Organizarea Judecatoreasca In Perioada Interbelica

Constitutia din 1923
Noua Constitutie – o necesitate Staul national unitar avea nevoie de o noua constitutie. Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat si s-au anuntat alegeri pentru Adunarea Nationala Constituanta. Procedura nu era legala deoarece incalca art. 128 din Constitutia din 18661 Art. 128.Constitutiunea de facia nu pote fi suspendata nici in total, nici in parte2. Toate partidele din opozitie au criticat aducerea liberalilor la putere in acest mod. Campania electorala s-a desfasurat intr-o atmosfera de tensiune si violenta. Partidul Nationa Liberal si-a asigurat majoritatea parlamentara si a adus in dezbaterea Parlamentului proiectul noii constitutii. Noua constutie a fost votata de majoritatile liberale din cele doua Camere, astfel la 29 martie 1923 Legea Fundamentala a fost publicata in Monitorul Oficial. Principii Legea fundamentala, care avea 8 titluri si 138 de articole, a pastrat principiile esentiale stabilite in 1866 privind puterea in statului 3 Art. 33. Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata.4 In primul rand a fost mentinut principiul democratic al separarii puterilor in stat: puterea legislativa, executiva si judecatoreasca.[S1] Dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor apartinea tuturor cetatenilor romani majori, votul fiind universal, direct, secret si obligatoriu. [S1] Puterea Executiva Rege si Guvern Constiutia din 1923 Separarea Puterilor In Stat
1

Puterea Legislativa Parlamanetul Adunarea Deputatilor

Puterea Judecatoreasca Curtea de Casatie si Justitie

Rege

1. Politica: fata de Parlament raspundere 2. Penala: fata de

Guvern

Curetea de Justitie 3. Civila

Drept de control asupra puterii executive

Senat

Judeca constitutionalitatea legilor

Puterile in stat In sistemul politic romanesc Parlamentul avea rolul principal. De altfel, Constitutia preciza ca „Membrii Adunarilor reprezinta natiunea”5 Art. 42. Membrii Adunarilor reprezinta natiunea.6. Adunarea Deputatilor si Senatul exercitau puterea ;egislativa si controlau puterea executiva. Deputatii si senatorii aveau drept de ancheta, puteau adresa ministrilor interpelari, le puteau trimite petitiile cetatenilor, la care acestia trebuiau sa dea explicatii. De asemenea, puteau cere urmarirea ministrilor si trimiterea lor inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Puterea executiva era incredintata regelui care o exercita prin intermediul guvernului, format din ministri. Pentru toate actele indeplinite in exercitarea
N. Dumitrescu, M. Manea, C. Nita, A. Pascu, A. Trandafir, M. Trandafir – Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 2 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1866.php 3 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 4 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php 5 Manual pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor, ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2000 pag.137 6 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php

Curtea putea judeca constitutionalitatea legilor si le putea declara inaplicabil pe cele care erau contrare Constitutiei. s-au stramutat resedinte de judecatorii. jud. profita tuturor recurentilor. Constiotutia consacra hotararile luate de poporul roman in 1918 privind unirea Basarabiei. chiar si acelora care nu atacasera hotararea pentru acest motiv. Prin prevederile sale Constitutia din 1923 a dus la cresterea rolului statului.137 http://legislatie. fata de Corpurile legiuitoare. din cauza pozitiei acestuia. cu completare din 1925. 15). 2000 pag. 2 Teritoriul Romaniei este nealienabil. o nua reparatie a consilierilor pe sectii.buc. si art. iar recursul odata admis. dupa cum s-a putut constata din tablul de la urmatoarea mioscare in magistratura (L. 1931).resurse-pentru-democratie. un post de procuror la tribunalul Ilfov”. s-a facut o nua stabilire a numarului si resedintelor judecatoresti si a circumstantelor lor. considerand formalitatile cerute de lege ca indeplinite atat timp cat recurentul nu a dovedit contrar. in prejudiciul Leg. 10 iuniei. s-au suprimat posturi. Cea mai abiundenta jurisprudenta in legatura cu organizarea judecatoreasca se refera la compunerea instantei de judecata. maltratand pripit leg. 3)civila. org. in masura in care interpretarea legii o permite. pentru a transforma pe aceasta cale un magistrat din Oravita la Bucuresti. 10 martiei. Puterea judecatoreasca se exercita prin organele ei. 1987) pag. totutsi viciul de cosntotuire nu putea fi invocat pentru prima data in fata Curtii de Casatiem cabd implica verificari de fapt. in genaral. fata de orice parte vatamata.m. soc. s anu fie prejudiciat fondul de forma. prevazandu-se de exemplu. prevazanda ca el va fi inlocuit de judecator in aceasi conditii. Uneledintre aceste masuri. la intervalul de cateva zile si chiar in doua zile consecutiv. 28 decmbrie 1931. modificata de doua ori in 1925. org. Jud. ed. 4 aprilie. din 28 dec. pentru motivul de rea compunere a instantei. 1 ianuarie. dispozitiile ei erau de stricta interpretare. si pol. Se poate constata astfel rolul important pe care si l-a asumat curtea de casatie. s-au desfiintat judecatorii. Bucovinei si Transilvaniei cu Romania7. 7 8 pentru clasa a XII-a – Istoria Romanilor.. a Rep. care dobandea atributii mai largi fata de cele stabilite prin Constitutia din 1866. 2 spetembrie. Soc. apoi in 1927 si in 1928 – cand a fost revizuita si republicata cu o noua numaratoare a articolelor – s-ar fi putut astepta o perioada mai linistitaș dimpotriva. 2) penala. In general. care pronuntau hotararile in virtutea legior existente. Legile din 13 iulie si 28 decembrie 1929.312 – 314 Evolutia organizarii judecatoresti in perioada interbelica Legea organica juridica era considerata ca fiind de ordine publica si. ca ”se suprima postul de prim-procuror la tribunal Oravita si se infiinteaza in schimb. cu aparent caracter de generalitate. Rom.. 4 ianuarie.php . In ceea ce priveste intrarea supleantului cu drept de judecata in compunerea instantei. 17 octombrie. Dupa legea din 1924. s-a transferat magistrati inamovibili s.d.org/const_1923. in fata Inaltei Curti de Casatie si justitie.a. suprimat si modificat alineate. 1 Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil. asistam la o abundenta neobisnuita de legiferare in materia organizarii judecatoresti. neclarificata suficient in raport cu ceilati judecatori. Curtea de casatie a recurs la o interpretare larga. i-a precizat pozitia. jurispudenta Curtii de Casatie s-a impartit inca de la inceput su asa a ramas pana ce Legea din 1924(art. ministrii aveau o tripla raspundere: 1)politica. in art.!(acad. rom. + ist dr. 26 iunie 1930. in consecinta. reglementau in realitate cazuri particulare. 18 octombrie 1932 au adaugat.puterii. de stii. Pentru intregul stat exista o singura Curte de Casatie si Justitie. Humanitas Educational.8 . Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi. Bucuresti. creand o greva perturbare in bunul mers al justitei s-au infiintat sectii de tribunal si Curte. din 1929 pana in 1932. asa cum apare in Titlul I – Despre Teritoriul Romaniei. s-a marit numarul posturilor de judecatori si consilieri la unele tribunale si Curti. de a face. 13 martie. Legea fundamentala introducea ideea ca proprietatea devine o functie sociala si interesele colectivitatii trebuie sa primeze asupra celor individuale. Desi modul de costitutire a instantelor de fond a fost de ordine publica.

2047 din 22 mai 1919 s-au extins si aici competenta Curtii de casatie a romaniei. rom. org. exceptie facand doar cazurile in care "prin derogare de la competenta generala a Curtii ca instanta de recurs.. in afara de cazurile stabilite in art. rom. Rom. pentru multe din infractiunile regelementate de Codul penal din 1937. organelele puterii judecatoresti. pentru introducerea starii de asediu din 11 februarie 1938. prin dispoyitiile legii privitoare la organizarea judecatoreasca s+a realizat unificarea in materie.In perioada regimului carlist. In timpul regimului antonescian. unde faptul a fost comis”. Firoiu + ist statului si dr. Pe aceasta linie. ca Inalta Curte de Casatie si Justitie. instanta suprema. si datorita continutului unor legi.! . rom. Jud. starea de asediu transformandu-se. b) tribunalele judetene (cu una sau mai multe sectii). nu numai in cazul unor fapte de natura militara. soc. jurisdictia pentru infractiunile cmise de militari erau organizate prin legi deosebite. competenta autoritatilor militare a crescut. dispozitii mentinute in vigoare dupa 1918. u competenta generala in recurs. a Rep. au fost create. instantele judecatoresti fiind:a) judecatoriile(urbane. cu una sau mai multe sectii (12 la numar). dr. d)curtile de apel. "in toate materiile criminale si pentru delictele politice i de presa". atunci cand trebuia sa solutioneze cauze politice. ci si la persoanele civile.!(Liviu P. 105 constit. s-a permanentizat starea de asediu pe intregul teritoriu al statului si. curtile de apel.299-301! Organizarea Judecatoreasca Dupa primul razboi mondial. compuse din generali. urmata. noua fiind judecatoria comunala. Leg. asa cum o sa aratam la locul potrivit. In 1937 a fost pus in aplicare si un nou Cod al justitiei militare. cate una pe langa fiecare tribunal. Compusa din trei sectii. intre care si extinderea dispozitiilor unor coduri ale romaniei. 1987) !La 25 iun. din inunie 1941. c) curile cu juri. Se remarca cresterea deosebita a importantei instantelor militare. iasi 1996!!+pag. 3). numiti de Ministerul apararii Nationale ( trei la numar). lumina lex-1997) !!!!!!!!!Dumitru V. 2770.!(acad. ed fund. In 9 octombrie 1918. de Comandamentul Armatei sau al Corpului de armata.) . instantele militare devenind. din 20 august 1938 nu a mai cuprins intre instantele de judecata si curtile cu jurati si a creat doua feluri de judecatorii. iar ”in cazuri grabnice. in acesta conditii. tribunalele. Marcu + ist.( In Bucovina era in vigoare legislatia austriaca. in cazri speciale (staornicite de legi). dar mentiunea ca prin decretul-Lege nr.1=.buc. Soc. si pol. rurale si mixte). in stare de razboi. Dispozitiile in materie s-au aplicat nu numai militarilor. cu competenta de ordin constitutional (art. pana la 1828 a ramas in vigoare vechea organizare judecatoreasca. prin D.. sun presedentia primului ei presedinte. din 1924 )art.org/const_1923. instante militare speciale. 1924. e) Inalta curte de casatie si justitie.. legea va atribui altei instante in stante acea competenta". chemarea. erau aceleasi ca in cea din 1909: judecatoriile. instante ordinare de judecata (art. + ist dr. curtile cu jurati si inalta curte de casatie si justitie.resurse-pentrudemocratie.php ). 1923 http://legislatie. Jud. suprema instanta judeca in sectiuni unite. insam prin Decretul_lege nr. din 1919 de alte masuri. in cauzele de acuzatii impotriva ministrilor si a inaltilor deminitar si cand urma sa fie solutionata constitutionaliatea legilor. problema unificarii in domeniul judecartoresca fost o preocupare de prim ordin a claselor dominante de Romania. In basarabia. dupa care prin Asezamantul ocarmuirii oblastei Basarabiei din 27 februarie 1829 s-a extins aici organizarea judecatoreasca a Rusiei tariste. s-a extins in basarabia organizarea judecatoreasca a Romaniei. inca din 1941. masuri cu caracter exceptional deste a oferi regimuli un aparat judiciar necesar reprimarii celor ce se impotriveau politicii sale antipopulare. L. cum au fost cele referitoare la starea de asediu – s-au asimilat multe activitati nemilitare si persoane civile cu infractiuni militare si cu militarii. nu s-au adus schimbari structurae organizarii judecatoresti. in speta Legea din 27 noiembrie 1869.org. cu competenta bine determinata. de stii. 26 al aceleasi constitutii. Organizarea judecatoreasca !In L.

Ploiesti se compuneau din patru. de stii. Orasele principale erau impartite in mai mulete ocoale. invoielior agricole. in cea din urma instanta pana la valoarea de 200 de lei capital si interese.buc. o judecatorienu avea decat un judecator si un ajutor de judecator).. iar cu apel pana la valoarea de 1500 lei capital si interese” (art. dandu-se in competenta judecatoriilor su judecata infractiunilor prevazute de unele legi aparute intre timp (L. Tribunalul din Bucuresti era alcatuit din cinci sectii (trei civile. lipsa de persoane avand diploma universitara l-a facut sa ceara numai ”oarecare cunostinte de legi”. 6 si 58din L. jud. regelmentata de legile anterioare de organizare judecatoreasca si pentru judecatoriile de ocol. 1921 prevazuse. dintr-un presedinte.) 2. autor de judecator. a Rep. a judecatoriilor. in unele comune nu au ajuns sa functioneze deloc. dupa competenta statorniciei respective"(art. Jud. L.1921 nu a fost abrogata. era urmatoarea : "La judecatoriile cu serviciu de carti funciare va functiona si un conducator al acestor carti". legea noua (1924) ia atitudine contrara. din 24 mai 1909. acte de notariat).. un supleant. de asemenea. doi membri. Civ. corespunzatoare evolutiei societatii romanesti. Insa prin modificarea din 4 aug.3) se mai infiinteaya si "circumscriptiile lor". + ist dr. ocol. din 25 iun. Tribunalele !(acad. 1987) vol 2cu2 In fiecare plasa. competenta civila (actiuni. de politie sanitara veterinara. proprietarilor din 1903).:actiuni in materie de locatiuni imobiliare cf. soc. L. a fost facuta prin L. O dispozitie noua. ca in L. cu autorizatia Ministerului justitiei. dar care.de unificare legislativa. jud. anterioara (de ex. asupra protectiei vanatului etc. a Rep. doctoratul sau licenta in drept si promovarea examenului de capacitatem ca. judecatoriile erau instante exceptionale prin aceea ca aveau o competenta civila. respectiv trei sau doua 9 D.Jud. din 1924 s-a pus capat contoversei. in vechea L. org.. din 1 iul.). mentionadu-se aici numai varsta de 28 de ani. comerciala si penal anume stabilita de lege. personal auxiliar) si conditiile de administratie in functionarea de judecatorm ce erau cele generale prevazute de L.buc. conform atr. de altfel. Judecatoriile rurale fiind prea departate una de alta. părin L.. in mult dezbatuta problema problema a deplasarii judecatorului in comunle rurale din circumscriptia judecatoriei ("ambulanta"). prin L. org. din 1 iul.L. iar prin L. rom. va avea orecare cunostinte de legi si etatea de 25 de ani cel putin” (art. 1924 (art. in general. Rom.5)9. din 1909 numarul sectiilor lui a fost ridicat la sapte. rom. si pol. In ce priveste competent. pr. competenta penala. reproducandu-se in intregime art. Galati. 2-9) cuprindeau dispozitii privitoare la competenta judecatoriilor in alte actiuni civile si in materie de contraventii de simpla politie. si pol. instantele au fost: 1. L. pe langa judecatoriile urbane si rurale .). pentru admiterea in functiuni judecatoresti. s-a marit. pe baza careia s-a realizat unificarea organizarii judecatoresti a Romaniei. Rom. Soc. un procuror si un substitut. din 1879 a-au infiintat judecatorii comunale. soc. Putea di numit judecator de plasa acela care ”se va distinge prin bunele purtari. 1987)vol 2 cu 2 pag. Personalul judecatorei se compune dintr-un judecator si unul sau mai multi ajutori de judecatori. 10 L. Soc.. din 1924. plai sau ocol functiona cate o judecatorie cu un judecator si un ajutor. circumscriptia teritoriala a tribunalului de judet era aceeasi cu prefecturii judetului. ocol din 30 dec 1907 sau L. tribunalele din Iasi.jud. 1921 a l.. craiova.Dupa Legea privitoare la organizarea judecatoreasca din 25 iunie 1924. se putea pune intrebarea daca L. 1 C. in larg. de stii. Se reglementau apoi. sporindu-se fata de L. tutela. ca judecatorii de ocoale rurale vor putea. in schimb s-a desfiintat ostul de nagistart-stagiar pe care il prevedea legea anterioara. intr-un articol nunic. Judecatoriile Judecatoriile nu se mai numesc "judecatorii de ocoale". nu figurau. jud. una corectionala si una comerciala). O organizare modernizatorie a judecatoriilor. de ocolul din 30 decembrie 1907. sa judece si sa rezolve la resedinta judecatoriei lucarrile care. dupa nevoile serviciului (pana la L. . 91 Tribunalele se compuneau. unul dintre membri fiind numit judecator de instructie. jud. urmeaza a fi judecate in comunele respetive. prevazand ca "judecata se va face la resedinta judecatoriei. fiecare ocol avand cate o judecatorie. !(acad. Judecatoriile erau competente sa judece ”toate cererile in materii pesonale si mobiliare. textele urmatoare (art. 58. prin care se infiinteaza cate o judecatorie in fiecare ocol urban sau rural si se prevad compunerea ei (judecator. org. ci numai Judecatorii si. L. Org. + ist dr.

sectii. Danubius. unul dintre ei fiind primpresedinte. formata fiecare din cinci membri. Craiova. Fiecare Curte se compunea din mai multe sectii. un prim-procuror si toti atatia procuroei cate sectii. aceasta din urma avand si nai multe ajutoare. Curtile de apel !(acad. din 14/27 martie 1912.). cat si reale si mixte” si apelurile declarate impotriva cartilor de judecata ale judecatorilor. pr. jud. acesta putea decide cu majoritate de doua voturi. care nu au fost pronuntate in ultima instanta. in afara de aceea de a judeca procese. comerciale si penale al tribunalelor. precum si pe langa judecatoriile de ocoale rurale unde nu era ajutori de judecatori. Civ. jud. trasi la sorti. Constanta. fund. soc. inserare!!! . Litigiile de o valoare superioara acestei sume le judeca prima instanta. supleantul asista la judecati cu vot consultativ (art. unul dintre presedinti diind primpresedinte. si pol. de stii. prin L. Craiova si Focsani. Prin L. Bucuresti. Timisoara si Tg. pana la L. !!!!c-tin closca. formau Camera de punere sub acuzare in materie criminala. Tribunalele mai judecau si apelurile penale declarate in contra hotararilor pronuntate de judecatorii politienesti asupra contraventiilor date in competenta acestora (art. 240! Curtile de apel au crescut ca numar de la 4 la 12. fiecare dintre ele avand un presedinte si cinci consilieri. Prin L. Cernauti. Hotararile Curtii nu se puteau lua eact cu o majoritate de cel puin trei voturi. iasi. conform regulilor prescrise in procedura penala. cate doi judecatori si un supleant la fiecare sectie. de ocoale din 1896. delegati de nubustrul justitie. Clus. plus alti trei (cel putin) pentru inspectiile judecatoresti. „atat personale. Grefa se compuneau dintr-un grefier cu mai multe ajutoare. 169 si 171 C. unuldin ei fiind presedinte. s-a numit cate un magistrat stagiar pe langa fiecare tribunal si sectie unde nu era supleant. din 24 martie/6 aprilie 1090 din patru). a Rep.). org. in compunerea Curtii nu mai figurau suplentii. din 24 martie/6 aprilie 1909. prim-presedintii celor patru Curti au fost asimilati i grad de onoarii cu consilierii de la Curtea de Casatie. Acesta se compuneau din una sau mai multe sectii.). 54-56 C. sarcinile lor ramanand insa tot cele stabilite de L.). un arhivar si un registrator pentru fieare sectie. Functiunile de onspectori pentru judecatorii. crim. se aduce unele modificari competentei tribunalelor. 139. pe membrii Curtii. Crim. delimitandu-li-se circumscriptiile teritoriale. din 1913. din 14/27 martie 1912 s-a dat o organizare mai completa corpului inspectorilor judecatoresti. Tribunalele de judet erau competente sa judece toate afacerile civile. mod. primul-presdinte tragea la sorti. jud..buc. rom. Prin completarea din 11/24 aprilie 1913 a L. nominalizand-se in legea tribunalelor care faceau parte din circumscriptia fiecarei Curti (Brasov. luandu-se hotararea majoritate de voturi. iar pentru Curtile de apel de un consilier de la Cutea de Castie. si cate un supleant si un grefier de fiecare sectie. dupa treminarea vacantei mari. In urma modificarii din 24 martie/6 aprilie 1909. 3. in fiecare an. jud.). spre a compune ectii in anul urmator (art. Fiecare tribunal cu mai multe sectii avea atatia presedinti cate sectii. Soc. Mures). Sentintele se dadeau in complet de doi judecatori. gabriel asandului – ist dr rom. pr. celelate din cate doua sectii. in complet de trei. org. in sedinta pubplica. presedintele tribunalului sau judecatorul de ocol ii putea da orice insarcinari judiciare. un consilier putea fi delegat sa audieze martorii. Oradea. 52-71 L. 76 C. + ist dr. Chisinau. galai. iar in caz de divergenta. 2002! pag. Rom. 16-30 L. org. care ii da dreptul sa judece in lipsa unui judecator. acad. Curtea din Bucuresti se compunea din trei secii (iar de la L. Iasi.. Trei din membrii Curtii. iar in prima instanta toate delictele a caror pedeapsa trecea peste cinci zile inchisoare si 25 lei amenda si delictele silvice (art. tribunale si serviciile auxiliare lor urmau sa se exercite in fiecare circumscriptie a Curtii de apel de doi consilieri din sanul ei. cu apel la Curte (art. 1987)vol 2 cu 2 pag 91-92 Sunt mentinute cele ptru Curti de Apel din BUcresti. Fiecare Curte mai avea un procuror general si altatia procuroei cate sectii sunt. edit. pr. Curtile de apel judecau apelurile declarate impotriva sentintelor civile. iar la sfarsitul anului urma sa raporteze amanuntot Ministrului de Justitie asupra activitatii magistratului stagiar. in afacerile a caror valoare nu depaseste suma de 1500 lei capital si dobanzi sau 100 lei venit.

promulgata la 16/28 iulie 1868. din 1865. edit. si care se vor judeca dupa legile si uzurile musulmane. jud. presedintele Curtii putandu-le prelungi. conflictul de atributiune judecandu-se de Sectiile unite. ia sectiile unite de cate ori era nevoie. pen. Soc. C. Legea se mai ocupa si de organizarea grefei si a Ministewrului public.buc. + ist dr. majoritatea absoluta era suficientaș fiecare sectie in parte tinesa cel putin trei sedinte pe saptamana. de reglementarea ”serviciului Curtii”. care aveau alte norme orivind familia. in caz de nevoie.. nesupuse apelului. Curtea de Casatie judeca. procurorul general al Curtii de apel delega pe procurorul local sa puna concluzii la Curtii cu juri. cu cel putin 16 membri plus presedintele si vice-presedintele. 241! Legea din 1924 stabilea ca in fiecare judet sa functioneze cate o Curte u jurati. sectia criminala ( ce se pronunta asupra cerintelor de casare in materie penala). iad daca Sectiile unite erau intrunite in plenul lor. suprema instanta se compuneau dintr-un prim-presedinte. rom. org. compuse dintr-un presedinte (consilier la Curtea de apel) si doi asesori. pr. soc. crim. judecatori la Tribunalul local (initial Curtea cu juri se compunea dub trei consilieri de la Curtea de apel locala). se ocpua in titlul II „ Despre causele cari trebuie a di supuse juratilor. in 1868 -. cu inca cine zile. in aceasta calitate. reducandu-se sesiunile ordinare la trei pe an. cu competenta de a judeca „in toate materiile criminale si delicte de presa”. S-a infiintat astfel. Daca nu se obtinea majoritatea. Rom. casatoria. in procesul intentat guvernului Lascar catargiu si in alte cazuri). in afara de Bucuresti. de stii. 4. Este cazul mahomedanilor.buc. + ist dr. iar cand scotea necesar venea personal in aceastea instanta. aceasta in cap. Curtea de Castie era impartita in trei sectii: a reclamatiilor ( ce se pronunta asupra primeii sau respingerii recursurilor civile ndreptate la Curtea de Casaie). si in contra hotararilor desavarsite pronuntate de instantele de apel. 212-403) C. recursurile in contra hotararilor tribunalelor de intaia instanta. 246 si 318) si inlocuit cu altele. !!!!c-tin closca. succesiunea etc. sesiunile erau de cate zece zile. acad. ci de prim-presedintele tribunalului sau presedintele tribunalului nedivizat. in textele arata – asa cum au fost mod. unde este sediul materiei. 1987)vol 2 cu 2 pag 92-94 Potrivit legii sale organice (1861). ca Inalta Curte de Justitie (inca din primii ani de activitate. din 1864 (intre art. apoi l a1876.Probeme de competenta instantelor de fond nu puteau fi aduse toate la aceasi numitor de drept. unic al l. crim. soc. si pol. Inalta curte de casatie si justitie !(acad. Prin art. gabriel asandului – ist dr rom.. in contra hotararilor desavarsite ale atributiilor. cu un consilier de la Curte.. 2002! pag. Rom. si pol. Hotararea se dadea cu o majoritate de 11 membri. precum si o comisie de 12 jurati. jud. iar in cauze politice si altele cu caracter special. despre formarea Curtii juratilor. rom. cate o Curte cu juri (initial erau numai patru. in . Soc. Sectiile Curtii judecau cu cel putin sapte membri si hotararile se luau cu cel putin cinci voturi. Prin L. fund. galai.. unde erau cinci pe an. 1987)vol 2 cu 2 pag 94 Curtea cu Jurati a fost organizata initial prin titlul al II-lea (art. In cauzae de drept privat si de drept penal suprema instanta functiona ca Curtea de Casatie. intre care se socoteau si tribunalele de comert din galati... trei presedinti de sectie si 21 de consilieri. de conditiile de numire ca membru al Curtii de casatie. in fiecare judet. stabilite prn regulament special pentru functionarea lor. suprema instanta a fost chemata sa judece ca Inalta Curte de Judtitie in procesul intentat guvernului Manolache Epureanu – achitat in 18621862-. pr. se judeca in Sectii unite. pr. Danubius. a Rep. despre procedura inaintea Curtii cu jurati”. sectia civila (ce se pronunta definitiv asupra recursurilor primite de sectia I a reclamatiilor). s-au abrogat 24de art. Judecau in sesiuni ordinare. org. asupra formarii Curtii cu jurati. C. de stii. la resedinta Curtilor de apel). 5. Curtile cu jurati !(acad. Acasta situatie era intalnita in zona Dobrogei. Tribunalul criminal si Curtea de confirmare din iasi pana la desfiintarea lor prin L. 1864. 3338) se mai aduceau unele modificari organizarii Curtii cu jurati. relativ la pr. din24 martie/8 aprilie 1909 (art. crim. a Rep. Sesiunile se tineau de patru ori pe an.

Ea judeca si pe toti membrii ”partii judecatoresti si ai ministerului public”. casa hotararile date cu calcarea legii si procedurile ce nesocoteau formele esentiale cerute pentru validarea lor si anulaza actele facute fara competenta”(art. 40 L. Curtea de Casatie ”judeca de-a-dreptul pirile pornite in contra ministrilor si a celorlati functionari inalti care pana acum erau de jurisdictia Inaltei Curti si a Divanului domnesc”.63 al V si urm. 36 L. 1890. ci numai declarat ilegal fata de particularul in cauza. s-a stabilit uniforma membrilor Curtii de Casatie. Cas. 242! Alte institutii si organisme completau masurile de intregire a extinderii a legislatiei romnanesti in perioada interbelcia. Corpul purtarilor. refelectand prin aceasta si multitudinea de atributii. o trimitea spre rejudecare unei alte instante de acelasi grad. org. C. membrii unei sectii se schimbau cu cei ai celelate. precum si cele pornite o contra membrilor Curtii de casatie se judecau de completul Curtii in sectii-unite.). Ca Inalta Curte de Justitie. In fiecare an. cum se judeca in sectiile unite. s-a redus numarul membrilor completului de judecata al sectiilor de la sapte la sase. care au deturnat adevarata menire a acesteia de a fi autoritara.39. 2002! pag. ”fara a trece princecetarea prealabila de admitere” de catre sectia reclamatiilor (art. Ministerul public se compunea dintr-un procuror general si doi procurori de sectie. Legea arata cum se stabilea majoritatea ceruta pentru a selua o hotarare. acad. organizarea judecatoreasca de dupa Unirea din 1918 a ramas aceasi pana dupa cel de-al doilea razboi mondial. Curtii de casatie a functionat pana in 1905. Insitutiile de drept au devenit anexe ale politicului. functionari judecatoresti. avocati si alte categorii). din 1905. 37 prevedea cazurile in care se putea cere casarea unei hotarari.)ș acelasi art. actul autoritate nu mai era anulat de instanta. In general. justitia va fi supusa si ea unor restructurari profunde. magistrati si auxiliari ai justitiei (magistrati. casand hotararea recruta a unui tribunal sau a unei Curti. mai prevedea cateva cazuri asupra caraora era chemata sa se pronunte Curtea de Casatie. hotararile luandu-se insa tot cu majoritatea de cinci membri. Actiunile impotriva ministrilor. edit.. cand s-a infiintat sectia a III-a cu atributii de cotencios administrativ si s-a incocuit sistemul rotatiei anuale a consilierilor de la sectie la alta cu acela al specializarii la fiecare sectie.38). impartiala si inamovibila. !!!!c-tin closca. Suprema instanta ”nu judeca niciodata pricinile de fond.contra hotararilor tribunalelor militare in cazurile aratate in text (art. C. iar autoritatea administrativa era invitata sa-l desfiinteze sau sa-l modifice sun sanctiunea daunelor cominatorii (art. In afara de modificarile examinate pana aici. jud. cum erau: Inspectorii judecatoresti. iar art. Grefa curtilor si tribunalor. coparticipand la toate actele de ”justitie” ce s-au petrecut in acea perioada.68). din 30 decembrie 1863/11 ianuarie 1864. In general. L. Cas. in cazul cand nici in divergenta nu s-a putut forma majoritatea. Danubius. Ministerul public. Curtea judeca si hotaraste in fond” (art. Toate acestea dovedesc complexitatea pe care au dobandit-o institutiile de dpret. Din 24ianuarie/5 februarie 1861. . Cas. cand din cauza ocupatiei societice si instaurarea unui nou regim politic in Romania. curtea de casatie. Prin modificarea din 17/30 februarie 1912 spre a se evita repetarea criticii de neconstitutionalitate adusa L. C. atat timp cat ea a existat (pana la D. ci admitanda recursul. 1906. L. Pricina nu era trimisa spre o noua judecatorie in fond numai atunci cand prin felul cum s-a facut casarea s-a solutionat insasi pricina (art. pornite de domn sau Adunarea Generala. Consiliul Superior al Magistraturii. avand dreptul de jurisdictie executiva asupra lor in penal si exercita ”dreptul de censura si de disciplina” asupra Curtilor de apel si asupra tribunalelorș ”la asemenea cazuri. printr-o L.). Astfel organizarea. in sfarsit. gabriel asandului – ist dr rom. galai. 1911. cum se proceda in complet de divergenta cand nu se implinea acesata majoritate si. fund. principul rotatiei fiind socotit superior celui al specializarii pentru asigurarea unei cat mai bune distribuiri a justitiei. 42). din 6/18 august 1864).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful