Organizarea Judecatoreasca In Perioada Interbelica

Constitutia din 1923
Noua Constitutie – o necesitate Staul national unitar avea nevoie de o noua constitutie. Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat si s-au anuntat alegeri pentru Adunarea Nationala Constituanta. Procedura nu era legala deoarece incalca art. 128 din Constitutia din 18661 Art. 128.Constitutiunea de facia nu pote fi suspendata nici in total, nici in parte2. Toate partidele din opozitie au criticat aducerea liberalilor la putere in acest mod. Campania electorala s-a desfasurat intr-o atmosfera de tensiune si violenta. Partidul Nationa Liberal si-a asigurat majoritatea parlamentara si a adus in dezbaterea Parlamentului proiectul noii constitutii. Noua constutie a fost votata de majoritatile liberale din cele doua Camere, astfel la 29 martie 1923 Legea Fundamentala a fost publicata in Monitorul Oficial. Principii Legea fundamentala, care avea 8 titluri si 138 de articole, a pastrat principiile esentiale stabilite in 1866 privind puterea in statului 3 Art. 33. Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata.4 In primul rand a fost mentinut principiul democratic al separarii puterilor in stat: puterea legislativa, executiva si judecatoreasca.[S1] Dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor apartinea tuturor cetatenilor romani majori, votul fiind universal, direct, secret si obligatoriu. [S1] Puterea Executiva Rege si Guvern Constiutia din 1923 Separarea Puterilor In Stat
1

Puterea Legislativa Parlamanetul Adunarea Deputatilor

Puterea Judecatoreasca Curtea de Casatie si Justitie

Rege

1. Politica: fata de Parlament raspundere 2. Penala: fata de

Guvern

Curetea de Justitie 3. Civila

Drept de control asupra puterii executive

Senat

Judeca constitutionalitatea legilor

Puterile in stat In sistemul politic romanesc Parlamentul avea rolul principal. De altfel, Constitutia preciza ca „Membrii Adunarilor reprezinta natiunea”5 Art. 42. Membrii Adunarilor reprezinta natiunea.6. Adunarea Deputatilor si Senatul exercitau puterea ;egislativa si controlau puterea executiva. Deputatii si senatorii aveau drept de ancheta, puteau adresa ministrilor interpelari, le puteau trimite petitiile cetatenilor, la care acestia trebuiau sa dea explicatii. De asemenea, puteau cere urmarirea ministrilor si trimiterea lor inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Puterea executiva era incredintata regelui care o exercita prin intermediul guvernului, format din ministri. Pentru toate actele indeplinite in exercitarea
N. Dumitrescu, M. Manea, C. Nita, A. Pascu, A. Trandafir, M. Trandafir – Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 2 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1866.php 3 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 4 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php 5 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 6 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php

In general.8 . in prejudiciul Leg.buc. 2 spetembrie. suprimat si modificat alineate. totutsi viciul de cosntotuire nu putea fi invocat pentru prima data in fata Curtii de Casatiem cabd implica verificari de fapt. Uneledintre aceste masuri. si pol. fata de orice parte vatamata.!(acad. 1987) pag. Dupa legea din 1924. 1 ianuarie. soc. fata de Corpurile legiuitoare. in art. Bucuresti. la intervalul de cateva zile si chiar in doua zile consecutiv. Rom. dupa cum s-a putut constata din tablul de la urmatoarea mioscare in magistratura (L. considerand formalitatile cerute de lege ca indeplinite atat timp cat recurentul nu a dovedit contrar. in genaral. iar recursul odata admis. chiar si acelora care nu atacasera hotararea pentru acest motiv. reglementau in realitate cazuri particulare. Jud.. 17 octombrie. o nua reparatie a consilierilor pe sectii. maltratand pripit leg. a Rep. creand o greva perturbare in bunul mers al justitei s-au infiintat sectii de tribunal si Curte. in fata Inaltei Curti de Casatie si justitie.. Legile din 13 iulie si 28 decembrie 1929. care pronuntau hotararile in virtutea legior existente. ca ”se suprima postul de prim-procuror la tribunal Oravita si se infiinteaza in schimb. 13 martie.a. 28 decmbrie 1931. org. asa cum apare in Titlul I – Despre Teritoriul Romaniei. 18 octombrie 1932 au adaugat. dispozitiile ei erau de stricta interpretare. rom. jud.puterii.d. neclarificata suficient in raport cu ceilati judecatori.php . s-a marit numarul posturilor de judecatori si consilieri la unele tribunale si Curti. prevazandu-se de exemplu. org. Constiotutia consacra hotararile luate de poporul roman in 1918 privind unirea Basarabiei. + ist dr.137 http://legislatie. 2000 pag. Prin prevederile sale Constitutia din 1923 a dus la cresterea rolului statului. s-au stramutat resedinte de judecatorii. Legea fundamentala introducea ideea ca proprietatea devine o functie sociala si interesele colectivitatii trebuie sa primeze asupra celor individuale. ed. un post de procuror la tribunalul Ilfov”. 10 martiei. care dobandea atributii mai largi fata de cele stabilite prin Constitutia din 1866. apoi in 1927 si in 1928 – cand a fost revizuita si republicata cu o noua numaratoare a articolelor – s-ar fi putut astepta o perioada mai linistitaș dimpotriva. Curtea putea judeca constitutionalitatea legilor si le putea declara inaplicabil pe cele care erau contrare Constitutiei. 3)civila. din cauza pozitiei acestuia. s-au desfiintat judecatorii.org/const_1923. Humanitas Educational.312 – 314 Evolutia organizarii judecatoresti in perioada interbelica Legea organica juridica era considerata ca fiind de ordine publica si. 4 ianuarie. prevazanda ca el va fi inlocuit de judecator in aceasi conditii. ministrii aveau o tripla raspundere: 1)politica. si art. din 28 dec. Soc. Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi. de stii. 10 iuniei. s-a facut o nua stabilire a numarului si resedintelor judecatoresti si a circumstantelor lor.m. s-au suprimat posturi. s-a transferat magistrati inamovibili s. in masura in care interpretarea legii o permite. 7 8 pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor. Puterea judecatoreasca se exercita prin organele ei. i-a precizat pozitia. 15). profita tuturor recurentilor. cu aparent caracter de generalitate. de a face. Cea mai abiundenta jurisprudenta in legatura cu organizarea judecatoreasca se refera la compunerea instantei de judecata. pentru a transforma pe aceasta cale un magistrat din Oravita la Bucuresti. jurispudenta Curtii de Casatie s-a impartit inca de la inceput su asa a ramas pana ce Legea din 1924(art. asistam la o abundenta neobisnuita de legiferare in materia organizarii judecatoresti. modificata de doua ori in 1925. Curtea de casatie a recurs la o interpretare larga. s anu fie prejudiciat fondul de forma. 2 Teritoriul Romaniei este nealienabil. In ceea ce priveste intrarea supleantului cu drept de judecata in compunerea instantei. Bucovinei si Transilvaniei cu Romania7. 1931). cu completare din 1925. 2) penala. din 1929 pana in 1932. in consecinta. Desi modul de costitutire a instantelor de fond a fost de ordine publica. 4 aprilie.resurse-pentru-democratie. 1 Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil. pentru motivul de rea compunere a instantei. 26 iunie 1930. Pentru intregul stat exista o singura Curte de Casatie si Justitie. Se poate constata astfel rolul important pe care si l-a asumat curtea de casatie.

cu una sau mai multe sectii (12 la numar).!(Liviu P. cu competenta de ordin constitutional (art. 1924. jurisdictia pentru infractiunile cmise de militari erau organizate prin legi deosebite.! . instante ordinare de judecata (art. unde faptul a fost comis”.. rom. a Rep. Pe aceasta linie. c) curile cu juri. instantele militare devenind. Jud.1=. Soc. asa cum o sa aratam la locul potrivit. insam prin Decretul_lege nr.. erau aceleasi ca in cea din 1909: judecatoriile. atunci cand trebuia sa solutioneze cauze politice. si datorita continutului unor legi.!(acad. e) Inalta curte de casatie si justitie. inca din 1941. dr. org. dispozitii mentinute in vigoare dupa 1918. 1923 http://legislatie. din 20 august 1938 nu a mai cuprins intre instantele de judecata si curtile cu jurati si a creat doua feluri de judecatorii.org. rurale si mixte). masuri cu caracter exceptional deste a oferi regimuli un aparat judiciar necesar reprimarii celor ce se impotriveau politicii sale antipopulare. tribunalele. rom. in afara de cazurile stabilite in art. in acesta conditii. de stii. din 1919 de alte masuri. s-a extins in basarabia organizarea judecatoreasca a Romaniei. s-a permanentizat starea de asediu pe intregul teritoriu al statului si. 2770. in speta Legea din 27 noiembrie 1869. b) tribunalele judetene (cu una sau mai multe sectii). iasi 1996!!+pag. L.buc. competenta autoritatilor militare a crescut. Jud. exceptie facand doar cazurile in care "prin derogare de la competenta generala a Curtii ca instanta de recurs. iar ”in cazuri grabnice. legea va atribui altei instante in stante acea competenta". chemarea. Se remarca cresterea deosebita a importantei instantelor militare. Dispozitiile in materie s-au aplicat nu numai militarilor. Compusa din trei sectii. prin D. starea de asediu transformandu-se. pentru introducerea starii de asediu din 11 februarie 1938. Organizarea judecatoreasca !In L. rom. sun presedentia primului ei presedinte. curtile cu jurati si inalta curte de casatie si justitie. in cauzele de acuzatii impotriva ministrilor si a inaltilor deminitar si cand urma sa fie solutionata constitutionaliatea legilor.. In basarabia. 26 al aceleasi constitutii. cu competenta bine determinata. in stare de razboi. nu s-au adus schimbari structurae organizarii judecatoresti. nu numai in cazul unor fapte de natura militara. prin dispoyitiile legii privitoare la organizarea judecatoreasca s+a realizat unificarea in materie. cum au fost cele referitoare la starea de asediu – s-au asimilat multe activitati nemilitare si persoane civile cu infractiuni militare si cu militarii. 1987) !La 25 iun. + ist dr. de Comandamentul Armatei sau al Corpului de armata.) . intre care si extinderea dispozitiilor unor coduri ale romaniei. Leg. soc. 2047 din 22 mai 1919 s-au extins si aici competenta Curtii de casatie a romaniei. u competenta generala in recurs. organelele puterii judecatoresti. dar mentiunea ca prin decretul-Lege nr. In 1937 a fost pus in aplicare si un nou Cod al justitiei militare. 3). dupa care prin Asezamantul ocarmuirii oblastei Basarabiei din 27 februarie 1829 s-a extins aici organizarea judecatoreasca a Rusiei tariste. numiti de Ministerul apararii Nationale ( trei la numar). 105 constit. instantele judecatoresti fiind:a) judecatoriile(urbane.( In Bucovina era in vigoare legislatia austriaca. si pol. din inunie 1941.In perioada regimului carlist. urmata. instanta suprema. instante militare speciale. d)curtile de apel. lumina lex-1997) !!!!!!!!!Dumitru V.org/const_1923. pana la 1828 a ramas in vigoare vechea organizare judecatoreasca. Rom. in cazri speciale (staornicite de legi). ca Inalta Curte de Casatie si Justitie.php ). Firoiu + ist statului si dr. pentru multe din infractiunile regelementate de Codul penal din 1937. au fost create. ed fund.299-301! Organizarea Judecatoreasca Dupa primul razboi mondial. "in toate materiile criminale si pentru delictele politice i de presa". problema unificarii in domeniul judecartoresca fost o preocupare de prim ordin a claselor dominante de Romania. suprema instanta judeca in sectiuni unite. din 1924 )art. In timpul regimului antonescian.resurse-pentrudemocratie. ci si la persoanele civile. cate una pe langa fiecare tribunal. noua fiind judecatoria comunala. compuse din generali. In 9 octombrie 1918. Marcu + ist. curtile de apel.

Personalul judecatorei se compune dintr-un judecator si unul sau mai multi ajutori de judecatori. tribunalele din Iasi.buc. asupra protectiei vanatului etc. In ce priveste competent. de ocolul din 30 decembrie 1907. urmeaza a fi judecate in comunele respetive. 1921 a l. iar cu apel pana la valoarea de 1500 lei capital si interese” (art. ci numai Judecatorii si. O organizare modernizatorie a judecatoriilor.). intr-un articol nunic. si pol..:actiuni in materie de locatiuni imobiliare cf. dintr-un presedinte. in larg. una corectionala si una comerciala). dar care.L. 1921 prevazuse. O dispozitie noua. competenta penala. jud. Judecatoriile Judecatoriile nu se mai numesc "judecatorii de ocoale". craiova. in cea din urma instanta pana la valoarea de 200 de lei capital si interese. prevazand ca "judecata se va face la resedinta judecatoriei. un procuror si un substitut. plai sau ocol functiona cate o judecatorie cu un judecator si un ajutor. Galati. proprietarilor din 1903). acte de notariat). doi membri. tutela. Ploiesti se compuneau din patru. doctoratul sau licenta in drept si promovarea examenului de capacitatem ca. si pol.. lipsa de persoane avand diploma universitara l-a facut sa ceara numai ”oarecare cunostinte de legi”. sa judece si sa rezolve la resedinta judecatoriei lucarrile care. 58.3) se mai infiinteaya si "circumscriptiile lor". dandu-se in competenta judecatoriilor su judecata infractiunilor prevazute de unele legi aparute intre timp (L. org. prin L. a Rep. a Rep. de politie sanitara veterinara. Orasele principale erau impartite in mai mulete ocoale. textele urmatoare (art. in schimb s-a desfiintat ostul de nagistart-stagiar pe care il prevedea legea anterioara. reproducandu-se in intregime art. Org. va avea orecare cunostinte de legi si etatea de 25 de ani cel putin” (art. a judecatoriilor. pe baza careia s-a realizat unificarea organizarii judecatoresti a Romaniei. + ist dr. personal auxiliar) si conditiile de administratie in functionarea de judecatorm ce erau cele generale prevazute de L. ocol. rom. 1987) vol 2cu2 In fiecare plasa. din 1 iul. Soc. conform atr. soc. regelmentata de legile anterioare de organizare judecatoreasca si pentru judecatoriile de ocol. Civ.Dupa Legea privitoare la organizarea judecatoreasca din 25 iunie 1924. . rom. nu figurau.5)9. din 1909 numarul sectiilor lui a fost ridicat la sapte. de stii... de altfel. soc. org. 91 Tribunalele se compuneau. Soc. jud. 1 C.). 1987)vol 2 cu 2 pag. judecatoriile erau instante exceptionale prin aceea ca aveau o competenta civila. 2-9) cuprindeau dispozitii privitoare la competenta judecatoriilor in alte actiuni civile si in materie de contraventii de simpla politie.1921 nu a fost abrogata.de unificare legislativa. Se reglementau apoi. un supleant. jud. in vechea L. era urmatoarea : "La judecatoriile cu serviciu de carti funciare va functiona si un conducator al acestor carti". Judecatoriile erau competente sa judece ”toate cererile in materii pesonale si mobiliare. părin L. Jud. din 1924 s-a pus capat contoversei. circumscriptia teritoriala a tribunalului de judet era aceeasi cu prefecturii judetului. jud. Tribunalele !(acad. L. ocol din 30 dec 1907 sau L. prin care se infiinteaza cate o judecatorie in fiecare ocol urban sau rural si se prevad compunerea ei (judecator. in general.) 2. in unele comune nu au ajuns sa functioneze deloc. !(acad. s-a marit. legea noua (1924) ia atitudine contrara.Jud. dupa nevoile serviciului (pana la L. Rom. Insa prin modificarea din 4 aug. in mult dezbatuta problema problema a deplasarii judecatorului in comunle rurale din circumscriptia judecatoriei ("ambulanta").. Tribunalul din Bucuresti era alcatuit din cinci sectii (trei civile.. din 1879 a-au infiintat judecatorii comunale. pe langa judecatoriile urbane si rurale . L. respectiv trei sau doua 9 D. + ist dr. mentionadu-se aici numai varsta de 28 de ani. 10 L.jud.buc. 1924 (art. instantele au fost: 1. competenta civila (actiuni. de stii. L. comerciala si penal anume stabilita de lege. ca judecatorii de ocoale rurale vor putea. autor de judecator. org. L. din 1924. Judecatoriile rurale fiind prea departate una de alta. invoielior agricole. a fost facuta prin L. cu autorizatia Ministerului justitiei. din 1 iul. Rom. o judecatorienu avea decat un judecator si un ajutor de judecator). din 24 mai 1909. dupa competenta statorniciei respective"(art. pentru admiterea in functiuni judecatoresti. sporindu-se fata de L. fiecare ocol avand cate o judecatorie. iar prin L. se putea pune intrebarea daca L. anterioara (de ex. unul dintre membri fiind numit judecator de instructie. de asemenea. pr. Putea di numit judecator de plasa acela care ”se va distinge prin bunele purtari. din 25 iun. ca in L. 6 si 58din L. corespunzatoare evolutiei societatii romanesti.

prim-presedintii celor patru Curti au fost asimilati i grad de onoarii cu consilierii de la Curtea de Casatie. cat si reale si mixte” si apelurile declarate impotriva cartilor de judecata ale judecatorilor. Fiecare Curte se compunea din mai multe sectii. Civ. Curtile de apel judecau apelurile declarate impotriva sentintelor civile. presedintele tribunalului sau judecatorul de ocol ii putea da orice insarcinari judiciare. fund. pr. Sentintele se dadeau in complet de doi judecatori.sectii. Grefa se compuneau dintr-un grefier cu mai multe ajutoare. supleantul asista la judecati cu vot consultativ (art. 52-71 L. Clus. rom.). formau Camera de punere sub acuzare in materie criminala. Constanta. din 14/27 martie 1912. un arhivar si un registrator pentru fieare sectie. Timisoara si Tg. aceasta din urma avand si nai multe ajutoare. 54-56 C. si pol. s-a numit cate un magistrat stagiar pe langa fiecare tribunal si sectie unde nu era supleant. In urma modificarii din 24 martie/6 aprilie 1909. precum si pe langa judecatoriile de ocoale rurale unde nu era ajutori de judecatori. delimitandu-li-se circumscriptiile teritoriale. care nu au fost pronuntate in ultima instanta. gabriel asandului – ist dr rom. Soc. edit. Functiunile de onspectori pentru judecatorii. conform regulilor prescrise in procedura penala. in sedinta pubplica. jud. sarcinile lor ramanand insa tot cele stabilite de L.. 1987)vol 2 cu 2 pag 91-92 Sunt mentinute cele ptru Curti de Apel din BUcresti. Cernauti. cu apel la Curte (art. jud. inserare!!! .). Mures). soc. „atat personale. 2002! pag. in complet de trei. plus alti trei (cel putin) pentru inspectiile judecatoresti. comerciale si penale al tribunalelor. Chisinau. trasi la sorti.buc. org. acad. unul dintre ei fiind primpresedinte. org. Crim. celelate din cate doua sectii. din 24 martie/6 aprilie 1909. 3. a Rep. fiecare dintre ele avand un presedinte si cinci consilieri. in afara de aceea de a judeca procese. 76 C. formata fiecare din cinci membri. cate doi judecatori si un supleant la fiecare sectie. spre a compune ectii in anul urmator (art. dupa treminarea vacantei mari. Prin L. jud. !!!!c-tin closca.). delegati de nubustrul justitie. de ocoale din 1896. Iasi. Fiecare tribunal cu mai multe sectii avea atatia presedinti cate sectii. prin L. iar in prima instanta toate delictele a caror pedeapsa trecea peste cinci zile inchisoare si 25 lei amenda si delictele silvice (art. pana la L. se aduce unele modificari competentei tribunalelor. mod. Oradea. 16-30 L.). + ist dr. din 1913. Craiova si Focsani. Craiova.). Bucuresti. 240! Curtile de apel au crescut ca numar de la 4 la 12. Fiecare Curte mai avea un procuror general si altatia procuroei cate sectii sunt. din 14/27 martie 1912 s-a dat o organizare mai completa corpului inspectorilor judecatoresti. Hotararile Curtii nu se puteau lua eact cu o majoritate de cel puin trei voturi. Tribunalele de judet erau competente sa judece toate afacerile civile. din 24 martie/6 aprilie 1090 din patru). pe membrii Curtii. acesta putea decide cu majoritate de doua voturi. in afacerile a caror valoare nu depaseste suma de 1500 lei capital si dobanzi sau 100 lei venit. 169 si 171 C. galai. unuldin ei fiind presedinte. pr. care ii da dreptul sa judece in lipsa unui judecator.. Trei din membrii Curtii. Tribunalele mai judecau si apelurile penale declarate in contra hotararilor pronuntate de judecatorii politienesti asupra contraventiilor date in competenta acestora (art. Litigiile de o valoare superioara acestei sume le judeca prima instanta. iar la sfarsitul anului urma sa raporteze amanuntot Ministrului de Justitie asupra activitatii magistratului stagiar. Curtea din Bucuresti se compunea din trei secii (iar de la L. Rom. 139. iar pentru Curtile de apel de un consilier de la Cutea de Castie. Acesta se compuneau din una sau mai multe sectii. org. Prin L. tribunale si serviciile auxiliare lor urmau sa se exercite in fiecare circumscriptie a Curtii de apel de doi consilieri din sanul ei. unul dintre presedinti diind primpresedinte. Prin completarea din 11/24 aprilie 1913 a L. in compunerea Curtii nu mai figurau suplentii. nominalizand-se in legea tribunalelor care faceau parte din circumscriptia fiecarei Curti (Brasov. un prim-procuror si toti atatia procuroei cate sectii. in fiecare an. si cate un supleant si un grefier de fiecare sectie. un consilier putea fi delegat sa audieze martorii. Curtile de apel !(acad. iasi. de stii. luandu-se hotararea majoritate de voturi. iar in caz de divergenta. crim. primul-presdinte tragea la sorti. pr. Danubius. jud.

se judeca in Sectii unite. a Rep. gabriel asandului – ist dr rom.. unde este sediul materiei.. Soc. Curtea de Casatie judeca. si pol. Acasta situatie era intalnita in zona Dobrogei. !!!!c-tin closca. in . Prin art. sectia civila (ce se pronunta definitiv asupra recursurilor primite de sectia I a reclamatiilor). jud. recursurile in contra hotararilor tribunalelor de intaia instanta. 1987)vol 2 cu 2 pag 94 Curtea cu Jurati a fost organizata initial prin titlul al II-lea (art. conflictul de atributiune judecandu-se de Sectiile unite. 1987)vol 2 cu 2 pag 92-94 Potrivit legii sale organice (1861). acad.Probeme de competenta instantelor de fond nu puteau fi aduse toate la aceasi numitor de drept. 212-403) C. Judecau in sesiuni ordinare. iar cand scotea necesar venea personal in aceastea instanta. Curtea de Castie era impartita in trei sectii: a reclamatiilor ( ce se pronunta asupra primeii sau respingerii recursurilor civile ndreptate la Curtea de Casaie). fund. sesiunile erau de cate zece zile. iad daca Sectiile unite erau intrunite in plenul lor. unic al l. C. presedintele Curtii putandu-le prelungi. + ist dr. Sesiunile se tineau de patru ori pe an. din24 martie/8 aprilie 1909 (art. org. galai. in caz de nevoie. stabilite prn regulament special pentru functionarea lor. Rom. aceasta in cap. cu competenta de a judeca „in toate materiile criminale si delicte de presa”. compuse dintr-un presedinte (consilier la Curtea de apel) si doi asesori. casatoria. la resedinta Curtilor de apel). Este cazul mahomedanilor. S-a infiintat astfel.. Prin L.. crim. In cauzae de drept privat si de drept penal suprema instanta functiona ca Curtea de Casatie. 241! Legea din 1924 stabilea ca in fiecare judet sa functioneze cate o Curte u jurati. 5. in contra hotararilor desavarsite ale atributiilor. Inalta curte de casatie si justitie !(acad. despre procedura inaintea Curtii cu jurati”. s-au abrogat 24de art. C. unde erau cinci pe an. 3338) se mai aduceau unele modificari organizarii Curtii cu jurati. rom. procurorul general al Curtii de apel delega pe procurorul local sa puna concluzii la Curtii cu juri. care aveau alte norme orivind familia. ia sectiile unite de cate ori era nevoie. relativ la pr. pen. succesiunea etc. a Rep. Legea se mai ocupa si de organizarea grefei si a Ministewrului public. Tribunalul criminal si Curtea de confirmare din iasi pana la desfiintarea lor prin L. iar in cauze politice si altele cu caracter special. din 1864 (intre art. 1864. sectia criminala ( ce se pronunta asupra cerintelor de casare in materie penala). trei presedinti de sectie si 21 de consilieri. cu cel putin 16 membri plus presedintele si vice-presedintele. soc. jud. ca Inalta Curte de Justitie (inca din primii ani de activitate. in procesul intentat guvernului Lascar catargiu si in alte cazuri).. de stii. in 1868 -. precum si o comisie de 12 jurati. Hotararea se dadea cu o majoritate de 11 membri. cu inca cine zile. in afara de Bucuresti. suprema instanta se compuneau dintr-un prim-presedinte. de reglementarea ”serviciului Curtii”. promulgata la 16/28 iulie 1868. judecatori la Tribunalul local (initial Curtea cu juri se compunea dub trei consilieri de la Curtea de apel locala). in aceasta calitate. Sectiile Curtii judecau cu cel putin sapte membri si hotararile se luau cu cel putin cinci voturi.. despre formarea Curtii juratilor. in fiecare judet. 246 si 318) si inlocuit cu altele. cate o Curte cu juri (initial erau numai patru. de conditiile de numire ca membru al Curtii de casatie. Danubius. intre care se socoteau si tribunalele de comert din galati. majoritatea absoluta era suficientaș fiecare sectie in parte tinesa cel putin trei sedinte pe saptamana. pr. cu un consilier de la Curte. 2002! pag. din 1865. si in contra hotararilor desavarsite pronuntate de instantele de apel. pr. edit. soc. Soc.buc. suprema instanta a fost chemata sa judece ca Inalta Curte de Judtitie in procesul intentat guvernului Manolache Epureanu – achitat in 18621862-.buc. Daca nu se obtinea majoritatea. si pol. crim. reducandu-se sesiunile ordinare la trei pe an. se ocpua in titlul II „ Despre causele cari trebuie a di supuse juratilor. Rom. 4. asupra formarii Curtii cu jurati. Curtile cu jurati !(acad. de stii. pr. + ist dr. in textele arata – asa cum au fost mod. ci de prim-presedintele tribunalului sau presedintele tribunalului nedivizat. rom. org. apoi l a1876. si care se vor judeca dupa legile si uzurile musulmane. nesupuse apelului. crim.

organizarea judecatoreasca de dupa Unirea din 1918 a ramas aceasi pana dupa cel de-al doilea razboi mondial. Curtea judeca si hotaraste in fond” (art.)ș acelasi art. L. gabriel asandului – ist dr rom. iar art. cand s-a infiintat sectia a III-a cu atributii de cotencios administrativ si s-a incocuit sistemul rotatiei anuale a consilierilor de la sectie la alta cu acela al specializarii la fiecare sectie. hotararile luandu-se insa tot cu majoritatea de cinci membri. in sfarsit. o trimitea spre rejudecare unei alte instante de acelasi grad. jud. acad. s-a redus numarul membrilor completului de judecata al sectiilor de la sapte la sase. in cazul cand nici in divergenta nu s-a putut forma majoritatea. printr-o L. din 1905.38). C. Curtea de Casatie ”judeca de-a-dreptul pirile pornite in contra ministrilor si a celorlati functionari inalti care pana acum erau de jurisdictia Inaltei Curti si a Divanului domnesc”. 1911. mai prevedea cateva cazuri asupra caraora era chemata sa se pronunte Curtea de Casatie. impartiala si inamovibila. din 30 decembrie 1863/11 ianuarie 1864. Prin modificarea din 17/30 februarie 1912 spre a se evita repetarea criticii de neconstitutionalitate adusa L. 37 prevedea cazurile in care se putea cere casarea unei hotarari. 42). Insitutiile de drept au devenit anexe ale politicului. care au deturnat adevarata menire a acesteia de a fi autoritara. 242! Alte institutii si organisme completau masurile de intregire a extinderii a legislatiei romnanesti in perioada interbelcia. !!!!c-tin closca. C. C. Toate acestea dovedesc complexitatea pe care au dobandit-o institutiile de dpret.). Suprema instanta ”nu judeca niciodata pricinile de fond. Ministerul public. justitia va fi supusa si ea unor restructurari profunde. cand din cauza ocupatiei societice si instaurarea unui nou regim politic in Romania. Corpul purtarilor. edit. 2002! pag. refelectand prin aceasta si multitudinea de atributii. avocati si alte categorii). casand hotararea recruta a unui tribunal sau a unei Curti. din 6/18 august 1864). precum si cele pornite o contra membrilor Curtii de casatie se judecau de completul Curtii in sectii-unite. fund. ”fara a trece princecetarea prealabila de admitere” de catre sectia reclamatiilor (art. cum erau: Inspectorii judecatoresti. Curtii de casatie a functionat pana in 1905. In fiecare an. Actiunile impotriva ministrilor. In general. pornite de domn sau Adunarea Generala. cum se judeca in sectiile unite.. Danubius. Cas. ci admitanda recursul. Cas. coparticipand la toate actele de ”justitie” ce s-au petrecut in acea perioada. avand dreptul de jurisdictie executiva asupra lor in penal si exercita ”dreptul de censura si de disciplina” asupra Curtilor de apel si asupra tribunalelorș ”la asemenea cazuri. org. Consiliul Superior al Magistraturii. principul rotatiei fiind socotit superior celui al specializarii pentru asigurarea unei cat mai bune distribuiri a justitiei. cum se proceda in complet de divergenta cand nu se implinea acesata majoritate si. 1890. casa hotararile date cu calcarea legii si procedurile ce nesocoteau formele esentiale cerute pentru validarea lor si anulaza actele facute fara competenta”(art. actul autoritate nu mai era anulat de instanta. s-a stabilit uniforma membrilor Curtii de Casatie. In general. galai. functionari judecatoresti. Astfel organizarea. Cas. 36 L. curtea de casatie. L. Legea arata cum se stabilea majoritatea ceruta pentru a selua o hotarare. 1906.). atat timp cat ea a existat (pana la D. ci numai declarat ilegal fata de particularul in cauza. Grefa curtilor si tribunalor. Din 24ianuarie/5 februarie 1861. Ea judeca si pe toti membrii ”partii judecatoresti si ai ministerului public”. Ca Inalta Curte de Justitie. iar autoritatea administrativa era invitata sa-l desfiinteze sau sa-l modifice sun sanctiunea daunelor cominatorii (art. magistrati si auxiliari ai justitiei (magistrati.63 al V si urm. membrii unei sectii se schimbau cu cei ai celelate. In afara de modificarile examinate pana aici. 40 L.68). Pricina nu era trimisa spre o noua judecatorie in fond numai atunci cand prin felul cum s-a facut casarea s-a solutionat insasi pricina (art.contra hotararilor tribunalelor militare in cazurile aratate in text (art. . Ministerul public se compunea dintr-un procuror general si doi procurori de sectie.39.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful