Organizarea Judecatoreasca In Perioada Interbelica

Constitutia din 1923
Noua Constitutie – o necesitate Staul national unitar avea nevoie de o noua constitutie. Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat si s-au anuntat alegeri pentru Adunarea Nationala Constituanta. Procedura nu era legala deoarece incalca art. 128 din Constitutia din 18661 Art. 128.Constitutiunea de facia nu pote fi suspendata nici in total, nici in parte2. Toate partidele din opozitie au criticat aducerea liberalilor la putere in acest mod. Campania electorala s-a desfasurat intr-o atmosfera de tensiune si violenta. Partidul Nationa Liberal si-a asigurat majoritatea parlamentara si a adus in dezbaterea Parlamentului proiectul noii constitutii. Noua constutie a fost votata de majoritatile liberale din cele doua Camere, astfel la 29 martie 1923 Legea Fundamentala a fost publicata in Monitorul Oficial. Principii Legea fundamentala, care avea 8 titluri si 138 de articole, a pastrat principiile esentiale stabilite in 1866 privind puterea in statului 3 Art. 33. Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata.4 In primul rand a fost mentinut principiul democratic al separarii puterilor in stat: puterea legislativa, executiva si judecatoreasca.[S1] Dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor apartinea tuturor cetatenilor romani majori, votul fiind universal, direct, secret si obligatoriu. [S1] Puterea Executiva Rege si Guvern Constiutia din 1923 Separarea Puterilor In Stat
1

Puterea Legislativa Parlamanetul Adunarea Deputatilor

Puterea Judecatoreasca Curtea de Casatie si Justitie

Rege

1. Politica: fata de Parlament raspundere 2. Penala: fata de

Guvern

Curetea de Justitie 3. Civila

Drept de control asupra puterii executive

Senat

Judeca constitutionalitatea legilor

Puterile in stat In sistemul politic romanesc Parlamentul avea rolul principal. De altfel, Constitutia preciza ca „Membrii Adunarilor reprezinta natiunea”5 Art. 42. Membrii Adunarilor reprezinta natiunea.6. Adunarea Deputatilor si Senatul exercitau puterea ;egislativa si controlau puterea executiva. Deputatii si senatorii aveau drept de ancheta, puteau adresa ministrilor interpelari, le puteau trimite petitiile cetatenilor, la care acestia trebuiau sa dea explicatii. De asemenea, puteau cere urmarirea ministrilor si trimiterea lor inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Puterea executiva era incredintata regelui care o exercita prin intermediul guvernului, format din ministri. Pentru toate actele indeplinite in exercitarea
N. Dumitrescu, M. Manea, C. Nita, A. Pascu, A. Trandafir, M. Trandafir – Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 2 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1866.php 3 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 4 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php 5 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 6 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php

jurispudenta Curtii de Casatie s-a impartit inca de la inceput su asa a ramas pana ce Legea din 1924(art. s-a transferat magistrati inamovibili s. Humanitas Educational. 7 8 pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor. considerand formalitatile cerute de lege ca indeplinite atat timp cat recurentul nu a dovedit contrar. apoi in 1927 si in 1928 – cand a fost revizuita si republicata cu o noua numaratoare a articolelor – s-ar fi putut astepta o perioada mai linistitaș dimpotriva. cu completare din 1925.php . in consecinta. dupa cum s-a putut constata din tablul de la urmatoarea mioscare in magistratura (L. Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi. Legile din 13 iulie si 28 decembrie 1929. in prejudiciul Leg. pentru motivul de rea compunere a instantei. in art.buc. jud.org/const_1923. suprimat si modificat alineate. 2 Teritoriul Romaniei este nealienabil. iar recursul odata admis.puterii. 1 Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil. modificata de doua ori in 1925.8 . Bucovinei si Transilvaniei cu Romania7. s-au desfiintat judecatorii. din 28 dec. 13 martie. care pronuntau hotararile in virtutea legior existente.. 4 aprilie. fata de orice parte vatamata. ca ”se suprima postul de prim-procuror la tribunal Oravita si se infiinteaza in schimb. 2 spetembrie. 15). in masura in care interpretarea legii o permite. Pentru intregul stat exista o singura Curte de Casatie si Justitie. cu aparent caracter de generalitate. pentru a transforma pe aceasta cale un magistrat din Oravita la Bucuresti.a. fata de Corpurile legiuitoare. in fata Inaltei Curti de Casatie si justitie. profita tuturor recurentilor. In general.. Desi modul de costitutire a instantelor de fond a fost de ordine publica. ministrii aveau o tripla raspundere: 1)politica. prevazanda ca el va fi inlocuit de judecator in aceasi conditii. 18 octombrie 1932 au adaugat.312 – 314 Evolutia organizarii judecatoresti in perioada interbelica Legea organica juridica era considerata ca fiind de ordine publica si. + ist dr. Curtea de casatie a recurs la o interpretare larga. care dobandea atributii mai largi fata de cele stabilite prin Constitutia din 1866. 10 martiei. din cauza pozitiei acestuia.resurse-pentru-democratie. a Rep. Rom. 26 iunie 1930. s-au stramutat resedinte de judecatorii. prevazandu-se de exemplu. reglementau in realitate cazuri particulare.!(acad. totutsi viciul de cosntotuire nu putea fi invocat pentru prima data in fata Curtii de Casatiem cabd implica verificari de fapt. 28 decmbrie 1931. maltratand pripit leg. 17 octombrie. la intervalul de cateva zile si chiar in doua zile consecutiv. un post de procuror la tribunalul Ilfov”. din 1929 pana in 1932. Jud. s-au suprimat posturi. Puterea judecatoreasca se exercita prin organele ei. Dupa legea din 1924. 3)civila. Bucuresti. 4 ianuarie. neclarificata suficient in raport cu ceilati judecatori. o nua reparatie a consilierilor pe sectii. dispozitiile ei erau de stricta interpretare. de stii. si art.d. s anu fie prejudiciat fondul de forma. s-a facut o nua stabilire a numarului si resedintelor judecatoresti si a circumstantelor lor. creand o greva perturbare in bunul mers al justitei s-au infiintat sectii de tribunal si Curte. in genaral. 10 iuniei. Uneledintre aceste masuri.137 http://legislatie. asistam la o abundenta neobisnuita de legiferare in materia organizarii judecatoresti. Cea mai abiundenta jurisprudenta in legatura cu organizarea judecatoreasca se refera la compunerea instantei de judecata. de a face. chiar si acelora care nu atacasera hotararea pentru acest motiv. s-a marit numarul posturilor de judecatori si consilieri la unele tribunale si Curti. org. org. 2) penala.m. asa cum apare in Titlul I – Despre Teritoriul Romaniei. Prin prevederile sale Constitutia din 1923 a dus la cresterea rolului statului. 1931). In ceea ce priveste intrarea supleantului cu drept de judecata in compunerea instantei. 1987) pag. ed. si pol. Curtea putea judeca constitutionalitatea legilor si le putea declara inaplicabil pe cele care erau contrare Constitutiei. Constiotutia consacra hotararile luate de poporul roman in 1918 privind unirea Basarabiei. Legea fundamentala introducea ideea ca proprietatea devine o functie sociala si interesele colectivitatii trebuie sa primeze asupra celor individuale. rom. soc. Soc. 1 ianuarie. Se poate constata astfel rolul important pe care si l-a asumat curtea de casatie. 2000 pag. i-a precizat pozitia.

In 9 octombrie 1918. ca Inalta Curte de Casatie si Justitie. pentru introducerea starii de asediu din 11 februarie 1938.299-301! Organizarea Judecatoreasca Dupa primul razboi mondial. tribunalele. iasi 1996!!+pag..! . de stii. rom. Marcu + ist. compuse din generali. numiti de Ministerul apararii Nationale ( trei la numar). 105 constit. insam prin Decretul_lege nr. suprema instanta judeca in sectiuni unite. in speta Legea din 27 noiembrie 1869. dar mentiunea ca prin decretul-Lege nr. instantele militare devenind. instante militare speciale. din inunie 1941. unde faptul a fost comis”. rom. si pol.resurse-pentrudemocratie. d)curtile de apel. in cauzele de acuzatii impotriva ministrilor si a inaltilor deminitar si cand urma sa fie solutionata constitutionaliatea legilor. masuri cu caracter exceptional deste a oferi regimuli un aparat judiciar necesar reprimarii celor ce se impotriveau politicii sale antipopulare. u competenta generala in recurs. Dispozitiile in materie s-au aplicat nu numai militarilor. prin D. 2047 din 22 mai 1919 s-au extins si aici competenta Curtii de casatie a romaniei.php ).. e) Inalta curte de casatie si justitie. "in toate materiile criminale si pentru delictele politice i de presa". 1924.. in cazri speciale (staornicite de legi). organelele puterii judecatoresti. si datorita continutului unor legi. legea va atribui altei instante in stante acea competenta". lumina lex-1997) !!!!!!!!!Dumitru V. nu numai in cazul unor fapte de natura militara. cate una pe langa fiecare tribunal. instanta suprema. Jud. cu una sau mai multe sectii (12 la numar).org. Se remarca cresterea deosebita a importantei instantelor militare. iar ”in cazuri grabnice. 1987) !La 25 iun. instantele judecatoresti fiind:a) judecatoriile(urbane. au fost create. inca din 1941. in acesta conditii. s-a permanentizat starea de asediu pe intregul teritoriu al statului si. urmata. in afara de cazurile stabilite in art. dupa care prin Asezamantul ocarmuirii oblastei Basarabiei din 27 februarie 1829 s-a extins aici organizarea judecatoreasca a Rusiei tariste. sun presedentia primului ei presedinte. dr. rurale si mixte). cu competenta bine determinata. intre care si extinderea dispozitiilor unor coduri ale romaniei. starea de asediu transformandu-se. Soc. competenta autoritatilor militare a crescut. pentru multe din infractiunile regelementate de Codul penal din 1937.buc. + ist dr. noua fiind judecatoria comunala.) . curtile cu jurati si inalta curte de casatie si justitie. rom. nu s-au adus schimbari structurae organizarii judecatoresti. prin dispoyitiile legii privitoare la organizarea judecatoreasca s+a realizat unificarea in materie. c) curile cu juri.In perioada regimului carlist. ed fund. Firoiu + ist statului si dr. b) tribunalele judetene (cu una sau mai multe sectii). jurisdictia pentru infractiunile cmise de militari erau organizate prin legi deosebite. ci si la persoanele civile. din 1924 )art. instante ordinare de judecata (art. dispozitii mentinute in vigoare dupa 1918. curtile de apel. s-a extins in basarabia organizarea judecatoreasca a Romaniei. cu competenta de ordin constitutional (art. Leg. a Rep. org. asa cum o sa aratam la locul potrivit. In basarabia. Rom. din 20 august 1938 nu a mai cuprins intre instantele de judecata si curtile cu jurati si a creat doua feluri de judecatorii. in stare de razboi.!(acad. de Comandamentul Armatei sau al Corpului de armata. chemarea. atunci cand trebuia sa solutioneze cauze politice.!(Liviu P.org/const_1923. pana la 1828 a ramas in vigoare vechea organizare judecatoreasca. 3).( In Bucovina era in vigoare legislatia austriaca. soc. 2770. Organizarea judecatoreasca !In L. Pe aceasta linie. In timpul regimului antonescian. exceptie facand doar cazurile in care "prin derogare de la competenta generala a Curtii ca instanta de recurs. Compusa din trei sectii. din 1919 de alte masuri. L. problema unificarii in domeniul judecartoresca fost o preocupare de prim ordin a claselor dominante de Romania.1=. 1923 http://legislatie. Jud. erau aceleasi ca in cea din 1909: judecatoriile. In 1937 a fost pus in aplicare si un nou Cod al justitiei militare. cum au fost cele referitoare la starea de asediu – s-au asimilat multe activitati nemilitare si persoane civile cu infractiuni militare si cu militarii. 26 al aceleasi constitutii.

din 1909 numarul sectiilor lui a fost ridicat la sapte. craiova.buc.Dupa Legea privitoare la organizarea judecatoreasca din 25 iunie 1924. in cea din urma instanta pana la valoarea de 200 de lei capital si interese. ocol din 30 dec 1907 sau L. 58. doi membri. tribunalele din Iasi. Org. mentionadu-se aici numai varsta de 28 de ani. lipsa de persoane avand diploma universitara l-a facut sa ceara numai ”oarecare cunostinte de legi”. ca judecatorii de ocoale rurale vor putea. Soc. + ist dr.3) se mai infiinteaya si "circumscriptiile lor". 10 L. a Rep. Jud.) 2. dar care.:actiuni in materie de locatiuni imobiliare cf.L. !(acad. 1921 prevazuse. O dispozitie noua. invoielior agricole. prevazand ca "judecata se va face la resedinta judecatoriei. O organizare modernizatorie a judecatoriilor.). jud. Insa prin modificarea din 4 aug. plai sau ocol functiona cate o judecatorie cu un judecator si un ajutor. 1 C. a fost facuta prin L. pentru admiterea in functiuni judecatoresti. instantele au fost: 1. ci numai Judecatorii si. jud. 1987) vol 2cu2 In fiecare plasa. de stii. dupa competenta statorniciei respective"(art. Rom... din 1924. una corectionala si una comerciala). org. si pol. Judecatoriile rurale fiind prea departate una de alta.de unificare legislativa. acte de notariat). rom. Personalul judecatorei se compune dintr-un judecator si unul sau mai multi ajutori de judecatori. org. conform atr. urmeaza a fi judecate in comunele respetive. textele urmatoare (art. in schimb s-a desfiintat ostul de nagistart-stagiar pe care il prevedea legea anterioara. unul dintre membri fiind numit judecator de instructie.1921 nu a fost abrogata. asupra protectiei vanatului etc. din 1 iul. sporindu-se fata de L. proprietarilor din 1903). competenta civila (actiuni. sa judece si sa rezolve la resedinta judecatoriei lucarrile care. de politie sanitara veterinara. L. autor de judecator. circumscriptia teritoriala a tribunalului de judet era aceeasi cu prefecturii judetului. anterioara (de ex. legea noua (1924) ia atitudine contrara. 1924 (art.. 1987)vol 2 cu 2 pag. L. a judecatoriilor. jud. judecatoriile erau instante exceptionale prin aceea ca aveau o competenta civila. de ocolul din 30 decembrie 1907. din 1 iul. prin L. Rom. doctoratul sau licenta in drept si promovarea examenului de capacitatem ca. ca in L.jud. pr. de asemenea. pe langa judecatoriile urbane si rurale .. dupa nevoile serviciului (pana la L. in general. 91 Tribunalele se compuneau. . 2-9) cuprindeau dispozitii privitoare la competenta judecatoriilor in alte actiuni civile si in materie de contraventii de simpla politie. Se reglementau apoi. L. respectiv trei sau doua 9 D. a Rep. jud. L. Orasele principale erau impartite in mai mulete ocoale. in mult dezbatuta problema problema a deplasarii judecatorului in comunle rurale din circumscriptia judecatoriei ("ambulanta"). si pol. era urmatoarea : "La judecatoriile cu serviciu de carti funciare va functiona si un conducator al acestor carti". un procuror si un substitut. s-a marit. Tribunalele !(acad. 6 si 58din L.. Putea di numit judecator de plasa acela care ”se va distinge prin bunele purtari. Judecatoriile Judecatoriile nu se mai numesc "judecatorii de ocoale". personal auxiliar) si conditiile de administratie in functionarea de judecatorm ce erau cele generale prevazute de L.buc. nu figurau. Judecatoriile erau competente sa judece ”toate cererile in materii pesonale si mobiliare. prin care se infiinteaza cate o judecatorie in fiecare ocol urban sau rural si se prevad compunerea ei (judecator. Ploiesti se compuneau din patru. fiecare ocol avand cate o judecatorie. competenta penala. Soc. cu autorizatia Ministerului justitiei. de altfel. dandu-se in competenta judecatoriilor su judecata infractiunilor prevazute de unele legi aparute intre timp (L. soc. se putea pune intrebarea daca L. 1921 a l.). o judecatorienu avea decat un judecator si un ajutor de judecator). pe baza careia s-a realizat unificarea organizarii judecatoresti a Romaniei. In ce priveste competent. in larg. iar cu apel pana la valoarea de 1500 lei capital si interese” (art. un supleant. reproducandu-se in intregime art. Civ.5)9. rom. din 24 mai 1909. părin L. in vechea L. ocol. din 25 iun. va avea orecare cunostinte de legi si etatea de 25 de ani cel putin” (art. Tribunalul din Bucuresti era alcatuit din cinci sectii (trei civile. din 1879 a-au infiintat judecatorii comunale.. corespunzatoare evolutiei societatii romanesti. din 1924 s-a pus capat contoversei. + ist dr. de stii. tutela. intr-un articol nunic. comerciala si penal anume stabilita de lege. dintr-un presedinte.Jud. org. soc. in unele comune nu au ajuns sa functioneze deloc. iar prin L. regelmentata de legile anterioare de organizare judecatoreasca si pentru judecatoriile de ocol. Galati.

prin L. iar in caz de divergenta. org. un arhivar si un registrator pentru fieare sectie. de stii. Hotararile Curtii nu se puteau lua eact cu o majoritate de cel puin trei voturi. pe membrii Curtii. care nu au fost pronuntate in ultima instanta. din 1913. 52-71 L. 76 C. pr. primul-presdinte tragea la sorti. Cernauti. 240! Curtile de apel au crescut ca numar de la 4 la 12. org. aceasta din urma avand si nai multe ajutoare. Mures). trasi la sorti. unul dintre presedinti diind primpresedinte. galai. 139. de ocoale din 1896. inserare!!! . iar in prima instanta toate delictele a caror pedeapsa trecea peste cinci zile inchisoare si 25 lei amenda si delictele silvice (art. edit.). acad. se aduce unele modificari competentei tribunalelor. formata fiecare din cinci membri. mod. Craiova si Focsani. iar pentru Curtile de apel de un consilier de la Cutea de Castie. din 24 martie/6 aprilie 1909. Curtea din Bucuresti se compunea din trei secii (iar de la L. s-a numit cate un magistrat stagiar pe langa fiecare tribunal si sectie unde nu era supleant. Chisinau. Grefa se compuneau dintr-un grefier cu mai multe ajutoare. plus alti trei (cel putin) pentru inspectiile judecatoresti. luandu-se hotararea majoritate de voturi. Iasi. Acesta se compuneau din una sau mai multe sectii. fiecare dintre ele avand un presedinte si cinci consilieri. jud. nominalizand-se in legea tribunalelor care faceau parte din circumscriptia fiecarei Curti (Brasov. Curtile de apel !(acad.). crim. 2002! pag. pr. 16-30 L. tribunale si serviciile auxiliare lor urmau sa se exercite in fiecare circumscriptie a Curtii de apel de doi consilieri din sanul ei. comerciale si penale al tribunalelor. „atat personale. Sentintele se dadeau in complet de doi judecatori. si cate un supleant si un grefier de fiecare sectie. Clus. Fiecare Curte se compunea din mai multe sectii. pana la L. Trei din membrii Curtii. In urma modificarii din 24 martie/6 aprilie 1909. Tribunalele de judet erau competente sa judece toate afacerile civile. Danubius. cat si reale si mixte” si apelurile declarate impotriva cartilor de judecata ale judecatorilor. Functiunile de onspectori pentru judecatorii. iar la sfarsitul anului urma sa raporteze amanuntot Ministrului de Justitie asupra activitatii magistratului stagiar. prim-presedintii celor patru Curti au fost asimilati i grad de onoarii cu consilierii de la Curtea de Casatie. 1987)vol 2 cu 2 pag 91-92 Sunt mentinute cele ptru Curti de Apel din BUcresti. Rom. supleantul asista la judecati cu vot consultativ (art. Constanta.sectii. in sedinta pubplica.).. Litigiile de o valoare superioara acestei sume le judeca prima instanta. cu apel la Curte (art. 3. Bucuresti. rom. in afacerile a caror valoare nu depaseste suma de 1500 lei capital si dobanzi sau 100 lei venit. + ist dr. si pol. cate doi judecatori si un supleant la fiecare sectie. a Rep.buc. in afara de aceea de a judeca procese. Curtile de apel judecau apelurile declarate impotriva sentintelor civile. care ii da dreptul sa judece in lipsa unui judecator. spre a compune ectii in anul urmator (art. Crim. !!!!c-tin closca. pr. Fiecare Curte mai avea un procuror general si altatia procuroei cate sectii sunt. Prin L. Craiova. formau Camera de punere sub acuzare in materie criminala. fund. Tribunalele mai judecau si apelurile penale declarate in contra hotararilor pronuntate de judecatorii politienesti asupra contraventiilor date in competenta acestora (art. dupa treminarea vacantei mari. din 24 martie/6 aprilie 1090 din patru).. soc. org. un prim-procuror si toti atatia procuroei cate sectii. 54-56 C. Timisoara si Tg. gabriel asandului – ist dr rom. in complet de trei. 169 si 171 C. jud. Soc. Prin L.). celelate din cate doua sectii. unuldin ei fiind presedinte. acesta putea decide cu majoritate de doua voturi. Prin completarea din 11/24 aprilie 1913 a L. in compunerea Curtii nu mai figurau suplentii. Fiecare tribunal cu mai multe sectii avea atatia presedinti cate sectii. in fiecare an. Oradea. presedintele tribunalului sau judecatorul de ocol ii putea da orice insarcinari judiciare. delegati de nubustrul justitie. iasi. jud. un consilier putea fi delegat sa audieze martorii. delimitandu-li-se circumscriptiile teritoriale. din 14/27 martie 1912 s-a dat o organizare mai completa corpului inspectorilor judecatoresti. sarcinile lor ramanand insa tot cele stabilite de L. Civ. conform regulilor prescrise in procedura penala. jud. unul dintre ei fiind primpresedinte.). precum si pe langa judecatoriile de ocoale rurale unde nu era ajutori de judecatori. din 14/27 martie 1912.

pr. Daca nu se obtinea majoritatea. Sectiile Curtii judecau cu cel putin sapte membri si hotararile se luau cu cel putin cinci voturi. Curtea de Castie era impartita in trei sectii: a reclamatiilor ( ce se pronunta asupra primeii sau respingerii recursurilor civile ndreptate la Curtea de Casaie). care aveau alte norme orivind familia. suprema instanta a fost chemata sa judece ca Inalta Curte de Judtitie in procesul intentat guvernului Manolache Epureanu – achitat in 18621862-. judecatori la Tribunalul local (initial Curtea cu juri se compunea dub trei consilieri de la Curtea de apel locala). acad.. si in contra hotararilor desavarsite pronuntate de instantele de apel. in . se ocpua in titlul II „ Despre causele cari trebuie a di supuse juratilor. 2002! pag. pr. despre procedura inaintea Curtii cu jurati”. cu inca cine zile. nesupuse apelului. ci de prim-presedintele tribunalului sau presedintele tribunalului nedivizat. din24 martie/8 aprilie 1909 (art. iad daca Sectiile unite erau intrunite in plenul lor. compuse dintr-un presedinte (consilier la Curtea de apel) si doi asesori. crim. in procesul intentat guvernului Lascar catargiu si in alte cazuri). S-a infiintat astfel. gabriel asandului – ist dr rom. 3338) se mai aduceau unele modificari organizarii Curtii cu jurati. Rom. trei presedinti de sectie si 21 de consilieri. reducandu-se sesiunile ordinare la trei pe an. Tribunalul criminal si Curtea de confirmare din iasi pana la desfiintarea lor prin L. 1987)vol 2 cu 2 pag 94 Curtea cu Jurati a fost organizata initial prin titlul al II-lea (art. Judecau in sesiuni ordinare. Soc. + ist dr. rom. se judeca in Sectii unite. de reglementarea ”serviciului Curtii”. Prin L.buc. crim. in caz de nevoie. unde este sediul materiei. cu competenta de a judeca „in toate materiile criminale si delicte de presa”. promulgata la 16/28 iulie 1868. soc. org. de stii. suprema instanta se compuneau dintr-un prim-presedinte. sectia civila (ce se pronunta definitiv asupra recursurilor primite de sectia I a reclamatiilor). a Rep. Sesiunile se tineau de patru ori pe an. C. cu un consilier de la Curte. procurorul general al Curtii de apel delega pe procurorul local sa puna concluzii la Curtii cu juri. Inalta curte de casatie si justitie !(acad. s-au abrogat 24de art. pr. + ist dr.. cate o Curte cu juri (initial erau numai patru. rom. conflictul de atributiune judecandu-se de Sectiile unite. Rom. de conditiile de numire ca membru al Curtii de casatie.. si pol.buc. Danubius. stabilite prn regulament special pentru functionarea lor. crim. asupra formarii Curtii cu jurati. apoi l a1876. Legea se mai ocupa si de organizarea grefei si a Ministewrului public. Acasta situatie era intalnita in zona Dobrogei. si care se vor judeca dupa legile si uzurile musulmane. succesiunea etc. in textele arata – asa cum au fost mod. in aceasta calitate. 1987)vol 2 cu 2 pag 92-94 Potrivit legii sale organice (1861). galai. 4. 246 si 318) si inlocuit cu altele. In cauzae de drept privat si de drept penal suprema instanta functiona ca Curtea de Casatie. iar in cauze politice si altele cu caracter special. soc. ca Inalta Curte de Justitie (inca din primii ani de activitate. 5. Este cazul mahomedanilor. edit. 1864. la resedinta Curtilor de apel). despre formarea Curtii juratilor.Probeme de competenta instantelor de fond nu puteau fi aduse toate la aceasi numitor de drept. jud. presedintele Curtii putandu-le prelungi. fund.. Prin art. 212-403) C. unde erau cinci pe an. majoritatea absoluta era suficientaș fiecare sectie in parte tinesa cel putin trei sedinte pe saptamana. C. intre care se socoteau si tribunalele de comert din galati. in 1868 -. aceasta in cap. in afara de Bucuresti. Soc. Curtea de Casatie judeca. org.. casatoria. de stii. din 1865. in contra hotararilor desavarsite ale atributiilor. iar cand scotea necesar venea personal in aceastea instanta. 241! Legea din 1924 stabilea ca in fiecare judet sa functioneze cate o Curte u jurati. a Rep. din 1864 (intre art.. relativ la pr. sesiunile erau de cate zece zile. Hotararea se dadea cu o majoritate de 11 membri. unic al l. in fiecare judet. cu cel putin 16 membri plus presedintele si vice-presedintele. !!!!c-tin closca. recursurile in contra hotararilor tribunalelor de intaia instanta. jud. ia sectiile unite de cate ori era nevoie. pen. sectia criminala ( ce se pronunta asupra cerintelor de casare in materie penala). si pol. Curtile cu jurati !(acad. precum si o comisie de 12 jurati.

edit. Pricina nu era trimisa spre o noua judecatorie in fond numai atunci cand prin felul cum s-a facut casarea s-a solutionat insasi pricina (art. pornite de domn sau Adunarea Generala. Ministerul public se compunea dintr-un procuror general si doi procurori de sectie. avand dreptul de jurisdictie executiva asupra lor in penal si exercita ”dreptul de censura si de disciplina” asupra Curtilor de apel si asupra tribunalelorș ”la asemenea cazuri. s-a redus numarul membrilor completului de judecata al sectiilor de la sapte la sase. cand din cauza ocupatiei societice si instaurarea unui nou regim politic in Romania. C. refelectand prin aceasta si multitudinea de atributii. Ca Inalta Curte de Justitie. ci admitanda recursul. In afara de modificarile examinate pana aici.)ș acelasi art. Astfel organizarea. Cas. justitia va fi supusa si ea unor restructurari profunde. magistrati si auxiliari ai justitiei (magistrati. 37 prevedea cazurile in care se putea cere casarea unei hotarari. curtea de casatie. !!!!c-tin closca. o trimitea spre rejudecare unei alte instante de acelasi grad. Danubius. Cas. in sfarsit. Actiunile impotriva ministrilor. in cazul cand nici in divergenta nu s-a putut forma majoritatea. Consiliul Superior al Magistraturii. actul autoritate nu mai era anulat de instanta. Curtea de Casatie ”judeca de-a-dreptul pirile pornite in contra ministrilor si a celorlati functionari inalti care pana acum erau de jurisdictia Inaltei Curti si a Divanului domnesc”. galai. organizarea judecatoreasca de dupa Unirea din 1918 a ramas aceasi pana dupa cel de-al doilea razboi mondial. acad. s-a stabilit uniforma membrilor Curtii de Casatie. principul rotatiei fiind socotit superior celui al specializarii pentru asigurarea unei cat mai bune distribuiri a justitiei. ci numai declarat ilegal fata de particularul in cauza. Ea judeca si pe toti membrii ”partii judecatoresti si ai ministerului public”.). Corpul purtarilor. C. Insitutiile de drept au devenit anexe ale politicului. casand hotararea recruta a unui tribunal sau a unei Curti. fund..68). Toate acestea dovedesc complexitatea pe care au dobandit-o institutiile de dpret.38). 1911. cum erau: Inspectorii judecatoresti. C. din 1905. Curtea judeca si hotaraste in fond” (art. iar autoritatea administrativa era invitata sa-l desfiinteze sau sa-l modifice sun sanctiunea daunelor cominatorii (art. 1906. org.39. functionari judecatoresti. cum se judeca in sectiile unite. din 6/18 august 1864). hotararile luandu-se insa tot cu majoritatea de cinci membri. Legea arata cum se stabilea majoritatea ceruta pentru a selua o hotarare. din 30 decembrie 1863/11 ianuarie 1864. jud. printr-o L. In general. Suprema instanta ”nu judeca niciodata pricinile de fond. 1890. Cas.contra hotararilor tribunalelor militare in cazurile aratate in text (art. cum se proceda in complet de divergenta cand nu se implinea acesata majoritate si. . atat timp cat ea a existat (pana la D. avocati si alte categorii). Curtii de casatie a functionat pana in 1905. impartiala si inamovibila. gabriel asandului – ist dr rom. casa hotararile date cu calcarea legii si procedurile ce nesocoteau formele esentiale cerute pentru validarea lor si anulaza actele facute fara competenta”(art. coparticipand la toate actele de ”justitie” ce s-au petrecut in acea perioada. ”fara a trece princecetarea prealabila de admitere” de catre sectia reclamatiilor (art. 40 L. mai prevedea cateva cazuri asupra caraora era chemata sa se pronunte Curtea de Casatie. care au deturnat adevarata menire a acesteia de a fi autoritara.63 al V si urm. Ministerul public. Grefa curtilor si tribunalor. In general. L. 42). 242! Alte institutii si organisme completau masurile de intregire a extinderii a legislatiei romnanesti in perioada interbelcia. In fiecare an. iar art. 2002! pag. cand s-a infiintat sectia a III-a cu atributii de cotencios administrativ si s-a incocuit sistemul rotatiei anuale a consilierilor de la sectie la alta cu acela al specializarii la fiecare sectie. precum si cele pornite o contra membrilor Curtii de casatie se judecau de completul Curtii in sectii-unite. Din 24ianuarie/5 februarie 1861.). Prin modificarea din 17/30 februarie 1912 spre a se evita repetarea criticii de neconstitutionalitate adusa L. L. membrii unei sectii se schimbau cu cei ai celelate. 36 L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful