CAPITOLUL I

POLITICA VAMALA

1. Cadrul juridic extern al relatiilor economice

Italia este membra a Uniunii Europene, Organizatiei Mondiale a Comertului, Organizatiei Natiunilor Unite, Pactului Nord-Atlantic, Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare, Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, Fondului Monetar International, Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura, Grupului celor opt tari industrializate (G8). De asemenea, Italia a semnat numeroase acorduri multilaterale si bilaterale cu alte state; cu toate ce este membra UE, nu este parte a tuturor acordurilor si conventiilor la care Uniunea Europeana este semnatara.

2. Tariful vamal
Membra a Uniunii Europene, Italia s-a aliniat la masurile si reglementarile privind politicile vamale adoptate de Uniune. Tariful vamal al UE, utilizat de Italia, cunoscut si sub denumirea de nomenclatura combinata (CN), se bazeaza pe sistemul armonizat (HS) si este alcatuit pe capitole numerotate cu 2 cifre. Nomenclatura combinata este utilizata atat in operatiunile de import-export, cat si in scopuri statistice. Toate reglementarile specifice privind importul in UE din tarile nemembre ale acestei organizatii au fost introduse intr-un document unic numit TARIC. Acesta contine peste 20.000 de subdiviziuni privind taxele vamale, cotele, tarifele preferentiale si alte reglementari privind exportul si importul.
1

3.

Taxele vamale

Taxele vamale se calculeaza, in general, ad-valorem. Aceasta baza de evaluare a tranzactiilor de import a fost adoptata pe baza Acordului de Implementare a Articolului VII din GATT (OMC), in care se precizeaza ca pretul platit sau platibil pentru bunurile importate, la care se adauga costul transportului si asigurarii, este cel ce constituie baza de calcul a taxei vamale. Valoarea in vama este, de regula, valoarea in conditia de livrare CIF (locul descarcarii) Italia. Pentru produsele agricole, taxele vamale se calculeaza in mod normal pe baze cantitative (la greutate). Fructele, legumele si produsele horticole au taxe vamale sezoniere care, de regula, protejeaza acelasi gen de produse de origine autohtona. O serie de produse agricole sunt importate pe baza de licenta de import. Exista o serie de cazuri in care importurile sunt exceptate de la plata taxelor vamale si acestea se refera, in principal, la: mostrele comerciale, bunuri destinate expozitiilor si targurilor comerciale, cadouri, diverse materiale destinate procesului educativ, etc.

4. Tarifele preferentiale
Uniunea European a ncheiat acorduri comerciale cu anumite state care nu sunt membre, permitand exporturilor din UE sa intre pe pieele din aceste ri la o cota redus sau zero a taxelor. Aceste acorduri permit, de asemenea, importurile din aceste ri n UE, la o rat redus sau zero a taxelor. Astfel de acorduri sunt cunoscute ca acorduri preferentiale, iar taxele implicate sunt menionate ca fiind taxe preferentiale. Pentu a face obiectul acordurilor preferentiale, mrfurile trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

trebuie s fie eligibile pentru preferin n cadrul acordurilor. trebuie s ndeplineasc normele relevante de origine. Acordurile specific criteriile care trebuie ndeplinite, astfel nct produsele sa fie eligibile pentru tratament preferenial. Aceste criterii cunoscut ca reguli de origine, specifica metodele de prelucrare sau transformare care trebuie s fie efectuate de ctre productori. Atunci cnd aceste reguli de origine sunt respectate, produsele obinute dobandesc statutul de produs originar, i
2

acest lucru le permite acestora s beneficieze de un tratament preferenial la export sau la import.

In mod normal, produsele trebuie sa fie transportate direct din tara exportatoare pe piata importatoare. Bunurile trebuie sa fie insotite de documente de origine, cum ar fi un certificat de circulatie a marfurilor EUR1 sau o declaratie vamala.

Italia, beneficiaz, ca stat membru al UE, de prevederile acordurilor comerciale prefereniale la care UE este parte. ntre acestea menionm:

Sistemul de Preferine Generalizate (SGP) a UE

SGP este un sistem de preferine tarifare acordat unilateral de ctre UE unor produse originare din rile n curs de dezvoltare; n cadrul acestui sistem, produsele originare din rile n curs de dezvoltare beneficiaz de taxe vamale reduse sau zero, iar produsele originare din rile cel mai puin avansate au acces liber la exportul pe piaa UE; UE ofer n cadrul SGP taxe vamale sczute sau scutiri de taxe pentru 179 de ri i teritorii. UE acord beneficii speciale celor mai slab dezvoltate 50 de ri i rilor care aplic standarde de protecie a muncii i a mediului (produsele care primesc acest tratament pot diferi de la o ar beneficiar la alta); SGP a UE acoper 6900 produse, care sunt clasificate n dou categorii: normale i sensibile. Produsele sensibile sunt cele care concureaz producia autohton din UE i pentru care se impune un anumit nivel tarifar de protecie. Pentru ele nu se poate oferi dect o reducere a taxei vamale. n schimb, produsele normale nu afecteaz economia UE i drept urmare beneficiaz de scutire de taxe vamale. Printre rile beneficiare de SGP a UE se numr: China, India, alte ri din fosta CSI (Federaia Rus, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaijan).

Sistemul de Preferine Generalizate Plus (SGP +) a UE

ncepnd cu 1 ianuarie 2006 i pn la 31 decembrie 2008, UE a aplicat schema de stimulente pentru o dezvoltare durabil i o bun guvernare, cunoscut sub numele de iniiativa SGP Plus, care:
3

-extindea numrul de produse acoperite de SGP de la 6900 la 7200 (majoritatea produse agricole i din sectorul piscicol, de interes pentru rile n curs de dezvoltare); -extindea cu 15 numrul rilor beneficiare: rile aparinnd Comunitii Andine (Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru i Venezuela), rile din America Central (Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua i Panama), Moldova, Georgia, Mongolia i Sri Lanka.

Sistemul de Prefererine Comerciale Autonome (SPCA)

Prin documentul intitulat Msurile Comerciale Autonome pentru Balcanii de Vest (septembrie 2000), UE a introdus un nou regim comercial fa de: Albania,Bosnia Heregovina, Croaia, Serbia, Muntenegru, Macedonia si teritoriul vamal Kosovo, constnd n eliminarea, n principal, a ultimelor msuri tarifare n comerul cu produse industriale i extinderea prevederilor liberatorii asupra unui numr mai mare de produse agricole i de pescuit. Prevederile acestui acord au fost aplicate pn la 31 decembrie 2005 i extinse ulterior pn in anul 2010. rilor care au ncheiat Acorduri de Stabilizare i Asociere (ASA) cu UE (Albania, Croaia, Macedonia) nu li se mai aplic SPCA, aceste faciliti fiind consolidate n ASA. Prin SPCA, UE acord pentru majoritatea bunurilor originare din rile beneficiare ale Procesului de Stabilizare i Asociere, scutiri de taxe vamale. Produsele la care regimul este diferit: cote tarifare prefereniale se aplic pentru vin i anumite produse din pete; zahrul este subiectul unor cote tarifare prefereniale; pentru bovine vii s-a eliminat doar taxa specific de import, iar taxele vamale ad valorem de 20 % se aplic n continuare; se aplic cote la produsele textile originare din teritoriile vamale Muntenegru i Kosovo exportate pe piaa din UE.

Acorduri de asociere

Baza juridic a acestui tip de acord o constituie, n principal, art. 310 TCE (238 CEE) care prevede dreptul Comunitii Europene de a ncheia acorduri cu state tere prin care se stabilete o asociere, aciuni comune i proceduri speciale de cooperare; n practic, majoritatea acordurilor de asociere au i componente comerciale (cum ar fi reduceri tarifare sau eliminarea restriciilor cantitative), astfel nct baza lor juridic include i art. 133 TCE, iar, uneori, i art. 308 TCE.
4

 Acorduri de Stabilizare i Asociere (ASA) ASA se situeaz, din punct de vedere al coninutului, ntre Acordul de parteneriat si cooperare i Acordul european, avnd i o component comercial care prevede realizarea unei zone de comer liber ntre UE i ara partener. ASA au fost semnate pn in prezent cu: Macedonia (2001), Croaia (2001), Albania (2006) i sunt n curs negocierile cu Bosnia i Heregovina, Muntenegru i Serbia. Acordurile de Stabilizare i Asociere ncheiate cu rile din Balcani prevd ca la importul pe piaa UE s fie scutite de taxe vamale: - toate produsele industriale; - toate produsele agricole transformate; - produsele agricole cu excepia crnii de vit (vor exista anumite contingente pentru bovine vii), - produse din pete; - vinurile. Acorduri de asociere Euro-mediteraneene n 1995, la Barcelona, a fost lansat Parteneriatul UE cu rile mediteraneene (Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Siria, Turcia, Cipru, Malta, Palestina), care prevedea crearea unei zone de liber-schimb ntre statele semnatare, proiect ce urmeaz s se finalizeze pn n anul 2010. De la 01.05.2004, Cipru i Malta au devenit membre ale UE. Au fost ncheiate acorduri de asociere ntre UE i Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Autoritatea Palestinian i Tunisia, dintre acestea intrnd deja n vigoare cele cu Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Maroc i Tunisia i, pe baze interimare, cele cu Liban i Palestina; n ceea ce privete Siria, acesta se afl nc n faza negocierilor. Spre deosebire de nelegerile de cooperare semnate anterior, aceste acorduri furnizeaz cadrul necesar eliminrii, la nivel bilateral, a restriciilor comerciale asupra produselor industriale, precum i a aplicrii de concesii pentru comerul cu anumite produse agricole i de pescuit. n relaie cu Turcia, a fost semnat un Acord de Asociere cu UE, iar la data de 01.06.1996, Turcia a semnat Acordul de Uniune Vamal cu UE. Pe lng faptul ca s-au eliminat barierele tarifare i netarifare ntre pri, Turcia a adoptat taxe vamale comune cu UE la importul din tere ri. n decembrie 2005, Consiliul a adoptat Parteneriatul de Aderare al Turciei la UE.

Spaiul Economic European (SEE)

Spaiul Economic European (Islanda, Liechtenstein i Norvegia), nfiinat n 1993, presupune includerea n Piaa Unic comunitar a celor 3 ri; UE a ncheiat cu Elveia (membr AELS dar care nu face parte din SEE), apte acorduri bilaterale privind: transportul terestru, transportul aerian, libera circulaie a persoanelor, agricultura cercetarea, achiziiile publice i barierele comerciale, acorduri care au intrat n vigoare n 2002. Aria de cuprindere a SEE: -libera circulaie a mrfurilor, serviciilor, capitalului i a persoanelor; -politici orizontale referitoare la cele patru liberti (politica social, protecia consumatorului, mediul nconjurtor, statistic i dreptul societilor comerciale); -participarea n programele UE, cooperarea n afara celor patru liberti (cercetarea dezvoltarea, serviciile de informare, educaia, ntreprinderea i antreprenoriatul etc.). SEE nu acoper urmtoarele domenii: -Politicile comune UE n domeniul agriculturii i pisciculturii; -Uniunea vamal; -Politica comercial comun; -Politica extern i de securitate comun; -Justiia i afacerile interne

rile ACP

La data de 23.06.2000 a fost semnat, la Cotonou, Acordul de parteneriat ntre UE i rile ACP, (48 state africane, care acoper toat Africa sub-saharian, 15 state din Caraibe i 15 state din Pacific) cu o valabilitate de 20 ani. Din 2003 s-au lansat negocieri regionale cu cele 6 regiuni (Africa de Vest, Africa Central, Africa de Est i de Sud, Comunitatea Sud African n vederea dezvoltrii, Caraibe i Pacific), n vederea ncheierii unor acorduri de parteneriat economic. Acordul referitor la Comer, Dezvoltare i Cooperare ncheiat de UE cu Africa de Sud a intrat n vigoare, pe baze provizorii, la 1 ianuarie 2000, iar de la 1.05.2004 se aplic integral. Acordul prevede liberalizarea n procent de 95% a exporturilor Africii de Sud ctre UE, n decurs de 10 ani de la semnarea acordului, precum i n procent de 86% a exporturilor UE n Africa de Sud, ntr-o perioad de 12 ani. Acorduri similare de cooperare au fost semnate cu Botswana, Lesotho, Namibia, acele ri africane partenere ale Africii de Sud n Uniunea Vamal Sud African, dar, cum schimburile comerciale ale Uniunii cu aceste state sunt extrem de modeste, implicaiile la nivelul comerului comunitar nu sunt sesizabile
6

Acorduri prefereniale ncheiate cu rile din America Latin

Mexic Acordul de parteneriat economic, coordonare politic i cooperare dintre UE i Mexic, intrat n vigoare la 1 iulie 2000. Prin acest Acord s-a realizat: promovarea comerului de bunuri i servicii i ncurajarea fluxului de investiii reciproce; liberalizarea progresiv a schimbului de mrfuri; deschiderea pieelor publice. Pentru bunurile industriale, UE a eliminat pn al 1 ianuarie 2003 toate taxele vamale, n timp ce termenul maxim pentru Mexic a fost 1 ianuarie 2007. Pentru produsele agricole care intr sub incidena acestui acord, programul de liberalizare pentru UE are scaden anul 2008, iar pentru Mexic, anul 2010. Chile Acordul de asociere politic, economic i de cooperare, a fost semnat la 26 aprilie 2002. Acordul conine prevederi referitoare la: eliminarea barierelor n calea comerului, liberalizarea investiiilor i a fluxurilor de capital, msuri de natur sanitar i fitosanitar, facilitarea comerului n special n domeniul vinurilor i buturilor spirtoase, protejarea drepturilor de proprietate intelectual, mecanismul de soluionare a diferendelor.

1. Taxele antidumping
n conformitate cu aplicarea strict a legilor comerciale neloiale, Autoritatea Vamala evalueaza taxele vamale antidumping sau compensatorii. Antidumping duties are assessed on imported merchandise sold in Italy (EU) at less than the normal price of goods in the manufacturer's home market (also called fair market value). Taxele antidumping sunt evaluate pentru mrfurile importate si vndute n Italia (UE), la un pret mai mic decat preul comparabil, practicat in cadrul operatiunilor comerciale normale, pentru produsul similar in tara exportatoare.
2.

Operatiunile vamale de export

Operatiunile vamale de export se refera la exporturile definitive si la cele temporare de marfa, acestea din urma fiind destinate exportului pentru a fi reimportate dupa prelucrare, ca produse finite. La terminarea completarii formalitatilor vamale de export, declaratia vamala este scrisa pe formularul unic, care trebuie sa fie prezentat la vama impreuna cu factura de vanzare a marfii in
7

exterior. Pe langa aceasta, pentru descrierea marfii este necesara prezentarea documentatiei aferente si a altor autorizatii, titluri (pentru produsele agricole), vize si certificate eliberate de autoritati. Firmele care efectueaza exporturi frecvente (permanente), pot beneficia de proceduri simplificate pentru eliberarea din vama a marfii, avand o autorizatie speciala eliberata de Ministerul de Finante Departamentul Vama, Directia VII Servicii vamale.

3. Operatiunile vamale de import

Operatiile vamale de import privesc exclusiv marfurile care provin din tarile extra-comunitare sau provenind din UE, dar care nu sunt introduse in lista celor scutite de taxele vamale. Si in acest caz se face distinctie intre importul temporar si cel definitiv. Si pentru operatiunile de import este necesara prezentarea in vama a declaratiei vamale redactata pe un formular unic. Pentru aplicarea taxelor vamale si impozitelor nationale, exista o clasificare a marfurilor in baza tarifului vamal, care cuprinde reglementari comunitare si nationale.

4. Importurile temporare
Materiile prime sau materialele utilizate in fabricarea sau prelucrarea unor produse care apoi sunt destinate exportului, pot fi importate in regim temporar fara a li se aplica taxe vamale sau impozite. In schimb, i se solicita importatorului o garantie bancara sau o polita de asigurare care sa acopere suma aferenta taxelor vamale sau impozitelor aferente. Dupa efectuarea operatiunilor de export, garantia este inapoiata. Pot fi importate in regim temporar mostrele fara valoare comerciala, acestea fiind scutite de la plata taxelor vamale sau a impozitelor, dar acestea vor trebui marcate cu insemnele "fara valoare comerciala". In schimb, mostrele cu valoare comerciala pot fi importate temporar si scutite de la plata taxelor vamale sau a impozitelor aferente numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: mostrele sunt insotite de o declaratie a reprezentantilor firmei exportatoare, vizata de Consulatul Italian, in care se mentioneaza numele purtatorului comercial al mostrei si se confirma intentia ca mostrele au fost importate in scopul expunerii sau demonstratiilor si ca ele vor fi exportate la timpul potrivit; se anexeaza un certificat de origine eliberat de Camera de Comert; se confirma existenta unui depozit bancar care acopera suma aferenta taxelor vamale de import, suma care apoi va fi rambursata dupa efectuarea exportului;
8

se anexeaza o copie a listei cuprinzand descrierea completa a fiecarei mostre, inclusiv greutatea si valoarea. Este recomandat ca aceasta lista sa fie redactata in limba italiana.

O procedura mai simplificata este aceea de a se prezenta autoritatilor vamale italiene un carnet pentru importurile temporare de mostre. Acest carnet reprezinta un document vamal prin intermediul caruia se faciliteaza operatiunile vamale in cazul importurilor temporare de mostre sau de echipamente profesionale. In mod obisnuit, carnetul are valabilitate pe o perioada de un an de la data emiterii, el acoperind, printr-o depunere cash sau o obligatiune, echivalentul a 40% din valoarea marfii. Aceasta suma este pierduta in cazul in care marfurile nu sunt exportate si taxele vamale de import sau impozitele aferente nu sunt platite. Marfurile pot fi tranzitate prin vama italiana in conformitate cu procedurile in vigoare valabile pe intreg spatiul comunitar, cu conditia asigurarii documentelor de tranzit. Aceste documente sunt completate de catre compania locala de transport angajata de importator. Urmtoarele bunuri benficiaza de scutire de la taxele de import n momentul in care sunt importate temporar:

mijloacele de transport echipamentele profesionale mrfurile pentru afiare sau folosite la expoziitii, targuri, ntlniri sau evenimente similare echipamentele pentru activiti de cercetare tiinific sau nvmnt echipamentele medicale, chirurgicale i de laborator materialele folosite n caz de catastrof ambalajele mrfurile importate cu scopul de a fi testate sau pentru a fi utilizate n efectuarea testelor mostrele comerciale operele de art importate pentru a fi prezentate la expoziii, n vederea unei eventuale vnzri marfa pentru utilizarea n producia pentru export i mijloace de producie de nlocuire filmele, casete folosite pentru publicitate animalele vii din orice specie importate pentru dresaj, antrenament sau reproducie sau pentru a se acorde tratament veterinar materialele turistice publicitare efectele personale i bunuri pentru scopuri sportive

importurile temporare de ambarcaiuni de agrement i de aeronave private

1. Bunurile importate din statele membre U.E

Bunurilor importate dintr-un stat membru al Uniunii Europene li se acorda scutirea de la plata taxelor vamale, cu conditia ca aceste bunuri sa se afle in libera circulatie. Aceasta conditie se aplica si pentru Insulele Canare, tinand cont de relatia sa cu Spania. Urmtoarele mrfuri sunt n mod normal considerate a fi n liber circulaie:

mrfuri n totalitate originare din Comunitate, i anume, bunuri n fabricarea crora nu au fost utilizate materii sau pri componente importate anterior; bunuri importate pentru care toate formalitatile de import au fost respectate si orice taxe vamale, impozite sau taxe cu efect echivalent, care sunt datorate, au fost platite si care nu au beneficiat de o restituire totala sau partiala a acestot taxe sau impozite;

mrfuri care au fost fabricate n Comunitate din mrfurile aflate in categoriile enuntate anterior.

Conditii aditionale se aplica pentru bunurile care fac obiectul Politicii Agricole Comune.

1. Zonele libere
In Italia exista doua zone libere localizate in Trieste si Venetia. Bunurile pot fi aduse in tara fara plata taxelor atat timp cat aceste bunuri vor fi folosite pentru producerea sau asamblarea unui produs ce urmeaza a fi exportat. Beneficiile unei zone libere includ:

Amanarea platii taxelor vamale pentru 180 de zile din momentul in care bunurile parasesc zona libera pentru a intra in alt stat membru U.E Bunurile pot suferi transformari scutite de restrictii vamale. Scutire absoluta de la plata oricaror taxe pentru produsele provenind dint-o tara terta Companiile, indiferent de nationalitate, pot angaja muncitori de aceeasi nationalitate, respectand legile tarii din care provin legate de munca, angajare si securitate.
1.

Antrepozitele vamale
10

Italia are numeroase antrepozite generale care sunt localizate in diverse zone ale tarii, in toate zonele portuare si orase. Nu exista restrictii referitoare la tipul sau originea marfurilor ce pot fi depozitate in zonele libere sau lanturile de antrepozite. Limita maxima de timp pentru care bunurile pot fi depozitate este de 5 ani. Marfa care se deterioreaza pe timpul depozitarii poate fi distrusa fara plata vreunei taxe.

2. Reglementri vamale pentru turisti

Cetenii strini din afara UE pot introduce n Italia n bagajul personal, fr a fi obligai s achite drepturile de vam, bunuri a cror valoare complex nu depete 175 euro. n cazul minorilor de pn la 15 ani, valoare respectiv este de 90 de euro. Suplimentar, fiecare persoan fizic mai poate introduce fr a achita taxe vamale igarete 200 buci, buturi distilate, buturi alcoolice cu valoarea alcoolic mai mare de 22% vol., alcool etilic nedenaturat de 80% - 1 litru, buturi distilate i buturi alcoolice, aperitivi pe baz de vin sau de alcool cu coninutul de alcool egal sau mai mic de 22%, vinuri spumante, vinuri pe baz de liqueur 2 litri, parfumuri 50g., ap de toalet 25cl, cafea 500g sau extract sau esen de cafea 200g, ceai 100g sau extract sau esen de ceai 40g. Asupra minorilor de pn la vrsta de 17 ani nu se extind scutirile cu privire la produsele din tabac i alcool, cu privire la cei mai mici de 15 ani, nu se extind i scutirile cu privire la produsele de cafea. Este permis importul si exportul de valuta sau titluri de valoare, fara declaratie vamala, in limita a 10.000 euro. Legislaia italian nu prevede limitri cu privire la valoarea bunurilor exportate. Totodat, dac valoarea total a bunurilor achiziionate n Italia i exportate depete 154,94 euro (inclusiv TVA) cltorul poate solicita restituirea valorii TVA, cu condiia prezentrii facturii cu descrierea mrfii, i indicarea datelor cltorului i ale paaportului su. Pentru restituirea TVA, marfa procurat trebuie s fie prezent n momentul adresrii la oficiul vamal. Importul i exportul de valut sau de alte valori mobiliare este liber pn la valoarea total de 12.500,00 euro. Pentru valori care depesc aceast sum, se completeaz o declaraie vamal n momentul intrrii sau prsirii teritoriului italian. n cazul nclcrii acestei reguli, se aplic un
11

sechestru administrativ n valoare de 40% din suma excedentar (rambursabil doar la achitarea amenzilor prevzute) i o amend administrativ n valoare de 40% din aceeai sum.

CAPITOLUL II INSTRUMENTE DE POLITICA COMERCIALA NETARIFARE

1. Licentele de import
Cu exceptia unui grup produse, in mare masura, bunurile pot fi importate fara licenta de import si fara restricii cantitative. Exista totusi masuri de monitorizare aplicate la importurile de produse sensibile. Cea mai importanta masura de acest gen este licenta automata de import la textile. Aceasta licenta este acordata importatorilor italieni atunci cand furnizeaza formularele necesare. Licentele de import sunt eliberate de Ministerul Dezvoltarii Economice pentru urmatoarele produse:
12

Milk and Dairy products Lapte i produse lactate Cheese Branza Fish Pete Wheat, Barley and Other grains Gru, orz i Vegetablesalte cereale Legume Steel Oel Textiles and Clothing Textile i articole de mbrcminte Livestock and animals and parts of Efective de animale, carne si organe Firearms, ammunitions and explosives Arme de foc, muniii i explozivi Waste products Deeuri produse Radioactive materials and nuclear reactors Materiale radioactive i de reactoare nucleare oooooOpere de ar Opere de arta a Antichitati

1. Importuri interzise
Conform legislatiei italiene in vigoare, respectandu-se directivele Comunitatii Europene, se aplica restrictii la importul in Italia in cazul unor marfuri, precum: unele produse alimentare, coloranti alimentari, droguri si narcotice, produse animale, plante, seminte cerealiere, alcool, cosmetice si produse de toaleta etc. In aceste conditii, se recomanda ca exportatorii care doresc sa livreze astfel de marfuri pe piata italiana sa contacteze importatorul italian inainte de realizarea operatiunii de export pentru a se asigura ca produsele lor sunt acceptate in vama italiana.

2. Taxa pe valoare adaugata

Chiar daca taxele vamale sunt aceleasi pentru statele membre U.E, taxa pe valoare adaugata si accizele difera, de obicei, de la tara la tara. Aceste taxe sunt percepute in tara de destinatie finala. In Italia se aplica T.V.A dupa cum urmeaza: a) Cota zero se aplica pentru exporturile in afara Uniunii Europene. De asemenea, T.V.A zero se aplica pentru exporturile de bunuri efectuate in cadrul statelor membre, dar si pentru exporturile de nave,aeronave si piese conexe si bunuri si servicii referitoare la operatiuni internationale.
13

b) 4% - se aplica pentru numeroase produse agricole de baza, pentru produsele alimentare

de baza (de exemplu, paine, lapte, fructe), dar si pentru anumite ajutoare medicale, carti, ziare.
c) 10% - se aplica pentru anumite produse agricole, servicii de transport pentru persoanele

fizice, majoritatea produselor alimentare, efective de animale si carne, majoritatea produselor farmaceutice, energie pentru uz personal, servicii de telecomunicatii prestate prin intermediul telefoanelor publice (serviciile de telecomunicatii pentru uz privat au o cota de impozitare 20%), servicii prestate de hoteluri si restaurante, precum si costul biletelor de avion pe piata interna. d) 20% este cota T.V.A standard si se aplica tuturor bunurilor si serviciilor care nu fac obiectul altor cote (incluzand majoritatea bunurilor impozitate in trecut cu 12% - de exemplu, pantofi, textile, inregistrari, casete).

1. Accizele
Accizele sunt aplicate pentru bunuri considerate, in general, bunuri de lux. The excise tax is normally assessed against tobacco products, perfumes and alcohol products but can also be accessed against other goods as deemed by Italian regulationsAccizele sunt, n mod normal, percepute pentru produselor din tutun, parfumuri i produse alcoolice, zahar, produse petroliere, dar si alte bunuri, in conformitate cu reglementrile italiene.

2. Evaluarea in vama
Inainte de semnarea unui contract pe termen lung sau livrarea unui transport de o valoare insemnata, este indicat pentru exportatori sa obtina, mai intai, un raspuns oficial al autoritatilor vamale referitor la incadrarea tarifara a marfurilor si la nivelul taxelor vamale aplicate. Astfel de solicitari vor fi trimise Ministerului de Finante al Italiei din Roma. Solicitarea va include descrierea marfii, materialului din care aceasta este realizata, precum si alte detalii necesare autoritatilor vamale in scopul incadrarii tarifare corecte a marfii.

3. Documente necesare pentru import

Documentele comerciale solicitate la operatiunile de import sunt factura comerciala si documentele de transport (conosamentul maritim, scrisoarea de trasura, frachtul aerian). Pentru nici unul dintre aceste documente nu se solicita viza consulara. In cazul importurilor de articole textile si confectii se va prezenta certificatul de origine, eliberat de catre Camera de Comert.
14

4.

Documente necesare pentru livrarea intracomunitara

Livrarea de marfuri din punct de vedere juridic este o operatiune unica, insa, in scopuri de TVA, ea este scindata in doua operatiuni distincte atunci cand are loc intre doua state comunitare diferite: -livrarea de bunuri (livrare intracomunitara); -achizitie de bunuri (achizitie intracomunitara). Odata cu aderarea la UE, exporturile catre Italia sunt tratate drept livrari intracomunitare, transferuri, iar importurile din Italia, achizitii intracomunitare. Documente necesare: -factura comerciala: este un document contabil obligatoriu care trebuie sa contina codul fiscal - codul TVA al vanzatorului si cumparatorului, datele prevazute in Codul Fiscal; -certificatele sanitare si fitosanitare in cazul comertului cu animale vii si anumite produse vegetale; -documentele de transport auto, feroviar sau naval, dupa caz; -documentul de transport T2 (tranzit intracomunitar) in cazul in care bunurile traverseaza una din tarile membre EFTA (Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elvetia); -registrul nontrasferurilor de bunuri: nu este un document tipizat, dar trebuie sa respecte anumite caracteristici, sa fie intocmit conform calendarului fiscal al contribuabilului, iar datele sa fie pastrate astfel incat, ori de cate ori este necesar, sa fie puse la dispozitia organului de control. Se poate intocmi manual, prin procedee mecanografice sau prin utilizarea sistemului informatic, dupa caz. Registrul nontransferurilor de bunuri este un document cu caracter intern si nu se depune la niciun organ fiscal. Acesta reprezinta expedierea sau transportul unui bun din dintr-un stat membru U.E in alt stat membru de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizat in scopul uneia dintre operatiunile mentionate de art.128 Codul Fiscal, printre care amintim: 1) uzul temporar al bunurilor in Italia in scopul prestarii de servicii (exemplu: leasingul); 2) lucrari efectuate asupra bunurilor in Italia, cu conditia intoarcerii acestora in tara de origine (exemplu: lohnul); 3) transmiterea de bunuri in vederea testarii si verificarii conformitatii pentru maximum douazeci si patru de luni (exemplu: expunerea in targuri si expozitii); -contractul, comanda de vanzare/cumparare necesare in contabilitate.

5. Standardizarea
15

Ca membra a Uniunii Europene, Italia aplica standarde si proceduri privind aprobarea certificarii produselor, in conformitate cu cele ale Comunitatii Europene, fiind obligata, prin semnarea Tratatului de la Roma, sa introduca in sistemul sau legislativ directivele aprobate de catre Uniunea Europeana. Totusi, se inregistreaza frecvente intarzieri in implementarea acestor directive la nivel national. In plus, in anumite sectoare, cum ar fi controlul poluarii mediului, uniformitatea aplicarii standardelor poate varia in functie de regiune, ducand la complicarea procesului de certificare. In cadrul programului de unificare pentru stabilirea unor standarde comune pentru toate statele membre, Comunitatea Europeana stabileste domeniile prioritare de activitate. In acest sens, sunt dezvoltate si implementate cerinte obligatorii pentru protectia sanatatii si asigurarea securitatii consumatorilor, precum si pentru protectia mediului. Pentru indicarea conformitatii cu cerintele obligatorii impuse de Uniunea Europeana, inainte de a fi vandute pe piata comunitara, toate produsele trebuie marcate cu inscriptia "CE" de catre producator sau un reprezentant al acestuia. Testele specifice care se fac produselor precum si cerintele pentru certificarea acestora sunt specificate in diferite directive ale Uniunii Europene. Inscriptia "CE" se refera doar la cerintele stabilite de Uniunea Europeana cu privire la protectia sanatatii si a mediului, aceasta inscriptie neindicand conformitatea cu standardele tehnice impuse produselor comunitare. Astfel, marcile nationale care indica conformitatea cu standardele aplicabile produsului respectiv sunt compatibile cu marca "CE" putand fi aplicate simultan pe eticheta produsului. Totusi, marca "CE" inlocuieste toate marcile nationale privind siguranta produselor standardizate. In ceea ce priveste standardele in domeniul electricitatii, in Italia, alimentarea cu energie electrica se face la 220 si 380 volti si la frecventa de 50 Hz, cea de 60 Hz nefiind utilizata. Italia utilizeaza sistemul metric de greutati si dimensiuni, ca parte integranta a Sistemului International de Unitati. Inainte de a fi comercializate pe piata interna, produsele trebuie sa fie marcate in unitati metrice, fie ca sunt importate deja marcate, fie ca s-a convenit a fi importate fara marcaj si apoi sa li se aplice marcajul. Standarde aplicate produselor agro-alimentare In ceea ce priveste sectorul agricol in Italia, acesta este guvernat, practic in totalitate, de Politica Agricola Comuna (PAC) a Uniunii Europene. Drept urmare, Italia aplica taxe vamale variabile la importul de produse cerealiere, cote tarifare la importul de carne, branza si banane si taxa pe valoarea adaugata (TVA) pentru majoritatea produselor agro-alimentare (TVA variind de la 4% pentru produsele semi-preparate, pana la 19% pentru produsele alimentare cu valoare adaugata extrem de ridicata).
16

In general, daca un produs agro-alimentar este importat de o tara membra a Uniunii Europene, acesta poate fi re-exportat catre Italia, dar produsul trebuie sa aiba aplicata eticheta redactata in limba italiana si sa nu prezinte un risc de sanatate pentru oameni, animale sau plante. In cazul in care produsul este direct importat in Italia, el trebuie sa intruneasca toate cerintele privind siguranta alimentara, standardele de calitate si reglementarile referitoare la marcare, etichetare si ambalare. Multe dintre aceste standarde si reglementari sunt deja armonizate in cadrul Uniunii Europene. Reglementari specifice exista pe piata europeana pentru produsele din cacao si ciocolata, zahar, sucuri si gemuri din fructe, lapte si produse lactate. In cazul in care nu exista standarde impuse la nivelul Uniunii Europene, Italia poate stabili standarde pe plan national, unele dintre acestea aplicandu-se chiar in cazul importurilor de carne de vanat, produse prelucrate din carne, produse alimentare congelate, bauturi alcoolice, produse de cofetarie si snack-uri. In cazul exporturilor pe piata italiana de produse dietetice, produse recomandate in cura de slabire, produse alimentare destinate copiilor si vitamine, se recomanda colaborarea stransa cu firma italiana importatoare, intrucat legislatia italiana privitoare la marcarea produselor care pot prezenta riscuri asupra sanatatii este foarte stricta.

6. Marcarea si etichetarea
Cerintele de baza privitoare la marcarea produselor alimentare in Italia/Uniunea Europeana sunt urmatoarele:

numele produsului (conditii fizice si tratamente specifice); numele/adresa producatorului, expeditorului, comerciantului sau importatorului, redactate in limba oficiala a tarii respective; tara de origine; ingredientele folosite, in ordine descrescatoare a greutatii; greutatea si volumul, exprimate in unitati metrice; aditivii folositi, pe categorii de nume; conditii specifice de stocare; termenul de garantie; instructiuni speciale de preparare.

Potrivit legislatiei italiene, marcarea cu numele tarii de origine a produselor importate este obligatorie in documentele care insotesc transportul. Se solicita etichetarea sau marcarea, in vederea indicarii compozitiei marfii, dar si a numelui si localizarii producatorului, pentru
17

urmatoarele marfuri: var, ciment si alti lianti, piane automate, muzicute si alte instrumente muzicale, termometre clinice, medicamente si produse cosmetice. Marcarea produselor din aur si argint este, de asemenea, ceruta. Produsele alimentare ambalate, bauturile alcoolice distilate, berea, vinul, otetul, provenite din import, trebuie sa aiba aplicate etichete care sa indice numele producatorului, compozitia marfii, dimensiunile si greutatea continutului (exprimate in unitati in sistemul metric) si tara de origine, precum si data expirarii. Alte reguli speciale de marcare sunt emise de ctre diferite agenii de reglementare i departamente pentru produse specifice, cum ar fi produse din fier, evi de oel i fitinguri, piese de acoperirea gurilor de acces, foarfeci, aparate de ras, echipamente chirurgicale, tiinifice i de laborator, ceasuri.Aceste articole trebuie s fie marcate prin tiere, perforare, gravare sau tampilarea. Cerine specifice de etichetare exist, de asemenea, pentru aparate de uz casnic, produse alimentare, medicamente, electronic i pentru recipiente de buturi alcoolice. Scutirea de la regulile de marcare se poate aplica pentru diferite articole din cauza limitrilor lor specifice, cum ar fi bunuri de unica folosinta sau alte bunuri pentru care care marcarea este imposibil de realizat .

18

CAPITOLUL III
POLITICA COMERCIALA PROMOTIONALA SI DE STIMULARE A EXPORTULUI

Instrumente si modalitati promotionale si de stimulare a exportului

Printre instrumentele promotionale folosite in Italia pentru promovarea exportului, in conformitate cu legislatia in vigoare, mentionam: Instrumente specifice pentru sprijinirea internationalizarii firmelor italiene:

Finantarea de cheltuieli pentru realizarea de studii de prefezabilitate si de fezabilitate, in legatura cu adjudecarea unor comenzi in tarile care nu fac parte din UE, conform Decretului Lege nr. 143/98 si D.M. nr. 136/2000; limita maxima de finantare este 50% dar nu mai mult de 361.000 euro; durata maxima este de 3 ani si 6 luni. Finantarea de cheltuieli pentru realizarea de programe de asistenta tehnica si de studii de fezabilitate, legate de exporturi sau investitii italiene in strainatate, in tari care nu fac parte din UE, conform Decretului Lege nr. 143/98 si D.M. nr. 136/2000; limita maxima de
19

finantare a programelor de asistenta tehnica este de 516.000 euro; durata max de finantare este de 4 ani. Finantari pentru participarea la licitatii internationale in tari care nu fac parte din UE, conform Legii nr. 304/90; finantarea consta din dobanzi preferenziale de 40% din dobanda de referinta; durata maxima de finantare este de 4 ani.

Finantari pentru realizarea de programe privind patrunderea comerciala in tarile care nu fac parte din UE, conform Legii nr. 394/81; au prioritate intreprinderile mici si mijlocii (sub 250 de angajati, cifra de afaceri sub 40 milioane euro sau un bilant total de sub 27 milioane euro); finantarea consta in dobanzi preferentiale, echivaland cu 40% din dobanda de referinta; durata max de finantare este de 7 ani; cheltuielile finantate nu trebuie sa depaseasca 2.065.000 euro.

Finantarea de credite la export, conform legii nr. 143/98, realizata prin societatea italiana pentru intreprinderi in strainatate SIMEST: sunt finantate creditele de export atat de tip credit furnizor" (max 85% din valoare, dar min 15% trebuie platiti cash), cat si cele de tip credit cumparator" (finantare 100% pentru produsele si servicile italiene); durata creditelor trebuie sa depaseasca 24 luni, in general si 18 23 luni pentru credit furnizor"; Asigurarea de credite la export, prin societatea pentru asigurarea creditelor de export SACE, in conformitate cu Decretul Lege nr. 143/98 si 170/99; se acorda garantii pentru exportul de marfuri si servicii, executarea de lucrari, studii de proiectare; credite pe termen scurt si mediu-lung, pentru entitati publice sau private; credite de refinantare a datoriei externe; finantari ale bancilor italiene pentru exportatorii nationali; cautiuni, depozite si plati anticipate in strainatate, legate de exporturile italiene; investitii in strainatate si altele; (www.isace.it). Alocarea de fonduri pentru Consortii de export ale intreprinderilor mici si mijlocii, conform Legii nr. 83/89; se aloca fonduri in valoare de 40% din cheltuielile efectuate in anul precedent; pentru Consortiile din Sudul Italiei cota este de 60% din cheltuielile acceptate pentru consortiile care au sediul legal si cel putin din societati in regiunile Obiectiv I, iar pentru Consortiile cu o vechime de sub 5 ani de la infiintare cota ajunge pana la 70% din acestea; contributia nu va depasi 77.468 euro in cazul Consortiilor formate din mai putin de 24 de societati, 103.291 euro pentru Consortiile intre 25-74 societati, 154.937 euro pentru Consortiile cu peste 74 societati.

Instrumente pentru sprijinirea costituirii de societati in strainatate:

20

 Participarea SIMEST la constituirea de societati in strainatate, in tari nemembre UE, conform Legii nr. 100/90; se poate participa printr-o cota de maximum 25% la capitalul societatii creata in strainatate, pe o durata maxima de 8 ani; suma maxima de finantare este de 40 milioane euro/an pentru o societate si 80 milioane euro/an, in cazul unui grup economic format din mai multe intreprinderi, dar avand bilantul consolidat; (www.simest.it). Participarea societatii FINEST (similara SIMEST, dar pentru regiuni din zona de NordEst a Italiei) la crearea de societati in strainatate printr-o cota de maximum 25% la capitalul societatii create, pe o durata maxima de 8 ani; (www.finest.it). Finantari pentru constituirea de societati mixte in tari in curs de dezvoltare (tari care au un venit anual pe locuitor de sub 3.250 dolari) conform Legii nr. 49/87; interventiile nu vor depasi 10.329.000 euro si vor fi restituite in decurs de 8 ani, cu o perioada de gratie de mai putin de 2 ani si o dobanda fixa reprezentand 30% din dobanda de referinta. Instrumente de sprijinire a cooperarii internationale

Finantarea de programe bilaterale si multilaterale pentru promovarea colaborarii Italiei cu tari din Europa Centrala si de Est si din fosta URSS, in cadrul Legii nr. 212/92, pentru facilitarea tranzitiei lor catre economia de piata si integrarea europeana; beneficiaza de finantari institutii publice si private (cu accent pe asistenta tehnica si formare profesionala), confederatii, asociatii de ramura, societati comerciale (in special IMM), contributiile sunt de maximum 50% din costurile admisibile, fara a depasi 413.000 euro. Participarea italiana la actiuni de stabilizare, reconstructie si dezvoltare a tarilor din zona balcanica, conform Legii nr. 84/2001. Programul PHARE vizand asistenta tehnico financiara pentru tari din Europa Centrala si de Est. Programul TACIS vizand asistenta tehnico financiara pentru tarile CIS si Mongolia.
Instrumente regionale de sprijinirea a internationalizarii IMM pentru regiunile din sudul

Italiei: Basilicata, Puglia, Campania, Calabria, Sicilia, Sardegia, Molise.

Alte instrumente:
21

 Alocarea de fonduri pentru institutii si asociatii, care sunt utilizate pentru realizarea initiativei promotionale specifice, prin Institutul Italian de Comert Exterior ICE, pe baza Legii nr. 1083/54; se acopera maximum 50% din cheltuielile preliminare, iar in cazul regiunilor din Sudul Italiei maxim 70% din cheltuieli; Alocarea de fonduri pentru Camerele de Comert italiene constituite in strainatate, pe baza Legii nr. 518/70; in afara recunoasterii oficiale, le este alocata o contributie financiara anuala, calculata pe baza cheltuielilor din anul precedent;
Actiuni promotionale realizate de ICE, prin organizarea de participari colective si

individuale la targuri si expozitii internationale, realizarea de seminarii, mese rotunde, conferinte tehnice, elaborarea si difuzrea de studii de tara si de piata, promovarea Sistemului Italia" si altele.

Subveniile la export
Italia subscrie la directivele UE i ale Organizaiei pentru Cooperare Economic i de Development (OECD) and World Trade Organization (WTO) agreements on export subsidies. Dezvoltare Economic (OCDE) i ale Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC) privind subveniile la export. Through the EU, it is a member of the General Agreement on Tariffs and Trade (GATT) Prin intermediul UE, Italia se aliniaza masurilor Acordului General pentru Tarife i Comer (GATT) agreements on agriculture and subsidies, and as a WTO member, is subject to WTO rules.privind agricultura i subveniile, iar n calitate de membru OMC, este supusa normelor acesteia. Italy Italia also provides extensive export refunds under the Common Agricultural Policy (CAP), as well aprevede, de asemenea, restituiri la export extinse n cadrul politicii agricole comune, precum ia number of export promotion programs. o serie de programe de promovare a exportului

22