MUNTII APUSENI

1. Caracteristici generale
1.1. Localizare si relief Cuprinsi intre dealurile domoale ale Depresiunii Transilvaniei si Campia Tisei, Muntii Apuseni formeaza veriga ce inchide spre vest arcul carpatic romanesc. Ocupand o suprafata de circa 20.000 km patrati, ei apar ca o insula muntoasa de forma aproape rotunda. Niciunde in Carpatii Romaniei alcatuirea geologica nu se face mai resimtita in relief ca si in Muntii Apuseni unde subsolul este un mosaic de formatiuni geologice de toate tipurile si de toate varstele. Aici de intalnesc sisturi cristaline, calcare si conglomerate, gresii , argile, si toata gama de roci eruptive, de-a lungul intregii scari a tipului geologic, de la Proteozoic la Cuaternar. Acestei mari diversitati de constructie a solului ii corespunde o tot atat de mare varietate a reliefului. In Muntii Apuseni se alatura plaiurile domoale, platourile alpine, conurile vulcanice, crestele zimtuite si peretii verticali. Ele vor determina atat o diversitate de ordin peiagistic, cat mai ales conditii nuantate sub raportul ppularii si al modului de utilizare agricola a terenurilor. Accesibilitatea ridicata va face posibila popularea intense ceea ce le va atrage atributul de ce mai umanizata unitate carpatica. Desi se considera ca cele doua grupe ale Apusenilor (Nordici si Sudici) au evoluat diferit, relieful lor seaman sub numeroase aspect. Astfel, partea central, ce mai inalta si masiva, este alcatuita din Muntii Bihor (1849m in Varful Cucurbata) veritabil nod orografic, constituit din roci cristaline paleozoice intens metamorfozate pe care a fost sculptat un relief de culmi semete, massive. Lor li se asociaza formatiuni sedimentare mezozoice, in special calcare, roci solubile in care au fost modelate veritabile carstoplene (Padis, Scarisoara-Ocoale) cu cel mai spectaculos relief carstic din Romania. Aici sunt localizate complexul carstic Cetatile Ponorului, o multime de pesteri deosebite prin speleotemele pe care le adapostesc, ghetari fosili cum este Ghetarul de la Scarisoara cu o varsta de peste 3000 de ani, chei spectaculoase (Galbenei, Orandusei, Somesului Cald, Sighistelului, etc.), cascade (Saritoarea Iedutului, Valul Miresei, Iadolina, Moara dracului, Varciog, Rachitele etc.), avene (Cetatea Radesei, Bortigul, Gemanata, Din Sesuri, Hoanca mare din Grumazul Batranei). In extensia estica a Muntilor Bihor se inalta masivul Gaina (1467m), iar la nord- est Masivul Gilaul Mare (1821m).

Extremitatea sud-vestica a regiunii revine Muntilor Zarnand, cristalini cu altitudini modeste, continuati spre est cu Muntii Metaliferiunde mozaicul petrograic atinge paroxismul. Aici se afla blocuri cristaline asociate cu maguri vulcanice sau areale calcaroase. Zacamintele de aur (Brad, Rosia Montana, Baia de Aries) exploatate inca din antichitate, si cele de cupru (Rosia Poieni) justifica topical atribuit. La est de valea Ampoiului se desfasoara Muntii Trascaului, unde rocile ofiolitice flancheaza o culme calcaroasa prelunga (CIumerna-Bedeleu), traversata prin chei spectaculoase de apele Galdei, Rametiului, Ampoitei, Hasdatelor. Pentru Trascau Metaliferi, unic este relieful de massive isolate, klippe si olistolite (Pietrele Ampoitei, Valcanul, Piatra Bulzului, Bulzisor, Plotunul, Piatra Huedinului). De mare importanta peisagistica dar si sub aspect demographic sau economic este prezenta depresiunilor golf ale Vad-Borodului, Beiusului si Zarand-Gurahont-Brad, precum si depresiunile marginale ale Huedinului. Exista si trei pasuri care permit o buna accesibilitate, dupa cum urmeaza: Valisoara ( intre Depresiunea Brad si coridorul Muresului), Ciucea (intre Depresiunea Huedin si Depresiunea VadBorod), si Bucium ( intrecoridorul raului Ampoi si valea Ariesului).

1.2.Clima Climatul general este cel specific montan, cu manifestarea etajarii elementelor climatic,

temperaturi medii anuale de 2-6 grade C, si precipitatii abundente de 800-1000 mm anual. Versantul vestic, aflat sub directa influenta a maselor de aer vestice este mai umed (peste 1500 mm precipitatii annual la Stana de Vale). In opozitie pe latura sud-estica a Muntilor Apuseni masele de aer sunt foehnizate , ducand la cresterea usuara a temperaturii medii anuale si la scaderea cantitatiilor de precipitatii in culoarul depresionar Alba Iulia-Turda (500-700 mm). Depresiunile (Brad, Gurahont, Huedin, Vad-Borod) au un climat specific, cu frecvente fenomene de inversiune termica, nebulozitate ridicata, ceata.

1.3. Hidrografie Hidrografic, Muntii Apuseni sunt un adevarat castel de ape. Reteaua de drenaj este foarte densa datorita precipitatiilor abundente. Versantu vatic este drenat de cele trei Crisuri (Alb, Nrgru si Repede) si de Barcau, spre est de Somesul Mic, Aries si Ampoi. Potentialul hidroenergetic bogat

este valorificat prin lacurile de acumulare, realizate pe Somesul Cald (Tarnita, Fantanele-Belis), Iada (Lesu), Valea Draganului (Floroiu). Apele subterane cuprind panze freatice lipsite de continuitate, arealele carstice determinand mari acumulari dreanate prin izbucuri (Galbenei, Tauz, Cotetui Dobrestilor, Bratcani, Izbandis). In regiunea de contact cu Dealurile si Campia de Vest, in lungul faliilor carpatice marginale apar apele termale mineralizate (Vata, Moneasa sau Geoagiu-Bai), de o mare importanta balneara.

1.4.Vegetatia si fauna Vegetatia naturala dominanta este cea de padure, cu etajul fagului si al coniferelor. O mare parte din economia traditional a populatiei autohtone, in deosebi cea din Tara Motilor, se bazeaza pe exploatarea si prelucrarea lemnului. Din cauza popularii continue vegetatia forestiera a fost exploatata, reducandu-se considerabil suprafetele ocupate cu paduri. Pajistile alpine din Biharia, Vladeasa sau Muntele Mare, au fost si ele afectate de sistemul de crestere a animalelor. Fauna padurilor montane cuprinde animale de interes cinegetic cum sunt ursul, cerbul si, la altitudini mai joase, veverita, caprioara, mistretul si numeroase pasari (mierla, ciocanitoarea, cinteza). Fauna acvatica este reprezentata de cea specifica apelor de munte, cu pastrav si lostrita.

1.5.Solurile Solurile sunt correlate cu conditiile petrografice, climatic si biogeografice. Astfel apar in succesiune cambisolurile favorizate de climatul umed si racoros si de vegetatia forestiera de foioase. La altitudini mai mari dominante sunt spodisolurile (prepodzoluri si podzoluri) sarace in humus. In depresiunile golf intalnim faeziomuri, sluri din clasa luvisoluri, si aluviosoluri, iar arealele calcaroase sunt prezente rendzinele. Dintre resursele subsolului de mare importanta sunt minereurile nemetalifere. Exploatarile auro-argentifere de pe valea Crisului Alb si din bazinul superior al Ariesului dateaza inca din perioada daco-romana. In present exploatarile sunt concentrate mai ales in Muntii Metaliferi la Zlatna, Rosia Montana, Rosia Poieni, Cristior-Brad. In Muntii Padurea Craiului exista zacaminte de bauxite, iar in masivul Gilaul-Muntele Mare zacaminte de fier cu continut redus in metal. Diversitatea petrografica se remarca si in multitudinea de roci de constructive exploatate: granit, basalt, andezit, calcare, marmura, travertine,pietris si nisip. Activitatile industrial sunt legate in principal de resursele diponibile (lemn, minereuri, roci de contructie).

1.6. Demografie si asezari umane Conditiile natural relative favorabile pentru o zona Montana (numarul mare al depresiunilor si vailor, altitudini moderate, prezenta resurselor solului) au permis umanizarea accentuate a acestei ragiuni. Ca habitat uman, Mun ii Apuseni prezint unele deosebiri evidente fa de celelalte compartimente
majore ale Carpa ilor Romne ti. Aici se grupeaz peste 1266 de localit i (dintre care 16 cu caracter urban), nsumnd o popula ie de circa 674600 locuitori (n 2000, fa
2

de 700000 de locuitori la recens mntul din

1966), cu o densitate medie de 60 loc/km , ceea ce constituie o valoare demn de relevat (fiind vorba de o zon muntoas ).

Populatia este repartizata inegal in teritoriu, arii de concentrare inregistrandu-se in depresiunile golf (Beius, Nucet, Stei; Alesd; Sebis, Ineu, Gurahont), in culoarele marginale sau in zonele miniere (Brad, Abrud, Campeni, Zlatna) in vreme ce suprafete intens impadurite (Padis-Lumea Pierduta) sunt nepopulate. Asezarile rurale sunt crangurile care sunt sate mici (sub 500 locuitori) cu structura risipita. Din punt de vedere al functiei economice satele se incadreaza in categorii dintre cele mai diverse: miniere, forestiere, pastorale sau mixte. Asezarile urbane sunt vechi targuri sau centre miniere si in general, incadrabile in categoria oraselor mici. Principalul centru urban din spatial Muntilor Apuseni este orasul Campeni, al carui rol este determinat de pozitia relative central in cadrul regiunii, de potentialul de comunicatie, cat si de rolul istoric.

1.7.Cai de comunicatie Caile de comunicatii sunt dense pentru o regiune Montana si sunt axate pe principalele vai. Muntii Puseni sunt traversati de un sector al magistralelor feroviare M3 (Boliga-Ciucea-Alesd) pe valea Crisului Repede si pasul Ciucea. Cateva cai ferate secundare patrund pe Crisul Alb (Ineu-Brad si de aici la Deva) sau pe Crisul Negru (Beius-Vascau), existand si perspective abilitarii si celei inguste (mocanita), pe valea Ariesului (de la Turda la Campeni si Abrud). Reteaua de drumuri se suprapune celei de cale ferata. Pe valea Crisului Repede, dinspre Oradea spre Cluj-Napoca este pozitionat drumul national de importanta europeana E60. Prin sudul Muntilor Apuseni, pe valea Muresului este prezenta o alta artera de importanta europeana E68 (Arad-Deva-Sebes spre Bucuresti). Din aceste artere importante si desprind sosele pe toate vaile importante (Aries, Ampoi, Crisul Negru, Crisul Alb).

2. Potentialul turistic 2.1. Cadrul natural Muntii Apuseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief, conditii climatice, rauri, lacuri, ape subterane, vegetatie si fauna, etc. Teritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat de resurse naturale, componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite de numar si densitate relativ mare si de valente estetice, stiintifice, recreative si educative superioare. Aceste valente au facut ca zestrea naturala a teritoriului, valorile sale originare, sa reprezinte si principalele elemente de atragere si retinere a turistilor. Principalul element atractiv il constituie relieful, valoarea sa turistica fiind amplificata si de particularitatile celorlalti factori geografici, clima, retea hidrografica, vegetatie, fauna. Sub acest aspect, cea mai interesanta este zona carstica a Muntilor Bihor care, prezinta cea mai spectaculoasa, interesanta si originala zona carstica din tara noastra, similara sau superioara unor zone carstice consacrate din Europa. Ea intruneste cele mai reprezentative formatiuni carstice de suprafata (doline, vai carstice, izbucuri, ponoare, sorburi etc.) si de adancime (pesteri, avene), unele din ele comparabile cu formatiuni similare din alte parti ale lumii, multe dintre aceste formatiuni reprezentand de altfel, obiectivele turistice majore ale Muntilor Apuseni, printre ele evidentiindu-se: - chei pitoresti si impresionante, precum sunt cele de pe Valea Garda Seaca (cheile Garda Seaca, Cerbului; Tauzului, Brusturului, Sohodolului, Gardisoara), de la Coiba Mica, pe valea Ordancusa, valea Ariesului Mare (cheile Mandrutului), Albacului, sau de la Zugai si Valea Stearpa; - pesteri de marimi diferite, cu formatiuni spectaculoase sau elemente de interes stiintific printre care: pesterile Ghetarul Scarisoara si Vartop, pesterile de pe Valea Garda Seaca sau din apropierea ei, Coiba Mare, Coliba Ghitului, Sura, Pestera cu Apa de la Fata Balacenii, izbucul Sura Apei, pe Valea Ordancusa (pe Zgurasti) Pestera lui Ionele, Pestera Ursilor etc; - izbucuri pe valea Garda Seaca (izbucul Tauzului, Coliba Ghiobului, Gura Apei); - cascade si praguri pitoresti, pe valea Gardisoara si Ariesul Mic (cascada Varciog); - ponoare, doline, lapezuriin depresiunea inchisa, ocoale, in imprejurimile catunelor Muntii Trascau sunt prezenti in teritoriu cu formatiunile calcaroase din versantul sudic al masivului Bedeleu, pesterile Huda lui Papara si Zmeilor, cheile Morilor, Ponorului, Bulzului si cascadele de pe vaile Poienii.

Muntii Metaliferi, care prezinta aspectele lor cele mai impunatoare in sectoarele cu relief carstic alcatuit din abrupturi spectaculoase create de vai sau varfuri izolate. Astfel atrag atentia abrupturile din Muntele Gaina, abrupturile calcaroase din dreapta Ariesului Mic si Muntele Vulcan, lapezuri, doline, pesteri (Stiubeni, Lelesti si "La Carja"), izbucuri, rezervatia naturala Dealul cu Melci, cascada Nemes, intalnite tot in acest masiv, etc. Pitorescul cadrului natural al zonei este sporit si de peisajele create de celelalte formatiuni geologice aflate in alcatuirea muntilor ce strajuiesc Valea Ariesului, retinand atentia in mod deosebit "claile" vulcanice ce domina formele in general montane ale ramurii estice (Muntii auriferi) a Muntilor Metaliferi, printre care Poienita, Detunatele (Goala si Flocoasa), Valcioiu si Gemenele. In morfologia de detaliu chiar si unele roci sedimentare din alcatuirea acestor munti au generat forme ce se impun in peisaj (stanci abrupte, varfuri ascutite, mici creste) cum ar fi Margaia de langa Lupsa, Negrileasa, Culmea Mogosului din Muntii Trascau. Frumusetile peisagistice constituie de asemenea o insemnata bogatie a Muntilor Apuseni, acestea gasindu-se in marea majoritate a zonelor de vai sau de culmi montane (Muntii Bihor in zona Vartop, comuna Arieseni, Muntele Mare, Muntii Trascau,). De la platoul Muntelui Gaina se zaresc in departare sesurile Aradului, extremitatile vestice ale Muntilor Apuseni, padurile de molid si de brad de la Dragu, Culmea Bihorului invecinat, cu cei 1848 m. ai sai, fermecatoarea vale a Crisului Alb cu satele ei, forma piramidala a Magurei, Varful Stramba, masivul plesuv al vulcanului si, in ultimul plan, dar nu mai putin insemnata, Detunata, cu coloanele ei de bazalt, monument al naturii. O atractie deosebita o constituie numeroasele fenomene hidrologice din zonele carstice. Dirijate in subteran prin sorburi si ponoare (frecvente in platourile carstice Scarisoara, Ghetari si Ocolis), apele strabat distante mari in interiorul calcarelor si reapar la suprafata prin guri de pestera, izvoare carstice sau izbucuri puternice (ex.: izbucurile Cotetul Dobrestilor, Taut si Gura Apei).

2.1.1.Rezervatiile naturale Rezervatiile naturale reprezinta un interes major atat pentru stiinta cat si pentru alte domenii. Prin ele se incearca pastrarea nealterata a monumentelor naturii si a speciilor periclitate. Muntii Apuseni se constituie ca o rezervatie naturala unitara si prezinta un potential turistic extraordinar prin elementele de unicitate pe care le detine in rezervatii. Ocrotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca: floarea de colt, intalnita pe stancile calcaroase din Muntii Bihor, Muntele Gaina, Muntele Mare si Muntii Trascau; strugurele ursului de

la Scarite-Belioara (Muntele Mare); pinul de pe stanca din albia Ariesului de la Salciua; "Fagul imparatului" de la Baia de Aries; frasinul de la Aiton, avand varsta de circa 300 de ani si circumferinta de 7 m. In cadrul faunei sunt declarate "monumente ale naturii" acvilele, corbii, pasarile insectivore. De asemenea, in zona Muntilor Apuseni se individualizeaza o serie de rezervatii naturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru turisti. a) Rezervatiile geologice: - Dealul cu melci (1 ha) se afla in vestul comunei Vidra, reprezentand un celebru recif senovian prin intinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea diversitate a organismelor. Forma dominanta o reprezinta melcul Acteonella cu speciile Gigantea si Lamavki Cenura, care, asa dupa cum apreciaza specialistii, se afla intr-un numar foarte mare, respectiv sute de mii de exemplare, acumulate pe un spatiu relativ restrans in marea senoviana (Cretacic superior), cu peste 70 milioane de ani in urma; - Detunata Goala si Detunata Flocoasa (24 ha) se constituie intr-o faimoasa rezervatie, remarcabila prin prezenta coloanelor de bazalt, de forma prismatic hexagonala. Aflate in nesfarsita "mare" de culmi ale Muntilor Metaliferi, aceste varfuri deja modeste ca altitudine, reprezinta puncte de puternica atractie pentru iubitorii naturii. In timp ce Detunata Flocoasa (1258 m), care isi datoreaza numele padurii de molid, nu ofera din cauza acesteia, posibilitatea examinarii structurii geologice Detunata Goala (1158 m) fiind lipsita partial de padure, dezvaluie spectaculoasa "anatomie" magmatica; - Complexul carstic Scarisoara (200 ha) este format dintr-un sistem exo-carstic cu o vale oarba ce are puncte de pierdere regresive si un sistem etajat de pesteri, rezultat in urma adancirii retelei hidrografice. Accesul in aceasta pestera se face printr-un aven care da intr-un sistem de galerii etajate insumand 2500 m lungime si o denivelare de 220 m. Unele galerii sunt active, apa disparand intr-un mic sifon, pentru a iesi la zi prin izbucul ce formeaza Paraul Politii, un afluent raului Garda. Un al doilea sistem de drenaj, complet fosil, se gaseste deasupra precedentului, fiind constituit din renumitele pesteri Scarisoara si Pojarul Politei. Intrarea in aceste pesteri se face prin avene, ambele avand decoratiuni de calcit extrem de bogate si de spectaculoase. Pestera Pojarul Politei se distinge prin formatiuni perlate (coralite) si cristalictite - un adevarat muzeu cristalografic, fiind socotita astfel pe buna dreptate una din cele mai frumoase pesteri din tara.

Faima pesterii Scarisoara este data de blocul de gheata fosila, avand grosime de 20 m si un volum de 40.000 mc, care se pastreaza de circa 3000 de ani. El este alcatuit din straturi succesive de iarna (gheata pura) si de vara (praf, frunze, crengi, conuri de rasinoase s.a.). Acest bloc este situat in marea sala a "Bisericii", de o parte a lui aflandu-se o adevarata lume de basm, cea data de stalagmitele si coloanele de gheata, iar de cealalta cascandu-se un abis care da spre Sala Mare, ce duce in rezervatia stiintifica, unde apar formatiuni concretionare de mari dimensiuni (draperii, stalagmite, domuri etc). Complexul carstic Scarisoara, pe langa faptul ca se constituie ca una dintre cele mai interesante formatiuni de acest gen din tara sub raport stiintific, prezinta totodata, datorita frumusetii sale, o deosebita atractivitate turistica, fiind absolut necesara amenajarea ei pentru vizitare. b) Rezervatii botanice: - Rezervatia naturala de la Scarisoara - Belioara este situata la o altitudine de 1350 m in nordul masivului calcaros cu acelasi nume din estul Muntelui Mare. Desi are caracter botanic, nu este lipsit de interes nici relieful carstic, in general relieful calcaros, ce se remarca prin peisaje de o mare spectaculozitate. Zona ocrotita este situata in partea superioara a masivului, avand aspectul unui platou. Aici cresc smocurile de ierbi tepoase, insotite de plante saxofile. In aceasta subasociatie regionala se remarca si argintica, precum si strugurii ursului, sau dupa numele dat de localnici sarbazele. Reprezentand specia caracteristica a rezervatiei, strugurii ursului se remarca printr-o insemnatate deosebita pentru procesele migrationale ale florei din Romania. De mare interes este si padurea de pe versantul nordic al masivului calcaros, unica in felul ei, alcatuita din molid, pin, ienupar si bradu-ciumei, cetena de negi si larice. Cu alte cuvinte, rezervatia Scarisoara - Belioara impresioneaza atat prin exceptionala importanta stiintifica, cat si prin frumusetea peisajului, dat in special de prezenta reliefului carstic; - Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si Muntele Mare, unde se gasesc cele mai inalte tinoave din tara, numite de moti "molhasuri". Situata la peste 1600 m, rezervatia este formata din muschii Sphagnum si Holytrichum, cu mai multe specii de Vaccinum si elemente arctice foarte rare, palcuri de Pinus mugho s.a. Molhasurile de la Capatana cuprind de asemenea numeroase alge, in varietati si forme noi; - Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.

c) Rezervatii forestiere: - Paduricea de larice de la Vildom este situata pe stancile calcaroase ale Muntilor Trascau, la sud de Aries. Laricele apare mai ales in locurile luminate, in palcuri sau arborete destramate. In timp ce in alte zone ale Carpatilor laricele creste la altitudini mai mari, corespunzatoare limitei superioare a etajului boreal, respectiv a coniferelor, in Muntii Trascau el se intalneste in cadrul etajului nemoral (al fagului). Este vorba de prezinta unei formatiuni relicte, ramasa aici din epoca glaciara; d) Rezervatii mixte: - Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura in bara de calcare jurasice, la jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, intre Buru si Tureni, culmea respectiva este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m. Avand peste 2900 m lungime, cheia este strajuita de pereti verticali ce ating inaltimi de peste 300 m si care pe alocuri sunt surplombati. Raul Hasdate coboara de la 460 m, cat are la intrarea in cheie, pana la 420, la iesire, realizand astfel o panta medie de 13 m/km. Deosebit de interesanta este fauna din rezervatia Cheile Turzii, dar mai ales flora intalnita aici. In timp ce in raul Hasdate traiesc specii comune de pesti si batracieni, fauna de pasari este in schimb foarte bine reprezentata, numarand 67 de specii, dintre cele mai interesante fiind cojoaica de munte, presura de stanca, acvila etc. Dintre mamifere, vulpea este cea mai comuna. Flora din Cheia Turzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru Romania, ci si pentru Europa. Interesanta este astfel, o specie specifica de usturoi, care constituie de altfel faima cheii, aceasta planta gasindu-se in afara tarii noastre numai in Turkestan. Pe langa importanta geologica-geomorfologica, Cheile Turzi se remarca si in raport biogeografic prin existenta unor specii de animale, dar mai ales de plante, deosebit de importante pentru stiinta. Astfel, toate componentele amintite mai sus fac din Cheile Turzii una dintre cele mai renumite rezervatii ale naturii. Zona Muntilor Apuseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura, care pot fi structurati dupa importanta lor in turismul balnear in: -ape minerale si termominerale; - lacuri si namoluri terapeutice; - plante medicinale; - factori climatici (aeroterapie si cura de teren); - cure de aeroionizare.

2.2. Resursele turistice antropice Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice, culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale oamenilor de pe vaile ce strabat Muntii Apuseni, manifestate de-a lungul timpului intr-o imbinare armonioasa cu natura. In zona Muntilor Apuseni se afla un tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil patrimoniu care atesta evolutia si continuitatea de munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si artei poporului roman. Tot acest fond cultural-istoric constituie o parte insemnata a ofertei turistice potentiale si o componenta a imaginii turistice nationale si internationale a Muntilor Apuseni. Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor Apuseni, cele mai reprezentative sunt: - Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste meleaguri: cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare etc.; - Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat, unele de notorietate mindiala ca: bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania; monumentele istorice din principalele orase-vechi capitale sau orase medievale; - Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national - muzeele judetene si orasenesti; - Marturiile civilizatiei si culturii populare (elemente de etnografie si folclor); arhitectura si tematica populara traditionala (Campeni, Salciua etc.); creatia artistica: mestesuguri, artizanat, ceramica, port popular, folclor literar, muzical si etnografic. Aceste elemente se concentreaza in principalele puncte etnografice ale zonei cercetate; - Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica, cultural-istorica, prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international; - Resursele turistice legate de activitatea ecnomica care includ la randul lor lucrari ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile de apa cu interes hidroenergetic (de pe Somesul Mic), hidrocentralele si alte obiective economice (Astileu, Tarnita etc.). Desigur, sunt si alte obiective eonomice si sociale care pot fi integrate intr-o anumita forma de turism specializat. Din multimea atractiilor antropice de interes pentru turism precizam:

- Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele de lemn specifice Tarii Motilor, zonei Buciumului si a mocanimii din Muntele Mare si la unele constructii tehnice (piue de apa sau mori), intalnite in mare numar pe vaile din Muntii Metaliferi, Muntele Mare etc. Toate variantele de case din cursul superior si mijlociu al Ariesului se caracterizea prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt, facut din sindrila si din paie. Multiplele detalii de constructie, de cele mai multe ori sculptate in lemn, confera arhitecturii acestora un pronuntat caracter arhaic original; - Portul popular, deosebit de pitoresc, purtat inca in mod frecvent, in special in zona OcolisSalciua si in Lupsa, sau in toata zona, cu ocazia sarbatorilor si targurilor; - Elementele de arta populara caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate, specifice Tarii Motilor; este vorba in special de: obiectele executate din lemn (tulnice, fluiere, dolnite, ciubere etc.), unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare ornate cu piele, cusaturi, unelte din metal cu ornamentatii; - Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni; - Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi impotriva impilarii, sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu impotriva exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si "Doamna Muntilor"; - Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor, prezente in majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor. Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin numeroasele marturii arheologice. Astfel in pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia Mica), de langa Salciua (Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost descoperite urme datand din paleolitic In aceeasi cheie se mai afla "Pestera Calastur", situata la cea mai mare cota, "Pestera Morarilor" (660 m) si "Pestera Binder" (520 m) care au fost populate de catre omul primitiv in paleoliticul mijlociu.

3. Forme de turism practicate in Muntii Apuseni

Elemente specifice concrete alcatuind formele de turism posibil a fi utilizate in arealele turistice ale Muntilor Apuseni sunt urmatoarele: - In cadrul Arealului de la Valea Crisului si Defileul Crisului Repede sunt posibile si se desfasoara ca forme de turism: turism de cunoastere, stiintific, speoturism, drumetie montana; prin amenajari corespunzatoare se pot practica: odihna, pescuitul si vanatoarea; - Arealul Meziadului ofera conditii pentru speoturism, turism stiintific si drumetie montana; este necesara amenajarea integrala a pesterii pentru vizitare; - Arealul Padis - Cetatile Ponorului are ca forma de turism dominanta speoturismul; sunt conditii pentru turism stiintific, drumetie montana, alpinism, vanatoare si pescuit sportiv, dar si pentru odihna, cu conditia amenajarii unor refugii montane sau a construirii unor cabane turistice pentru a asigura un sejur mai indelungat; - Arealul vaii Aleului necesita, prioritar, amenajari turistice in vederea desfasurarii unei game mai largi de forme de turism, precum vanatoarea si pescuitul sportiv, odihna si recreere la sfarsit de saptamana, sporturi nautice etc; - Arealul Valea Iada - Stana de Vale ofera conditii pentru turismul balnear, odihna, sporturi de iarna, speoturism, drumetie montana, fiind favorizat de prezenta statiunii climatice Stana de Vale, precum si a numeroase atractii turistice naturale, partii de schii ne amenajate etc; - Arealul turistic Vascau - Izbucul Calugari se impune prin speoturism, turism de cunoastere, stiintific, turism pentru tineret; - Arealul Muntele Baisoara se contureaza ca o destinatie pentru turismul de week-end, odihna, sporturi de iarna si de vara, vanatoare si pescuit sportiv, drumetii montane; - Arealul Gilau - Tarnita ofera conditii optime pentru turismul de week-end pentru locuitorii municipiilor Cluj-Napoca si Turda; - Arealul Belis - Fantanele a devenit o adevarata statiune climatica si pentru sporturi d iarna, fiind in acelasi timp, destinatie pentru turism stiintific, de cunoastere; - Arealul Valea Ighiului asigura conditii pentru turismul de sfarsit de saptamana, turismul stiintific si sporturi nautice; - Arealul Valea Ampoiului are resurse care genereaza turismul cultural, turismul de week-end, turismul stiintific, speoturismul;

- Arealul Muntii Codru Moma ofera conditii pentru turismul de tratament balnear si de odihna, speoturism, drumetie montana; - Arealul depresionar Gurahont - Halmagiu se constituie in destinatie pentru turismul rural si agroturism, turismul de vanatoare si pescuit sportiv, turismul cultural etc; - Arealul Vaii Geoagiului este dominat de prezenta bogatiei de factori naturali de cura, valorificati partial in statiunea Geoagiu-Bai, forme de turism dominante fiind turismul de odihna si tratament, turismul de week-end, turismul de vanatoare si pescuit sportiv, speoturism; - Arealul Valea Ariesului este cel mai intins ca suprafata si cuprinde o serie de obiective turistice si culturale de mare interes, la Campeni, Albac, Galda de Sus, Lupsa, Arieseni. Se contureaza ca destinatie pentru sporturi de iarna, speoturism, turism cultural si turism rural.

4. Unitatile de cazare
Baza de cazare a Muntilor Apuseni, desi oarecum proportional distribuita in zona nu se ridica nici ca numar de locuri si nici sub aspectul gradului de confort, la nivelul potentialului turistic. Din punct de vedere administrativ, unitatile de cazare sunt raspandite in sase judete: Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara si Salaj. Printre cele mai pitoresti unitati de cazare ale Muntilor Apuseni se numara cabanele, exemple de marca fiind cele prezentate mai jos: - Cabana Baisoara (Munti Gilaului), cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu 4-5 paturi si dormitoare comune cu priciuri. - Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri, in acmere cu 2, 3 si 4 paturi si 20 de locuri in casute, in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi pentru incepatori. - Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri, in camere cu 3-10 paturi si un dormitor cu priciuri. - Cabana Somesul Rece (Muntii Gilaului) in camere cu 2, 3, 4, 6, 12 paturi cumuleaza un numar de 71 locuri. - Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa) are 104 locuri in camere cu 3-15 paturi. Si aici se gasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori, dar si pentru avansati.

- Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de locuri in camere cu 2-10 paturi si priciuri. - Cabana Vladeasa (Muntii Vladeasa) intruneste un numar de 33 locuri in camere cu 3-15 paturi. Nici de aici un lipsesc terenurile de schi. In anul 2002 situatia locurilor de cazare si a gradului de ocupare a acestora era urmatoarea: Numarul total al locurilor de cazare din zona Muntilor Apuseni este de 425, din care 288 in tabere scolare. In ceea ce priveste numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele aici, acesta este de 8537, dintre care 4577 in taberele scolare. Tot aici, numarul turistilor romani este de 8532, lasand ca turistii straini sa fie in numar de doar 51. Desi este o zona montana, predomina numarul locurilor de cazare in hoteluri (53, 64%), explicatia fiind legata de prezenta aici a unor statiuni balneoclimaterice renumite, precum Geoagiu Bai, Moneasa, Stana de Vale; In cadrul hotelurilor se remarca ponderea mare a numarului de locuri de categoria o stea (76, 5%), ca si lipsa locurilor de categoria 3-5 stele, respectiv a conditiilor pentru desfasurarea unui turism de calitate superioara sau chiar de lux. In cazul vilelor, desi ocupa locul al doilea ca pondere (16, 0%), dupa hoteluri, structura pe categorii de confort este destul de diversificata, desi, si in acest caz, predomina (62, 3%) cele de o stea, urmata de cele de doua stele (32, 5%). Motelurile, desi reprezinta doar 10, 2% din totalul bazei de cazare, are proportii aproximativ egale de locuri de o stea (59, 0%) si de doua stele (41, 0%). In privinta cabanelor, un paradox il constituie faptul ca circa 55% din totalul locurilor de cazare il reprezinta cele de 2-3 stele; (insa, unele dintre cabane ar putea intra usor in randul hotelurilor);

Concluzii
Prin frumusetea, unicitatea si resursele pe care le contin, Muntii Apuseni reprezinta comoara Transilvaniei. Elementele cadrului natural, imbinate atat de bine cu activitatile traditionale ale localnicilor, fac din Muntii Apuseni un rezervor turistic ce trebuie valorificat.

Pe ansamblu, se poate concluziona ca baza de cazare din Muntii Apuseni este necesar sa fie suplimentata; de asemenea, este necesara o mai buna repartitie in teritoriu a unitatilor, si in special a cabanelor.

Bibliografie
Cocean P., Filip S., Geografia Regionala a Romaniei, 2011, Ed. Presa Univ. Clujeana. Bleahu M., Bordea S., Muntii Apuseni: Bihor-Vladeasa,1967,Ed. Uniunii de cult. fizica &sport. Andrei Haragus, Potentialul turistic al Muntilor Apuseni,2008, Lucrare de licenta Popescu Claudia si altii, Rolul activit ilor turistice n dezvoltarea regional a romniei.

Considera ii geografice , 2004, Proiect de cercetare.

Siteografie
www.apuseniexperience.ro www.padis.ro www.romaniaroute.ro/pobiectiv.php?nume=1353 http://la-pas-prin-apuseni.blogspot.com/2010_05_01_archive.html