Sunteți pe pagina 1din 9

B.

Colectarea datelor

Date identificatorii despre mama: Nume si prenume: Sex :feminin Religie :ortodoxa Ocupatie :casnica Statut marital : casatorita Date despre copil: Nume si prenume: M D Sex : masculin Religie :ortodoxa Cetatenie :romana informatii obtinute de la victima: Femeia este agresata fizic n mod constant de sotul violent. Sunt casatoriti de 11 ani si au mpreuna un copil n vrsta de 8 ani. Nici unul dintre soti nu a mai fost casatorit nainte. Familia locuieste ntr-un apartament cu 2 camere, proprietate personala. Sutiatia materiala a familiei este precara: sotia este casnica (nu a lucrat niciodata si nu are nici o calificare profesionala), sotul lucreaza ca muncitor necalificat cu un salariu foarte mic; din cauza veniturilor mici din familie, datoriile la ntretinere au ajuns de aproximativ 5000 RON.; n urma cu aproximat 5 ani, pe fondul problemelor financiare, sotul a nceput sa consume bauturi alcoolice. Sotia sustine ca a ncercat de multe ori sa-si gaseasca un loc de munca, dar nu a reusit. n aproape fiecare zi, dupa ncheierea programului de lucru, sotul se opreste la crciuma mpreuna cu alti colegi de serviciu si ajunge acasa foarte trziu, sub influenta bauturilor alcoolice. n fiecare seara i reproseaza sotiei ca nu lucreaza si ca sta degeaba acasa. Astfel se declanseaza scandalul. Rare sunt zilele cnd este liniste n familie. Copilul ncerca de fiecare data sa i ia apararea mamei si sfrseste prin a fi lovit de tata. n antecedent, sotul a fost sanctionat cu o amenda si un avertisment pentru agresarea sotiei. Dar datoria a trebuit sa fie platita tot din banii familiei. De atunci, sotia a preferat sa ndure injuriile si bataile, pentru a nu mai fi nevoita sa plateasca amenzi. si-a pierdut ncrederea n Politie. Acest ultim incident a fost mult mai grav, sotia alegndu-se cu vatamari corporale. Sotia este descumpanita ntruct nu vrea sa-si paraseasca sotul si locuinta, ci si doreste reabilitarea sotului. informatii obtinute de la agresor: S-a casatorit cu sotia sa n urma cu 11 ani si au venit mpreuna la oras. Nici unul dintre ei nu avea studii liceale, astfel nct angajarea a fost dificila. Sotia a ncercat sa se angajeze n cteva locuri dar nu a reusit, dupa care a ramas nsarcinata si s-a ocupat de cresterea copilului. n timp s-a obisnuit cu statul acasa degeaba. Sotul munceste din greu ca sa aduca un ban n casa; a schimbat de-a lungul timpului mai multe locuri de munca pentru a cstiga mai mult. Sotul sustine ca tot ce s-a

M. A.

realizat n casa este numai datorita muncii lui. n urma cu aproximativ 5 ani a fost somer aproximativ 8 luni, timp n care datoriile la ntretinere au crescut foarte mult. De atunci, sotul a insistat pe lnga sotie sa-si caute un loc de munca, dar aceasta l-a refuzat n mod constant. Din pricina certurilor tot mai dese din familie, sotul a nceput sa petreaca tot mai putin timp acasa, si mai mult cu prietenii. Mai consuma din cnd n cnd cte un pahar de vin, dar considera ca nu face o crima prin aceasta. Este foarte revoltat mpotriva sotiei si nu mai vrea ca aceasta sa se ntoarca acasa. Sustine ca sotia l ntoarce pe fiul lor mpotriva sa. C. Analiza datelor validitatea sesizarii: n urma culegerii initiale a datelor se constata cu certitudine existenta unui caz de violenta domestica asupra sotiei si copilului riscul de recidiva: foarte ridicat, datorita: consumului de bauturi alcoolice din partea sotului, problemelor financiare cu care se confrunta familia, relatiilor dintre soti profund afectate, dificultatea gasirii imediate a unui loc de munca pentru sotie

2. A.

EVALUAREA FAMILIEI Colectarea datelor identificarea cauzelor agresiunii: situatia economica precara a familiei; statutul de femeie casnica al sotiei; consumul de bauturi alcoolice de catre sot. tehnicile utilizate n evaluarea complexa: scala revizuita a tacticilor de conflict; genograma; harta retelei sociale; diagrama familiala.

B.

Analiza datelor schimbari necesare pentru reducerea factorilor de risc: departarea temporara a cuplului mamacopil de mediul agresiv; asigurarea confortului emotional pentru mama si copil; gasirea unui loc de munca pentru mama; eliminarea alcoolului si a anturajului vicios din viata sotului. identificarea nevoilor victimei: suport emotional; informare, consiliere si orientare pe piata fortei de munca; ocuparea unui loc pe piata fortei de munca; reducerea tensiunilor din mediul familial;

3.

INTERVENIA PRESTAII

Tipul Alocatie de stat

Ajutor social

Autoritatea Perioada Cuantumul/Calitatea Institutia Responsablia Data nceperii/ de acordare M. Educatiei si Cercetarii Se acorda lunar conf.Legii 61/1993, H.G. nr.591/1993, de la bugetul de stat. Consiliul local, conform Legii Se va acorda n maxim 30 de nr. 416/2001 care a intrat n zile de la depunerea vigoare la 1.01.2002, H.G. nr. documentatiei.

1099/2001, H.G. nr. 1037/2002, se acorda de la bugetul local.


SERVICII PENTRU COPIL

Insitutia Obiective Data nceperii Perioada de Responsabil responsabila generale desfasurare de interventie Protectia Serviciul deVizita laDe la instalarea asistent copilului Autoritate domiciliu sintr-o locuinta social; Tutelara alinformare dupa plecarea O perioada de Primariei asupra din centru. - mama. monitorizare. locale modului de dezvoltare a copilului. Educatie formala si non-formala Sanatate Cabinetul Controale Supravegherea - mama medical la careperiodice alecopilului dupa sunt nscrisi. starii deplecarea din - copilul. sanatate. centru Reabilitare, socializare si petrecere a timpului liber Mentinerea legaturilor cu tatal Dezvoltarea deprinderilo r de viata Integrarea n Serviciul de Dupa parasirea Asistent social. societate Autoritate centrului. Tutelara SCOP SERVICII OFERITE MAMEI RESPONSABILITI ntmpinarea Asistenta financiara (alimente, haine,produse igienico- - identificarea nevoilor de sanitare) inventarului de nevoi al baza a mamei cuplului mama-copil si copilului - acoperirea nevoilor de baza Informarea si Asistenta sociala - suport n procesul

Tipul

ndrumarea catre serviciile de specialitate Tehnici: ghid de explorare a situatiei; de care are nevoie :ghid de interviu :intrevederi

decizional - obtinerea certificatului medico-legal - nsotirea mamei la n discutia cu agresorul pentru identificare unei cai de reconciliere - obtinerea acordului sotului pentru internarea ntr-un centru de dezalcolizare - nsotirea mamei la AJOFM n vederea gasirii unui loc de munca - informarea mamei cu privire la drepturile sale si posibilitatea de actiune n instanta - nsotirea mamei pe tot parcursul demersului juridic (daca este cazul) - insuflarea sentimentului de putere si control - constientizarea propriilor valori si resurse - revitalizarea stimei de sine

Reglementarea Suport juridic situatiei legale a victimei, n caz de nesolutionare pe cale amiabila a situatiei familiale Prelucrarea Consiliere psihologica pentru mama sicopil consecintelor distrugatoare ale violentei si depasirea situatiei de criza

SERVICII PENTRU FAMILIE

Institutia Obiective Data Perioada de Responsabil de responsabila generale nceperii desfasurare interventie Protectia S.P.A.S. Monitorizare Dupa Pe o perioadaAsistentul copilului si a n noul mediu. parasirea de aproximativsocial.

Tipul

mamei Educatie Centru formala si consiliere non-formala

Sanatate

Reabilitare, socializare si petrecere a timpului liber Mentinerea Centrul legaturilor Maternal cu sotul Maternus

centrului. 4 luni. deConsilierea nca de laAproximativ mamei pentrusederea a puteacuplului 5 sedinte. ntelege mama-copil situatia si can centru. nu mai putea continua in mediul violent mediculnscrierea Dupa Nelimitat. centrului; membrilor parasirea. familiei la un de cabinetulmedic familie. medical. -

- psiholog; asisntentul social.

mama;

Dezvoltarea deprinderilor de viata Tipul Protectia copilului

Contactarea Din perioada parintilor sederii n tatalui sicentru. tatalui pentru reabilitarea legaturilor familiale. -

- mama; -bunicii copilului.

Educatie formala si non-formala Sanatate Cabinet medical.

Institutia Obiective Data Perioada de Responsabil responsabila generale nceperii desfasurare de interventie S.P.A.S. Monitorizarea Dupa Aproximativ 3-mama; mamei pentru aparasirea luni. se descurca faracentrului. -asistentul sot social. Monitorizarea Dupa Nelimitat. starii deparasirea sanatate acentrului. cuplului mamacopil. Socializarea Din perioadaNelimitat. mamei cu restulde sedere n -mama; -medicul familie. -mama; de

Reabilitare, Centrul socializare si Maternal

petrecere a timpului liber Cautarea unui loc de munca Dezvoltarea deprinderilo r de viata

Maternus Centrul Maternal Maternus Centrul Maternal Maternus

Reluarea Centrul unei noi Maternal vieti fara Matrenus sot.


9. Planul de servicii

grupului decentru. mame din centru. Gasirea unui locnca dinNelimitat. de munca perioada de sedere. nsusirea Din perioadaPermanent. deprinderilor dede sedere n a se descurcacentru. singura. - insuflarea nca de la6 luni. sentimentului nceputul de putere si perioadei de control sedere n centru.

-asistentul social. -mama. -mama.

-asistentul social; -mama.

1.Prezentarea 2.Obiective propuse ( 3.Planul de 4.Roluri ( cine? ) problemei ce? ) interventie Inexistenta unui PE TERMEN SCURT -Informarea mamei cu-tnara mama; climat favorabil de 1.Reintegrarea privinta la noul crestere a copilului cuplului mama-copil inceput -asistentul social, n care sa fie bunica paterna si n societate. acceptata mama cu -Resocializarea mama; copilul. cuplului mama-copil -asistentul social. -Depistarea unor posibile rude din familia largita pentru ajutorarea cuplului mama-copil 2.Responsabilizarea -Formarea orarului-asistentul social si mamei in legatura zilnic al copilului si almama; cu noile nevoi mamei prin ntocmirea pentru a se putea filelor de orar; -mama si educatoarea; descurca singura. -Formarea -psiholog, asistentul deprinderilor pentru asocial si asistentul se descurca la un locmedical. de munca -Formarea deprinderilor de adresare n caz de urgenta si a capacitatii

PE TERMEN MEDIU Adaptarea familiei cu rolul de mama singura PE TERMEN LUNG 1.ntocmirea actelor oficiale pentru copil si obtinerea drepturilor legale. 2.Favorizarea accesului la drepturile legale ale cuplului mama-copil dupa plecarea din centru.

de a lua decizii n situatii dificile ( probleme medicale, conflicte de grup ) prin instruire. Stabilirea unor relatiiAsistentul cu membrii familieimama. largite.

social

si

-Obtinerea -mama la ndrumarea certificatului de divort;asistentului social; -Depunerea dosarului-mama; la AJOFM pentru gasirea unui loc de munca -Sprijinirea mamei-mama, asistent social singure prinsi asistent social beneficierea de proiectPrimarie; initiat de Primarie; -asistent social si -Completarea mama. dosarelor pentru alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, ajutor social.

Implementarea planului de interventie ndeplinirea scopului interventiei: cstigarea confortului emotional pentru mama si copil; reglementarea situatiei legale. eficienta serviciilor oferite: gazduirea a oferit mamei ragazul necesar pentru depasirea situatiei de criza suportul emotional au redat mamei ncrederea n propriile forte sotul nu a fost convins sa primeasca suport pentru reabilitare mama a fost consiliata juridic si nsotita n instanta pentru obtinerea divortului si a custodiei copilului si pentru partajul bunurilor mama a fost sustinuta pentru gasirea unui loc de munca si a unei gazde

respectarea termenelor stabilite initial: termenele stabilite initial au fost respectate, cu mici exceptii legate de activitatile instantei si de oferta locurilor de munca.

Analiza campului de forte Puncte tari din punct de vedere social


Acceptarea situatiei de catre mama si copil Sprijin din partea prietenelor si persoanelor apropiate. Relatia de sustinere cu echipa de profesionisti a Centrului Maternal . Conditii prielnice de locuit in Centrul Maternal Climatul favorabil din Centrul Maternal Dorinta de gasire a unui loc de munca Acceptarea din partea mamei a situatiei si eforturile de depasire a acestora Sustinere din partea copilului

Puncte slabe din punct de vedere social


Relatia conflictuala cu sotul. Lipsa sprijinului din partea parintilor care sunt decedati. Inadaptarea initiala la regulile din Centrul Maternal Sprijinirea insuficienta pe perioada internarii in Centrul Maternal Criza prin care trece mama Gasirea cu greutate a unui loc de munca datorita lipsei de experienta a mamei Situatia financiara precara . Sechele datorita violentei din partea sotului

Harta eco

Violenta domestica este o amenintare sau provocare, petrecuta in prezent sau in trecut, a unei raniri fizice in cadrul relatiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care apartin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potentiale surse de sprijin; amenintari facute la adresa altor persoane semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie. Se numeste "violenta in familie" orice act vatamator, fizic sau emotional care are loc intre membrii unei familii. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Desi pana de curand s-a presupus ca femeia este cel mai adesea victima violentei in familiei, in urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor. Familia care constituie un teren de manifestare a violentei domestice devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita, vecinii, prietenii, colegii. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. Ele capata o stigma in ochii celorlalti si in acelasi timp un sentiment de stigma si culpa care le face sa se izoleze. Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa intretina relatii sociale in cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata primi un sprijin. Pe de alta parte, barbatii violenti au ca si caracteristici de personalitate lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenti, a comunica, in mediul intim al caminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt, in vreme ce, la locul de munca ramane o rutina de relationare superficiala cu ceilalti, un rol jucat in limitele orelor de serviciu.

In 2002, violentele in familie au reprezentat aproximativ 15% din totalul infractiunilor comise cu violenta, conditia favorizanta principala fiind consumul bauturilor alcoolice (~30% dintre infractiuni). Desi incidenta fenomenului este in scadere, se manifesta o acutizare a lui, in sensul cresterii intensitatii violentei (acte de cruzime). Numarul mare de copii victimizati in familie dar si violente crescute intre concubini, care in prezent, potrivit legislatiei in vigoare, nu beneficiaza de statutul de "familie".