P. 1
Organizarea Judecatoreasca in Perioada

Organizarea Judecatoreasca in Perioada

|Views: 188|Likes:
Published by Cena John

More info:

Published by: Cena John on Jan 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/09/2013

pdf

text

original

Organizarea Judecatoreasca In Perioada Interbelica

Constitutia din 1923
Noua Constitutie – o necesitate Staul national unitar avea nevoie de o noua constitutie. Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat si s-au anuntat alegeri pentru Adunarea Nationala Constituanta. Procedura nu era legala deoarece incalca art. 128 din Constitutia din 18661 Art. 128.Constitutiunea de facia nu pote fi suspendata nici in total, nici in parte2. Toate partidele din opozitie au criticat aducerea liberalilor la putere in acest mod. Campania electorala s-a desfasurat intr-o atmosfera de tensiune si violenta. Partidul Nationa Liberal si-a asigurat majoritatea parlamentara si a adus in dezbaterea Parlamentului proiectul noii constitutii. Noua constutie a fost votata de majoritatile liberale din cele doua Camere, astfel la 29 martie 1923 Legea Fundamentala a fost publicata in Monitorul Oficial. Principii Legea fundamentala, care avea 8 titluri si 138 de articole, a pastrat principiile esentiale stabilite in 1866 privind puterea in statului 3 Art. 33. Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata.4 In primul rand a fost mentinut principiul democratic al separarii puterilor in stat: puterea legislativa, executiva si judecatoreasca.[S1] Dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor apartinea tuturor cetatenilor romani majori, votul fiind universal, direct, secret si obligatoriu. [S1] Puterea Executiva Rege si Guvern Constiutia din 1923 Separarea Puterilor In Stat
1

Puterea Legislativa Parlamanetul Adunarea Deputatilor

Puterea Judecatoreasca Curtea de Casatie si Justitie

Rege

1. Politica: fata de Parlament raspundere 2. Penala: fata de

Guvern

Curetea de Justitie 3. Civila

Drept de control asupra puterii executive

Senat

Judeca constitutionalitatea legilor

Puterile in stat In sistemul politic romanesc Parlamentul avea rolul principal. De altfel, Constitutia preciza ca „Membrii Adunarilor reprezinta natiunea”5 Art. 42. Membrii Adunarilor reprezinta natiunea.6. Adunarea Deputatilor si Senatul exercitau puterea ;egislativa si controlau puterea executiva. Deputatii si senatorii aveau drept de ancheta, puteau adresa ministrilor interpelari, le puteau trimite petitiile cetatenilor, la care acestia trebuiau sa dea explicatii. De asemenea, puteau cere urmarirea ministrilor si trimiterea lor inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Puterea executiva era incredintata regelui care o exercita prin intermediul guvernului, format din ministri. Pentru toate actele indeplinite in exercitarea
N. Dumitrescu, M. Manea, C. Nita, A. Pascu, A. Trandafir, M. Trandafir – Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 2 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1866.php 3 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 4 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php 5 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 6 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php

Puterea judecatoreasca se exercita prin organele ei. 15). asistam la o abundenta neobisnuita de legiferare in materia organizarii judecatoresti. Prin prevederile sale Constitutia din 1923 a dus la cresterea rolului statului. Jud. 3)civila. la intervalul de cateva zile si chiar in doua zile consecutiv. Desi modul de costitutire a instantelor de fond a fost de ordine publica. + ist dr. o nua reparatie a consilierilor pe sectii. Curtea de casatie a recurs la o interpretare larga.!(acad. pentru a transforma pe aceasta cale un magistrat din Oravita la Bucuresti. 10 iuniei. 1987) pag. fata de Corpurile legiuitoare. 17 octombrie. care dobandea atributii mai largi fata de cele stabilite prin Constitutia din 1866. 10 martiei.php .. a Rep. profita tuturor recurentilor. in prejudiciul Leg. Humanitas Educational. in masura in care interpretarea legii o permite.8 . Legile din 13 iulie si 28 decembrie 1929. 1 ianuarie. Legea fundamentala introducea ideea ca proprietatea devine o functie sociala si interesele colectivitatii trebuie sa primeze asupra celor individuale. s anu fie prejudiciat fondul de forma. din 28 dec. totutsi viciul de cosntotuire nu putea fi invocat pentru prima data in fata Curtii de Casatiem cabd implica verificari de fapt. 26 iunie 1930. un post de procuror la tribunalul Ilfov”. de a face. In ceea ce priveste intrarea supleantului cu drept de judecata in compunerea instantei. jurispudenta Curtii de Casatie s-a impartit inca de la inceput su asa a ramas pana ce Legea din 1924(art. ed.puterii..m. si pol.137 http://legislatie. modificata de doua ori in 1925. suprimat si modificat alineate. si art.resurse-pentru-democratie. apoi in 1927 si in 1928 – cand a fost revizuita si republicata cu o noua numaratoare a articolelor – s-ar fi putut astepta o perioada mai linistitaș dimpotriva. Se poate constata astfel rolul important pe care si l-a asumat curtea de casatie. cu completare din 1925. Dupa legea din 1924. 28 decmbrie 1931. 7 8 pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor. dupa cum s-a putut constata din tablul de la urmatoarea mioscare in magistratura (L. pentru motivul de rea compunere a instantei. Uneledintre aceste masuri. org. 2) penala. reglementau in realitate cazuri particulare. Bucuresti. s-a facut o nua stabilire a numarului si resedintelor judecatoresti si a circumstantelor lor. soc. ministrii aveau o tripla raspundere: 1)politica. Curtea putea judeca constitutionalitatea legilor si le putea declara inaplicabil pe cele care erau contrare Constitutiei. fata de orice parte vatamata. 18 octombrie 1932 au adaugat. din cauza pozitiei acestuia. rom. Cea mai abiundenta jurisprudenta in legatura cu organizarea judecatoreasca se refera la compunerea instantei de judecata. din 1929 pana in 1932. 4 ianuarie. Soc. cu aparent caracter de generalitate.buc. iar recursul odata admis. in genaral. 2 Teritoriul Romaniei este nealienabil. Rom. Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi.org/const_1923. s-a marit numarul posturilor de judecatori si consilieri la unele tribunale si Curti. considerand formalitatile cerute de lege ca indeplinite atat timp cat recurentul nu a dovedit contrar. neclarificata suficient in raport cu ceilati judecatori. Pentru intregul stat exista o singura Curte de Casatie si Justitie. s-au stramutat resedinte de judecatorii. 2000 pag. In general. creand o greva perturbare in bunul mers al justitei s-au infiintat sectii de tribunal si Curte. i-a precizat pozitia. prevazandu-se de exemplu. Constiotutia consacra hotararile luate de poporul roman in 1918 privind unirea Basarabiei. care pronuntau hotararile in virtutea legior existente.312 – 314 Evolutia organizarii judecatoresti in perioada interbelica Legea organica juridica era considerata ca fiind de ordine publica si. org. ca ”se suprima postul de prim-procuror la tribunal Oravita si se infiinteaza in schimb. 1931).a.d. s-a transferat magistrati inamovibili s. prevazanda ca el va fi inlocuit de judecator in aceasi conditii. asa cum apare in Titlul I – Despre Teritoriul Romaniei. maltratand pripit leg. s-au desfiintat judecatorii. 2 spetembrie. in consecinta. de stii. dispozitiile ei erau de stricta interpretare. in art. 1 Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil. in fata Inaltei Curti de Casatie si justitie. chiar si acelora care nu atacasera hotararea pentru acest motiv. s-au suprimat posturi. 13 martie. Bucovinei si Transilvaniei cu Romania7. 4 aprilie. jud.

d)curtile de apel. c) curile cu juri. Organizarea judecatoreasca !In L.org/const_1923. dar mentiunea ca prin decretul-Lege nr. au fost create. rom. organelele puterii judecatoresti. instantele militare devenind. 1924. instanta suprema. intre care si extinderea dispozitiilor unor coduri ale romaniei. numiti de Ministerul apararii Nationale ( trei la numar). jurisdictia pentru infractiunile cmise de militari erau organizate prin legi deosebite. instante militare speciale. competenta autoritatilor militare a crescut. de Comandamentul Armatei sau al Corpului de armata. sun presedentia primului ei presedinte. legea va atribui altei instante in stante acea competenta".1=. ca Inalta Curte de Casatie si Justitie. Rom. dupa care prin Asezamantul ocarmuirii oblastei Basarabiei din 27 februarie 1829 s-a extins aici organizarea judecatoreasca a Rusiei tariste. s-a permanentizat starea de asediu pe intregul teritoriu al statului si. iar ”in cazuri grabnice. din 1924 )art. b) tribunalele judetene (cu una sau mai multe sectii).) . 105 constit. 2770. 1987) !La 25 iun. ci si la persoanele civile.org.! . rurale si mixte). instante ordinare de judecata (art. inca din 1941. nu s-au adus schimbari structurae organizarii judecatoresti.. urmata.( In Bucovina era in vigoare legislatia austriaca. pentru multe din infractiunile regelementate de Codul penal din 1937. masuri cu caracter exceptional deste a oferi regimuli un aparat judiciar necesar reprimarii celor ce se impotriveau politicii sale antipopulare. org. rom. 1923 http://legislatie. In timpul regimului antonescian. curtile cu jurati si inalta curte de casatie si justitie. dr. s-a extins in basarabia organizarea judecatoreasca a Romaniei. cate una pe langa fiecare tribunal. in speta Legea din 27 noiembrie 1869. 26 al aceleasi constitutii.299-301! Organizarea Judecatoreasca Dupa primul razboi mondial. cum au fost cele referitoare la starea de asediu – s-au asimilat multe activitati nemilitare si persoane civile cu infractiuni militare si cu militarii. unde faptul a fost comis”. de stii. in stare de razboi. asa cum o sa aratam la locul potrivit.resurse-pentrudemocratie. In 9 octombrie 1918. "in toate materiile criminale si pentru delictele politice i de presa". in cazri speciale (staornicite de legi). din 20 august 1938 nu a mai cuprins intre instantele de judecata si curtile cu jurati si a creat doua feluri de judecatorii. + ist dr. curtile de apel. In basarabia. pentru introducerea starii de asediu din 11 februarie 1938.. insam prin Decretul_lege nr. cu competenta de ordin constitutional (art. Dispozitiile in materie s-au aplicat nu numai militarilor. prin D. chemarea. si datorita continutului unor legi. ed fund. Jud. din 1919 de alte masuri. instantele judecatoresti fiind:a) judecatoriile(urbane. e) Inalta curte de casatie si justitie.. pana la 1828 a ramas in vigoare vechea organizare judecatoreasca. si pol. prin dispoyitiile legii privitoare la organizarea judecatoreasca s+a realizat unificarea in materie. Firoiu + ist statului si dr. u competenta generala in recurs. exceptie facand doar cazurile in care "prin derogare de la competenta generala a Curtii ca instanta de recurs. Soc. in acesta conditii.buc. 3).!(Liviu P. atunci cand trebuia sa solutioneze cauze politice. rom. compuse din generali. Jud. tribunalele. in cauzele de acuzatii impotriva ministrilor si a inaltilor deminitar si cand urma sa fie solutionata constitutionaliatea legilor. cu competenta bine determinata. 2047 din 22 mai 1919 s-au extins si aici competenta Curtii de casatie a romaniei. a Rep. L. Se remarca cresterea deosebita a importantei instantelor militare. starea de asediu transformandu-se. dispozitii mentinute in vigoare dupa 1918. cu una sau mai multe sectii (12 la numar). erau aceleasi ca in cea din 1909: judecatoriile. Marcu + ist.!(acad. In 1937 a fost pus in aplicare si un nou Cod al justitiei militare. soc. iasi 1996!!+pag. problema unificarii in domeniul judecartoresca fost o preocupare de prim ordin a claselor dominante de Romania. lumina lex-1997) !!!!!!!!!Dumitru V. din inunie 1941.In perioada regimului carlist. Leg. Pe aceasta linie. in afara de cazurile stabilite in art. noua fiind judecatoria comunala. nu numai in cazul unor fapte de natura militara. suprema instanta judeca in sectiuni unite.php ). Compusa din trei sectii.

dandu-se in competenta judecatoriilor su judecata infractiunilor prevazute de unele legi aparute intre timp (L.. O dispozitie noua. in mult dezbatuta problema problema a deplasarii judecatorului in comunle rurale din circumscriptia judecatoriei ("ambulanta"). Rom. L. prin L. org. un supleant. Jud. in larg. circumscriptia teritoriala a tribunalului de judet era aceeasi cu prefecturii judetului. doctoratul sau licenta in drept si promovarea examenului de capacitatem ca.. instantele au fost: 1. Insa prin modificarea din 4 aug. a Rep. ca judecatorii de ocoale rurale vor putea. o judecatorienu avea decat un judecator si un ajutor de judecator). doi membri. Soc.3) se mai infiinteaya si "circumscriptiile lor". ocol din 30 dec 1907 sau L. + ist dr. cu autorizatia Ministerului justitiei. 1987)vol 2 cu 2 pag. pr. de stii. din 1879 a-au infiintat judecatorii comunale. din 1924. părin L. acte de notariat). org. din 25 iun. Rom.jud. proprietarilor din 1903). L. soc. ocol. 1921 prevazuse. iar cu apel pana la valoarea de 1500 lei capital si interese” (art. respectiv trei sau doua 9 D. + ist dr. in cea din urma instanta pana la valoarea de 200 de lei capital si interese. 1924 (art. in vechea L. rom.. tutela. competenta civila (actiuni. soc. tribunalele din Iasi. iar prin L. din 1 iul. prin care se infiinteaza cate o judecatorie in fiecare ocol urban sau rural si se prevad compunerea ei (judecator. unul dintre membri fiind numit judecator de instructie. competenta penala.Dupa Legea privitoare la organizarea judecatoreasca din 25 iunie 1924. corespunzatoare evolutiei societatii romanesti.:actiuni in materie de locatiuni imobiliare cf. 10 L. a fost facuta prin L.buc. sporindu-se fata de L.) 2.5)9.). O organizare modernizatorie a judecatoriilor.L. In ce priveste competent. jud.. Tribunalul din Bucuresti era alcatuit din cinci sectii (trei civile. jud. jud. si pol. Judecatoriile Judecatoriile nu se mai numesc "judecatorii de ocoale". jud. prevazand ca "judecata se va face la resedinta judecatoriei. 91 Tribunalele se compuneau. dar care. comerciala si penal anume stabilita de lege. in schimb s-a desfiintat ostul de nagistart-stagiar pe care il prevedea legea anterioara. din 1909 numarul sectiilor lui a fost ridicat la sapte. intr-un articol nunic. reproducandu-se in intregime art.). mentionadu-se aici numai varsta de 28 de ani. conform atr. . s-a marit. un procuror si un substitut. Soc.. judecatoriile erau instante exceptionale prin aceea ca aveau o competenta civila. plai sau ocol functiona cate o judecatorie cu un judecator si un ajutor. craiova. va avea orecare cunostinte de legi si etatea de 25 de ani cel putin” (art. Ploiesti se compuneau din patru. din 24 mai 1909. rom. lipsa de persoane avand diploma universitara l-a facut sa ceara numai ”oarecare cunostinte de legi”. Judecatoriile rurale fiind prea departate una de alta. org. Judecatoriile erau competente sa judece ”toate cererile in materii pesonale si mobiliare. anterioara (de ex. Tribunalele !(acad. de asemenea.buc. Putea di numit judecator de plasa acela care ”se va distinge prin bunele purtari. sa judece si sa rezolve la resedinta judecatoriei lucarrile care. L. Orasele principale erau impartite in mai mulete ocoale. se putea pune intrebarea daca L. a judecatoriilor. era urmatoarea : "La judecatoriile cu serviciu de carti funciare va functiona si un conducator al acestor carti". 6 si 58din L. a Rep. legea noua (1924) ia atitudine contrara. de politie sanitara veterinara. dupa nevoile serviciului (pana la L. ci numai Judecatorii si. autor de judecator. si pol. ca in L.Jud. una corectionala si una comerciala). personal auxiliar) si conditiile de administratie in functionarea de judecatorm ce erau cele generale prevazute de L. textele urmatoare (art. Personalul judecatorei se compune dintr-un judecator si unul sau mai multi ajutori de judecatori. din 1 iul. dintr-un presedinte. de altfel. fiecare ocol avand cate o judecatorie.. Galati. 1921 a l. in general. !(acad. in unele comune nu au ajuns sa functioneze deloc. Org. 1987) vol 2cu2 In fiecare plasa.1921 nu a fost abrogata. nu figurau. pe baza careia s-a realizat unificarea organizarii judecatoresti a Romaniei. de ocolul din 30 decembrie 1907. Civ. pentru admiterea in functiuni judecatoresti. L. 58. dupa competenta statorniciei respective"(art. de stii. 1 C. asupra protectiei vanatului etc. urmeaza a fi judecate in comunele respetive. Se reglementau apoi. invoielior agricole. regelmentata de legile anterioare de organizare judecatoreasca si pentru judecatoriile de ocol. pe langa judecatoriile urbane si rurale . din 1924 s-a pus capat contoversei.de unificare legislativa. 2-9) cuprindeau dispozitii privitoare la competenta judecatoriilor in alte actiuni civile si in materie de contraventii de simpla politie.

acad.buc. Clus. primul-presdinte tragea la sorti. 76 C. care nu au fost pronuntate in ultima instanta..). 139. Bucuresti. dupa treminarea vacantei mari.). in afacerile a caror valoare nu depaseste suma de 1500 lei capital si dobanzi sau 100 lei venit. de stii. In urma modificarii din 24 martie/6 aprilie 1909. Chisinau. Fiecare Curte se compunea din mai multe sectii. fund. Trei din membrii Curtii. prim-presedintii celor patru Curti au fost asimilati i grad de onoarii cu consilierii de la Curtea de Casatie. pana la L. Iasi.). trasi la sorti. iar in prima instanta toate delictele a caror pedeapsa trecea peste cinci zile inchisoare si 25 lei amenda si delictele silvice (art. gabriel asandului – ist dr rom. Oradea. delegati de nubustrul justitie. crim. inserare!!! . Rom. sarcinile lor ramanand insa tot cele stabilite de L. presedintele tribunalului sau judecatorul de ocol ii putea da orice insarcinari judiciare. iar la sfarsitul anului urma sa raporteze amanuntot Ministrului de Justitie asupra activitatii magistratului stagiar. unul dintre presedinti diind primpresedinte. comerciale si penale al tribunalelor. formata fiecare din cinci membri. Sentintele se dadeau in complet de doi judecatori. Constanta. Mures). Tribunalele mai judecau si apelurile penale declarate in contra hotararilor pronuntate de judecatorii politienesti asupra contraventiilor date in competenta acestora (art. unul dintre ei fiind primpresedinte. unuldin ei fiind presedinte. 1987)vol 2 cu 2 pag 91-92 Sunt mentinute cele ptru Curti de Apel din BUcresti. Prin L. 16-30 L. tribunale si serviciile auxiliare lor urmau sa se exercite in fiecare circumscriptie a Curtii de apel de doi consilieri din sanul ei. soc. un consilier putea fi delegat sa audieze martorii. 3. Prin completarea din 11/24 aprilie 1913 a L. galai. luandu-se hotararea majoritate de voturi. jud. Timisoara si Tg. spre a compune ectii in anul urmator (art. jud. s-a numit cate un magistrat stagiar pe langa fiecare tribunal si sectie unde nu era supleant.).). din 24 martie/6 aprilie 1909. un arhivar si un registrator pentru fieare sectie. 169 si 171 C. care ii da dreptul sa judece in lipsa unui judecator. Soc. org.sectii. Fiecare Curte mai avea un procuror general si altatia procuroei cate sectii sunt. Fiecare tribunal cu mai multe sectii avea atatia presedinti cate sectii. in complet de trei. Craiova si Focsani. de ocoale din 1896. Litigiile de o valoare superioara acestei sume le judeca prima instanta. cate doi judecatori si un supleant la fiecare sectie. in compunerea Curtii nu mai figurau suplentii. „atat personale. Cernauti. delimitandu-li-se circumscriptiile teritoriale. si pol. !!!!c-tin closca. a Rep. celelate din cate doua sectii. Acesta se compuneau din una sau mai multe sectii. se aduce unele modificari competentei tribunalelor. cat si reale si mixte” si apelurile declarate impotriva cartilor de judecata ale judecatorilor. iar in caz de divergenta. in sedinta pubplica. jud. plus alti trei (cel putin) pentru inspectiile judecatoresti. aceasta din urma avand si nai multe ajutoare. cu apel la Curte (art. pr. Tribunalele de judet erau competente sa judece toate afacerile civile. Crim. prin L. un prim-procuror si toti atatia procuroei cate sectii. Danubius.. din 14/27 martie 1912 s-a dat o organizare mai completa corpului inspectorilor judecatoresti. din 1913. org. edit. Craiova. iasi. Functiunile de onspectori pentru judecatorii. mod. org. in fiecare an. in afara de aceea de a judeca procese. Hotararile Curtii nu se puteau lua eact cu o majoritate de cel puin trei voturi. supleantul asista la judecati cu vot consultativ (art. Civ. pr. Curtea din Bucuresti se compunea din trei secii (iar de la L. formau Camera de punere sub acuzare in materie criminala. acesta putea decide cu majoritate de doua voturi. Curtile de apel !(acad. 2002! pag. nominalizand-se in legea tribunalelor care faceau parte din circumscriptia fiecarei Curti (Brasov. precum si pe langa judecatoriile de ocoale rurale unde nu era ajutori de judecatori. rom. Prin L. 54-56 C. iar pentru Curtile de apel de un consilier de la Cutea de Castie. din 14/27 martie 1912. Curtile de apel judecau apelurile declarate impotriva sentintelor civile. fiecare dintre ele avand un presedinte si cinci consilieri. jud. Grefa se compuneau dintr-un grefier cu mai multe ajutoare. 240! Curtile de apel au crescut ca numar de la 4 la 12. si cate un supleant si un grefier de fiecare sectie. + ist dr. 52-71 L. pr. pe membrii Curtii. din 24 martie/6 aprilie 1090 din patru). conform regulilor prescrise in procedura penala.

se judeca in Sectii unite. crim. de stii. apoi l a1876.. acad. Judecau in sesiuni ordinare. 5. pen. cu cel putin 16 membri plus presedintele si vice-presedintele. edit. in caz de nevoie. sectia criminala ( ce se pronunta asupra cerintelor de casare in materie penala). conflictul de atributiune judecandu-se de Sectiile unite. stabilite prn regulament special pentru functionarea lor. pr. crim. presedintele Curtii putandu-le prelungi.. S-a infiintat astfel. in aceasta calitate. C. jud.. intre care se socoteau si tribunalele de comert din galati. 2002! pag. 4. 1987)vol 2 cu 2 pag 94 Curtea cu Jurati a fost organizata initial prin titlul al II-lea (art. In cauzae de drept privat si de drept penal suprema instanta functiona ca Curtea de Casatie. suprema instanta a fost chemata sa judece ca Inalta Curte de Judtitie in procesul intentat guvernului Manolache Epureanu – achitat in 18621862-. compuse dintr-un presedinte (consilier la Curtea de apel) si doi asesori. Danubius. unde este sediul materiei. org. si care se vor judeca dupa legile si uzurile musulmane. jud. unic al l. relativ la pr. Rom. care aveau alte norme orivind familia. din 1865. Soc.. in procesul intentat guvernului Lascar catargiu si in alte cazuri). de conditiile de numire ca membru al Curtii de casatie. Prin art. Curtea de Castie era impartita in trei sectii: a reclamatiilor ( ce se pronunta asupra primeii sau respingerii recursurilor civile ndreptate la Curtea de Casaie). s-au abrogat 24de art. cu un consilier de la Curte. 1864.. a Rep. si pol. Curtea de Casatie judeca. si pol. in afara de Bucuresti. sectia civila (ce se pronunta definitiv asupra recursurilor primite de sectia I a reclamatiilor). Este cazul mahomedanilor. Prin L. succesiunea etc. 1987)vol 2 cu 2 pag 92-94 Potrivit legii sale organice (1861).buc. rom. !!!!c-tin closca. cu inca cine zile. fund. la resedinta Curtilor de apel). Soc. pr. Tribunalul criminal si Curtea de confirmare din iasi pana la desfiintarea lor prin L. majoritatea absoluta era suficientaș fiecare sectie in parte tinesa cel putin trei sedinte pe saptamana. se ocpua in titlul II „ Despre causele cari trebuie a di supuse juratilor. reducandu-se sesiunile ordinare la trei pe an. 3338) se mai aduceau unele modificari organizarii Curtii cu jurati. trei presedinti de sectie si 21 de consilieri. din 1864 (intre art. Daca nu se obtinea majoritatea. C. si in contra hotararilor desavarsite pronuntate de instantele de apel. Hotararea se dadea cu o majoritate de 11 membri. despre procedura inaintea Curtii cu jurati”. soc. ci de prim-presedintele tribunalului sau presedintele tribunalului nedivizat. promulgata la 16/28 iulie 1868. iar in cauze politice si altele cu caracter special. sesiunile erau de cate zece zile. crim. Sesiunile se tineau de patru ori pe an. nesupuse apelului. de stii. iad daca Sectiile unite erau intrunite in plenul lor. + ist dr. in contra hotararilor desavarsite ale atributiilor. cate o Curte cu juri (initial erau numai patru. in 1868 -. cu competenta de a judeca „in toate materiile criminale si delicte de presa”. din24 martie/8 aprilie 1909 (art. recursurile in contra hotararilor tribunalelor de intaia instanta. precum si o comisie de 12 jurati. casatoria. in textele arata – asa cum au fost mod. gabriel asandului – ist dr rom. rom.buc.Probeme de competenta instantelor de fond nu puteau fi aduse toate la aceasi numitor de drept. soc. unde erau cinci pe an. org. iar cand scotea necesar venea personal in aceastea instanta. despre formarea Curtii juratilor.. pr. ia sectiile unite de cate ori era nevoie. aceasta in cap. in fiecare judet. Rom. procurorul general al Curtii de apel delega pe procurorul local sa puna concluzii la Curtii cu juri. in . 241! Legea din 1924 stabilea ca in fiecare judet sa functioneze cate o Curte u jurati. a Rep. ca Inalta Curte de Justitie (inca din primii ani de activitate. Curtile cu jurati !(acad. galai. judecatori la Tribunalul local (initial Curtea cu juri se compunea dub trei consilieri de la Curtea de apel locala). Legea se mai ocupa si de organizarea grefei si a Ministewrului public. Inalta curte de casatie si justitie !(acad. 246 si 318) si inlocuit cu altele. + ist dr. asupra formarii Curtii cu jurati. 212-403) C. Sectiile Curtii judecau cu cel putin sapte membri si hotararile se luau cu cel putin cinci voturi. de reglementarea ”serviciului Curtii”. suprema instanta se compuneau dintr-un prim-presedinte. Acasta situatie era intalnita in zona Dobrogei.

coparticipand la toate actele de ”justitie” ce s-au petrecut in acea perioada. 37 prevedea cazurile in care se putea cere casarea unei hotarari. printr-o L. in cazul cand nici in divergenta nu s-a putut forma majoritatea. C. Consiliul Superior al Magistraturii. organizarea judecatoreasca de dupa Unirea din 1918 a ramas aceasi pana dupa cel de-al doilea razboi mondial. acad. Legea arata cum se stabilea majoritatea ceruta pentru a selua o hotarare. actul autoritate nu mai era anulat de instanta. justitia va fi supusa si ea unor restructurari profunde. iar autoritatea administrativa era invitata sa-l desfiinteze sau sa-l modifice sun sanctiunea daunelor cominatorii (art. in sfarsit.).contra hotararilor tribunalelor militare in cazurile aratate in text (art. magistrati si auxiliari ai justitiei (magistrati. o trimitea spre rejudecare unei alte instante de acelasi grad. din 30 decembrie 1863/11 ianuarie 1864. avand dreptul de jurisdictie executiva asupra lor in penal si exercita ”dreptul de censura si de disciplina” asupra Curtilor de apel si asupra tribunalelorș ”la asemenea cazuri. membrii unei sectii se schimbau cu cei ai celelate. C. Danubius. Suprema instanta ”nu judeca niciodata pricinile de fond. s-a stabilit uniforma membrilor Curtii de Casatie. Toate acestea dovedesc complexitatea pe care au dobandit-o institutiile de dpret.39. gabriel asandului – ist dr rom. ci numai declarat ilegal fata de particularul in cauza. Cas. cum se judeca in sectiile unite. precum si cele pornite o contra membrilor Curtii de casatie se judecau de completul Curtii in sectii-unite. 1911. Cas. atat timp cat ea a existat (pana la D. 36 L. Prin modificarea din 17/30 februarie 1912 spre a se evita repetarea criticii de neconstitutionalitate adusa L. cum erau: Inspectorii judecatoresti. Curtea judeca si hotaraste in fond” (art. Cas.. refelectand prin aceasta si multitudinea de atributii. din 1905. mai prevedea cateva cazuri asupra caraora era chemata sa se pronunte Curtea de Casatie. 242! Alte institutii si organisme completau masurile de intregire a extinderii a legislatiei romnanesti in perioada interbelcia. In fiecare an. Pricina nu era trimisa spre o noua judecatorie in fond numai atunci cand prin felul cum s-a facut casarea s-a solutionat insasi pricina (art. galai. 1890. Ministerul public se compunea dintr-un procuror general si doi procurori de sectie. Astfel organizarea. s-a redus numarul membrilor completului de judecata al sectiilor de la sapte la sase. 1906. Curtii de casatie a functionat pana in 1905. impartiala si inamovibila. Insitutiile de drept au devenit anexe ale politicului.). Corpul purtarilor. cand s-a infiintat sectia a III-a cu atributii de cotencios administrativ si s-a incocuit sistemul rotatiei anuale a consilierilor de la sectie la alta cu acela al specializarii la fiecare sectie. Ea judeca si pe toti membrii ”partii judecatoresti si ai ministerului public”. L. cum se proceda in complet de divergenta cand nu se implinea acesata majoritate si.38). principul rotatiei fiind socotit superior celui al specializarii pentru asigurarea unei cat mai bune distribuiri a justitiei. !!!!c-tin closca.68).63 al V si urm. casand hotararea recruta a unui tribunal sau a unei Curti. org. casa hotararile date cu calcarea legii si procedurile ce nesocoteau formele esentiale cerute pentru validarea lor si anulaza actele facute fara competenta”(art. jud. Ca Inalta Curte de Justitie. Din 24ianuarie/5 februarie 1861. In afara de modificarile examinate pana aici. ”fara a trece princecetarea prealabila de admitere” de catre sectia reclamatiilor (art. . cand din cauza ocupatiei societice si instaurarea unui nou regim politic in Romania. C. care au deturnat adevarata menire a acesteia de a fi autoritara. 42). hotararile luandu-se insa tot cu majoritatea de cinci membri. din 6/18 august 1864). iar art.)ș acelasi art. 40 L. edit. Curtea de Casatie ”judeca de-a-dreptul pirile pornite in contra ministrilor si a celorlati functionari inalti care pana acum erau de jurisdictia Inaltei Curti si a Divanului domnesc”. In general. Actiunile impotriva ministrilor. Ministerul public. avocati si alte categorii). 2002! pag. fund. L. functionari judecatoresti. Grefa curtilor si tribunalor. curtea de casatie. pornite de domn sau Adunarea Generala. In general. ci admitanda recursul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->