem că trebuie continuate eforturile de popularizare a bursei în rândul populaţiei şi în special al companiilor. în perioada post-criză financiară aceste rezultate par a nu mai fi fost atractive pentru investitorii străini. de continuare a performanţelor din a doua parte a anului. aşa cum am arătat mai sus. care au arătat că valoarea de piaţă a unor companii este supra-evaluată. 23 . dar considerente de prudenţialitate ne fac să fim moderaţi în ceea ce priveşte indicatorii săi. Pe de altă parte. Simultan. iar mediul internaţional favorabil. în sprijinul acestei idei venind nivelele scăzute. De aceea. s-ar putea să asistăm la încheierea unui ciclu de dezvoltare al BVB.capital. aprecierea acesteia pare să continue. în ultima parte a anului trecut la BVB indicatorii şi-au pierdut din amploare. În consecinţă. Ca o concluzie. puţin promiţătoare. în schimb cei referitori la segmentul Rasdaq s-au majorat foarte mult. deşi rezultatele financiare periodice au fost bune. în declin continuu.

.......... 19 Perspectivele Pieţei RASDAQ în anul 2008........CUPRINS Caracteristicile pieţelor extrabursiere .............. Stoica................ O........... Pieţe de capital şi Tranzacţii bursiere................................................................... Pieţe de capital şi burse de valori......... 6 Mecanismul derulării tranzacţiilor la Bursa Electronică RASDAQ.................... 10 Raportarea... Ed................. G...................... M...... 9 Tipuri de tranzacţii ...................................... 4 Sistemul de tranzacţionare RASDAQ .................... Bucureşti 1997......................... Darda................................................................................. Ghilic Micu................................20 BIBLIOGRAFIE 1................................................ I............ Prisacariu............................................................... 2.......... 24 ..... 3 Componentele şi intermediarii Bursei Electronice RASDAQ ..... Didactică şi Pedagogică........................................ în contexul realizărilor din 2007 ............ Iaşi 2005................. Bursa de valori....................................................... ............ decontarea şi înregistrarea tranzacţiilor............ Sedcom Libris.................. 3............ 7 Condiţii de listare a acţiunilor la Bursa Electronică RASDAQ..............16 RASDAQ-C .................................7 Sistemul de cotaţii .......... Bucureşti 1997.... 18 RAQ-II ........................................................................ Economică....... V.... Dornescu..................... Ed............. Stancu..... confirmarea............. Anghelache...................... B....... 16 RAQ-I ............... Ed.11 Indicii Pieţei RASDAQ.............................. N..............................................

www.ro 5.ro 25 .cnvm.4.bvb. www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->