P. 1
Tractor 1

Tractor 1

|Views: 4,092|Likes:
Published by Sebastian Radu

More info:

Published by: Sebastian Radu on Jan 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/13/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA TRANSPORTURI

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA TRACTOARELOR

Student – Carabulea Oprea Nicolae Grupa – 8406A

...5 3..................................................1) Scurt istoric...............................................................................13 3..................................................................................................................................................................................................................................................................................6 Sistemul hidraulica...........5 3........................................4 3) Sisteme ce compun tractorul......6 3................................................................................................9 3......................................................................................................................................................14 3............................................................ hidraulica)..................................3 2) Clasificarea Tractoarelor..............................................................14 3.....1 Motorul............................................................3 Sisteme de rulare...........................12 3....................2 Transmisia (mecanică..........15 2 ..........4 Sisteme de direcţie....7 Postul de conducere................................................................................5 Sisteme de frânare.....................8 Sisteme speciale.......

83-22. cu puterea de 65 CP la turaţia de 1800rot/min. cu prizã de putere semiindependentã şi instalaţie hidraulicã pentru acţionarea diferitelor maşiniagricole purtate şi remorcate. etc. maşinilor terasiere sau a altor utilaje cu destinaţie specială folosite în agricultură.000 bucãţi/an.cuprinse în intervalul 2. realiza cinci viteze de mers înainte cuprinse între 4.81şi 9.40 km/h şi erau echipate cu motor Diesel de 45 CP laturaţia de 1500 rot/min. aceste tractoare realizau 10 viteze de mers înainte. echipate cu motor Diesel D-110. SV-445. S-445).remorcilor. devenite “Tractorul”. În primul an de fabricaţie. Ele au evoluat de la o trasmisie simpla pe spate 4x2. 3 .1947 s-au construit 280 de tractoare. U-450. cu motor de 45 CP în variantele Universal (U-445. În perioada 1963-1968 s-a început fabricaţia altor tipuri de tractoare cum ar fi: S1300 tractor pe şenile cu putere de 130 CP ( anul 1963).58-26. exploatări miniere.56 şi 12. Miercurea-Ciuc. având un domeniu de utilizare mai larg. U-445 DTE. S-650 tractor pe şenile echipat cu motor D-104 (anul 1965). industrie. precum şi lucrãrile detransport. la trasmisii extreme de eficiente integrale4x4.În anul 1955 a început fabricaţia tractorului Universal-2 (U-2) pe roţi. silvicultura. Ele sunt folosite pentru diferite aplicaţii care sunt enumarete mai sus. U-445 DT. viticol (U-445 V. exploatări de piatră.transporturi. U445 DTSD. Un pas important în dezvoltarea industriei româneşti de tractoare l-a constituittrecerea în anul 1963 la fabricarea în serie a tractoarelor pe roţi U-650 cu varianta U-651 (cu patru roţi motoare). îmbunătăţiri funciare. În prezent aceste tractoare se produc în variante modernizate U-650M .95 Km/h.94 km/h.inclusiv lucrãrile de întreţinere a culturilor prãşitoare.U-445 HCV). destinate sã execute majoritatea lucrãrilor agricole. U-29. care ajuta tractorul să iasă din orice situate imaginabilă. în prezent se produc variante modernizate S-651 LS şi IF650 E.În anul 1951 a început fabricaţia în serie a tractorului pe şenile KD35 cu destinaţie generalã. fabricaţia de tractoare extinzându-se şi la Craiova.Ulterior s-a trecut la fabricarea tractorului U-26. Tractoarele pe roţi şi-au păstrat de-a lungul anilor formă de baza singurile lucruri care sau schimbatfiind tehnologia de propulsare.11 km/h şi era echipat cu un motor Diesel în patru timpi cu puterea de 37 CP la1400 rot/min.U-445 SD. Tractoarele în ziua de astăzi sunt «coloana» societăţii moderne. U-651M. iar de atunci şi pânã astãzi capacitatea de producţie a crescut la cca 60. U-27. U-650 super şi U-650 DT super. puterea şi comodităţile şoferului. În anul 1969 a început construcţia tractoarelor pe roţi şi şenile din familia U-445. din Braşov.1) Scurt istoric Tractorul este un vehicul terestru autopropulsat destinat tractării sau împingerii maşinilor agricole. legumicol (U-445 L). Aceste tractoare au fost echipate cu motor Diesel (D-103) cu injecţiedirectã şi pornire electricã. care realiza cinci viteze pentru mersul înainte cuprinse între 3.dezvoltând 10 viteze de mers înainte cuprinse între 2. echipat cu acelaşi motor D-35 al tractoarelor KD-35. Timişoara şi Codlea. Primul tractor românesc s-a numit IAR-22 şi a fost realizat la 26 noiembrie 1946la fostele uzine IAR.

4.pomicol (U-445 HCP). B. c) Tractoare de transport folosite pentru transportul produselor agricole sau a alor materialeatat pe drumuri amenejate cât şi pe terenuri fără drumuri. U-500 cu diverse variante. pe roţi şi pe şenile. 3. 2. tipul şi puterea motorului. echipat cu motor Diesel. 2. supraalimentat cu puterea de 150 CP. în prezent sefabricã în România peste 53 de tipuri de tractoare. iar în prezent se construiesc tractoarele S-1800IF şi S-1800 LS pentru lucrãri în construcţii şi industriale. 2. încărcat. tipulsistemului de rulare. A-3602 IF). În anul 1970 a început fabricaţia tractorului S-1500.Tractoare cu două punţi care formează clasa cea mai răspândită. U-530 cu variante. apropiatbusteni etc. După tipul sistemului de rulare: a) Tractoare pe roţi: 1.Şasiuri autopropulsate care sunt tractoare pe roţi la care motorul şi transmisia suntplasate în zona punţii spate. cu performanţe la nivelul tehnicii mondiale. tipul transmisiei. A.Tractoare de utilizare generală care pot fi pe roţi sau pe şenile şi sunt folosite laexecutarea principalelor lucrări. Pot fi: cu trei roţi (3x2)din care două motoare plasate în spate şi una în fata (folosite la lucrări de prăşit) şi cupatru roti în varianta 4x2 (două roţi motoare plasată în spate) şi 4x4 (patru 4 . 2) Clasificarea Tractoarelor Se pot folosi mai multe criterii de clasificare dintre care cele mai utilizate sunt: destinaţia. au fost realizate noi tipuri de tractoare agricole cu performanţe îmbunãtãţite (U-350. în 12 grupe de puteri: 25-300 CP.Tractoare cu o punte numite motocultoare. echipate cu motoare de180 CP. U-550 cu variante.Ulterior.Tractoare universale care formează o grupă a tractoarelor pe roţi şi se caracterizeazaprin lumina de transport mare ( în unele cazuri variabilă).Tractoare cu utilizare generală folosite pentru executarea unor lucrări grele. în peste 300 de variante. care sunt tractoare de putere mică şi foartemica şi gabarit redus. pentru lucrãri în pante (SM-445) şi pentrulucrãri multiple (U-445 TIH). Sunt utilizate pentru executarea de lucrări pe suprafeţe moi. b) Tractoare pentru industre : 1.Tractoare specializate care printr-o construcţie specială sunt adaptate unor lucrarispecific. A-1801 L. După destinaţie: a) Tractoare agricole: 1. A-1800 A). tras.Tractoare special destinate unor lucrări speciale ca: săpat. precum şi noi tipuri de tractoare industriale cu transmisii hidrodinamice şi ramã articulatã (A-1801 IF.

b) Tractoare pe şenile care folosesc sistem de propulsie cu şenile asigurând o aderentă mai bună şi o presiune specifica mai scăzută . e)Tractoare cu putere foarte mare ( >100 kW). din modificarea tractoarelor pe roţi fie prin adăugarea unei roţi suplimentare sau prin înlocuirea roţilor din spate cu mecanism cu şenile. înainte de a intra în sarcina normală de exploatare tractoarele şi 5 . Hidrodinamica. ajustarea şi păstrarea pieselor conjugate în frecare. S-au obţinut de regulă. 2. c)Tractoare cu putere mijlocie (20-50 kW). necesară pentru deplasarea tractorului şi acţionarea maşinilor din agregat Rodajul tehnicii agricole se efectuează conform cerinţelor întreprinderilor producătoare sau a întreprinderilor de reparaţii şi are destinaţia de a înlătura eventualele defecţiuni ivite la montare. d)Tractoare cu putere mare (50-100 kW). b)Tractoare cu putere mică (7-20 kW). 2. După tipul transmisiei: a) Cu transmisie mecanică: 1. c) Cu transmisie electrică d) Cu transmisie combinată 3) Sisteme ce compun tractorul 3. De regulă este un motor termic. După tipul şi puterea motorului: a)Tractoare cu putere foarte mică (3-7 kW). C. b) Cu transmisie hidraulică: 1. Hidrostatica. De exemplu. constatarea şi înlăturarea unor scurgeri de combustibil şi lubrifianţi. D. Continuă. În trepte. El transformă energia termică rezultată din arderea combustibilului în energie mecanică.1 Motorul Motorul reprezintă sursa de energie a tractorului.rotimotoare). c) Tractoare cu semisenile care au sistemul de rulare format din roti în fata şi senile în spate .

ulei sau valvolină în timpul probelor.autovehiculele trebuie rodate în gol şi în sarcină progresivă.. Consumul de combustibil depinde de: starea şi puterea motorului. 60% sarcină şi 14 ore – 75% sarcină). * cutia de viteze. Sistemul de alimentare la MAC este format dintr-un rezervor cu o capacitate ce asigură circa 10 ore de funcţionare (tractor). câte 0. După rodaj trebuie să se facă înlocuirea lubrifianţilor cu alţii proaspeţi şi se face recepţia tractorului pentru a constata dacă acesta corespunde cerinţelor constructive şi funcţionale. * * * * 3.). 40% sarcină. transmisiile mecanice diferă între ele din punct de vedere al părţilor componente.. acţionarea manetelor de comandă care trebuie să se facă uşor şi fără şocuri. 20% sarcină. Rodajul sub sarcină. În timpul rodajului se va urmări. ca regulă. dacă nu apar pierderi de combustibil. La tractor consumul de combustibil se raportează la unitatea de suprafaţa prelucrată la diferite lucrări (l/ha). 20 min. Rodajul tractoarelor constă din încercarea lucrului motorului în gol (15 . * transmisia finală. verificarea lucrului sistemului hidraulic (15 ....) cu verificarea lucrului aparaturii de comandă. dacă nu se produc încălziri anormale. * transmisia centrală... Transmisiile mecanice în trepte sunt cele mai răspândite datorită simplităţii constructive şi siguranţei în funcţionare. * diferenţialul. decât numai prin acţionarea manetelor.. conducte. încărcare.. se realizează la efectuarea anumitor lucrări agricole de câmp şi transport care nu necesită sarcini mari. În funcţie de variaţia debitului de combustibil avem: * pompe cu injecţie cu pistonul variabil. 18 ore – 50 . 20 min. dacă nu se produc decuplări. lucrul motorului şi a celorlalte agregate. viteza de deplasare. 14 ore – 30. tipul şi starea drumului. 6 . În funcţie de organele de deplasare ale tractorului. rodajul tractorului în gol (5 .... 7 h.5 ore la fiecare treaptă de viteze). Cuprinde următoarele subansamble: * ambreiajul principal. modificarea şi distribuirea cuplului motor la roţile motoare ale tractorului. * pompe cu inectie cu constanţa.2 Transmisia Transmisia serveşte la transmiterea. rodajul tractorului cu sarcină progresivă la toate treptele de viteze (7 ore – 15 .

O astfel de transmisie cuprinde următoarele părţi componente: ambreiaj principal. RM . În figură 3. şasiului. Aceste ambreiaje se prezintă într-o mare varietate de forme constructive. combinei şi în primul rând de condiţiile de exploatare. CV . Ambreiajele duble permit transmiterea puterii de la motor pe două fluxuri: la transmisia tractorului şi la transmisia arborelui prizei de putere.2. La tractoarele pe roţi. AP -ambreiaj principal.reductor planetar. TC -transmisie centrală. Schema unei transmisii mecanice pentru tractoarele pe roţi: MT . transmisii finale şi roţi motoare. Ambreiajul principal serveşte la cuplarea şi decuplarea motorului de transmisie în vederea opririi şi pornirii motorului precum şi schimbarea treptelor de viteză. Astfel.transmisie finală. reductor planetar. TF . o largă răspândire au primit-o ambreiajele normal cuplate cu discuri de fricţiune. cutie de viteze.1 se prezintă schema unei transmisii mecanice destinată tractoarelor pe roţi.roţi motoare. de tipul şi destinaţia tractorului. D -diferenţial.Figura 3. agricultură şi sivicultură sunt ambreiajele simple cu ramificarea fluxului de putere şi duble. alegerea tipului de ambreiaj depinde de funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească. se întâlnesc ambreiaje normal cuplate simple şi duble cu posibilitatea de ramificare a fluxului de putere şi fără ramificarea fluxului de putere.motor termic.2. Ambreiajul dublu reprezintă 7 .cutie viteze. RP . Specific tractoarelor cu roţi care au vaste întrebuinţări în transporturi.1. asigurând cuplare progresivă a motorul termic la celelalte părţi componente ale transmisiei şi decuplarea motorului de la transmisie. diferenţial. şasiuri autopropulsate şi combine autopropulsate. transmisia centrală. Ambreiajul principal este un cuplaj de legătură intermitent.

2 Schema transmisiei hidraulice pentru tractoarele pe şenile: M . Prin modificarea debitului şi presiunii lichidului între pompă hidraulică şi motorul hidraulic se pot obţine turaţii diferite ale stelelor motrice ale şenilelor. 8 . prima etapă este destinată decuplării ambreiajului principal. pe teren plan. Ele sunt transmisii fără trepte. în energie mecanică necesară deplasării tractorului. Cutia de viteze are rolul de a realiza viteze diferite de deplasare a tractorului în funcţie de sarcina concretă. S.2. Transmisiile finale realizează ultima mare demultiplicare şi sunt specifice tractoarelor. de regulă ulei hidraulic. pe teren denivelat. transmisie centrală şi diferenţial.pompă hidraulică cu debit variabil.H.motor termic. Pompă hidraulică transformă energia mecanică primită de la motorul termic în energie hidraulică a lichidului de lucru. Transmisia centrală schimbă planul de transmitere a mişcării cu 900 şi realizează prima mare demultiplicare a turaţiei.M. Motorul hidraulic transformă energia hidraulică a lichidului de lucru. Transmisia hidraulică a tractoarelor pe şenile are în vedere eliminarea din schema constructivă a unor părţi mecanice (transmisia centrală. mersul tractorului înapoi şi oprirea tractorului cu motorul în funcţiune. Acest tip de transmisie cuprinde: două pompe hidraulice cu debit reglabil şi două motoare hidraulice. Transmisii hidraulice Transmisiile hidraulice transmit puterea prin intermediul unui flux de lichid. iar a doua.reunirea a două ambreiaje simple întru-un singur ansamblu. Diferenţialul are rolul de a transmite turaţii diferite la roţile motoare când tractorul se deplasează în linie dreaptă. P . . care pot fi comandate fiecare în mod separat prin sisteme proprii de pârghii de la pedale separate şicomandate de acelaşi sistem de pârghii şi de aceeaşi pedală cu comandă în serie. M. cutie de viteze). Prima categorie oferă posibilitatea de manevrare a ambreiajelor complet independent – a doua categorie condiţionează manevrarea ambreiajelor care se efectuează în serie. Transmisia hidraulică a tractoarelor pe roţi are în componenţă următoarele părţi principale: rezervor hidraulic. reductor planetar. conducte hidraulice. filtru hidraulic. Figura 3. diferenţial. motor hidraulic. decuplării ambreiajului prizei de putere. pompă hidraulică.motor hidraulic. sau în curbe şi turaţii identice când tractorul se deplasează în linie dreaptă. Conductele hidraulice conduc lichidul hidraulic sub presiune la părţile componente ale transmisiei (conducte de tur şi conducte de retur). Reductorul planetar realizează dublarea numărului de trepte de viteză şi este specific tractoarelor agricole.

acesta devenind mai compact.asigură posibilităţi sporite de automatizare a procesului de lucru al tractorului. Dezavantajele utilizării transmisiilor hidraulice sunt: * preţ de cost mai mare datorat prelucrărilor de mare precizie şi a materialelor speciale. . Transmisii electrice 9 . * pompele hidraulice şi motoarele hidraulice pot fi montate în price zonă a tractorului. * randamentul transmisiei scade o dată cu încălzirea uleiului. Utilizarea transmisiile hidraulice la tractoarele pe roţi sau şenile conferă următoarele avantaje: * viteza de lucru variază continuu de la o la valoarea maximă atât înainte cât şi înapoi.steaua motrică a şenilei. * pe timp rece este necesară încălzirea uleiului. * randamentul total al transmisiei este mai scăzut. * simplifică comenzile tractorului. datorită transformărilor intermediare.

Osia simplă cu cale îngustă (fig. sistem de rulare pe şenile. cu cale unică. formată dintr-o axă centrală tubulară. la capetele cărora sunt prinşi articulat pivoţii fuzetelor pe care se montează roţile de direcţie. Osia simplă cu cale largă (fig. în energie mecanică care este transmisă organelor de rulare ale tractorului. Osiile din faţă pot fi osii simple şi osii motoare. Dezavantajele principale ale transmisiilor electrice sunt cele menţionate la cele hidraulice. în plus există riscul electrocutării.1 a) echipează majoritatea tractoarelor universale şi speciale. în energie electrică disponibilă pentru acţionarea motoarelor electrice. De regulă ecartamentul este fix. Sunt realizate sisteme cu o punte motoare (cu două roţi motoare). roţile 10 . Sistemul de rulare la tractoarele pe roţi Sistemul de rulare pe roţi este cel mai utilizat sistem în construcţia tractoarelor. în general. Avantajele utilizării transmisiilor electrice sunt. Părţile componente principale ale sistemului de rulare pe roţi sunt: osia din faţă. cu două punţi motoare (cu patru roţi motoare). prinsă articulat la suportul osiei din faţă şi două semiosii laterale. semiosiile din spate şi roţile cu pneuri. Tractoarele pot fi echipate cu: sistem de rulare pe roţi.3 Sisteme de rulare Sistemul de rulare are rolul de a susţine tractorul şi de a asigura deplasarea lui prin transformarea momentului motor primit de la motor în forţă de tracţiune. Generatorul electric transformă energia mecanică promită la arbore de la motorul termic. aceleaşi cu cele ale transmisiilor hidraulice. Osia motoare este o osie cu cale largă şi echipează tractoarele cu două punţi motoare. de aceea pentru exploatare trebuie angajată forţă de muncă cu înaltă calificare.3. Este o osie telescopică. Motorul electric are rolul de a transforma energia electrică primită de la generatorul electric.1 b) are în componenţă un suport vertical cu pivot vertical prevăzut cu două fuzete pe care se montează roţile directoare.Transmisia electrică a tractoarelor este formată din următoarele părţi componente: ambreiaj principal. cu cale îngustă. la rândul lor pot fi: cu cale largă.3. Osiile simple. 3. transmisii finale şi conductori electrici. 3. 3. Acest tip de osie echipează unele tractoare universale care lucrează cu maşini construite special pentru tractoare cu astfel de osii. motoare electrice (două sau patru în funcţie de numărul de punţi motrice). generator electric. Pentru asigurarea unei bune stabilităţi a tractorului şi o manevrare uşoară. sistem de rulare cu semişenile.

y . jantă şi pneu. 4 . 1 . Are valori de 2 .semiosii laterale.este unghiul (măsurat în plan transversal) format de axa pivotului fuzetei cu verticală. cu cale largă.a . 2 . permite a b Figura 3. . . Discul de regulă este concav. b.este unghiul (măsurat în plan longitudinal) format de axa pivotului fuzetei cu verticală şi are valori de până la 10a.roţi de direcţie. cameră de aer şi valvă şi constituie partea de rulare a roţii.50 şi permite manevrarea uşoară a tractorului. Semiosiile din spate. din punct de vedere constructiv pot fi realizate ca: * semiosii cu arbori liberi (nu includ transmisiile finale) care permit modificarea ecartamentului prin culisarea roţilor pe arborii liberi.roţi de direcţie.fuzete. folosite la roţile motoare şi sunt prevăzute cu profile de 11 . pe el se prinde discul roţii. 3 .axa centrală. cu cale îngustă.unghiul de înclinare longitudinală . 5 . formând patru unghiuri: .suport vertical.3.este unghiul format de planul rotii cu verticală.80. Roţile sunt mai apropiate la partea din faţă cu 1 .pivoţi. 4 . Pneul este format din amvelopă. disc. Are valori de 0. * semiosii fără arbori liberi (includ transmisiile finale) la care ecartamentul se poate modifica prin schimbarea poziţiei discului şi a jenţii roţii. Pneurile pot fi: de tracţiune.de direcţie se montează pe puntea din faţă în poziţii bine determinate. Roată cu pneu este formată din: butuc. Roţile cele mai utilizate sunt cele cu pneuri.1 Schema osiei simple: a.fuzete. luarea virajului cu uşurinţă şi măreşte stabilitatea tractorului la deplasarea în linie dreaptă. 1 . 2 .12 mm în raport cu partea din spate.(3 . Janta este montată pe disc şi are rolul de a susţine pneul. Acest unghi îmbunătăţeşte stabilitatea tractorului la deplasarea în linie dreaptă.unghiul de înclinare transversală .5 . 3 . Butucul se montează pe semiosie.unghiul de fugă (de convergenţă) al roţilor.unghiul de stabilitate . .pivot.

Șenila este un organ de deplasare al unor autovehicule grele (tractoare. tancuri). autocamioane.aderenţă. 3. * ºenile semielastice. Sistemul de rulare la tractoarele pe şenile La tractoarele pe ºenile. Zalele îi asigurã vehiculului o mai mare suprafațã de contact și o mai mare aderențã cu solul decât dacă ar fi avut roți. cãrucioarele ºenilelor ºi suspensii. ºenilele se clasificã în: * ºenile rigide. datorită greutăţilor mari ce revin pe aceste roti. încât la volan sunt necesare 12 . ceea ce îl face sã poatã fi folosit pe o mare diversitate de terenuri fãrã sã se scufunde. de direcţie utilizate la roţile de direcţie.4 Sisteme de direcţie Sistemul de direcţie se compune din următoarele două părţi principale : * Mecanismul de direcţie. * ºenile elastice. Șenila este compusã din mai multe zale modulare (plãci de oțel prevãzute cu dinți de angrenare și cu pinteni care pãtrund în sol. Constã într-o bandã continuã închisã care se înfãșoarã pe o roatã stelatã motoare ce permite mișcarea tractorului sau a altui vehicul greu. La tractoarele de putere mare (peste 60-70 kw) apar rezistente mari la bracarea roţilor de direcţie.sistemul de rulare este reprezentat prin douã ºenile montate de o parte ºi de alta a tractorului. care transmite mişcarea de la levierul de direcţie(levierul casetei) la fuzetele roţilor de direcţie. care serveşte la transmiterea mişcării de rotaţie de la volan la axul levierului de direcţie : * Mecanismul de comandă al direcţiei.În funcþie de tipul suspensiei. asamblate între ele prin buloane).

totodată. Servomecanismele sunt: Hidromecanice – cele mai răspândite. sau din momentil când volanul a fost oprit (inerţia sistemului să fie mică) . Hidrostatice . prin acţionarea unui cilindru de lucru care pune mişcare în mecanismul de direcţie. un distribuitor hidraulic comandat prin rotirea volanului şi un motor hidrostatic de acţionare a mecanismului de comandă a direcţiei. când rotile creează făgaşe. motorul hidrostatic având un rol numai pentru uşurarea bracării roţilor de direcţie. motorul hidriostatic trebuie să realizeze bracarea roţilor de direcţie în sensul comandat . se folosesc mai mult la maşini agricole autopropulsate şi se caracterizează prin aceea că nu sunt prevăzute cu o legătură mecanică intre distribuitorul servomecanismului şi levierul de comandă al mecanismului de direcţie. pe cale mecanică. rotile de direcţie să rămână în poziţia respectivă. mecanismele de direcţie ale autovehiculelor grele sunt prevăzute cu servomecanisme care. Să se asigure o corespondenţa între viteză de rotire a volanului şi cea de bracare a roţilor de direcţie .forţe de acţionare mari. pentru reducerea efortului aplicat la volan. care depăşesc posibilităţile fizice ale conducătorului. corespunzătoare unghiului de rotire a volanului. motorul hidrostatic transforma energia hidraulică realizată de pompă în lucru mecanic necesar rotirii (bracării) roţilor de direcţie. în cazul în care pompă hidraulică nu funcţionează (de exemplu: la oprirea motorului) sau atunci când instalaţia hidrostatică este defectă. 13 . iar această poziţie să nu se modifice . Servomecanismul să intre în funcţiune şi să iasă din funcţiune după un timp foarte scurt din momentul începerii rotirii volanului. amortizează şi şocurile transmise de rotile de direcţie şi măresc manevrabilitatea acestora.mai puţin răspândite la tractoare. La comanda dată prin volan. Dacă volanul este oprit într-o anumită poziţie. în principiu. Cele mai răspândite servomecanisme de direcţie sunt cele cu acţionare hidriostatica. mai ales la deplasarea pe terenuri deformabile. servomecanismul de direcţie trebuie să permită conducerea vehiculului direct de la volan. Servomecanismele de direcţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : La rotierea într-un sens a volanului. se caracterizează prin aceea că între volan şi roţile de direcţie exista în permanenţă o legătură mecanică. De aceea. Legătura între cele două elemente se realizează pe cale hidrostatică. un asemenea servomecanism se compune dintr-o pompă didraulica acţionată de motorul autovehivulului.

fără şocuri în momentul acţionării şi să excludă total apariţia fenomenului de autofrânare. . . lină. prin frânarea independentă a unei roţi sau şenile. La tractoare frânele se amplasează pe arborii transmisiei (semiarborii planetari) şi 14 .sisteme de frânare cu acţionare mecanică. .sisteme de frânare cu acţionare hidraulică. cele mai uzuale fiind: După modul de acţionare ele se pot clasifica în: . Clasificarea sistemelor de frânare se face după mai multe criterii. .sisteme de frânare cu frâne cu discuri. universale).Schema mecanismului de direcţie a unui tractor U 445 3.sisteme de frânare cu frâne cu bandă. Sistemele de frânare cu acţionare mecanică se utilizează la tractoarele cu viteză mică de deplasare (tractoare agricole.5 Sisteme de frânare Sistemul de frânare are rolul de a reduce viteza de deplasare.sisteme de frânare cu acţionare pneumatică. Sistemul de frânare trebuie să asigure frânarea rapidă. După tipul constructiv se pot clasifica în: .sisteme de frânare cu frâne cu saboţi. de a opri şi imobiliza tractorul pe durata staţionării şi de a contribui la realizarea întoarcerilor cu rază mică de viraj. caracterizându-se prin fiabilitate ridicată Sistemele de frânare cu acţionare hidraulică sau pneumatică se utilizează la tractoarele cu viteză sporită de deplasare.

distribuitor hidraulic. 3.6 Sistemul hidraulica Instalaţia hidraulică are rolul de a transforma energia mecanică în energie hidraulică şi de a acţiona prin intermediul energiei hidraulice motoare hidraulice montate pe tractor sau maşini horticole.8 Sisteme speciale Tractoarele agricole trebuie sã corespundã în totalitate cerinţelor impuse de lucrãrile agricole ce se executã. la roţi.7 Postul de conducere Echipamentul anex al tractorului reprezentat prin capotaje. După modul de funcţionare se clasifică în: instalaţii hidraulice fără reglaje automate şi instalaţii hidraulice cu reglaje automate. fiind prevăzute cu reglaj automat al forţei de tracţiune şi al poziţiei maşinii. Este prevăzută cu orificii echidistante şi furcă de cuplare. cilindru de forţă cu dublu efect. Barele de tracţiune au rolul de a permite cuplarea maşinilor tractate la tractor fiind realizate sub două forme: * bară transversală montată perpendicular pe axa de simetrie a tractorului. filtru de ulei. cu un capăt la şasiu iar cu celălalt pe un suport propriu cu orificii. Această instalaţie cât şi instalaţia de tip semibloc prezintă avantajul automatizării proceselor de lucru. După modul de realizare ele se clasifică în: Instalaţia hidraulică cu elemente separate este o instalaţie simplă. de realizãrile tehnice şi ştiinţifice obţinute în ţarã şi pe plan mondial. Dispozitive de tracţiune Dispozitivele de tracţiune sunt reprezentate prin bare de tracţiune şi cuple de tracţiune. pompă hidraulică. conducte. Instalaţia hidraulică de tip semibloc are o parte din elemente montate întrun bloc comun iar altele dispuse separat. 3. în articulaţiile sferice ale tiranţilor laterali. * bară longitudinală montată pe sub tractor. 15 . cu preţ de cost redus. longitudinal.sunt independente. La capătul opus este montată furca de cuplare. scaunul şi cabina care trebuie sã asigure confort şi condiţii de igiena muncii conforme cu normele de protecţia muncii. iar la remorci. 3. Se livrează împreună cu tractorul şi este utilizată cel mai frecvent. fiind montate în partea din spate a tractorului. uşor de întreţinut. care transform ă energia hidraulică în lucru mecanic. asigurând în acelaşi timp eficienţa economicã maximã şirespectarea cu stricteţe a normelor de protecţia muncii. Instalaţia hidraulică de tip monobloc are toate elementele grupate într-un bloc comun. Are în componenţă: rezervor de ulei.

în special în timpul transportului.Se utilizează numai la maşini special concepute. decuplarea manual). Mecanismul de suspendare al tractorului (ridicătorul hidraulic) Mecanismul de suspendare este folosit pentru cuplarea la tractor a maşinilor horticole semipurtate sau purtate. cu rol de amortizare a şocurilor. tirant central reglabil ca lungime. doi tiranţi laterali. Se montează în partea din spate a tractorului prin intermediul unor elemente rigide sau elastice. lanţuri stabilizatoare. Are în componenţă un arbore transversal cu două braţe. prins cu un capăt la tractor iar cu celălalt la unul din braţele arborelui. 16 . cuple semiautomate (cuplarea şef ace automat. Mişcarea se transmite la tiranţii laterali prin tiranţii verticali şi implicit la maşina din agregat care poate fi ridicată sau coborâtă după dorinţă. Lanţurile stabilizatoare au rolul de anulare a jocului în plan transversal al maşinii suspendate. Ele pot fi: cuple manuale. doi tiranţi verticali. Cuplele de tracţiune sunt utilizate pentru cuplarea şi tractarea remorcilor. cuple automate. Acţionarea mecanismului se realizează prin intermediul unui cilindru de forţă comandat de instalaţia hidraulică a tractorului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->