Importanta apei in organism

Apa este cel mai important constituent al organismului uman, o cantitate de pana la patru cincimi din greutatea corpului nostru fiind constituita din apa. Aceasta importanta este pusa in evidenta si de faptul ca un om nu poate supravietui mai mult de cateva zile fara apa, pe cand fara hrana se poate trai mai mult. Apa este solventul principal pentru produsii de digestie, fiind esentiala pentru eliminarea reziduurilor si toxinelor din organism. Desi nu exista o doza foarte exacta recomandata, sase pahare de apa zilnic sunt considerate suficiente pentru o buna sanatate a organismului. Femeile care alapteaza au nevoie crescuta de apa datorita cantitatii eliminate in procesul de lactatie. Rolul apei in organism: Asa cum am mai spus, apa reprezinta un dizolvant pentru multe substante si este mediul in care se desfasoara majoritatea reactiilor chimice care fac parte din procesul de metabolism. Rolul apei in organism este foarte important. In cele mai multe cazuri, pentru ca o reactie (bio)chimica sa poata avea loc, este nevoie ca substantele ce urmeaza sa interactioneze sa fie dizolvate in prealabil i;n apa. In organism au loc numeroase reactii chimice al caror rezultat sunt energia si caldura, reactii ce sustin metabolismul necesar vietii . Aceste reactii necesita un mediu apos ,in caz contrar substantele nu se pot desface in ioni iar reactiile nu pot avea loc. Mai mult decat atat, apa insasi este un electrolit slab , care se disociaza in ioni de hidrogen ( H+ ) si hidroxil ( OH- ). Acessi ioni pot avea rolul de catalizator, accelerand reactiile care in mod normal ar dura mult mai mult decat cateva secunde. O alta proprietate importanta a apei ar fi aceea de a disipa caldura prin evaporare. Aceasta insusire are un rol foarte important in fiziologia termoreglarii . La temperaturi atmosferice ridicate, organismul primeste mult mai multa caldura decat are nevoie. Daca aceasta caldura nu ar fi disipata, organismul ar avea de suferit. Din fericire, corpul uman dispune de serie de mecanisme de eliminare a caldurii. Unul dintre ele se bazeaza pe prezenta apei si presupune schimbarea acesteia din stare lichida in stare gazoasa cu o pierdere de caldura (transpiratie). Astfel, fiecare gram de apa evaporat de pe suprafata pielii la temperatura camerei faciliteaza pierdera a 580 de calorii. Apa ingerata este transportata prin sange in tot organismul si este retinuta in tesuturi in

1

etc.functie de nevoi. Organismul îşi acoperă. datorită resorbţiei intestinale defectuoase (diarei prelungite. şi contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic. produsele din cereale. şi la tetame. regimuri acide de lungă durată care determină precipitarea şi eliminarea calciului din tubul digestiv etc. fructele oleaginoase. Mai sărace în fosfor sunt legumele şi fructele. Intră în alcătuirea oaselor şi a dinţilor. ouăle. fierul. ouăle. Calciul şi fosforul au rol plastic şi funcţional. Fosforul participă la procesele energetice din organism. Pe langa acestea. fructele oleaginoase şi leguminoasele uscate. potasiul. sub formă de săruri în apa băută şi pe seama sării adăugate în mancare. Cele mai bogate surse în calciu sunt: branza. în general. ficatul. Carnea şi painea albă sunt sărace în calciu. par ticipă la coagularea sangelui şi activează tripsinogenul. necesităţile în aceste elemente pe seama alimentelor de origine animală şi vegetală. Carenţa de calciu şi de fosfor duce la rahitism şi la carii dentare. sodiul. peştele. carnea. iodul. leguminoasele uscate. Urmează peştele.) şi mai ales datorită lipsei de vitamină D. fluorul. plamanii. Rezervele de apa ale corpului se gasec in special in muschi si in piele. plasma sanguina . SARURILE MINERALE IN ORGANISM Elementele minerale cele mai importante pentru organism sunt : calciul. Calciul reduce permeabilitatea membranelor şi inhibă excitabilitatea neuromusculară. fosforul. derivatele de cereale şi fructele. prin tulburarea mineralizării oaselor şi a dinţilor. smantana. laptele şi smantana. fiind bogate în săruri minerale. magneziul şi cuprul. prin scăderea concentraţiei de calciu în sange. laptele. Sursele cele mai bogate de fosfor sunt : branza. Fosforul intră şi în alcătuirea fosfolipidelor şi fosfoprotidelor. Organismul îşi acoperă în mod obişnuit necesităţile de elemente minerale pe seama celor care se găsesc sub formă de combinaţii organice şi de săruri minerale în alimente. si alte organe contin o cantitate insemnata de apa care le faciliteaza functionarea: creierul . legumele. intrand în compoziţia acidului adenozintrifosforic şi fosfocreatinei. Sursele cele mai importante de elemente minerale sunt alimentele de origine vegetală. Carenţa de calciu şi de fosfor poate surveni ca urmare a unui aport alimentar deficitar (atunci cand se trece de la o alimentaţie exclusiv lactată la un regim cu predominanţă făinos). 2 .

Iodul intră în alcătuirea hormonilor tiroidieni. painea albă. Produsele din cereale şi legumele sunt sărace în sodiu. produsele din cereale şi fructele sunt sărace în fier. dar nu şi pe cele de sodiu.Potasiul şi sodiul acţionează contrar calciului şi magneziului. laptele. şi contrar calciului. intrand în compoziţia hemoglobinei. Laptele. ouă) şi vegetală (leguminoase uscate. în special. în cele mai multe cazuri. spanac. carnea. Sodiul reprezintă principala rezervă alcalină a organismului. acestea fiind mai sărace în sodiu. iar cea de sodiu. subalimentaţie). ducand astfel la anemie hipocromă. în special. în alimentele de origine vegetală. în general. peştele. sub formă de săruri minerale. de unde necesitatea adăugării sării de bucătărie. Cele mai bogate surse în sodiu sunt alimentele de origine animală (peşte. paine intermediară). mărind permeabilitatea membranelor. carne. produsele din cereale. Necesităţile de fier ale organismului sunt. Copiii au nevoie de raţia zilnică de 40 3 . în special. rol funcţional. Sursele cele mai bogate în potasiu sunt : leguminoasele uscate. foarte sărace. rinichi. regim lactofăinos prelungit. derivatele sale. Raţia zilnică de potasiu necesară organismului este de 2—3 g la adulţi şi 1—2 g la copii. iar fructele. fructe oleaginoase. de 4—6g la adulţi (10—15 g clorură de sodiu) şi proporţional mai mică la copii. fructele. dar. ciuperci. satisfăcute din alimentele de origine animală (ficat. lapte şi produse lactate) şi leguminoasele uscate. Un regim alimentar echilibrat satisface nevoile de potasiu ale organismului. Fierul are. fie că acesta este afectat cronic sau secreţia de acid clorhidric din stomac este insuficientă. ouă. Carenţa de fier poate fi cauzată de o alimentaţie săracă în fier (de pildă. Ambele elemente participă sub formă de ioni la menţinerea echilibrului osmotic şi a celui acidobazic. se datoreşte tulburărilor de absorbţie la nivelul tubului digestiv. pătrunjel. carne. produsele din lapte şi ouăle. mărind excitabilitatea neuromusculară. Potasiul şi sodiul se găsesc în alimente. Carenţa de fier determină scăderea cantităţii de hemoglobina din sange în a cărei sinteză acesta este necesar. orezul şi. în general. a citocromilor şi citocromoxidazelor cu funcţie respiratorie. Potasiu condiţionează integritatea sistemelor coloidale citoplasmatice şi astfel capacitatea funcţională a ţesuturilor. legumele.

Cuprul este necesar mai ales la hematopoeză. iodul se găseşte în cantităţi prea mici în apa băută şi în alimente. ajuta procesul de digestie si este folositor pentru un tonus muscular bun si o piele sanatoasa. iar în regiunile endemice utilizarea sării iodate. In 4 . în celelalte regiuni. ficat). Carenţa de cupru este rară. iar sarea de bucătărie ca atare nu poate satisface necesităţile organismului. conţinand 20 mg iodură de potasiu la 1 kg. Fl u o r ul intră în alcătuirea smalţului care protejează dinţii. în unele regiuni. dar si la formarea sistemului osos si tesuturilor. leguminoasele uscate şi nucile. Sursele cele mai importante sunt alimentele de origine vegetală. IMPORTANTA VITAMINELOR IN ORGANISM Vitaminele ajuta la reglarea metabolismului. lapte etc. folosirea apei potabile care să conţină iod. Vitamina A joaca un rol important pentru vedere. ficat. Alimentele mai bogate în cupru sunt : ficatul. Profilaxia guşei endemice constă în ridicarea nivelului economic al ţării respective. cantităţile de fluor din apă şi din alimente nu satisfac necesităţile organismului astfel că apare carenţa de fluor ce favorizează apariţia cariei dentare. astfel că la locuitorii acestor regiuni numite guşogene apare carenţa de iod care duce la guşa endemică.1 mg zilnic pentru fiecare kilogram de greutate corporală. Magneziul este necesar la copii în cantitate de circa 13 mg zilnic pentru fiecare kilogram de greutate corporală. leguminoase uscate. ceaiul. ouă. în regiunile în care apa potabilă conţine peste 0. Copiii au nevoie de 0. din alimente (peşte. organismul îşi satisface necesităţile în acest element din apă şi din alimente (ceai.) şi din sarea de bucătărie adăugată în mancare. legume. mălai.8 mg fluor la litru.—100 micrograme pe care o obţin în mod obişnuit din apa băută. peşte. Complexul de vitamina B imbunatateste rezistenta organismului la stres. la conversia de grasimi si hidrati de carbon in energie.

antiinflamatoare.plus. Vitamina D este folositoare pentru masa osoasa. Un aport excesiv de vitamina A poate fi daunator pentru oase si piele. reduce spasmele musculare. 5 . antialergenice. In aceste conditii este indicat ca inainte de a urma un tratament sa va consultati cu medicul de familie. Vitamina K este importanta pentru coagularea sangelui si pentru metabolismul osos. Vitamina E este considerata cea mai eficienta deoarece mentine membrana organismului intracelular la un nivel optim si previne leziunile tisulare cauzate de oxidare. Supradozajul de vitamine poate produce unele efecte secundare. crampele. Toxicitatea vitaminei B6 poate deteriora nervii senzoriali. Dozele mari de niacina pot provoca leziuni hepatice. antivirale si anticancerigene. provocand o senzatie de slabiciune si fragilitate. Exista si un risc asociat cu consumul in exces a vitaminei D. senzatiile de amorteala la nivelul membrelor si ajuta la reglarea tensiunii arteriale. ulcer peptic si eruptii cutanate. Bioflavonoidele au proprietati antioxidante. Vitamina C ajuta la construirea tesuturilor si consolidarea sistemului imunitar.

6 .