Sunteți pe pagina 1din 8

http://www.ebooksread.com/ METAFIZICA IUBIRIIArthur SchopenhauerSintem obisnuiti sa vedem poetii in principal preocupati de-a descrie in operele lordragostea.

Dragostea este de regula ideea principala a oricarei opere dramatice, fie eatragica sau comica, romantica sau clasica, de sorginte Indiana sau Europeana. Ea nuconstituie intr-un grad mai mic cea mai mare parte din poezia lirica sau epica, maiales daca acestea se afla incluse in gazduirea romanelor, cele care au fost editate infiecare an timp de secole in fiecare tara civilizata din Europa la fel de regulat ca sifructele pe care le produce pamintul. Toate aceste opere nu sint nimic altceva, decitdescrierea mai mult sau mai putin sofisticata a pasiunii in cauza. Mai mult decit atit,cele mai reusite reprezentari ale dragostei, Romeo si Julieta, La Nouvelle Hiloise siWerther, au atins o faima nepieritoare.Rochefoucauld spunea ca dragostea poate fi comparata cu o fantoma, deoarece esteceva despre care toti vorbim, dar niciodata n-am vazut-o, iar Lichtenberg, in eseul sauUber die Macht der Liebe, contesta si respinge realitatea si naturaletea ei; insaamindoi gresesc. Pentru ca daca ar fi ceva aflat in contradictie si exterioara naturiiumane - cu alte cuvinte, daca ar fi doar o parodie imaginara, nu ar fi fost zugravita cuatita entuziasm de poetii tuturor timpurilor, sau nu ar fi fost acceptata de omenire cu opasiune atit de statornica; pentru ca nimic din tot ceea ce reprezinta frumosul siapartine artei nu poate exista fara de adevar."Rien n'est pas que le vrai, le vrai seul est aimable ." -- BOIL.Experienta, desi nu cea de fiecare zi, verifica ceea ce incepe de regula doar ca oinclinatie puternica si dirijabila ce poate evolua in anumite conditii intr-o pasiune, darprin a carei ardoare depaseste cu mult toate celelalte pasiuni. Ea va ignora toateconsiderentele, va trece peste tot felul de obstacole cu o staruinta si o putereincredibila. Pentru a se bucura de dragostea sa un om nu va ezita sa riste totul; defapt, daca dragostea lui va fi total respinsa, isi va sacrifica pe deasupra pina si viata.Personaje de genul tinarului Werther si a lui Jacopo Ortis, nu au existat doar inromane; Europa produce in fiecare an cel putin o jumatate de duzina de astfel depersonaje asemeni lor: sed ignotis perierunt mortibus illi; suferintele lor sint descrise de scriitorii registrelor oficiale sau de reporterii de ziare. Cititorii de stiri vorconfirma intr-adevar existenta unor astfel de rapoarte ale politiei, in jurnalele de stiride limba franceza si engleza.Iubirea conduce pasii unui mare numar de oameni catre casa de nebuni. Exista aiciin fiecare an cazuri de acest fel in care doi indragostiti s-au sinucis impreuna pentruca anumite circumstante materiale s-au intimplat sa fie defavorabile uniunii lor. Intrenoi fie spus, nu pot deloc intelege astfel de oameni ce sint incredintati de dragosteaunuia fata de celalalt si se asteapta sa descopere cea mai mare fericire in placerile ei,dar care nu pot evita sa depaseasca limita extrema si prefera sa sufere la fiecare dindificultatile intilnite in drumul lor, ajungind pina la a-si sacrifica viata, cea care este obucurie mai mare decit orice altceva pot concepe ei. Ii pot intelege tot la fel de putinpe cit pot intelege fazele si pasajele dragostei, pe care le avem cu totii inaintea ochilornostri in fiecare zi si daca nu sintem prea batrini cei mai multi dintre noi le si purtamchiar in inima noastra.Dupa ce toate acestea au fost reamintite, nimeni nu se mai poate indoi de realitateasau importanta dragostei. In schimb te intrebi prin urmare, de ce oare a scris filosofulprima data despre acest subiect, cel care este in mod constant tema predilecta apoetilor si ar trebui mai degraba ca cineva sa fie surprins ca aceasta dragoste, ce ajucat intotdeauna un rol atit de important in viata omului, de-abia de a fost luata inconsiderare cit de cit de filosofi si mai exista inca un impas pentru ca un astfel dematerial sa fie utilizat de ei.Platon s-a dedicat el insusi mai mult decit oricine altcineva subiectului dragostei, inspecial in Symphosium si in Phaedrus; si ceea ce a spus el intra oricum in sferamitului, fabulei si satirei si se poate aplica in cea mai mare parte doar in cazultinerilor atenieni. Putinul pe care Rousseau il afirma in Discursul sau asuprafundatiilor cauzelor si originii inegalitatii dintre oameni, nu este nici adevarat, nicisatisfacator. Cercetarea amanuntita pe care Kant o face asupra dragostei in cea de-atreia parte a tratatului sau Uber das Gefhl des Schnen und Erhabenen , este foartesuperficiala; el arata ca nu a mers pina la capat in aprofundarea subiectului si deaceea rezultatul este cumva contrar adevarului. In final, modul lui Platner de-a trataasupra acestui subiect in

Antropologia sa, va putea fi gasit de orice om in a fi destulde superficial si insipid.Pe alta parte, pentru amuzamentul cititorului merita sa fie citata definitia luiSpinoza, pentru ca ea este de-o naivitate exuberanta: Amor est titillatio comitanteidea cause externae (Etica, IV, prop.44). Nu este in intentia mea, nici de-a contrazice,nici de-a influenta opiniile asupra a ceea ce a fost scris inainte de predecesorii mei; insusi subiectul m-a obligat sa fiu obiectiv si-a deveni el insusi inseparabil dejudecata mea asupra lumii. Mai mult decit atit, ma astept mai putin la o aprobare dinpartea acelor oameni care sint in acest moment captivati de aceasta pasiune si inconsecinta incearca sa-si exprime sentimentele lor exuberante prin imaginile cele maidiafane si sublime. Punctul meu de vedere le va parea mult prea material, prea fizic,metafizic oricum, ba chiar ceva mai mult, pentru ca el este esentialmentetranscendental. Mai intii de toate, sa luam in considerare ca acea faptura careia i se adreseaza sipentru care idealizeaza azi dragostea in madrigaluri si sonete, ar fi fost ignorataaproape in totalitate daca ea s-ar fi nascut inainte cu doar optsprezece ani.Fiecare dragoste asa cum se iveste apare a fi eterica, izvorind in intregime dininstinctul sexual; intr-adevar, incontestabil este vorba despre acest instinct si vorbinddoar intr-un mod mult mai definit, specializat si poate ceva mai stict, este o formamult mai individualizata a acestui instinct. Daca vom avea permanent in minte acestlucru vom putea considera ca unul dintre cele mai importante roluri pe care il joacadragostea in toate fazele si gradele ei, nu doar in drame si nuvele, dar deasemenea siin lumea reala, unde alaturi de dragostea de viata se arata a fi ea insasi cea maiputernica si cea mai activa dintre toate cauzele ei; astfel incit unii vor considera ca vaocupa constant jumatate din capacitatile si gindurile celor mai tineri membri aiumanitatii si ca este scopul final aproape al fiecaruia dintre eforturile omenesti; cainfluenteaza nefavorabil cele mai importante actiuni; ca perturba frecvent pina si celemai serioase ocupatii; ca uneori este deranjanta pentru o anumita vreme si chiar sipentru cele mai mari dintre spirite; ca nu-i este teama sa intrerupa tranzactiile de statsau investigatiile in care sint implicati oamenii invatati; ca stie cum sa inriureascaalcatuirea scrisorilor de dragoste, manuscrisele filosofice si pliantele ministeriale; castie la fel de bine cum sa anticipeze actiunile cele mai complicate si situatiile cele maiextreme, sa dizolve cele mai importante relatii, sa rupa cele mai strinse legaturi; caviata, sanatatea, bogatia, rangul si fericirea sint sacrificate de dragul ei; ca face dintr-un om, care de altfel este unul onest, un perfid si dintr-un om ce a fost pina acumcredincios, un tradator si ca totodata apare ca un demon ostil al carui obiectiv este dea rasturna totul, de-a aduce confuzie si neliniste pretutindeni acolo unde poate ajunge;daca toate acestea sint luate in considerare vor fi suficiente ratiuni ca cineva sa seintrebe: "La ce bun tot acest zgomot? Toate aceste complicatii, furtuni, suferinte sidorinte? De ce ar trebui ca aceste nimicuri sa joace o parte atit de importanta, sacreeze atita dezordine si confuzie in viata ordonata a umanitatii?" Dar pentruinvestigatorul zelos spiritului adevarului raspunsul va fi relevat gradual; nu este vorbadespre citeva nimicuri, este vorba despre o atitudine; importanta dragostei consistaintru-totul in armonia dintre seriozitatea si zelul cu care este dusa pina la capat. Scopul ultim al tuturor chestiunilor apartinind dragostei, indiferent daca acestea sintde natura comica sau tragica, este in realitate mult mai important decit toate celelalteobiective ale vietii umane si de aceea este deservita perfect de acea seriozitateprofunda de care este urmarita mereu. Ca o chestiune de fapt, dragostea nu determina nimic altceva decit -intemeierea noiigeneratii-. Existenta si natura unor -dramatis personae- care intra in scena atunci cindnoi ne-am facut deja iesirea, ce a fost prilejuita de citeva intimplari frivole aledragostei. Ca fiintarea -existentia- acestor oameni viitori, este conditionata in generalde instinctul nostru sexual, astfel incit ea este natura -essentia- acestor oameni,identic conditionati de selectia pe care individualul o face pentru satisfactia lor, cualte cuvinte prin dragoste si prin urmare prin fiecare din aceste relatii ce sint stabiliteintr-un mod irevocabil. Aceasta este cheia problemei. In utilizarea ei o vom puteaintelege mult mai complet daca vom analiza diferitele grade ale dragostei, plecind dela senzatiile cele mai efemere si ajungind pina la pasiunile cele mai arzatoare; vomvedea apoi ca diferentele se ridica de la gradele de individualizare a posibilitatii dealegere. Toate chestiunile dragostei din generatia actuala luate impreuna sint inconsecinta -

meditatio compositionis generationis futurae, e qua iterum pendentinnumerae generationes - a omenirii. Dragostea este de o asemenea importanta inalta,intrucit ea nu are nimic de-a face cu fericirea sau suferinta individualului din prezent,asa cum au toate celelalte chestiuni; si asta doar pentru a asigura existenta si naturaparticulara a speciei umane pentru viitor; de aici apare sub cel mai inalt aspect vointaindividualului, ca o vointa a speciilor; aceasta este ceea ce ofera o importanta pateticasi sublima chestiunilor dragostei si fac ca incintarea si necazurile ei sa fietranscendente, emotii pe care poetii n-au obosit sa le zugraveasca de secole intr-o atitde larga diversitate de forme. Nu exista aici niciun subiect care sa trezeasca unasemenea interes asemanator dragostei, deoarece ea priveste atit bucuriile, cit sinecazurile speciilor si este asociata la toate celelalte aflate intr-o legatura directa cufericirea individualului, ca o aparenta a individului. De aceea este atit de dificil in a face o drama interesanta daca ea nu continemotivul dragostei; pe alta parte desi este utilizat in mod constant subiectul ei nu vaputea fi epuizat niciodata.Ceea ce ea singura manifesta in constiinta individuala ca instinct sexual, fara a ficoncentrata asupra unui individual anume, este in sine foarte clar, este vorba deaceasta vointa de viata in forma sa generalizata. Pe de alta parte, ceea ce apare dreptun instinct sexual indreptat spre un individual anume, este in sine vointa de-a trai , ca o determinare categorica a individualului. In acest caz, instinctul sexual poarta intr-unmod foarte inteligent masca obiectului admiratiei obiective, desi in sine ea este onecesitate subiectiva si tocmai de aceea, amagitoare. Natura are nevoie de acestestratageme pentru a-si putea implini telurile ei. Intentiile oricarui om in dragoste,oricit de obiective si sublime pot apare la admiratia lor, sint acelea dea procrea ofiinta de-o natura definita, iar ceea ce ne determina sa credem ca lucrurile stau tocmaiasa, este verificat de faptul ca nu este importanta dragostea reciproca, ci tocmai posesesiunea este cea care reprezinta esentialul. Fara posesiune, nu exista o consolarepentru un om in a cunoaste ca dragostea sa este rasplatita. De fapt cei mai multi dintreoameni nazuiesc sa se gaseasca ei insisi intr-o asemenea pozitie. Pe de alta parte, totiisi doresc sa cucereasca un om care este la rindu-i indragostit; daca nu pot obtinerasplata dragostei in schimbul dragostei lor, se vor multumi simplu cu posesia.Casatoriile constrinse ca si cazurile de seductie confirma asta, pentru ca un om a caruidragoste nu-i este reintoarsa va gasi adesea consolare in a oferiri cadouri din parteaunui barbat prezentabil unei anumite femei in ciuda faptului ca ea il displace, sau estedispus sa faca alte numeroase sacrificii incercind sa-i cumpere astfel favorurile.Adevaratul scop al romantismului dragostei, cu toate ca persoanele in cauza sint inrealitate inconstiente de acest lucru, este acela de asi face aparitia in lume o fiintaparticulara; calea si modul in care este realizat acest lucru, reprezinta un argumentsecundar. Oricum multe din aceste sentimente inalte, in special ale celor indragostiti,pot respinge realismul brutal al argumentelor mele, cu toate acestea ele sint eronate.Pentru ca adevaratul sau scop nu este oare acela de-a stabili intr-un mod categoricindividualitatile generatiei viitoare, un tel cu mult mai inalt si mai nobil decit toatecelalalte, cu senzatiile lor exuberante si transcendente baloane de sapun? Printre toatenazuintele pamintesti se poate gasi aici unul care sa fie de o mai mare sau de o maiinalta importanta? El singur este in concordanta cu acel sentiment adinc inradacinat,inseparabil de dragostea pasionala, cu aceasta ardoare cu care apare si importanta ceeste atribuita tuturor nimicurilor ce intra in sfera ei. Este numai masura in careprivim acest- scop final ca unul real pentru toate dificultatile intilnite, al nesfirsitelornecazuri si suparari indurate spre atingerea obiectivului iubirii noastre ce pare a fi inconcordanta cu chestiunea in sine. Pentru ca substanta ei este reprezentata degeneratia viitoare in intreaga sa determinare individuala, ce forteaza ea insasi intrareape tarimul existentei prin intermediul tuturor acestor conflicte si necazuri. Intr-adevar, insasi generatia viitoare este implicata in aceasta prudenta, hotarita si aparentcapricioasa selectie a satisfactiei instinctelor sexuale, pe care noi o numim dragoste.Aceasta afectiune aflata in crestere continua pe care o manifesta doi indragostiti unulfata de celalalt, este in realitate vointa de a trai a noii fiinte, cea pentru care ei vordeveni parinti; e cit se poate de adevarat ca din unirea flacarii acestor dorintemistuitoare este aprinsa lumina vietii noii fiinte ce se va manifesta ea insasi ca o

individualitate bine organizata a viitorului. Indragostitii sint chinuiti de dorinta uneiuniri efective, de-a intrupa jumatatile lor intr-o singura fiinta si de-a trai asa maideparte pentru intreaga lor viata; si aceasta nazuinta fierbinte este complet implinitaprin copilul ce se va naste din vapaia aprinsa de dorintele lor, in care sint mostenitecalitatile transmise de cei doi combinate si unite intr-o singura fiinta doar pentru caexistenta speciei sa fie continuata. Daca in mod contrar un barbat si o femeie sedisplac reciproc cu indirjire si in mod constant, acest lucru se va exprima prin aceeaca tot ce vor putea face se va rezuma in aducerea pe lume a unei fiinte rau intocmite,lipsita de armonie si in ultima instanta nefericita. Prin urmare de aici trebuie sadecurga multe din cuvintele lui Calderon, atunci cind el numeste pe infioratoareaSemiramis o fica a vazduhului, introdusa acum in scena ca o fica a seductiei, actiunece va fi urmata de uciderea sotului.In final ea reprezinta insasi vointa de-a trai, cea care este prezenta in toate speciile,prin care sint atrase atit de convingator si intr-un mod aproape exclusiv douaindividualitati de sex opus, ce vesnic vor tinde una catre cealalta. Acest lucru va fianticipat in noua fiinta pentru care ei vor deveni parinti, ce reprezinta in sine oobiectivare a naturii ei ce corespunde perfect nazuintelor. Acest nou individual ce valua nastere din contopirea si transformarea celor doi, va mosteni in sine vointa sicaracterul tatalui si intelectul mamei, impreuna cu trasaturile din constitutia celor doi.De regula un individual va mosteni acele caracteristici in ceeea ce priveste formacorpului mai mult de la tata, in timp ce de la mama va mosteni statura, inconformitate cu legile consacrate descendentilor lumii animale...Este imposibil de explicat individualitatea fiecarui om, ceea ce este atit deexceptional si specific si asta doar pentru sine, luat ca individ cu totul special; si esteaproape imposibil de explicat aceasta pasiune aprinsa pe care doua persoane omanifesta una fata de celalalta, pentru ca sint deopotriva individuale si atit de diferitein caracter; deoarece ambele manifestari sint esentialmente una si aceeasi. Prima este-evidenta-, in vreme ce ultima, era -inteleasa-de-lasine-.Trebuie sa consideram ca origine a noului individual si adevaratul -punctumsaliens- al vietii sale, momentul cind parintii incep dragostea lor -- -o-fantezie-reciproca- asa cum frumos o exprima limba engleza. Si asa cum a mai fost spus, dinunirea acestor flacari ia nastere primul germen al unei fiinte noi care asemeni tuturorgermenilor, este permanent presat de aceasta batalie data pentru a-si face aparitia pescena vietii si in general sfirseste prin a fi zdrobit. Acest nou individual este intr-oanumita masura o noua Idee (Platonica); acum, ca toate Ideile, ea va lupta cu cea maimare violenta pentru a intra in sfera fenomenala, iar pentru a implini asta va ficuprinsa cu inflacarare de substanta ce este distribuita printre ele de legea cauzalitatii,astfel incit aceasta Idee particulara a unei individualitati umane, va purta o batalieneintrerupta dorind cu intensitate si ardoare realizarea ei in lumea fenomenala. Estetocmai aceasta dorinta fierbinte, reprezentata de pasiunea reciproca a celor ce vordeveni parintii sai. Dragostea are nenumarate stadii de evolutie, iar cele doua extremeale sale pot fi mentionate drept Afodita pandemos si Orania ; dar chiar si asa, inesenta ea este aceeasi pretutindeni.Pe de alta parte, in conformitate cu acest stadiu in care se afla, ea va fi mult maiputernica, mult mai -individualizata- ca un fel de-a spune, in functie de cit crestegradul in care individualul este iubit prin aceste virtuti datorate tuturor calitatilor sale,acest lucru se intimpla numai pentru a satisface dorintele indragostitului si nevoiledeterminate de propria sa individualitate. Daca vom investiga mai departe, vomintelege mult mai clar ceea ce este implicat aici. Toate simtamintele de amor sintconcentrate in mod imediat si esential in sanatate, putere si frumusete si in consecintain tinerete; pentru ca vointa doreste mai presus de toate sa manifeste acel caracterspecific al speciei umane, ca pe un fundament al tuturor individualitatilor. Acest lucrueste aplicat in practica la fel de bine in curtea ce este facuta in fiecare zi femeilor[Afrodita pandaemos]. De aceasta sint strins legate citeva cerinte speciale, pe care levom lua in considerare in mod individual ceva mai tirziu, prin intermediul caroradaca exista aici cea mai mica speranta de satisfacere, va avea loc o intensificare apasiunii. Cu toate acestea dragostea intensa isi are originea in potrivirea de caracter acelor doua individualitati; astfel incit vointa, ca si cum am spune combinatia cerezulta intre caracterul mostenit de la tata si intelectul provenit de la mama,completeaza specificul acelui individual

pentru care ea reprezinta in linii mari vointade a trai (ce singura se manifesta in interiorul tuturor speciilor), inainteaza o nazuinta,ce se va dovedi direct proportionala cu maretia ei, prin urmare ea nusi poate gasiperechea intr-o unitate de masura exprimata de o inima muritoare; motivele saledepasind intr-o maniera asemanatoare sfera intelectului individual. Acesta esteadevaratul suflet al unei mari pasiuni. Cu cit cele doua individualitati se potrivescintr-un mod cit mai apropiat de perfectiune in cele mai multe dintre relatiile pe careva trebui sa le avem pe mai departe in atentie, cu atit mai puternica va fi pasiunea cese va naste intre cei doi. Tot asa cum aici nu exista doua individualitati care sa sepotriveasca perfect, un anumit tip de femeie ce ar trebui sa corespunda perfect unuianumit tip de barbat cei care se afla permanent in vedere pentru copilul ce urmeazaa se naste. In mod natural, pasiunea unei iubiri adevarate este la fel de rar intilnita casi posibilitatea reala ce exista in a se putea intilni in aceasta viata doi oameni ce aufost creati doar pentru a se potrivi perfect unul celuilalt. Acest lucru se intimplaprintre altele, pentru ca aici sa existe o astfel de posibilitate a unei iubiri cu adevaratinflacarate pentru fiecare dintre noi, asa ca vom putea intelege acum de ce poetii siauimaginat-o cu atita consecventa si pasiune in fiecare din operele lor.

vederea unei femei frumoase si-l va face sa-si imagineze ca uniunea cu ea va insemnapentru el atingerea celei mai inalte stari a fericirii, este pur si simplu -instinctulspeciei-. Conservarea tipului speciei se bazeaza pe aceasta preferinta distincta pentrufrumos si tocmai de aceea frumusetea are o asemenea putere de atractie.Mai tirziu, vom analiza ceva mai profund statutul considerentelor ce sint implicateaici. Nazuinta catre ceea ce reprezinta cel mai valoros in interiorul speciilor, ceimpinge pe un om sa aleaga o femeie frumoasa, este in realitate un simplu instinct,desi el insusi isi imagineaza ca prin aceasta alegere care ar fi facuta de el, ar cauta sasporeasca doar nivelul propriilor sale placeri. Ca o chestiune de fapt, avem aici osolutie instructiva a naturii secrete a tuturor instinctelor care actioneaza aproapeintotdeauna la fel de prompt ca si in acest caz, directionind individualul inconformitate cu interesele speciilor. Grija pe care o insecta o arata in alegerea uneianumite flori, a unui fruct, ori a unei bucati de carne, sau modul in care ohimenoptera cauta larva unei insecte stranii, astfel incit sa-si poata depune acoloouale sale -si doar in acest loc special- si stradania febrila pentru a le asigura un locferit de primejdii, pentru rezolvarea careia nu va pregeta depunerea tuturor eforturilorsi nu va manifesta niciun fel de teama, este in mod evident foarte asemanatoare grijeipe care o manifesta un om in alegerea unei femei de o natura distincta, al careiindividual sa fie potrivit pentru el. El nazuieste catre ea cu o asemenea inflacarare,incit in cele mai multe dintre cazuri pentru atingerea obiectivului sau in ciuda oricaruirationament logic isi va sacrifica intreaga sa fericire in aceasta viata, angajinduseintr-un mariaj stupid pentru citeva mici clipe de bucurie oferite de o dragostepasagera ce il vor costa intreaga avere, onoare si viata, ba chiar pina si absurditateacomiterii unor crime. Si toate acestea sint in concordanta deplina cu vointa naturii, ceeste pretutindeni suverana, astfel incit sa poata servi speciile in cel mai eficient modcu putinta, desi toate sacrificiile sint in realitate facute in seama si pe costurile acestuiindividual.Pretutindeni instinctul actioneaza ca si cum ar concepe o finalitate, pina chiar siatunci cind aceasta lipseste cu desavirsire. Natura implanteaza instincte acolo undeactiunea individualului nu este capabila s-o inteleaga sau acolo unde ea nu estedispusa s-o urmeze. In consecinta ca o regula ea este daruita in mod evident doar laanimale, iar in mod particular acelora apartinind ordinii celei mai de jos pe scaraevolutiva, cele care sint inzestrate cu cea mai mica inteligenta. Dar totul se intimplaintr-un asemenea mod, incit oricare dintre noi poate considera pe buna dreptate ca inrealitate el apare ca si cum pe linga ele, i-ar fi fost daruita si omului, cel care in mod natural este capabil sa inteleaga scopul acestei finalitati, desi el nu o urmeaza cuinsufletirea ce ar fi trebuit sa-l mine, ca un fel de a spune ca omul nu accepta saplateasca pentru ea pretul fericirii sale individuale. Astfel incit aici, ca si in toatecelelalte cazuri ce se refera la instinct, adevarul ia forma iluziei pentru a putea fiastfel influentata vointa.....Toate acestea arunca lumina la rindul lor asupra instinctului animalelor. Ele sintdeasemenea purtate fara nicio urma de indoiala de un tip de iluzie care se prezinta

casi cum ar lucra pentru propria lor placere, desi in realitate ele lucreaza doar in slujbaacelei specii, cu o asemenea maiestrie si spirit inalt de sacrificiu.Pasarile isi construiesc cuibul; insectele cauta un lacas potrivit in interiorul caruiasa-si aseze ouale, sau pina chiar si acolo unde ele isi vineaza prada, desi au o anumeaversiune pentru asta, dar ea trebuie ca in acest fel sa fie asezata linga oua, ca hranapentru viitoarele larve; albinele, viespile si furnicile, se folosesc de abilitatea lor de-aconstrui economii extrem de complexe. Toate sint controlate in mod neindoielnic deo iluzie ce ascunde rolul sau real in slujba speciilor sub masca unui scop egoist.Acesta constituie probabil singura cale pentru a face ca un proces launtric sausubiectiv, de la care se ivesc toate manifestarile instinctelor, sa poata deveniinteligibil pentru noi. Procesul exterior sau obiectiv ce se arata in lumea animala, parea fi controlat intr-un mod hotaritor de actiunea instinctelor, asemeni insectelor deexemplu, la care predomina formatiunile nucleice i.e. sistemului nervos -subiectiv- ceisi manifesta influenta asupra sistemului nervos -obiectiv-, sau sistemul cerebral. Deunde se poate trage concluzia, ca ele nu sint controlate intr-o masura atit de mare deperceptiile obiective propriu-zise, pe cit de mult isi pot exercita influenta acelesentimente subiective ce excita aparitia tuturor acestor dorinte, prin intermediulinfluentei pe care acest sistemul nucleic o exercita asupra creierului; si in consecintaele se misca prin mijlocirea unei anumite iluzii....Rolul preponderent pe care il joaca creierul pentru om, este cauza existentei unuinumar mai redus de instincte decit cele prezente in lumea animalelor aflate pe otreapta mai jos, dar chiar si acestea, ramase aici intr-un numar atit de mic, sintsuficiente pentru a-l conduce destul de usor pe un drum ratacit. De exemplu,sentimentul frumosului, cel care ghideaza un om instinctiv in selectia perechii sale, ilindruma pe acesta gresit atunci cind individualul degenereaza inclinind sprepederastrie. Intr-un mod similar musca albastra (Musca vomitoria), care in modinstinctiv ar trebui sa-si depuna ouale pe carnea intrata in procesul de putrefactie si ledepune in florile de lemn cainesc (Arum dracunculus), pentru ca a fost inselata insimturile sale de mirosul gretos de putrefactie pe care-l emana aceasta floare. Tot asa un instinct absolut universal sta la baza intregii fundatii a dragostei, un adevar cepoate fi confirmat la o analiza mai atenta asupra acestui subiect - ce cu greutate arputea fi evitata.In primul rind, un barbat indragostit poseda chiar de la natura inclinatia sa fieinconsecvent in timp ce o femeie este statornica in dragostea sa. Dragostea unuibarbat va scadea considerabil in intensitate dupa o anumita perioada de timp; aproapetoate celelalte femei il vor fermeca cu mult mai mult decit ar putea s-o mai faca ceape care a iubit-o deja; el va nazui in mod constant catre o schimbare, in vreme cedragostea unei femei va creste continuu, plecind de la momentul in care i s-a raspunscu acelasi sentiment de dragoste. Acest lucru se petrece pentru ca pina la urma acestaeste telul natural al prezervarii speciei si cu cit mai mare importanta va purta pentruspecie, va si creste in consecinta pe cit de mult posibil....Din acest motiv un barbat isi va dori mereu sa cunoasca si iubirea altor femei, intimp ce o femeie va ramine atasata unui singur barbat; pentru ca natura le constringein mod inconstient sa ofere sprijinul neconditionat pentru a deveni protectorii sisustinatorii viitorilor copii. Din aceste ratiuni fidelitatea conjugala a unui barbat esteartificiala, in timp ce a femeii este naturala. De aici infidelitatea femeii este privita inmod obiectiv tocmai din cauza acestor consecinte si intr-un mod subiectiv din cauzacaracterului ei ce contravine naturii si este mult mai greu de justificat decit cea a unuibarbat.Pentru a fi cit se poate de clar si perfect convinsi ca aceasta placere ce ne-o oferasexul, oricit de obiectiv pare a fi nu este altceva decit simplul instinct mascat, cu altecuvinte inteligenta speciei ce lupta pentru conservarea tipului sau specific estenecesar sa analizam mai indeaproape considerentele ce ne influenteaza in acest senssi sa intram in detalii, oricit ar parea de ciudat ca ele sa fie exprimate intr-o formafilosofica. Aceste considerente pot fi clasificate dupa cum urmeaza:Cele care se refera la tipul speciilor -id est-, frumusetea; cele care privesc celelaltecalitati fizice; si in final, cele prezente doar relativ, ce se ivesc din corectia necesarasau pe de alta parte, din nevoia de neutralizare a calitatilor sau anormalitatilorspecifice fiecareia din cele doua individualitati. Sa privim asupra lor luate in modseparat.Primul considerent, cel care influenteaza sentimentele si pina la urma alegereanoastra, este virsta...

apartinind exclusiv speciei noastre.In cele din urma am ajuns la momentul in care trebuie sa judecam frumuseteaochilor si a fruntii; cele doua ce depind de anumite calitati psihice si in mod particularde calitatile intelectuale, care sint mostenite de la mama. Considerentelesubconstientului care pe de alta parte le influenteaza in mod natural pe femei inalegerile lor nu pot fi determinate precis.In general putem spune urmatoarele: - virsta pe care o prefera femeile este cea intretreizeci si treizeci si cinci de ani. De exemplu ele prefera barbatii aflati la aceastavirsta pentru ca ei sint cei care poseda in realitate cea mai inalta forma a frumusetiiumane. Ratiunea acestei alegeri este aceea ca ele nu sint ghidate de gust, ci deinstinct, cel care recunoaste in aceasta virsta specifica culmea energiei procreatoare.In general femeile acorda putina atentie frumusetii, cum s-ar spune frumusetiichipului; ele par sa ia in sarcina lor exclusiva inzestrarea cu frumusete a copiilor. Inmod special puterea de atractie a unui barbat se datoreaza fortei si curajului de careacesta da dovada, pentru ca aceste calitati ofera perspectiva unei generatii de copiirobusti si in acelasi timp va oferi si protectia necesara. O femeie va privi asuprafiecarui defect fizic care este prezent la un barbat, la fiecare deviatie de la tip, ca sicum acesta s-ar putea transmite la copii, iar atunci cind in aceasta privinta ea insasieste desavirsita, sau daca este superioara printr-un set de calitati ce depasesc acesteneajunsuri ale partenerului ei, aceasta posibilitate este eliminata. Singura exceptie oformeaza acele calitati ce sint specifice unui barbat si prin urmare o mama nu le poateoferi copiilor sai; acestea privesc modul de constructie a structurii masculine aomului, latimea umerilor, soldurile mici, picioarele drepte, forta musculara, curajul,barba, si asa mai departe. Si in acest fel se intimpla destul de frecvent ca o femeie saiubeasca un barbat urit, insa nu va iubi niciodata un barbat efeminat, pentru ca ea nupoate neutraliza aceste defecte.Cea de-a doua categorie de considerente ce stau la baza acestui nesecat izvor aldragostei, sint reprezentate de acele insusiri ce depind de calitatile psihice aleindividualului. Si aici vom putea descoperi ca o femeie este atrasa fara exceptie deacele calitati dezvaluite de inima unui om sau de caracterul sau, ambele fiindmosteniri ce se transmit urmasilor de la tata. In principal ele sint reprezentate dehotarirea vointei, de spiritul de determinare si de curaj si poate ca ceea ce reuseste sacucereasca in cel mai inalt grad o femeie este tocmai onestitatea si bunatatea inimiide care poate da dovada un barbat; in vreme ce acele aptitudini intelectuale nuexercita intr-un mod direct si instinctiv o putere de atractie asupra lor, din simplulmotiv ca ele nu vor fi transmise urmasilor de la el. Lipsa inteligentei nu are oinsemnatate prea mare pentru ele; de fapt o putere spirituala in exces, ori chiar geniul privit ca o exceptie de la ceea ce inseamna un om in obisnuit, poate avea chiar unefect contrar, defavorabil. Si astfel vom putea intilni in mod destul de frecvent ofemeie ce prefera un barbat stupid, urit, fie chiar lipsit de politete, unui barbat educat,agreabil si intelectual. Plecind de aici oameni de un temparament extrem de diferit secasatoresc in mod destul de frecvent din dragoste, _el_ un badaran, puternic si cumintea ingusta, in timp ce _ea_ este foarte sensibila, rafinata, cultivata, inzestrata dinplin cu o dragoste naturala fata de frumos, si asa mai departe; sau _el_ este simpaticsi inteligent, in vreme ce _ea_ este o gisca."Sic visum Veneri; cui placet imparesFormas atque animos sub juga abneaSaevo mittere cum joco.Motivul pentru care se intimpla toate acestea este ca ea nu este influentata deconsiderente intelectuale, ci de ceva cu totul diferit si aici este vorba de instinct.Casatoria nu este privita ca un mijloc de divertisment intelectual, ci de-a da nastereacelor generatii ale unui presupus viitor; este privita ca o uniune a inimilor, dar si inniciun caz ca o uniune a intelectului ce conduce aceste inimi. Cind o femeie spune cas-a indragostit de intelectul unui barbat, este fie un pretext ridicol si stupid din parteaei, fie exagerarea unei fiinte degenerate. Pe de alta parte, un barbat nu este controlatin dragostea instinctiva de suma acelor _calitati_ ce constituie _caracterul moral_ alunei femei; tocmai acest motiv sta la baza faptului ca atit de multi barbati asemeni luiSocrate, au descoperit jumatatea dorita in adincul sufletului lor intr-o femeie precumXantipa, asa cum s-a intimplat de exemplu si in cazul lui Shakespeare, AlbrechtDrer, Byron si altii. Dar aici se manifesta tocmai influenta acestor calitatiintelectuale, pentru ca ele sint mostenite de la mama; cu toate acestea influenta pecare o joaca este destul de usor infrinta de frumusetea fizica care are in vedere maimulte puncte esentiale si prin urmare are un efect mult mai direct. Acesta esteratiunea pentru care aceste mame ce le-au fost alaturi si au experimentat primainfluenta asupra ficelor

predindu-le artele frumoase, limbile straine, etc., toate acesteaau fost facute doar pentru ca ele sa poata arata mult mai atractive. In acest mod elespera ca prin intermediul acestor mijloace artificiale sa aduca un adaos intelectului, lafel cum obisnuiesc sa o faca si in cazul bustului sau soldurilor, atunci cind acest lucrueste necesar. Fara sa inteleaga ca aici este vorba pur si simplu de acea atractie ce semanifesta intr-un mod absolut direct si instinctiv, de la care izvoraste dragostea reala.Astfel faptul ca o femeie inteligenta si educata apreciaza inteligenta si puterea dejudecata a unui barbat, iar acesta la rindul sau dupa ce facut o apreciere bazata perationamente logice si judecati critice a luat in considerare suma calitatilor morale ale_iubitei_ sale, sint chestiuni care nu sint relevante pentru subiectul abordat in prezent.Astfel de lucruri influenteaza selectia rationala intr-o casatorie, dar nu ele sint cele care controleaza aceasta iubire pasionala ce formeaza obiectul studiului nostru.Pina in prezent, am luat in considerare doar acele considerente _absolute_, _idest_, ce sint general valabile si se aplica pentru oricare din aceste cazuri. Acum nevom apleca asupra celor relative, care sint individuale pentru ca ele au drept scopreglarea tipului speciilor in cazul trasaturilor transmise intr-un mod defectuos si incorectarea oricaror abateri de la forma lor specifica ce se poate manifesta intr-unanumit individ sau chiar in insusi cel care face alegerea, in acest fel ajungindu-se la oreprezentare pura a speciei. Fiecare om iubeste tocmai ceea ce ii lipseste lui insusi,acele calitati care in sine prezinta anumite deficiente. Alegerea bazata pe acesteconsiderente relative - ce are in primul rind in vedere constitutia individualului - estemult mai sigura, precisa si exclusiva decit alegerea facuta din acele considerenteabsolute; in consecinta adevarata dragoste pasionala isi va avea ca o regula originilesale in aceste considerente relative si va reprezenta doar faza obisnuita a dragostei ceizvoraste din absolut. Astfel incit acele femei perfecte, de o frumusete ametitoare,obisnuite a aprinde in inimile barbatilor pasiunea unor mari iubiri, nu reprezinta unstereotip. Inainte sa poata exista un sentiment cu adevarat inflacarat, mai estenecesara existenta a ceva aici, ceva ce probabil isi poate avea cea mai potrivitaexpresie intr-o metafora, in existenta unei chimii speciale prin intermediul careia doioameni trebuie sa se neutralizeze reciproc asemeni unui acid si unei baze ce isiatenueaza acele proprietati corosive, transformindu-se intr-o sare neutra. Inainte caacest lucru sa poata fi realizat este in mod necesar existenta urmatoarelor conditiiesentiale. In primul rind sexualitatea are un caracter unilateral. Aceasta unilateralitateeste exprimata mult mai clar si exista intr-un grad mult mai inalt intr-o anumitapersoana decit intr-o alta; astfel incit ea poate fi completata si neutralizata in fiecaredintre cei apartinind acestui individual mult mai bine de catre unul din acesti indivizidecit de celalalt, pentru ca individualul necesita aceasta latura diferita ce se opune luiinsusi pentru a putea realiza completarea unui model perfect al fiintei umane care sapoata fi generat in noul individual, spre constituirea caruia totul tinde....Pentru realizarea acestei neutralizari de care vorbim sint necesare urmatoarele. Inprimul rind un grad specific de virilitate masculina apartinindu-i _lui_, ce trebuie sa-icorespunda exact gradului specific de feminitate pe care _ea_ il poseda, pentru a fiechilibra balanta de fiecare dintre cele doua parti. Din acesta cauza acei barbati ceposeda caracteristicile cele mai pregnante ale masculinitatii sint doriti de femeileinzestrate cu cele mai inalte insusiri ale feminitatii si _viceversa_ si in continuareurmind acelasi model, fiecare isi va dori acel tip individual ce din punct de vederesexual ii corespunde perfect tipului sexual caruia el insusi ii apatine. In masura incare doua persoane indeplinesc perfect aceste conditii, aceste relatii necesare, sintatrase intr-un mod instinctiv una spre cealalta, iar acest lucru este resimtit de ei si pina la urma el este cel care impreuna si cu alte considerente _relative_-- se afla laoriginea celei mai infacarate forme a iubirii. Prin urmare cu toate ca doi indragostitivorbesc atit de emotionant despre armonia existenta intre sufletele lor, miezul acesteiconversatii este format in cea mai mare parte din armonia existenta intre individual siperfectiunea sa, care in mod evident este mult mai importanta decit armonia dintresufletele celor doi - ce in mod frecvent se dovedesc intr-un violent dezacord si astadoar la scurta vreme dupa casatorie.