Importanta apei in organism

Apa este cel mai important constituent al organismului uman, o cantitate de pana la patru cincimi din greutatea corpului nostru fiind constituita din apa. Aceasta importanta este pusa in evidenta si de faptul ca un om nu poate supravietui mai mult de cateva zile fara apa, pe cand fara hrana se poate trai mai mult. Apa este solventul principal pentru produsii de digestie, fiind esentiala pentru eliminarea reziduurilor si toxinelor din organism. Desi nu exista o doza foarte exacta recomandata, sase pahare de apa zilnic sunt considerate suficiente pentru o buna sanatate a organismului. Femeile care alapteaza au nevoie crescuta de apa datorita cantitatii eliminate in procesul de lactatie. Rolul apei in organism: Asa cum am mai spus, apa reprezinta un dizolvant pentru multe substante si este mediul in care se desfasoara majoritatea reactiilor chimice care fac parte din procesul de metabolism. Rolul apei in organism este foarte important. In cele mai multe cazuri, pentru ca o reactie (bio)chimica sa poata avea loc, este nevoie ca substantele ce urmeaza sa interactioneze sa fie dizolvate in prealabil i;n apa. In organism au loc numeroase reactii chimice al caror rezultat sunt energia si caldura, reactii ce sustin metabolismul necesar vietii . Aceste reactii necesita un mediu apos ,in caz contrar substantele nu se pot desface in ioni iar reactiile nu pot avea loc. Mai mult decat atat, apa insasi este un electrolit slab , care se disociaza in ioni de hidrogen ( H+ ) si hidroxil ( OH- ). Acessi ioni pot avea rolul de catalizator, accelerand reactiile care in mod normal ar dura mult mai mult decat cateva secunde. O alta proprietate importanta a apei ar fi aceea de a disipa caldura prin evaporare. Aceasta insusire are un rol foarte important in fiziologia termoreglarii . La temperaturi atmosferice ridicate, organismul primeste mult mai multa caldura decat are nevoie. Daca aceasta caldura nu ar fi disipata, organismul ar avea de suferit. Din fericire, corpul uman dispune de serie de mecanisme de eliminare a caldurii. Unul dintre ele se bazeaza pe prezenta apei si presupune schimbarea acesteia din stare lichida in stare gazoasa cu o pierdere de caldura (transpiratie). Astfel, fiecare gram de apa evaporat de pe suprafata pielii la temperatura camerei faciliteaza pierdera a 580 de calorii. Apa ingerata este transportata prin sange in tot organismul si este retinuta in tesuturi in

1

leguminoasele uscate. în general. Sursele cele mai bogate de fosfor sunt : branza. şi la tetame. Carenţa de calciu şi de fosfor duce la rahitism şi la carii dentare. par ticipă la coagularea sangelui şi activează tripsinogenul. potasiul. laptele şi smantana. plasma sanguina . SARURILE MINERALE IN ORGANISM Elementele minerale cele mai importante pentru organism sunt : calciul. Cele mai bogate surse în calciu sunt: branza. Fosforul participă la procesele energetice din organism. sodiul. intrand în compoziţia acidului adenozintrifosforic şi fosfocreatinei. Intră în alcătuirea oaselor şi a dinţilor. fierul. Calciul şi fosforul au rol plastic şi funcţional. produsele din cereale. magneziul şi cuprul. fosforul. si alte organe contin o cantitate insemnata de apa care le faciliteaza functionarea: creierul . iodul. derivatele de cereale şi fructele.) şi mai ales datorită lipsei de vitamină D. Carnea şi painea albă sunt sărace în calciu. ouăle. peştele. ficatul. legumele. fluorul. smantana. laptele. necesităţile în aceste elemente pe seama alimentelor de origine animală şi vegetală. prin scăderea concentraţiei de calciu în sange. Organismul îşi acoperă în mod obişnuit necesităţile de elemente minerale pe seama celor care se găsesc sub formă de combinaţii organice şi de săruri minerale în alimente.functie de nevoi. Fosforul intră şi în alcătuirea fosfolipidelor şi fosfoprotidelor. Urmează peştele. Pe langa acestea. fructele oleaginoase şi leguminoasele uscate. Sursele cele mai importante de elemente minerale sunt alimentele de origine vegetală. fructele oleaginoase. Organismul îşi acoperă. Carenţa de calciu şi de fosfor poate surveni ca urmare a unui aport alimentar deficitar (atunci cand se trece de la o alimentaţie exclusiv lactată la un regim cu predominanţă făinos). ouăle. etc. carnea. 2 . datorită resorbţiei intestinale defectuoase (diarei prelungite. plamanii. regimuri acide de lungă durată care determină precipitarea şi eliminarea calciului din tubul digestiv etc. şi contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic. Rezervele de apa ale corpului se gasec in special in muschi si in piele. Calciul reduce permeabilitatea membranelor şi inhibă excitabilitatea neuromusculară. sub formă de săruri în apa băută şi pe seama sării adăugate în mancare. prin tulburarea mineralizării oaselor şi a dinţilor. fiind bogate în săruri minerale. Mai sărace în fosfor sunt legumele şi fructele.

Copiii au nevoie de raţia zilnică de 40 3 . Raţia zilnică de potasiu necesară organismului este de 2—3 g la adulţi şi 1—2 g la copii. Ambele elemente participă sub formă de ioni la menţinerea echilibrului osmotic şi a celui acidobazic. acestea fiind mai sărace în sodiu. de unde necesitatea adăugării sării de bucătărie. spanac. ducand astfel la anemie hipocromă. foarte sărace. pătrunjel. derivatele sale. în special. mărind permeabilitatea membranelor. carne. fructe oleaginoase.Potasiul şi sodiul acţionează contrar calciului şi magneziului. în general. carnea. Laptele. sub formă de săruri minerale. produsele din lapte şi ouăle. fie că acesta este afectat cronic sau secreţia de acid clorhidric din stomac este insuficientă. Produsele din cereale şi legumele sunt sărace în sodiu. regim lactofăinos prelungit. în general. painea albă. în cele mai multe cazuri. subalimentaţie). iar fructele. Sodiul reprezintă principala rezervă alcalină a organismului. produsele din cereale şi fructele sunt sărace în fier. mărind excitabilitatea neuromusculară. rol funcţional. ouă. în special. Un regim alimentar echilibrat satisface nevoile de potasiu ale organismului. paine intermediară). Fierul are. a citocromilor şi citocromoxidazelor cu funcţie respiratorie. intrand în compoziţia hemoglobinei. Sursele cele mai bogate în potasiu sunt : leguminoasele uscate. orezul şi. ciuperci. lapte şi produse lactate) şi leguminoasele uscate. iar cea de sodiu. fructele. rinichi. Carenţa de fier poate fi cauzată de o alimentaţie săracă în fier (de pildă. Necesităţile de fier ale organismului sunt. dar nu şi pe cele de sodiu. laptele. şi contrar calciului. ouă) şi vegetală (leguminoase uscate. de 4—6g la adulţi (10—15 g clorură de sodiu) şi proporţional mai mică la copii. Iodul intră în alcătuirea hormonilor tiroidieni. Potasiul şi sodiul se găsesc în alimente. carne. Cele mai bogate surse în sodiu sunt alimentele de origine animală (peşte. în special. Potasiu condiţionează integritatea sistemelor coloidale citoplasmatice şi astfel capacitatea funcţională a ţesuturilor. produsele din cereale. legumele. peştele. în alimentele de origine vegetală. dar. se datoreşte tulburărilor de absorbţie la nivelul tubului digestiv. Carenţa de fier determină scăderea cantităţii de hemoglobina din sange în a cărei sinteză acesta este necesar. satisfăcute din alimentele de origine animală (ficat.

Complexul de vitamina B imbunatateste rezistenta organismului la stres. în celelalte regiuni. Sursele cele mai importante sunt alimentele de origine vegetală. cantităţile de fluor din apă şi din alimente nu satisfac necesităţile organismului astfel că apare carenţa de fluor ce favorizează apariţia cariei dentare. ficat). ajuta procesul de digestie si este folositor pentru un tonus muscular bun si o piele sanatoasa. iodul se găseşte în cantităţi prea mici în apa băută şi în alimente. iar în regiunile endemice utilizarea sării iodate. dar si la formarea sistemului osos si tesuturilor. lapte etc. legume. ficat. astfel că la locuitorii acestor regiuni numite guşogene apare carenţa de iod care duce la guşa endemică. In 4 . conţinand 20 mg iodură de potasiu la 1 kg. iar sarea de bucătărie ca atare nu poate satisface necesităţile organismului. Cuprul este necesar mai ales la hematopoeză.1 mg zilnic pentru fiecare kilogram de greutate corporală. IMPORTANTA VITAMINELOR IN ORGANISM Vitaminele ajuta la reglarea metabolismului. peşte. Vitamina A joaca un rol important pentru vedere.) şi din sarea de bucătărie adăugată în mancare. leguminoase uscate. mălai. organismul îşi satisface necesităţile în acest element din apă şi din alimente (ceai. Alimentele mai bogate în cupru sunt : ficatul.8 mg fluor la litru. folosirea apei potabile care să conţină iod. Magneziul este necesar la copii în cantitate de circa 13 mg zilnic pentru fiecare kilogram de greutate corporală. Profilaxia guşei endemice constă în ridicarea nivelului economic al ţării respective.—100 micrograme pe care o obţin în mod obişnuit din apa băută. Fl u o r ul intră în alcătuirea smalţului care protejează dinţii. Carenţa de cupru este rară. leguminoasele uscate şi nucile. din alimente (peşte. în regiunile în care apa potabilă conţine peste 0. ceaiul. la conversia de grasimi si hidrati de carbon in energie. în unele regiuni. ouă. Copiii au nevoie de 0.

5 . ulcer peptic si eruptii cutanate. antiinflamatoare. Vitamina D este folositoare pentru masa osoasa. antialergenice. Vitamina K este importanta pentru coagularea sangelui si pentru metabolismul osos. reduce spasmele musculare. Exista si un risc asociat cu consumul in exces a vitaminei D. Un aport excesiv de vitamina A poate fi daunator pentru oase si piele. In aceste conditii este indicat ca inainte de a urma un tratament sa va consultati cu medicul de familie. crampele. Dozele mari de niacina pot provoca leziuni hepatice. antivirale si anticancerigene. Vitamina E este considerata cea mai eficienta deoarece mentine membrana organismului intracelular la un nivel optim si previne leziunile tisulare cauzate de oxidare. Vitamina C ajuta la construirea tesuturilor si consolidarea sistemului imunitar. senzatiile de amorteala la nivelul membrelor si ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Supradozajul de vitamine poate produce unele efecte secundare. Toxicitatea vitaminei B6 poate deteriora nervii senzoriali.plus. Bioflavonoidele au proprietati antioxidante. provocand o senzatie de slabiciune si fragilitate.

6 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful