Organizarea Judecatoreasca In Perioada Interbelica

Constitutia din 1923
Noua Constitutie – o necesitate Staul national unitar avea nevoie de o noua constitutie. Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat si s-au anuntat alegeri pentru Adunarea Nationala Constituanta. Procedura nu era legala deoarece incalca art. 128 din Constitutia din 18661 Art. 128.Constitutiunea de facia nu pote fi suspendata nici in total, nici in parte2. Toate partidele din opozitie au criticat aducerea liberalilor la putere in acest mod. Campania electorala s-a desfasurat intr-o atmosfera de tensiune si violenta. Partidul Nationa Liberal si-a asigurat majoritatea parlamentara si a adus in dezbaterea Parlamentului proiectul noii constitutii. Noua constutie a fost votata de majoritatile liberale din cele doua Camere, astfel la 29 martie 1923 Legea Fundamentala a fost publicata in Monitorul Oficial. Principii Legea fundamentala, care avea 8 titluri si 138 de articole, a pastrat principiile esentiale stabilite in 1866 privind puterea in statului 3 Art. 33. Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata.4 In primul rand a fost mentinut principiul democratic al separarii puterilor in stat: puterea legislativa, executiva si judecatoreasca.[S1] Dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor apartinea tuturor cetatenilor romani majori, votul fiind universal, direct, secret si obligatoriu. [S1] Puterea Executiva Rege si Guvern Constiutia din 1923 Separarea Puterilor In Stat
1

Puterea Legislativa Parlamanetul Adunarea Deputatilor

Puterea Judecatoreasca Curtea de Casatie si Justitie

Rege

1. Politica: fata de Parlament raspundere 2. Penala: fata de

Guvern

Curetea de Justitie 3. Civila

Drept de control asupra puterii executive

Senat

Judeca constitutionalitatea legilor

Puterile in stat In sistemul politic romanesc Parlamentul avea rolul principal. De altfel, Constitutia preciza ca „Membrii Adunarilor reprezinta natiunea”5 Art. 42. Membrii Adunarilor reprezinta natiunea.6. Adunarea Deputatilor si Senatul exercitau puterea ;egislativa si controlau puterea executiva. Deputatii si senatorii aveau drept de ancheta, puteau adresa ministrilor interpelari, le puteau trimite petitiile cetatenilor, la care acestia trebuiau sa dea explicatii. De asemenea, puteau cere urmarirea ministrilor si trimiterea lor inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Puterea executiva era incredintata regelui care o exercita prin intermediul guvernului, format din ministri. Pentru toate actele indeplinite in exercitarea
N. Dumitrescu, M. Manea, C. Nita, A. Pascu, A. Trandafir, M. Trandafir – Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 2 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1866.php 3 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 4 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php 5 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 6 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php

. s-au stramutat resedinte de judecatorii. Prin prevederile sale Constitutia din 1923 a dus la cresterea rolului statului. 7 8 pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor. din 28 dec. iar recursul odata admis. soc. jurispudenta Curtii de Casatie s-a impartit inca de la inceput su asa a ramas pana ce Legea din 1924(art. si pol. org. 10 martiei. Rom. 18 octombrie 1932 au adaugat. care dobandea atributii mai largi fata de cele stabilite prin Constitutia din 1866. 1 Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil.org/const_1923. dispozitiile ei erau de stricta interpretare. 4 ianuarie. 15). chiar si acelora care nu atacasera hotararea pentru acest motiv. fata de Corpurile legiuitoare. in fata Inaltei Curti de Casatie si justitie. in consecinta. totutsi viciul de cosntotuire nu putea fi invocat pentru prima data in fata Curtii de Casatiem cabd implica verificari de fapt.resurse-pentru-democratie. un post de procuror la tribunalul Ilfov”. Jud. in masura in care interpretarea legii o permite. rom. pentru a transforma pe aceasta cale un magistrat din Oravita la Bucuresti. in art. i-a precizat pozitia. 2000 pag. a Rep. asa cum apare in Titlul I – Despre Teritoriul Romaniei. 17 octombrie. s-a facut o nua stabilire a numarului si resedintelor judecatoresti si a circumstantelor lor. ca ”se suprima postul de prim-procuror la tribunal Oravita si se infiinteaza in schimb. 2 spetembrie. prevazanda ca el va fi inlocuit de judecator in aceasi conditii. Desi modul de costitutire a instantelor de fond a fost de ordine publica.d. fata de orice parte vatamata. Legea fundamentala introducea ideea ca proprietatea devine o functie sociala si interesele colectivitatii trebuie sa primeze asupra celor individuale. in prejudiciul Leg. asistam la o abundenta neobisnuita de legiferare in materia organizarii judecatoresti. cu aparent caracter de generalitate. apoi in 1927 si in 1928 – cand a fost revizuita si republicata cu o noua numaratoare a articolelor – s-ar fi putut astepta o perioada mai linistitaș dimpotriva. jud. de a face. Bucovinei si Transilvaniei cu Romania7. creand o greva perturbare in bunul mers al justitei s-au infiintat sectii de tribunal si Curte. 2 Teritoriul Romaniei este nealienabil. Cea mai abiundenta jurisprudenta in legatura cu organizarea judecatoreasca se refera la compunerea instantei de judecata. 28 decmbrie 1931. Uneledintre aceste masuri.buc. prevazandu-se de exemplu.puterii. dupa cum s-a putut constata din tablul de la urmatoarea mioscare in magistratura (L. Constiotutia consacra hotararile luate de poporul roman in 1918 privind unirea Basarabiei. org.m.8 . 1931). Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi. s-au desfiintat judecatorii. 1 ianuarie. o nua reparatie a consilierilor pe sectii. s-a marit numarul posturilor de judecatori si consilieri la unele tribunale si Curti. In general. profita tuturor recurentilor. din cauza pozitiei acestuia. reglementau in realitate cazuri particulare. 3)civila.312 – 314 Evolutia organizarii judecatoresti in perioada interbelica Legea organica juridica era considerata ca fiind de ordine publica si. neclarificata suficient in raport cu ceilati judecatori. Puterea judecatoreasca se exercita prin organele ei. in genaral. maltratand pripit leg. 13 martie. 26 iunie 1930. 2) penala. Bucuresti. din 1929 pana in 1932. 4 aprilie. la intervalul de cateva zile si chiar in doua zile consecutiv. cu completare din 1925.. modificata de doua ori in 1925. Pentru intregul stat exista o singura Curte de Casatie si Justitie. s anu fie prejudiciat fondul de forma. suprimat si modificat alineate. + ist dr. Humanitas Educational. de stii.!(acad.php . Se poate constata astfel rolul important pe care si l-a asumat curtea de casatie. pentru motivul de rea compunere a instantei.a. considerand formalitatile cerute de lege ca indeplinite atat timp cat recurentul nu a dovedit contrar. s-au suprimat posturi. Legile din 13 iulie si 28 decembrie 1929. 10 iuniei. Curtea de casatie a recurs la o interpretare larga. 1987) pag. Soc. Curtea putea judeca constitutionalitatea legilor si le putea declara inaplicabil pe cele care erau contrare Constitutiei. Dupa legea din 1924. ministrii aveau o tripla raspundere: 1)politica. s-a transferat magistrati inamovibili s. In ceea ce priveste intrarea supleantului cu drept de judecata in compunerea instantei. si art.137 http://legislatie. care pronuntau hotararile in virtutea legior existente. ed.

cate una pe langa fiecare tribunal. rom. Jud. cu competenta de ordin constitutional (art. in afara de cazurile stabilite in art.resurse-pentrudemocratie. Firoiu + ist statului si dr.1=. instantele judecatoresti fiind:a) judecatoriile(urbane. urmata. Leg. dar mentiunea ca prin decretul-Lege nr. Organizarea judecatoreasca !In L. e) Inalta curte de casatie si justitie. Se remarca cresterea deosebita a importantei instantelor militare. instante militare speciale. 1987) !La 25 iun. prin D. In basarabia. u competenta generala in recurs. din 1924 )art. si datorita continutului unor legi. masuri cu caracter exceptional deste a oferi regimuli un aparat judiciar necesar reprimarii celor ce se impotriveau politicii sale antipopulare. ed fund. s-a permanentizat starea de asediu pe intregul teritoriu al statului si.In perioada regimului carlist. inca din 1941. pana la 1828 a ramas in vigoare vechea organizare judecatoreasca. pentru introducerea starii de asediu din 11 februarie 1938. au fost create.php ). dispozitii mentinute in vigoare dupa 1918. "in toate materiile criminale si pentru delictele politice i de presa". din 1919 de alte masuri. Marcu + ist. unde faptul a fost comis”. nu numai in cazul unor fapte de natura militara. curtile cu jurati si inalta curte de casatie si justitie.. cu una sau mai multe sectii (12 la numar). s-a extins in basarabia organizarea judecatoreasca a Romaniei. sun presedentia primului ei presedinte. a Rep. rom. din inunie 1941. b) tribunalele judetene (cu una sau mai multe sectii). soc. In 1937 a fost pus in aplicare si un nou Cod al justitiei militare.org/const_1923. ci si la persoanele civile. 1923 http://legislatie. de Comandamentul Armatei sau al Corpului de armata. dr. 105 constit. in acesta conditii. exceptie facand doar cazurile in care "prin derogare de la competenta generala a Curtii ca instanta de recurs. noua fiind judecatoria comunala. de stii. rom. In timpul regimului antonescian. instante ordinare de judecata (art. lumina lex-1997) !!!!!!!!!Dumitru V. instantele militare devenind. compuse din generali. Compusa din trei sectii. organelele puterii judecatoresti. din 20 august 1938 nu a mai cuprins intre instantele de judecata si curtile cu jurati si a creat doua feluri de judecatorii. atunci cand trebuia sa solutioneze cauze politice.( In Bucovina era in vigoare legislatia austriaca. in cauzele de acuzatii impotriva ministrilor si a inaltilor deminitar si cand urma sa fie solutionata constitutionaliatea legilor. chemarea. Soc. Jud. nu s-au adus schimbari structurae organizarii judecatoresti. Rom. legea va atribui altei instante in stante acea competenta". 26 al aceleasi constitutii. + ist dr.299-301! Organizarea Judecatoreasca Dupa primul razboi mondial. rurale si mixte).org. d)curtile de apel. 1924. L.! . iasi 1996!!+pag. in stare de razboi. cum au fost cele referitoare la starea de asediu – s-au asimilat multe activitati nemilitare si persoane civile cu infractiuni militare si cu militarii. in speta Legea din 27 noiembrie 1869. iar ”in cazuri grabnice. instanta suprema. curtile de apel. pentru multe din infractiunile regelementate de Codul penal din 1937. In 9 octombrie 1918.. competenta autoritatilor militare a crescut. in cazri speciale (staornicite de legi).!(Liviu P. intre care si extinderea dispozitiilor unor coduri ale romaniei. cu competenta bine determinata. si pol. jurisdictia pentru infractiunile cmise de militari erau organizate prin legi deosebite. prin dispoyitiile legii privitoare la organizarea judecatoreasca s+a realizat unificarea in materie.) . suprema instanta judeca in sectiuni unite. insam prin Decretul_lege nr.. numiti de Ministerul apararii Nationale ( trei la numar). asa cum o sa aratam la locul potrivit. dupa care prin Asezamantul ocarmuirii oblastei Basarabiei din 27 februarie 1829 s-a extins aici organizarea judecatoreasca a Rusiei tariste. Pe aceasta linie. erau aceleasi ca in cea din 1909: judecatoriile. 2047 din 22 mai 1919 s-au extins si aici competenta Curtii de casatie a romaniei. ca Inalta Curte de Casatie si Justitie.buc. c) curile cu juri. 2770. problema unificarii in domeniul judecartoresca fost o preocupare de prim ordin a claselor dominante de Romania. starea de asediu transformandu-se.!(acad. org. tribunalele. 3). Dispozitiile in materie s-au aplicat nu numai militarilor.

dintr-un presedinte. regelmentata de legile anterioare de organizare judecatoreasca si pentru judecatoriile de ocol. ca judecatorii de ocoale rurale vor putea. din 1909 numarul sectiilor lui a fost ridicat la sapte. pe langa judecatoriile urbane si rurale . circumscriptia teritoriala a tribunalului de judet era aceeasi cu prefecturii judetului. plai sau ocol functiona cate o judecatorie cu un judecator si un ajutor. unul dintre membri fiind numit judecator de instructie. din 1 iul. jud. iar cu apel pana la valoarea de 1500 lei capital si interese” (art.). prin L. + ist dr. proprietarilor din 1903). Insa prin modificarea din 4 aug. 1987) vol 2cu2 In fiecare plasa. nu figurau. a judecatoriilor. 1921 a l. asupra protectiei vanatului etc.1921 nu a fost abrogata. era urmatoarea : "La judecatoriile cu serviciu de carti funciare va functiona si un conducator al acestor carti". va avea orecare cunostinte de legi si etatea de 25 de ani cel putin” (art.buc. conform atr. Galati. in larg. in schimb s-a desfiintat ostul de nagistart-stagiar pe care il prevedea legea anterioara. legea noua (1924) ia atitudine contrara. tutela. din 25 iun. acte de notariat). in general. sa judece si sa rezolve la resedinta judecatoriei lucarrile care. in cea din urma instanta pana la valoarea de 200 de lei capital si interese. Rom. L. din 1924 s-a pus capat contoversei.:actiuni in materie de locatiuni imobiliare cf. competenta penala. de altfel. ca in L. Civ. comerciala si penal anume stabilita de lege. doctoratul sau licenta in drept si promovarea examenului de capacitatem ca. invoielior agricole.. Tribunalul din Bucuresti era alcatuit din cinci sectii (trei civile. respectiv trei sau doua 9 D. !(acad. Soc. 10 L. rom.) 2. 2-9) cuprindeau dispozitii privitoare la competenta judecatoriilor in alte actiuni civile si in materie de contraventii de simpla politie.. si pol.. judecatoriile erau instante exceptionale prin aceea ca aveau o competenta civila. dandu-se in competenta judecatoriilor su judecata infractiunilor prevazute de unele legi aparute intre timp (L. Ploiesti se compuneau din patru. Orasele principale erau impartite in mai mulete ocoale. dar care. intr-un articol nunic. in unele comune nu au ajuns sa functioneze deloc. Judecatoriile Judecatoriile nu se mai numesc "judecatorii de ocoale". reproducandu-se in intregime art. urmeaza a fi judecate in comunele respetive. se putea pune intrebarea daca L. si pol. Jud. in mult dezbatuta problema problema a deplasarii judecatorului in comunle rurale din circumscriptia judecatoriei ("ambulanta"). o judecatorienu avea decat un judecator si un ajutor de judecator). 1924 (art. competenta civila (actiuni. fiecare ocol avand cate o judecatorie. un procuror si un substitut. un supleant. 1 C. ci numai Judecatorii si. prin care se infiinteaza cate o judecatorie in fiecare ocol urban sau rural si se prevad compunerea ei (judecator.. textele urmatoare (art.L. mentionadu-se aici numai varsta de 28 de ani. tribunalele din Iasi. O dispozitie noua. ocol din 30 dec 1907 sau L. rom. jud. + ist dr.5)9. cu autorizatia Ministerului justitiei. soc. Tribunalele !(acad. iar prin L. instantele au fost: 1. org. 91 Tribunalele se compuneau. ocol.3) se mai infiinteaya si "circumscriptiile lor".buc. In ce priveste competent. L. org. din 1 iul. corespunzatoare evolutiei societatii romanesti. Putea di numit judecator de plasa acela care ”se va distinge prin bunele purtari. anterioara (de ex. jud. din 1924.. prevazand ca "judecata se va face la resedinta judecatoriei. pr. lipsa de persoane avand diploma universitara l-a facut sa ceara numai ”oarecare cunostinte de legi”.. pe baza careia s-a realizat unificarea organizarii judecatoresti a Romaniei. L. Soc. din 1879 a-au infiintat judecatorii comunale. s-a marit.Dupa Legea privitoare la organizarea judecatoreasca din 25 iunie 1924. personal auxiliar) si conditiile de administratie in functionarea de judecatorm ce erau cele generale prevazute de L. pentru admiterea in functiuni judecatoresti. a Rep. 58. 6 si 58din L.de unificare legislativa. de asemenea. Judecatoriile erau competente sa judece ”toate cererile in materii pesonale si mobiliare. doi membri. org. jud. in vechea L. de stii. autor de judecator. Judecatoriile rurale fiind prea departate una de alta.). Se reglementau apoi. de stii. Rom. una corectionala si una comerciala). Org. părin L. a fost facuta prin L. O organizare modernizatorie a judecatoriilor. sporindu-se fata de L.jud. dupa competenta statorniciei respective"(art. dupa nevoile serviciului (pana la L. Personalul judecatorei se compune dintr-un judecator si unul sau mai multi ajutori de judecatori.Jud. craiova. de politie sanitara veterinara. L. . 1921 prevazuse. a Rep. de ocolul din 30 decembrie 1907. din 24 mai 1909. 1987)vol 2 cu 2 pag. soc.

Mures). Oradea. jud. rom. Bucuresti. Fiecare Curte se compunea din mai multe sectii. delimitandu-li-se circumscriptiile teritoriale. Prin L. 76 C. Craiova. + ist dr. In urma modificarii din 24 martie/6 aprilie 1909. in afara de aceea de a judeca procese. sarcinile lor ramanand insa tot cele stabilite de L. iasi. un prim-procuror si toti atatia procuroei cate sectii. care nu au fost pronuntate in ultima instanta. Curtile de apel !(acad. jud. Curtile de apel judecau apelurile declarate impotriva sentintelor civile. comerciale si penale al tribunalelor. Danubius. Fiecare Curte mai avea un procuror general si altatia procuroei cate sectii sunt. din 14/27 martie 1912. aceasta din urma avand si nai multe ajutoare. Tribunalele de judet erau competente sa judece toate afacerile civile. Constanta. edit. unul dintre presedinti diind primpresedinte. din 24 martie/6 aprilie 1909. iar pentru Curtile de apel de un consilier de la Cutea de Castie. Civ. fund. pr. gabriel asandului – ist dr rom. prim-presedintii celor patru Curti au fost asimilati i grad de onoarii cu consilierii de la Curtea de Casatie. 240! Curtile de apel au crescut ca numar de la 4 la 12. Crim. s-a numit cate un magistrat stagiar pe langa fiecare tribunal si sectie unde nu era supleant. un arhivar si un registrator pentru fieare sectie. Rom. Tribunalele mai judecau si apelurile penale declarate in contra hotararilor pronuntate de judecatorii politienesti asupra contraventiilor date in competenta acestora (art. in compunerea Curtii nu mai figurau suplentii. cate doi judecatori si un supleant la fiecare sectie. plus alti trei (cel putin) pentru inspectiile judecatoresti. Functiunile de onspectori pentru judecatorii. Prin L. pana la L. jud. a Rep. iar in prima instanta toate delictele a caror pedeapsa trecea peste cinci zile inchisoare si 25 lei amenda si delictele silvice (art.).). si cate un supleant si un grefier de fiecare sectie. 52-71 L. 16-30 L. !!!!c-tin closca. soc. Craiova si Focsani. org. „atat personale. dupa treminarea vacantei mari. conform regulilor prescrise in procedura penala. cu apel la Curte (art. in sedinta pubplica. Sentintele se dadeau in complet de doi judecatori. din 24 martie/6 aprilie 1090 din patru). crim. presedintele tribunalului sau judecatorul de ocol ii putea da orice insarcinari judiciare. de stii. acesta putea decide cu majoritate de doua voturi. in complet de trei. Prin completarea din 11/24 aprilie 1913 a L. care ii da dreptul sa judece in lipsa unui judecator. Chisinau. 2002! pag.sectii. pr. Timisoara si Tg. pe membrii Curtii. iar la sfarsitul anului urma sa raporteze amanuntot Ministrului de Justitie asupra activitatii magistratului stagiar. cat si reale si mixte” si apelurile declarate impotriva cartilor de judecata ale judecatorilor. nominalizand-se in legea tribunalelor care faceau parte din circumscriptia fiecarei Curti (Brasov.. iar in caz de divergenta. 54-56 C. jud. de ocoale din 1896. Clus. si pol. Cernauti.). galai. 3. precum si pe langa judecatoriile de ocoale rurale unde nu era ajutori de judecatori. inserare!!! . pr. fiecare dintre ele avand un presedinte si cinci consilieri. in afacerile a caror valoare nu depaseste suma de 1500 lei capital si dobanzi sau 100 lei venit. Soc. supleantul asista la judecati cu vot consultativ (art. unuldin ei fiind presedinte. acad. prin L. delegati de nubustrul justitie. celelate din cate doua sectii. se aduce unele modificari competentei tribunalelor. 1987)vol 2 cu 2 pag 91-92 Sunt mentinute cele ptru Curti de Apel din BUcresti. 169 si 171 C. Acesta se compuneau din una sau mai multe sectii.). din 14/27 martie 1912 s-a dat o organizare mai completa corpului inspectorilor judecatoresti. Trei din membrii Curtii. Fiecare tribunal cu mai multe sectii avea atatia presedinti cate sectii. un consilier putea fi delegat sa audieze martorii.. Hotararile Curtii nu se puteau lua eact cu o majoritate de cel puin trei voturi. 139.). formau Camera de punere sub acuzare in materie criminala. unul dintre ei fiind primpresedinte. org. luandu-se hotararea majoritate de voturi. formata fiecare din cinci membri. spre a compune ectii in anul urmator (art.buc. org. Litigiile de o valoare superioara acestei sume le judeca prima instanta. din 1913. primul-presdinte tragea la sorti. Curtea din Bucuresti se compunea din trei secii (iar de la L. in fiecare an. Iasi. mod. trasi la sorti. tribunale si serviciile auxiliare lor urmau sa se exercite in fiecare circumscriptie a Curtii de apel de doi consilieri din sanul ei. Grefa se compuneau dintr-un grefier cu mai multe ajutoare.

pr. 3338) se mai aduceau unele modificari organizarii Curtii cu jurati. Rom. la resedinta Curtilor de apel). 1864. rom. 5. in aceasta calitate. de stii. in caz de nevoie. edit. de conditiile de numire ca membru al Curtii de casatie. Danubius. 241! Legea din 1924 stabilea ca in fiecare judet sa functioneze cate o Curte u jurati. despre formarea Curtii juratilor. a Rep. S-a infiintat astfel. cate o Curte cu juri (initial erau numai patru. Prin art. pen. Hotararea se dadea cu o majoritate de 11 membri. iar in cauze politice si altele cu caracter special. judecatori la Tribunalul local (initial Curtea cu juri se compunea dub trei consilieri de la Curtea de apel locala). ci de prim-presedintele tribunalului sau presedintele tribunalului nedivizat. compuse dintr-un presedinte (consilier la Curtea de apel) si doi asesori. promulgata la 16/28 iulie 1868. In cauzae de drept privat si de drept penal suprema instanta functiona ca Curtea de Casatie. Sectiile Curtii judecau cu cel putin sapte membri si hotararile se luau cu cel putin cinci voturi. in contra hotararilor desavarsite ale atributiilor. Curtile cu jurati !(acad. 1987)vol 2 cu 2 pag 94 Curtea cu Jurati a fost organizata initial prin titlul al II-lea (art. majoritatea absoluta era suficientaș fiecare sectie in parte tinesa cel putin trei sedinte pe saptamana. in fiecare judet. jud. din 1865. Judecau in sesiuni ordinare.. iar cand scotea necesar venea personal in aceastea instanta. acad. Rom. cu cel putin 16 membri plus presedintele si vice-presedintele. in procesul intentat guvernului Lascar catargiu si in alte cazuri). despre procedura inaintea Curtii cu jurati”. crim. iad daca Sectiile unite erau intrunite in plenul lor. 1987)vol 2 cu 2 pag 92-94 Potrivit legii sale organice (1861). cu un consilier de la Curte. C. unic al l. s-au abrogat 24de art. 246 si 318) si inlocuit cu altele.. de reglementarea ”serviciului Curtii”. cu inca cine zile. se judeca in Sectii unite. Este cazul mahomedanilor. crim. in textele arata – asa cum au fost mod. cu competenta de a judeca „in toate materiile criminale si delicte de presa”. soc. + ist dr. Daca nu se obtinea majoritatea. sesiunile erau de cate zece zile. C. sectia criminala ( ce se pronunta asupra cerintelor de casare in materie penala). soc. Soc. sectia civila (ce se pronunta definitiv asupra recursurilor primite de sectia I a reclamatiilor). 212-403) C. din 1864 (intre art. nesupuse apelului. 4. + ist dr. Sesiunile se tineau de patru ori pe an. relativ la pr. trei presedinti de sectie si 21 de consilieri. si pol. de stii. unde erau cinci pe an. 2002! pag. ia sectiile unite de cate ori era nevoie. reducandu-se sesiunile ordinare la trei pe an.. jud. se ocpua in titlul II „ Despre causele cari trebuie a di supuse juratilor. din24 martie/8 aprilie 1909 (art. in afara de Bucuresti. apoi l a1876. org. in 1868 -. conflictul de atributiune judecandu-se de Sectiile unite. stabilite prn regulament special pentru functionarea lor. Soc. si care se vor judeca dupa legile si uzurile musulmane. ca Inalta Curte de Justitie (inca din primii ani de activitate. procurorul general al Curtii de apel delega pe procurorul local sa puna concluzii la Curtii cu juri.. Inalta curte de casatie si justitie !(acad. Curtea de Casatie judeca. unde este sediul materiei. presedintele Curtii putandu-le prelungi. recursurile in contra hotararilor tribunalelor de intaia instanta.buc. fund. crim.Probeme de competenta instantelor de fond nu puteau fi aduse toate la aceasi numitor de drept. aceasta in cap. pr. galai. a Rep. asupra formarii Curtii cu jurati. si pol. Tribunalul criminal si Curtea de confirmare din iasi pana la desfiintarea lor prin L. casatoria. in .. Legea se mai ocupa si de organizarea grefei si a Ministewrului public. org. si in contra hotararilor desavarsite pronuntate de instantele de apel. suprema instanta se compuneau dintr-un prim-presedinte. care aveau alte norme orivind familia. precum si o comisie de 12 jurati. rom. !!!!c-tin closca. succesiunea etc. intre care se socoteau si tribunalele de comert din galati. Curtea de Castie era impartita in trei sectii: a reclamatiilor ( ce se pronunta asupra primeii sau respingerii recursurilor civile ndreptate la Curtea de Casaie).buc. Prin L. gabriel asandului – ist dr rom. suprema instanta a fost chemata sa judece ca Inalta Curte de Judtitie in procesul intentat guvernului Manolache Epureanu – achitat in 18621862-. pr.. Acasta situatie era intalnita in zona Dobrogei.

cum se judeca in sectiile unite.68). justitia va fi supusa si ea unor restructurari profunde. .. gabriel asandului – ist dr rom. o trimitea spre rejudecare unei alte instante de acelasi grad. Danubius. ci admitanda recursul. In general. 36 L. Cas. 2002! pag. Prin modificarea din 17/30 februarie 1912 spre a se evita repetarea criticii de neconstitutionalitate adusa L. Cas.39. hotararile luandu-se insa tot cu majoritatea de cinci membri. 1906. membrii unei sectii se schimbau cu cei ai celelate. In fiecare an.63 al V si urm. ”fara a trece princecetarea prealabila de admitere” de catre sectia reclamatiilor (art. refelectand prin aceasta si multitudinea de atributii. pornite de domn sau Adunarea Generala. edit. in cazul cand nici in divergenta nu s-a putut forma majoritatea. Curtii de casatie a functionat pana in 1905. Din 24ianuarie/5 februarie 1861. 42). Corpul purtarilor. iar art. organizarea judecatoreasca de dupa Unirea din 1918 a ramas aceasi pana dupa cel de-al doilea razboi mondial. actul autoritate nu mai era anulat de instanta. din 30 decembrie 1863/11 ianuarie 1864. din 1905. cand din cauza ocupatiei societice si instaurarea unui nou regim politic in Romania. atat timp cat ea a existat (pana la D. L. Ministerul public. Ministerul public se compunea dintr-un procuror general si doi procurori de sectie. cum se proceda in complet de divergenta cand nu se implinea acesata majoritate si. In afara de modificarile examinate pana aici. fund. impartiala si inamovibila. C. iar autoritatea administrativa era invitata sa-l desfiinteze sau sa-l modifice sun sanctiunea daunelor cominatorii (art. 40 L. Cas. in sfarsit.)ș acelasi art. s-a redus numarul membrilor completului de judecata al sectiilor de la sapte la sase. Curtea judeca si hotaraste in fond” (art. principul rotatiei fiind socotit superior celui al specializarii pentru asigurarea unei cat mai bune distribuiri a justitiei. s-a stabilit uniforma membrilor Curtii de Casatie. In general. 37 prevedea cazurile in care se putea cere casarea unei hotarari. Pricina nu era trimisa spre o noua judecatorie in fond numai atunci cand prin felul cum s-a facut casarea s-a solutionat insasi pricina (art. Curtea de Casatie ”judeca de-a-dreptul pirile pornite in contra ministrilor si a celorlati functionari inalti care pana acum erau de jurisdictia Inaltei Curti si a Divanului domnesc”. avand dreptul de jurisdictie executiva asupra lor in penal si exercita ”dreptul de censura si de disciplina” asupra Curtilor de apel si asupra tribunalelorș ”la asemenea cazuri. casand hotararea recruta a unui tribunal sau a unei Curti. functionari judecatoresti. Grefa curtilor si tribunalor. Astfel organizarea.contra hotararilor tribunalelor militare in cazurile aratate in text (art. 1911. mai prevedea cateva cazuri asupra caraora era chemata sa se pronunte Curtea de Casatie. cand s-a infiintat sectia a III-a cu atributii de cotencios administrativ si s-a incocuit sistemul rotatiei anuale a consilierilor de la sectie la alta cu acela al specializarii la fiecare sectie. Ea judeca si pe toti membrii ”partii judecatoresti si ai ministerului public”. cum erau: Inspectorii judecatoresti. din 6/18 august 1864). !!!!c-tin closca. 242! Alte institutii si organisme completau masurile de intregire a extinderii a legislatiei romnanesti in perioada interbelcia. Consiliul Superior al Magistraturii. precum si cele pornite o contra membrilor Curtii de casatie se judecau de completul Curtii in sectii-unite. Actiunile impotriva ministrilor. Toate acestea dovedesc complexitatea pe care au dobandit-o institutiile de dpret. galai. L. org. casa hotararile date cu calcarea legii si procedurile ce nesocoteau formele esentiale cerute pentru validarea lor si anulaza actele facute fara competenta”(art. Insitutiile de drept au devenit anexe ale politicului.). C. coparticipand la toate actele de ”justitie” ce s-au petrecut in acea perioada. Suprema instanta ”nu judeca niciodata pricinile de fond. 1890. C. acad.).38). Ca Inalta Curte de Justitie. Legea arata cum se stabilea majoritatea ceruta pentru a selua o hotarare. avocati si alte categorii). magistrati si auxiliari ai justitiei (magistrati. printr-o L. ci numai declarat ilegal fata de particularul in cauza. jud. care au deturnat adevarata menire a acesteia de a fi autoritara. curtea de casatie.