P. 1
Important A Apei in Organism

Important A Apei in Organism

|Views: 24|Likes:
Published by Florin Mihai

More info:

Published by: Florin Mihai on Jan 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/09/2012

pdf

text

original

Importanta apei in organism

Apa este cel mai important constituent al organismului uman, o cantitate de pana la patru cincimi din greutatea corpului nostru fiind constituita din apa. Aceasta importanta este pusa in evidenta si de faptul ca un om nu poate supravietui mai mult de cateva zile fara apa, pe cand fara hrana se poate trai mai mult. Apa este solventul principal pentru produsii de digestie, fiind esentiala pentru eliminarea reziduurilor si toxinelor din organism. Desi nu exista o doza foarte exacta recomandata, sase pahare de apa zilnic sunt considerate suficiente pentru o buna sanatate a organismului. Femeile care alapteaza au nevoie crescuta de apa datorita cantitatii eliminate in procesul de lactatie. Rolul apei in organism: Asa cum am mai spus, apa reprezinta un dizolvant pentru multe substante si este mediul in care se desfasoara majoritatea reactiilor chimice care fac parte din procesul de metabolism. Rolul apei in organism este foarte important. In cele mai multe cazuri, pentru ca o reactie (bio)chimica sa poata avea loc, este nevoie ca substantele ce urmeaza sa interactioneze sa fie dizolvate in prealabil i;n apa. In organism au loc numeroase reactii chimice al caror rezultat sunt energia si caldura, reactii ce sustin metabolismul necesar vietii . Aceste reactii necesita un mediu apos ,in caz contrar substantele nu se pot desface in ioni iar reactiile nu pot avea loc. Mai mult decat atat, apa insasi este un electrolit slab , care se disociaza in ioni de hidrogen ( H+ ) si hidroxil ( OH- ). Acessi ioni pot avea rolul de catalizator, accelerand reactiile care in mod normal ar dura mult mai mult decat cateva secunde. O alta proprietate importanta a apei ar fi aceea de a disipa caldura prin evaporare. Aceasta insusire are un rol foarte important in fiziologia termoreglarii . La temperaturi atmosferice ridicate, organismul primeste mult mai multa caldura decat are nevoie. Daca aceasta caldura nu ar fi disipata, organismul ar avea de suferit. Din fericire, corpul uman dispune de serie de mecanisme de eliminare a caldurii. Unul dintre ele se bazeaza pe prezenta apei si presupune schimbarea acesteia din stare lichida in stare gazoasa cu o pierdere de caldura (transpiratie). Astfel, fiecare gram de apa evaporat de pe suprafata pielii la temperatura camerei faciliteaza pierdera a 580 de calorii. Apa ingerata este transportata prin sange in tot organismul si este retinuta in tesuturi in

1

peştele. Cele mai bogate surse în calciu sunt: branza. leguminoasele uscate. prin tulburarea mineralizării oaselor şi a dinţilor. ouăle. potasiul. Intră în alcătuirea oaselor şi a dinţilor. fructele oleaginoase. prin scăderea concentraţiei de calciu în sange. magneziul şi cuprul. în general. Carenţa de calciu şi de fosfor duce la rahitism şi la carii dentare. smantana. intrand în compoziţia acidului adenozintrifosforic şi fosfocreatinei. Pe langa acestea. ficatul. plamanii. fosforul. Fosforul intră şi în alcătuirea fosfolipidelor şi fosfoprotidelor. si alte organe contin o cantitate insemnata de apa care le faciliteaza functionarea: creierul . plasma sanguina . Organismul îşi acoperă în mod obişnuit necesităţile de elemente minerale pe seama celor care se găsesc sub formă de combinaţii organice şi de săruri minerale în alimente. Organismul îşi acoperă. par ticipă la coagularea sangelui şi activează tripsinogenul. SARURILE MINERALE IN ORGANISM Elementele minerale cele mai importante pentru organism sunt : calciul. Carenţa de calciu şi de fosfor poate surveni ca urmare a unui aport alimentar deficitar (atunci cand se trece de la o alimentaţie exclusiv lactată la un regim cu predominanţă făinos). şi contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic. Carnea şi painea albă sunt sărace în calciu. şi la tetame. Calciul reduce permeabilitatea membranelor şi inhibă excitabilitatea neuromusculară. sodiul. carnea. etc. 2 . Fosforul participă la procesele energetice din organism. derivatele de cereale şi fructele. Sursele cele mai bogate de fosfor sunt : branza. laptele şi smantana. Sursele cele mai importante de elemente minerale sunt alimentele de origine vegetală.) şi mai ales datorită lipsei de vitamină D. necesităţile în aceste elemente pe seama alimentelor de origine animală şi vegetală. Urmează peştele. fierul. sub formă de săruri în apa băută şi pe seama sării adăugate în mancare. datorită resorbţiei intestinale defectuoase (diarei prelungite. fluorul. fiind bogate în săruri minerale. ouăle. Mai sărace în fosfor sunt legumele şi fructele. Calciul şi fosforul au rol plastic şi funcţional. legumele. fructele oleaginoase şi leguminoasele uscate. laptele. regimuri acide de lungă durată care determină precipitarea şi eliminarea calciului din tubul digestiv etc.functie de nevoi. iodul. produsele din cereale. Rezervele de apa ale corpului se gasec in special in muschi si in piele.

în special. în general. Iodul intră în alcătuirea hormonilor tiroidieni. Carenţa de fier determină scăderea cantităţii de hemoglobina din sange în a cărei sinteză acesta este necesar. de 4—6g la adulţi (10—15 g clorură de sodiu) şi proporţional mai mică la copii. ouă) şi vegetală (leguminoase uscate. Laptele. satisfăcute din alimentele de origine animală (ficat. carnea. mărind permeabilitatea membranelor. ouă. Fierul are. Sodiul reprezintă principala rezervă alcalină a organismului. se datoreşte tulburărilor de absorbţie la nivelul tubului digestiv. iar cea de sodiu. mărind excitabilitatea neuromusculară. Raţia zilnică de potasiu necesară organismului este de 2—3 g la adulţi şi 1—2 g la copii. ciuperci. rinichi. a citocromilor şi citocromoxidazelor cu funcţie respiratorie. ducand astfel la anemie hipocromă. foarte sărace. Sursele cele mai bogate în potasiu sunt : leguminoasele uscate. Produsele din cereale şi legumele sunt sărace în sodiu. carne. Potasiu condiţionează integritatea sistemelor coloidale citoplasmatice şi astfel capacitatea funcţională a ţesuturilor. fie că acesta este afectat cronic sau secreţia de acid clorhidric din stomac este insuficientă. dar nu şi pe cele de sodiu. produsele din cereale. Cele mai bogate surse în sodiu sunt alimentele de origine animală (peşte. Carenţa de fier poate fi cauzată de o alimentaţie săracă în fier (de pildă. laptele. şi contrar calciului. de unde necesitatea adăugării sării de bucătărie. orezul şi. carne. fructele. produsele din cereale şi fructele sunt sărace în fier. intrand în compoziţia hemoglobinei. fructe oleaginoase. paine intermediară). pătrunjel. Necesităţile de fier ale organismului sunt. legumele. dar. lapte şi produse lactate) şi leguminoasele uscate. Copiii au nevoie de raţia zilnică de 40 3 . Potasiul şi sodiul se găsesc în alimente. rol funcţional. regim lactofăinos prelungit. sub formă de săruri minerale. în special. în special. Un regim alimentar echilibrat satisface nevoile de potasiu ale organismului. în general. painea albă. acestea fiind mai sărace în sodiu. derivatele sale. în cele mai multe cazuri. produsele din lapte şi ouăle. peştele. subalimentaţie).Potasiul şi sodiul acţionează contrar calciului şi magneziului. iar fructele. în alimentele de origine vegetală. Ambele elemente participă sub formă de ioni la menţinerea echilibrului osmotic şi a celui acidobazic. spanac.

astfel că la locuitorii acestor regiuni numite guşogene apare carenţa de iod care duce la guşa endemică. Alimentele mai bogate în cupru sunt : ficatul. Cuprul este necesar mai ales la hematopoeză. în celelalte regiuni. legume. în regiunile în care apa potabilă conţine peste 0.1 mg zilnic pentru fiecare kilogram de greutate corporală. Sursele cele mai importante sunt alimentele de origine vegetală.—100 micrograme pe care o obţin în mod obişnuit din apa băută. ouă. folosirea apei potabile care să conţină iod. leguminoase uscate. dar si la formarea sistemului osos si tesuturilor. Magneziul este necesar la copii în cantitate de circa 13 mg zilnic pentru fiecare kilogram de greutate corporală. leguminoasele uscate şi nucile. Copiii au nevoie de 0. iar în regiunile endemice utilizarea sării iodate. iodul se găseşte în cantităţi prea mici în apa băută şi în alimente. mălai. lapte etc. In 4 .) şi din sarea de bucătărie adăugată în mancare.8 mg fluor la litru. Fl u o r ul intră în alcătuirea smalţului care protejează dinţii. Vitamina A joaca un rol important pentru vedere. ajuta procesul de digestie si este folositor pentru un tonus muscular bun si o piele sanatoasa. ceaiul. Profilaxia guşei endemice constă în ridicarea nivelului economic al ţării respective. ficat). IMPORTANTA VITAMINELOR IN ORGANISM Vitaminele ajuta la reglarea metabolismului. peşte. ficat. conţinand 20 mg iodură de potasiu la 1 kg. din alimente (peşte. Complexul de vitamina B imbunatateste rezistenta organismului la stres. la conversia de grasimi si hidrati de carbon in energie. cantităţile de fluor din apă şi din alimente nu satisfac necesităţile organismului astfel că apare carenţa de fluor ce favorizează apariţia cariei dentare. Carenţa de cupru este rară. în unele regiuni. iar sarea de bucătărie ca atare nu poate satisface necesităţile organismului. organismul îşi satisface necesităţile în acest element din apă şi din alimente (ceai.

antialergenice. ulcer peptic si eruptii cutanate. antivirale si anticancerigene. provocand o senzatie de slabiciune si fragilitate. Dozele mari de niacina pot provoca leziuni hepatice. Supradozajul de vitamine poate produce unele efecte secundare. 5 . antiinflamatoare. Vitamina D este folositoare pentru masa osoasa. Vitamina C ajuta la construirea tesuturilor si consolidarea sistemului imunitar. Bioflavonoidele au proprietati antioxidante. In aceste conditii este indicat ca inainte de a urma un tratament sa va consultati cu medicul de familie. crampele. Vitamina K este importanta pentru coagularea sangelui si pentru metabolismul osos. reduce spasmele musculare. Toxicitatea vitaminei B6 poate deteriora nervii senzoriali. senzatiile de amorteala la nivelul membrelor si ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Vitamina E este considerata cea mai eficienta deoarece mentine membrana organismului intracelular la un nivel optim si previne leziunile tisulare cauzate de oxidare. Exista si un risc asociat cu consumul in exces a vitaminei D.plus. Un aport excesiv de vitamina A poate fi daunator pentru oase si piele.

6 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->