Organizarea Judecatoreasca In Perioada Interbelica

Constitutia din 1923
Noua Constitutie – o necesitate Staul national unitar avea nevoie de o noua constitutie. Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat si s-au anuntat alegeri pentru Adunarea Nationala Constituanta. Procedura nu era legala deoarece incalca art. 128 din Constitutia din 18661 Art. 128.Constitutiunea de facia nu pote fi suspendata nici in total, nici in parte2. Toate partidele din opozitie au criticat aducerea liberalilor la putere in acest mod. Campania electorala s-a desfasurat intr-o atmosfera de tensiune si violenta. Partidul Nationa Liberal si-a asigurat majoritatea parlamentara si a adus in dezbaterea Parlamentului proiectul noii constitutii. Noua constutie a fost votata de majoritatile liberale din cele doua Camere, astfel la 29 martie 1923 Legea Fundamentala a fost publicata in Monitorul Oficial. Principii Legea fundamentala, care avea 8 titluri si 138 de articole, a pastrat principiile esentiale stabilite in 1866 privind puterea in statului 3 Art. 33. Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata.4 In primul rand a fost mentinut principiul democratic al separarii puterilor in stat: puterea legislativa, executiva si judecatoreasca.[S1] Dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor apartinea tuturor cetatenilor romani majori, votul fiind universal, direct, secret si obligatoriu. [S1] Puterea Executiva Rege si Guvern Constiutia din 1923 Separarea Puterilor In Stat
1

Puterea Legislativa Parlamanetul Adunarea Deputatilor

Puterea Judecatoreasca Curtea de Casatie si Justitie

Rege

1. Politica: fata de Parlament raspundere 2. Penala: fata de

Guvern

Curetea de Justitie 3. Civila

Drept de control asupra puterii executive

Senat

Judeca constitutionalitatea legilor

Puterile in stat In sistemul politic romanesc Parlamentul avea rolul principal. De altfel, Constitutia preciza ca „Membrii Adunarilor reprezinta natiunea”5 Art. 42. Membrii Adunarilor reprezinta natiunea.6. Adunarea Deputatilor si Senatul exercitau puterea ;egislativa si controlau puterea executiva. Deputatii si senatorii aveau drept de ancheta, puteau adresa ministrilor interpelari, le puteau trimite petitiile cetatenilor, la care acestia trebuiau sa dea explicatii. De asemenea, puteau cere urmarirea ministrilor si trimiterea lor inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Puterea executiva era incredintata regelui care o exercita prin intermediul guvernului, format din ministri. Pentru toate actele indeplinite in exercitarea
N. Dumitrescu, M. Manea, C. Nita, A. Pascu, A. Trandafir, M. Trandafir – Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 2 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1866.php 3 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 4 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php 5 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 6 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php

Curtea de casatie a recurs la o interpretare larga. ca ”se suprima postul de prim-procuror la tribunal Oravita si se infiinteaza in schimb. totutsi viciul de cosntotuire nu putea fi invocat pentru prima data in fata Curtii de Casatiem cabd implica verificari de fapt. iar recursul odata admis. din 1929 pana in 1932. jurispudenta Curtii de Casatie s-a impartit inca de la inceput su asa a ramas pana ce Legea din 1924(art. soc.org/const_1923. Bucovinei si Transilvaniei cu Romania7. de stii. prevazandu-se de exemplu. pentru motivul de rea compunere a instantei. Curtea putea judeca constitutionalitatea legilor si le putea declara inaplicabil pe cele care erau contrare Constitutiei. 26 iunie 1930. o nua reparatie a consilierilor pe sectii. Rom.puterii. ed.312 – 314 Evolutia organizarii judecatoresti in perioada interbelica Legea organica juridica era considerata ca fiind de ordine publica si. suprimat si modificat alineate. Soc. care pronuntau hotararile in virtutea legior existente. Jud. un post de procuror la tribunalul Ilfov”. reglementau in realitate cazuri particulare. 7 8 pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor. Legea fundamentala introducea ideea ca proprietatea devine o functie sociala si interesele colectivitatii trebuie sa primeze asupra celor individuale.d. in masura in care interpretarea legii o permite. profita tuturor recurentilor. din cauza pozitiei acestuia. maltratand pripit leg. 18 octombrie 1932 au adaugat. creand o greva perturbare in bunul mers al justitei s-au infiintat sectii de tribunal si Curte. a Rep. s anu fie prejudiciat fondul de forma. apoi in 1927 si in 1928 – cand a fost revizuita si republicata cu o noua numaratoare a articolelor – s-ar fi putut astepta o perioada mai linistitaș dimpotriva.buc. de a face.php . Humanitas Educational. s-a marit numarul posturilor de judecatori si consilieri la unele tribunale si Curti. asa cum apare in Titlul I – Despre Teritoriul Romaniei. 1 ianuarie. 13 martie. In general. org.8 . Constiotutia consacra hotararile luate de poporul roman in 1918 privind unirea Basarabiei. Legile din 13 iulie si 28 decembrie 1929. Prin prevederile sale Constitutia din 1923 a dus la cresterea rolului statului. 2 spetembrie. dupa cum s-a putut constata din tablul de la urmatoarea mioscare in magistratura (L. 10 iuniei. 28 decmbrie 1931. si pol.a. In ceea ce priveste intrarea supleantului cu drept de judecata in compunerea instantei. 3)civila.resurse-pentru-democratie. in fata Inaltei Curti de Casatie si justitie.!(acad. Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi. + ist dr.. chiar si acelora care nu atacasera hotararea pentru acest motiv. in prejudiciul Leg.m. neclarificata suficient in raport cu ceilati judecatori. fata de orice parte vatamata. 1 Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil. s-au desfiintat judecatorii. modificata de doua ori in 1925. Puterea judecatoreasca se exercita prin organele ei. jud. din 28 dec. i-a precizat pozitia. Bucuresti. s-au stramutat resedinte de judecatorii. 4 aprilie. prevazanda ca el va fi inlocuit de judecator in aceasi conditii. cu completare din 1925. 1987) pag. rom. asistam la o abundenta neobisnuita de legiferare in materia organizarii judecatoresti. fata de Corpurile legiuitoare. Se poate constata astfel rolul important pe care si l-a asumat curtea de casatie. in consecinta. Pentru intregul stat exista o singura Curte de Casatie si Justitie. in art. Uneledintre aceste masuri. Dupa legea din 1924. in genaral. care dobandea atributii mai largi fata de cele stabilite prin Constitutia din 1866. dispozitiile ei erau de stricta interpretare. 4 ianuarie. 1931). 15). 2000 pag.137 http://legislatie. 2) penala. Desi modul de costitutire a instantelor de fond a fost de ordine publica. cu aparent caracter de generalitate. s-au suprimat posturi. si art. s-a facut o nua stabilire a numarului si resedintelor judecatoresti si a circumstantelor lor. 2 Teritoriul Romaniei este nealienabil. ministrii aveau o tripla raspundere: 1)politica. Cea mai abiundenta jurisprudenta in legatura cu organizarea judecatoreasca se refera la compunerea instantei de judecata. 17 octombrie.. considerand formalitatile cerute de lege ca indeplinite atat timp cat recurentul nu a dovedit contrar. 10 martiei. la intervalul de cateva zile si chiar in doua zile consecutiv. org. s-a transferat magistrati inamovibili s. pentru a transforma pe aceasta cale un magistrat din Oravita la Bucuresti.

din inunie 1941.org/const_1923.php ). ed fund. pentru introducerea starii de asediu din 11 februarie 1938. org. rurale si mixte). ca Inalta Curte de Casatie si Justitie. starea de asediu transformandu-se. Organizarea judecatoreasca !In L. Se remarca cresterea deosebita a importantei instantelor militare. curtile de apel.. problema unificarii in domeniul judecartoresca fost o preocupare de prim ordin a claselor dominante de Romania. Marcu + ist. competenta autoritatilor militare a crescut. 2770. de Comandamentul Armatei sau al Corpului de armata. L. Pe aceasta linie. cum au fost cele referitoare la starea de asediu – s-au asimilat multe activitati nemilitare si persoane civile cu infractiuni militare si cu militarii. suprema instanta judeca in sectiuni unite. 105 constit.1=. instante ordinare de judecata (art. noua fiind judecatoria comunala. prin dispoyitiile legii privitoare la organizarea judecatoreasca s+a realizat unificarea in materie. c) curile cu juri.299-301! Organizarea Judecatoreasca Dupa primul razboi mondial. din 1919 de alte masuri. cu competenta de ordin constitutional (art. instante militare speciale. inca din 1941. In timpul regimului antonescian.resurse-pentrudemocratie. exceptie facand doar cazurile in care "prin derogare de la competenta generala a Curtii ca instanta de recurs. nu s-au adus schimbari structurae organizarii judecatoresti. cate una pe langa fiecare tribunal. lumina lex-1997) !!!!!!!!!Dumitru V. instantele judecatoresti fiind:a) judecatoriile(urbane. dar mentiunea ca prin decretul-Lege nr. in stare de razboi. rom.! . curtile cu jurati si inalta curte de casatie si justitie. d)curtile de apel. instanta suprema. 2047 din 22 mai 1919 s-au extins si aici competenta Curtii de casatie a romaniei. 1924. cu una sau mai multe sectii (12 la numar). Jud. e) Inalta curte de casatie si justitie. legea va atribui altei instante in stante acea competenta". In 1937 a fost pus in aplicare si un nou Cod al justitiei militare. 1923 http://legislatie. rom. u competenta generala in recurs.. s-a extins in basarabia organizarea judecatoreasca a Romaniei. Dispozitiile in materie s-au aplicat nu numai militarilor. 1987) !La 25 iun. din 1924 )art. masuri cu caracter exceptional deste a oferi regimuli un aparat judiciar necesar reprimarii celor ce se impotriveau politicii sale antipopulare. iasi 1996!!+pag. pana la 1828 a ramas in vigoare vechea organizare judecatoreasca. prin D. in speta Legea din 27 noiembrie 1869. 26 al aceleasi constitutii. pentru multe din infractiunile regelementate de Codul penal din 1937. asa cum o sa aratam la locul potrivit.!(acad. In basarabia. compuse din generali. atunci cand trebuia sa solutioneze cauze politice.org. ci si la persoanele civile. iar ”in cazuri grabnice. intre care si extinderea dispozitiilor unor coduri ale romaniei.In perioada regimului carlist. si pol. s-a permanentizat starea de asediu pe intregul teritoriu al statului si.!(Liviu P. dr. in afara de cazurile stabilite in art. unde faptul a fost comis”. Soc.) . si datorita continutului unor legi. din 20 august 1938 nu a mai cuprins intre instantele de judecata si curtile cu jurati si a creat doua feluri de judecatorii.buc. organelele puterii judecatoresti. au fost create. a Rep. Compusa din trei sectii. In 9 octombrie 1918. in cauzele de acuzatii impotriva ministrilor si a inaltilor deminitar si cand urma sa fie solutionata constitutionaliatea legilor. Firoiu + ist statului si dr. dispozitii mentinute in vigoare dupa 1918. nu numai in cazul unor fapte de natura militara. "in toate materiile criminale si pentru delictele politice i de presa". de stii. urmata. tribunalele. Rom. erau aceleasi ca in cea din 1909: judecatoriile. in acesta conditii. instantele militare devenind. cu competenta bine determinata. rom. Leg. chemarea. sun presedentia primului ei presedinte. b) tribunalele judetene (cu una sau mai multe sectii). numiti de Ministerul apararii Nationale ( trei la numar). in cazri speciale (staornicite de legi). + ist dr.. 3). dupa care prin Asezamantul ocarmuirii oblastei Basarabiei din 27 februarie 1829 s-a extins aici organizarea judecatoreasca a Rusiei tariste.( In Bucovina era in vigoare legislatia austriaca. jurisdictia pentru infractiunile cmise de militari erau organizate prin legi deosebite. insam prin Decretul_lege nr. soc. Jud.

1987)vol 2 cu 2 pag.). 6 si 58din L. era urmatoarea : "La judecatoriile cu serviciu de carti funciare va functiona si un conducator al acestor carti". pr.) 2. Tribunalul din Bucuresti era alcatuit din cinci sectii (trei civile. nu figurau. din 25 iun. din 1909 numarul sectiilor lui a fost ridicat la sapte. comerciala si penal anume stabilita de lege. unul dintre membri fiind numit judecator de instructie. intr-un articol nunic. una corectionala si una comerciala). pe baza careia s-a realizat unificarea organizarii judecatoresti a Romaniei. doctoratul sau licenta in drept si promovarea examenului de capacitatem ca. O dispozitie noua. soc. conform atr.).. ca in L. un procuror si un substitut.buc. legea noua (1924) ia atitudine contrara. org. dar care. din 24 mai 1909. a Rep. pe langa judecatoriile urbane si rurale .Jud. soc. anterioara (de ex. Putea di numit judecator de plasa acela care ”se va distinge prin bunele purtari. rom. corespunzatoare evolutiei societatii romanesti. si pol. asupra protectiei vanatului etc. rom. proprietarilor din 1903). pentru admiterea in functiuni judecatoresti. dupa competenta statorniciei respective"(art. fiecare ocol avand cate o judecatorie. in unele comune nu au ajuns sa functioneze deloc. L. se putea pune intrebarea daca L. In ce priveste competent. dupa nevoile serviciului (pana la L. Tribunalele !(acad. competenta penala. a fost facuta prin L. Soc. L. 1924 (art. plai sau ocol functiona cate o judecatorie cu un judecator si un ajutor. mentionadu-se aici numai varsta de 28 de ani. de stii. Galati. 2-9) cuprindeau dispozitii privitoare la competenta judecatoriilor in alte actiuni civile si in materie de contraventii de simpla politie. in cea din urma instanta pana la valoarea de 200 de lei capital si interese. va avea orecare cunostinte de legi si etatea de 25 de ani cel putin” (art. un supleant. regelmentata de legile anterioare de organizare judecatoreasca si pentru judecatoriile de ocol. org. ci numai Judecatorii si. de ocolul din 30 decembrie 1907. in mult dezbatuta problema problema a deplasarii judecatorului in comunle rurale din circumscriptia judecatoriei ("ambulanta"). 1987) vol 2cu2 In fiecare plasa. sa judece si sa rezolve la resedinta judecatoriei lucarrile care. din 1 iul. 91 Tribunalele se compuneau. o judecatorienu avea decat un judecator si un ajutor de judecator). părin L.1921 nu a fost abrogata. 58. acte de notariat). autor de judecator. Orasele principale erau impartite in mai mulete ocoale. din 1924 s-a pus capat contoversei. de stii. de asemenea. jud. Insa prin modificarea din 4 aug. textele urmatoare (art. Ploiesti se compuneau din patru..5)9. iar cu apel pana la valoarea de 1500 lei capital si interese” (art. Org. iar prin L.buc. in schimb s-a desfiintat ostul de nagistart-stagiar pe care il prevedea legea anterioara. prevazand ca "judecata se va face la resedinta judecatoriei. doi membri. Soc. instantele au fost: 1. + ist dr.jud. Judecatoriile erau competente sa judece ”toate cererile in materii pesonale si mobiliare. din 1 iul. craiova. Personalul judecatorei se compune dintr-un judecator si unul sau mai multi ajutori de judecatori. jud. Jud. org. invoielior agricole. a judecatoriilor. prin L. in larg. 1921 prevazuse.:actiuni in materie de locatiuni imobiliare cf. competenta civila (actiuni. sporindu-se fata de L. L. dandu-se in competenta judecatoriilor su judecata infractiunilor prevazute de unele legi aparute intre timp (L. personal auxiliar) si conditiile de administratie in functionarea de judecatorm ce erau cele generale prevazute de L... O organizare modernizatorie a judecatoriilor. ocol. Civ. . jud.L. + ist dr. Rom. L. Judecatoriile rurale fiind prea departate una de alta. a Rep. ca judecatorii de ocoale rurale vor putea. Judecatoriile Judecatoriile nu se mai numesc "judecatorii de ocoale". din 1924. tutela. circumscriptia teritoriala a tribunalului de judet era aceeasi cu prefecturii judetului. 1921 a l. lipsa de persoane avand diploma universitara l-a facut sa ceara numai ”oarecare cunostinte de legi”. 1 C. ocol din 30 dec 1907 sau L. 10 L. s-a marit.3) se mai infiinteaya si "circumscriptiile lor". in vechea L. jud.de unificare legislativa. Se reglementau apoi.. reproducandu-se in intregime art. !(acad. de politie sanitara veterinara. respectiv trei sau doua 9 D. din 1879 a-au infiintat judecatorii comunale. urmeaza a fi judecate in comunele respetive. in general.. de altfel. tribunalele din Iasi. si pol. cu autorizatia Ministerului justitiei. dintr-un presedinte. Rom. judecatoriile erau instante exceptionale prin aceea ca aveau o competenta civila. prin care se infiinteaza cate o judecatorie in fiecare ocol urban sau rural si se prevad compunerea ei (judecator.Dupa Legea privitoare la organizarea judecatoreasca din 25 iunie 1924.

trasi la sorti. unul dintre ei fiind primpresedinte. de stii. pr. rom. inserare!!! . presedintele tribunalului sau judecatorul de ocol ii putea da orice insarcinari judiciare. 16-30 L. s-a numit cate un magistrat stagiar pe langa fiecare tribunal si sectie unde nu era supleant. Craiova si Focsani. Iasi. un arhivar si un registrator pentru fieare sectie. iar pentru Curtile de apel de un consilier de la Cutea de Castie. acesta putea decide cu majoritate de doua voturi. Cernauti. galai. si pol. Acesta se compuneau din una sau mai multe sectii. in compunerea Curtii nu mai figurau suplentii. Timisoara si Tg. din 24 martie/6 aprilie 1909. un consilier putea fi delegat sa audieze martorii. spre a compune ectii in anul urmator (art. Oradea. Tribunalele de judet erau competente sa judece toate afacerile civile. din 1913. conform regulilor prescrise in procedura penala.). jud. edit. comerciale si penale al tribunalelor. delimitandu-li-se circumscriptiile teritoriale. unul dintre presedinti diind primpresedinte. iar in prima instanta toate delictele a caror pedeapsa trecea peste cinci zile inchisoare si 25 lei amenda si delictele silvice (art. in complet de trei. Constanta. !!!!c-tin closca. 76 C. Grefa se compuneau dintr-un grefier cu mai multe ajutoare. pe membrii Curtii. Chisinau. Fiecare Curte se compunea din mai multe sectii. 169 si 171 C.sectii.). iasi. care ii da dreptul sa judece in lipsa unui judecator. org.). iar in caz de divergenta.). precum si pe langa judecatoriile de ocoale rurale unde nu era ajutori de judecatori. un prim-procuror si toti atatia procuroei cate sectii. cate doi judecatori si un supleant la fiecare sectie. in afacerile a caror valoare nu depaseste suma de 1500 lei capital si dobanzi sau 100 lei venit. prin L. Trei din membrii Curtii. unuldin ei fiind presedinte. Danubius. Prin L. in sedinta pubplica. plus alti trei (cel putin) pentru inspectiile judecatoresti. Rom.). Functiunile de onspectori pentru judecatorii. Civ. aceasta din urma avand si nai multe ajutoare. crim. gabriel asandului – ist dr rom. Tribunalele mai judecau si apelurile penale declarate in contra hotararilor pronuntate de judecatorii politienesti asupra contraventiilor date in competenta acestora (art. in fiecare an. de ocoale din 1896. In urma modificarii din 24 martie/6 aprilie 1909. Fiecare tribunal cu mai multe sectii avea atatia presedinti cate sectii. a Rep. fund. 139. Clus. soc.. acad. supleantul asista la judecati cu vot consultativ (art. delegati de nubustrul justitie. Hotararile Curtii nu se puteau lua eact cu o majoritate de cel puin trei voturi. si cate un supleant si un grefier de fiecare sectie. sarcinile lor ramanand insa tot cele stabilite de L. 3. Soc. pr. pana la L. Curtea din Bucuresti se compunea din trei secii (iar de la L. org. Prin L. celelate din cate doua sectii. iar la sfarsitul anului urma sa raporteze amanuntot Ministrului de Justitie asupra activitatii magistratului stagiar. din 14/27 martie 1912 s-a dat o organizare mai completa corpului inspectorilor judecatoresti. 52-71 L.buc. primul-presdinte tragea la sorti. care nu au fost pronuntate in ultima instanta. cat si reale si mixte” si apelurile declarate impotriva cartilor de judecata ale judecatorilor. Curtile de apel !(acad. org. se aduce unele modificari competentei tribunalelor. dupa treminarea vacantei mari. din 24 martie/6 aprilie 1090 din patru). prim-presedintii celor patru Curti au fost asimilati i grad de onoarii cu consilierii de la Curtea de Casatie. jud. in afara de aceea de a judeca procese. Litigiile de o valoare superioara acestei sume le judeca prima instanta. 1987)vol 2 cu 2 pag 91-92 Sunt mentinute cele ptru Curti de Apel din BUcresti. mod. Bucuresti. formau Camera de punere sub acuzare in materie criminala. cu apel la Curte (art. Prin completarea din 11/24 aprilie 1913 a L. din 14/27 martie 1912. 54-56 C. 240! Curtile de apel au crescut ca numar de la 4 la 12. Mures). jud. Craiova. tribunale si serviciile auxiliare lor urmau sa se exercite in fiecare circumscriptie a Curtii de apel de doi consilieri din sanul ei. Sentintele se dadeau in complet de doi judecatori. jud. Fiecare Curte mai avea un procuror general si altatia procuroei cate sectii sunt. Crim. Curtile de apel judecau apelurile declarate impotriva sentintelor civile. 2002! pag. luandu-se hotararea majoritate de voturi. formata fiecare din cinci membri. „atat personale. + ist dr. pr. fiecare dintre ele avand un presedinte si cinci consilieri. nominalizand-se in legea tribunalelor care faceau parte din circumscriptia fiecarei Curti (Brasov..

Daca nu se obtinea majoritatea. 1987)vol 2 cu 2 pag 92-94 Potrivit legii sale organice (1861). Acasta situatie era intalnita in zona Dobrogei. crim. la resedinta Curtilor de apel). aceasta in cap. rom. de reglementarea ”serviciului Curtii”. sesiunile erau de cate zece zile. de conditiile de numire ca membru al Curtii de casatie. care aveau alte norme orivind familia.. galai. edit. unde erau cinci pe an. Rom. a Rep. Danubius.. se judeca in Sectii unite. + ist dr. ci de prim-presedintele tribunalului sau presedintele tribunalului nedivizat. 241! Legea din 1924 stabilea ca in fiecare judet sa functioneze cate o Curte u jurati. ca Inalta Curte de Justitie (inca din primii ani de activitate. despre procedura inaintea Curtii cu jurati”. despre formarea Curtii juratilor.. soc. stabilite prn regulament special pentru functionarea lor. de stii. in aceasta calitate. Curtea de Castie era impartita in trei sectii: a reclamatiilor ( ce se pronunta asupra primeii sau respingerii recursurilor civile ndreptate la Curtea de Casaie). se ocpua in titlul II „ Despre causele cari trebuie a di supuse juratilor. In cauzae de drept privat si de drept penal suprema instanta functiona ca Curtea de Casatie. conflictul de atributiune judecandu-se de Sectiile unite. suprema instanta a fost chemata sa judece ca Inalta Curte de Judtitie in procesul intentat guvernului Manolache Epureanu – achitat in 18621862-. ia sectiile unite de cate ori era nevoie. 212-403) C. Sectiile Curtii judecau cu cel putin sapte membri si hotararile se luau cu cel putin cinci voturi. Prin art. intre care se socoteau si tribunalele de comert din galati. Curtile cu jurati !(acad. acad. pr. Inalta curte de casatie si justitie !(acad. in procesul intentat guvernului Lascar catargiu si in alte cazuri). in afara de Bucuresti. sectia civila (ce se pronunta definitiv asupra recursurilor primite de sectia I a reclamatiilor). + ist dr. pr. org. in caz de nevoie. a Rep. jud.. in fiecare judet. cu inca cine zile. iar cand scotea necesar venea personal in aceastea instanta. procurorul general al Curtii de apel delega pe procurorul local sa puna concluzii la Curtii cu juri. presedintele Curtii putandu-le prelungi. majoritatea absoluta era suficientaș fiecare sectie in parte tinesa cel putin trei sedinte pe saptamana. iad daca Sectiile unite erau intrunite in plenul lor. !!!!c-tin closca. cu competenta de a judeca „in toate materiile criminale si delicte de presa”. trei presedinti de sectie si 21 de consilieri.buc. din24 martie/8 aprilie 1909 (art. Soc. in contra hotararilor desavarsite ale atributiilor. casatoria. Sesiunile se tineau de patru ori pe an. org. Este cazul mahomedanilor. unic al l.. C. in textele arata – asa cum au fost mod. si in contra hotararilor desavarsite pronuntate de instantele de apel. 1987)vol 2 cu 2 pag 94 Curtea cu Jurati a fost organizata initial prin titlul al II-lea (art. crim. s-au abrogat 24de art. cu cel putin 16 membri plus presedintele si vice-presedintele. cu un consilier de la Curte. Hotararea se dadea cu o majoritate de 11 membri. 2002! pag. crim. din 1865. Legea se mai ocupa si de organizarea grefei si a Ministewrului public. soc. si pol. unde este sediul materiei. 3338) se mai aduceau unele modificari organizarii Curtii cu jurati. 246 si 318) si inlocuit cu altele. precum si o comisie de 12 jurati. S-a infiintat astfel. gabriel asandului – ist dr rom. C. Rom. rom. in . judecatori la Tribunalul local (initial Curtea cu juri se compunea dub trei consilieri de la Curtea de apel locala).buc. sectia criminala ( ce se pronunta asupra cerintelor de casare in materie penala).. succesiunea etc. promulgata la 16/28 iulie 1868. 4.Probeme de competenta instantelor de fond nu puteau fi aduse toate la aceasi numitor de drept. in 1868 -. Judecau in sesiuni ordinare. reducandu-se sesiunile ordinare la trei pe an. pr. apoi l a1876. iar in cauze politice si altele cu caracter special. Soc. Curtea de Casatie judeca. recursurile in contra hotararilor tribunalelor de intaia instanta. suprema instanta se compuneau dintr-un prim-presedinte. 1864. nesupuse apelului. compuse dintr-un presedinte (consilier la Curtea de apel) si doi asesori. 5. si care se vor judeca dupa legile si uzurile musulmane. si pol. de stii. din 1864 (intre art. fund. cate o Curte cu juri (initial erau numai patru. Tribunalul criminal si Curtea de confirmare din iasi pana la desfiintarea lor prin L. Prin L. pen. jud. asupra formarii Curtii cu jurati. relativ la pr.

din 30 decembrie 1863/11 ianuarie 1864. org. care au deturnat adevarata menire a acesteia de a fi autoritara. In afara de modificarile examinate pana aici. 37 prevedea cazurile in care se putea cere casarea unei hotarari. casa hotararile date cu calcarea legii si procedurile ce nesocoteau formele esentiale cerute pentru validarea lor si anulaza actele facute fara competenta”(art. organizarea judecatoreasca de dupa Unirea din 1918 a ramas aceasi pana dupa cel de-al doilea razboi mondial. Curtea de Casatie ”judeca de-a-dreptul pirile pornite in contra ministrilor si a celorlati functionari inalti care pana acum erau de jurisdictia Inaltei Curti si a Divanului domnesc”. Ministerul public. Curtii de casatie a functionat pana in 1905. in cazul cand nici in divergenta nu s-a putut forma majoritatea. hotararile luandu-se insa tot cu majoritatea de cinci membri. o trimitea spre rejudecare unei alte instante de acelasi grad. justitia va fi supusa si ea unor restructurari profunde. 242! Alte institutii si organisme completau masurile de intregire a extinderii a legislatiei romnanesti in perioada interbelcia. din 6/18 august 1864). ”fara a trece princecetarea prealabila de admitere” de catre sectia reclamatiilor (art. precum si cele pornite o contra membrilor Curtii de casatie se judecau de completul Curtii in sectii-unite. edit. 1906.38). pornite de domn sau Adunarea Generala. Prin modificarea din 17/30 februarie 1912 spre a se evita repetarea criticii de neconstitutionalitate adusa L. cum se proceda in complet de divergenta cand nu se implinea acesata majoritate si. In general. Astfel organizarea. Ea judeca si pe toti membrii ”partii judecatoresti si ai ministerului public”.63 al V si urm. actul autoritate nu mai era anulat de instanta. principul rotatiei fiind socotit superior celui al specializarii pentru asigurarea unei cat mai bune distribuiri a justitiei. 40 L. Actiunile impotriva ministrilor. din 1905. iar art. Suprema instanta ”nu judeca niciodata pricinile de fond. ci admitanda recursul. membrii unei sectii se schimbau cu cei ai celelate. cand din cauza ocupatiei societice si instaurarea unui nou regim politic in Romania.68).). Grefa curtilor si tribunalor. cand s-a infiintat sectia a III-a cu atributii de cotencios administrativ si s-a incocuit sistemul rotatiei anuale a consilierilor de la sectie la alta cu acela al specializarii la fiecare sectie. iar autoritatea administrativa era invitata sa-l desfiinteze sau sa-l modifice sun sanctiunea daunelor cominatorii (art. cum se judeca in sectiile unite. fund. Cas. Insitutiile de drept au devenit anexe ale politicului. s-a redus numarul membrilor completului de judecata al sectiilor de la sapte la sase. casand hotararea recruta a unui tribunal sau a unei Curti. 1890. 2002! pag. Toate acestea dovedesc complexitatea pe care au dobandit-o institutiile de dpret. Pricina nu era trimisa spre o noua judecatorie in fond numai atunci cand prin felul cum s-a facut casarea s-a solutionat insasi pricina (art. Ministerul public se compunea dintr-un procuror general si doi procurori de sectie. Cas. impartiala si inamovibila. C. avocati si alte categorii). C.)ș acelasi art. mai prevedea cateva cazuri asupra caraora era chemata sa se pronunte Curtea de Casatie. L. L. C. atat timp cat ea a existat (pana la D. In fiecare an. Ca Inalta Curte de Justitie. gabriel asandului – ist dr rom. ci numai declarat ilegal fata de particularul in cauza.contra hotararilor tribunalelor militare in cazurile aratate in text (art. !!!!c-tin closca. Corpul purtarilor. jud. Legea arata cum se stabilea majoritatea ceruta pentru a selua o hotarare. Din 24ianuarie/5 februarie 1861. Consiliul Superior al Magistraturii. refelectand prin aceasta si multitudinea de atributii.39. magistrati si auxiliari ai justitiei (magistrati. acad. avand dreptul de jurisdictie executiva asupra lor in penal si exercita ”dreptul de censura si de disciplina” asupra Curtilor de apel si asupra tribunalelorș ”la asemenea cazuri. printr-o L. 1911. . Curtea judeca si hotaraste in fond” (art. cum erau: Inspectorii judecatoresti. in sfarsit. s-a stabilit uniforma membrilor Curtii de Casatie. Cas..). galai. curtea de casatie. 36 L. In general. 42). functionari judecatoresti. Danubius. coparticipand la toate actele de ”justitie” ce s-au petrecut in acea perioada.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful