Sunteți pe pagina 1din 3

NOTA DE PREZENTARE Cap. 1 1.

Globalizarea ca natiune - Reflecta o perceptie larga a faptului ca umea se transforma cu rapiditate intr-un spatiu socila comun, sub influenta fortelor economice si tehnologica si ca, - Evolutiile dintr-o regiune a lumii pot avea consecinte profunde asupra indivizilor si comunitatilor din cealalta parte a globului 2. In literatura de specialitate, multe intrebari despre globalizare isi gasesc expresia indeosebi in dezbaterile si controversele a 3 scoli de gandire: hiperglobalisti, sceptici si transformationisti, cu referire directa la urmatoarele 5 aspecte: - Conceptualizare: care reprezinta transformarea unei teorii in concepte - Cauzalitatea: care reprezinta relatiile dintre doua fenomene ce reprezinta cauza si efect - Periodizarea : care reprezinta derularea actiunii in timp si rezultatele obtinute - Impacturile: care reprezinta o influenta a unei idei asupra unor evenimente - Traiectoriile: care reprezinta grafica unui drum parcurs de un fenomen sau corp in miscare y Diferentierea dintre cele 3 scoli sau tensinte- anexa tabel 1 3. Cadrul analitic al globalizarii implica: a. O intindere a activitatilor sociale, politice si econimice peste granite astfel incat evenimentele, deciziile si activitatile dintr-o regiune a lumii sa aiba semnificatie peste indivizi si comunitati din toate regiunile indepartate ale globului b. Conexiunile peste granite nu sunt ocazionale sau intamplatoare ci sunt regularizate astfel incat sa existe o intensificare detectabila a patternurilor de actiune si a fluxurilor care transced societatile si statele constituite ale ordinii globale

4. Dimensiunile spatio-temporale ce se au in vedere la descrierea formelor istorice ale globalizarii: extensia retelelor globale, intensitatea interconectarii globale, velocitatea sau viteza schimburilor si impactul acestor fenomene asupra comunitatiiprecum si dimensiuni care contureaza profilul organizational si anume: infrastructuri, institutionalizare si moduri de actiune Cap. 2 Statul teritorial si politica globala 1. Aparitia statului modern si incorporarea tuturor civilizatiilor in sistemul interstatal, creaza o lume organizata si divizata in domenii interne si externe: asa zisa lume interioara a politicii nationale limitata teritorial si lumea exterioara a afacerilor militare, diplomatice si de securitate 2a) Sistemele imperiale timpurii au dominat istoria formarii statelor de-a lungul secolelor, in special prin concentrarea mijloacelor militare si de razboi. b) sistemele de autoritate divizata in Europa medievala - principalele entitati europene au fost: regatul Frantei, imperiul Germaniei, principatul Poloniei au contribuit la mascarea fragmentarii si divizarii domeniului politic in aceasta regiune si au impus perceprea de tributuri si rente - doua forme dominante de regimuri politice: au dominat Europa monarhiile absolutiste (Franta, Rusia, Spania, Austria, Suedia) si monarhiile constitutionale ( Anglia si Olanda), care de fapt faceau jocurile politice, stabileau regulile jocului pentru altii Statul natiune modern - Statul natiune modern a devenit dupa cel de-al doilea razboi mondial, tipul principal de organizare politica de pe glob si a fost extins prin decolonizarea si prabusirea imperiului Sovietic - Regulile si institutiile democratiei liberale sau reprezentative au devenit obligatorii pentru toate aceste state. - Nasterea politicii globale a fost determinata de retele si relatiile internationale care s-au dezvoltat in toate sferele de activitati umane

(bunuri, capital, oameni, informatii, comunicatii, credinte si tendinte). Deci departe de a fi o lume a unor civilizatii separate sau doar o societate internationala de state, ele sunt om parte a unei politici globale. Desi guvernele si statele raman actori puternici si ele impart acum arena globala cu o serie de agentii si organizatii. Astazi politica globala este ancorata nu numai in preocupari geopolitice traditionale ci si intr-o mare se diversitate de probleme economice, sociale si ecologice (poluari, droguri, drpeturile omului, etc. - De asemenea si guvernarea globala cuprinde pe langa institutiile si organizatiile formale (ordinea mondiala, cooperarea internationala s.a.m.d) si acele organizatii si grupuri de persoane (corporatii multinationale, miscari sociale si transnationale, ex: ONU, OM al comertului, etc.) 4.Globalizare, migratie si stat natiune - Implicatiile migratiilor regionale si globale contemporane se refera la fluxul de migratii ilegale si fara acte, ce demonstreaza capacitatea limitata de supraveghere independenta a frontierelor, numarului mare de incercari de a coordona politicile nationale in privinta migratiilor, s.a 5. Identitatea nationala si cetaenie nationala, sunt de asemenea probleme importante si ele sunt treptat introduse pe agendele politice de globalizare si regionalizare a migratiei. Cu toate acestea atat notiunea de cetatenie cat si identitate nationala sunt renegociate ca reactie fata de patternurile contemporane ale migratiei globale si ale globalizarii culturale. 6. Formele istorice de globalizare: premoderna, moderna timpurie (1500 1850), moderna (1850 1945) si contemporana Anexe: tabel 2 (pag. 479 480) privind fluxurile si retelele globale si tabel 3 (pag. 489 483) privind caracteristicile dominante ale formelor istorice de globalizare

S-ar putea să vă placă și