Importanta apei in organism

Apa este cel mai important constituent al organismului uman, o cantitate de pana la patru cincimi din greutatea corpului nostru fiind constituita din apa. Aceasta importanta este pusa in evidenta si de faptul ca un om nu poate supravietui mai mult de cateva zile fara apa, pe cand fara hrana se poate trai mai mult. Apa este solventul principal pentru produsii de digestie, fiind esentiala pentru eliminarea reziduurilor si toxinelor din organism. Desi nu exista o doza foarte exacta recomandata, sase pahare de apa zilnic sunt considerate suficiente pentru o buna sanatate a organismului. Femeile care alapteaza au nevoie crescuta de apa datorita cantitatii eliminate in procesul de lactatie. Rolul apei in organism: Asa cum am mai spus, apa reprezinta un dizolvant pentru multe substante si este mediul in care se desfasoara majoritatea reactiilor chimice care fac parte din procesul de metabolism. Rolul apei in organism este foarte important. In cele mai multe cazuri, pentru ca o reactie (bio)chimica sa poata avea loc, este nevoie ca substantele ce urmeaza sa interactioneze sa fie dizolvate in prealabil i;n apa. In organism au loc numeroase reactii chimice al caror rezultat sunt energia si caldura, reactii ce sustin metabolismul necesar vietii . Aceste reactii necesita un mediu apos ,in caz contrar substantele nu se pot desface in ioni iar reactiile nu pot avea loc. Mai mult decat atat, apa insasi este un electrolit slab , care se disociaza in ioni de hidrogen ( H+ ) si hidroxil ( OH- ). Acessi ioni pot avea rolul de catalizator, accelerand reactiile care in mod normal ar dura mult mai mult decat cateva secunde. O alta proprietate importanta a apei ar fi aceea de a disipa caldura prin evaporare. Aceasta insusire are un rol foarte important in fiziologia termoreglarii . La temperaturi atmosferice ridicate, organismul primeste mult mai multa caldura decat are nevoie. Daca aceasta caldura nu ar fi disipata, organismul ar avea de suferit. Din fericire, corpul uman dispune de serie de mecanisme de eliminare a caldurii. Unul dintre ele se bazeaza pe prezenta apei si presupune schimbarea acesteia din stare lichida in stare gazoasa cu o pierdere de caldura (transpiratie). Astfel, fiecare gram de apa evaporat de pe suprafata pielii la temperatura camerei faciliteaza pierdera a 580 de calorii. Apa ingerata este transportata prin sange in tot organismul si este retinuta in tesuturi in

1

si alte organe contin o cantitate insemnata de apa care le faciliteaza functionarea: creierul . datorită resorbţiei intestinale defectuoase (diarei prelungite. ouăle. sub formă de săruri în apa băută şi pe seama sării adăugate în mancare. regimuri acide de lungă durată care determină precipitarea şi eliminarea calciului din tubul digestiv etc. Fosforul intră şi în alcătuirea fosfolipidelor şi fosfoprotidelor.) şi mai ales datorită lipsei de vitamină D. Intră în alcătuirea oaselor şi a dinţilor. Sursele cele mai importante de elemente minerale sunt alimentele de origine vegetală. potasiul. fiind bogate în săruri minerale. magneziul şi cuprul. prin tulburarea mineralizării oaselor şi a dinţilor. Organismul îşi acoperă. leguminoasele uscate. carnea. fierul. şi la tetame. prin scăderea concentraţiei de calciu în sange. laptele şi smantana. SARURILE MINERALE IN ORGANISM Elementele minerale cele mai importante pentru organism sunt : calciul. necesităţile în aceste elemente pe seama alimentelor de origine animală şi vegetală. fructele oleaginoase. intrand în compoziţia acidului adenozintrifosforic şi fosfocreatinei. etc. în general. Calciul şi fosforul au rol plastic şi funcţional. Carnea şi painea albă sunt sărace în calciu. iodul. peştele.functie de nevoi. legumele. Sursele cele mai bogate de fosfor sunt : branza. plasma sanguina . laptele. smantana. fructele oleaginoase şi leguminoasele uscate. fosforul. Carenţa de calciu şi de fosfor poate surveni ca urmare a unui aport alimentar deficitar (atunci cand se trece de la o alimentaţie exclusiv lactată la un regim cu predominanţă făinos). Rezervele de apa ale corpului se gasec in special in muschi si in piele. sodiul. par ticipă la coagularea sangelui şi activează tripsinogenul. Organismul îşi acoperă în mod obişnuit necesităţile de elemente minerale pe seama celor care se găsesc sub formă de combinaţii organice şi de săruri minerale în alimente. Pe langa acestea. 2 . Calciul reduce permeabilitatea membranelor şi inhibă excitabilitatea neuromusculară. ouăle. Mai sărace în fosfor sunt legumele şi fructele. şi contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic. produsele din cereale. derivatele de cereale şi fructele. plamanii. fluorul. Urmează peştele. ficatul. Cele mai bogate surse în calciu sunt: branza. Carenţa de calciu şi de fosfor duce la rahitism şi la carii dentare. Fosforul participă la procesele energetice din organism.

iar cea de sodiu. Necesităţile de fier ale organismului sunt. Carenţa de fier determină scăderea cantităţii de hemoglobina din sange în a cărei sinteză acesta este necesar. Copiii au nevoie de raţia zilnică de 40 3 . derivatele sale. satisfăcute din alimentele de origine animală (ficat. produsele din cereale. painea albă. Potasiul şi sodiul se găsesc în alimente. Ambele elemente participă sub formă de ioni la menţinerea echilibrului osmotic şi a celui acidobazic. Sodiul reprezintă principala rezervă alcalină a organismului. dar nu şi pe cele de sodiu. iar fructele. fructele. Produsele din cereale şi legumele sunt sărace în sodiu. sub formă de săruri minerale. în special. a citocromilor şi citocromoxidazelor cu funcţie respiratorie. Carenţa de fier poate fi cauzată de o alimentaţie săracă în fier (de pildă. Cele mai bogate surse în sodiu sunt alimentele de origine animală (peşte. subalimentaţie). Laptele. Fierul are. fructe oleaginoase. în cele mai multe cazuri. dar. Sursele cele mai bogate în potasiu sunt : leguminoasele uscate. în general. carne. de unde necesitatea adăugării sării de bucătărie. ciuperci. legumele. se datoreşte tulburărilor de absorbţie la nivelul tubului digestiv. Potasiu condiţionează integritatea sistemelor coloidale citoplasmatice şi astfel capacitatea funcţională a ţesuturilor. în general. fie că acesta este afectat cronic sau secreţia de acid clorhidric din stomac este insuficientă. ouă. spanac. laptele. rol funcţional. lapte şi produse lactate) şi leguminoasele uscate. carne. regim lactofăinos prelungit. paine intermediară). rinichi.Potasiul şi sodiul acţionează contrar calciului şi magneziului. de 4—6g la adulţi (10—15 g clorură de sodiu) şi proporţional mai mică la copii. în alimentele de origine vegetală. ouă) şi vegetală (leguminoase uscate. în special. acestea fiind mai sărace în sodiu. peştele. orezul şi. şi contrar calciului. foarte sărace. Iodul intră în alcătuirea hormonilor tiroidieni. ducand astfel la anemie hipocromă. produsele din lapte şi ouăle. pătrunjel. în special. intrand în compoziţia hemoglobinei. Un regim alimentar echilibrat satisface nevoile de potasiu ale organismului. mărind permeabilitatea membranelor. Raţia zilnică de potasiu necesară organismului este de 2—3 g la adulţi şi 1—2 g la copii. mărind excitabilitatea neuromusculară. carnea. produsele din cereale şi fructele sunt sărace în fier.

1 mg zilnic pentru fiecare kilogram de greutate corporală. IMPORTANTA VITAMINELOR IN ORGANISM Vitaminele ajuta la reglarea metabolismului. Complexul de vitamina B imbunatateste rezistenta organismului la stres. Vitamina A joaca un rol important pentru vedere. ajuta procesul de digestie si este folositor pentru un tonus muscular bun si o piele sanatoasa.8 mg fluor la litru. în regiunile în care apa potabilă conţine peste 0. ficat. în celelalte regiuni. leguminoasele uscate şi nucile. dar si la formarea sistemului osos si tesuturilor. Carenţa de cupru este rară.) şi din sarea de bucătărie adăugată în mancare. cantităţile de fluor din apă şi din alimente nu satisfac necesităţile organismului astfel că apare carenţa de fluor ce favorizează apariţia cariei dentare. folosirea apei potabile care să conţină iod. In 4 . din alimente (peşte. Copiii au nevoie de 0. ficat). lapte etc. ouă. iodul se găseşte în cantităţi prea mici în apa băută şi în alimente. legume. organismul îşi satisface necesităţile în acest element din apă şi din alimente (ceai. peşte. Profilaxia guşei endemice constă în ridicarea nivelului economic al ţării respective. Magneziul este necesar la copii în cantitate de circa 13 mg zilnic pentru fiecare kilogram de greutate corporală. Fl u o r ul intră în alcătuirea smalţului care protejează dinţii. la conversia de grasimi si hidrati de carbon in energie. Sursele cele mai importante sunt alimentele de origine vegetală. conţinand 20 mg iodură de potasiu la 1 kg. mălai. ceaiul. leguminoase uscate. Alimentele mai bogate în cupru sunt : ficatul. astfel că la locuitorii acestor regiuni numite guşogene apare carenţa de iod care duce la guşa endemică. Cuprul este necesar mai ales la hematopoeză. iar sarea de bucătărie ca atare nu poate satisface necesităţile organismului. iar în regiunile endemice utilizarea sării iodate.—100 micrograme pe care o obţin în mod obişnuit din apa băută. în unele regiuni.

Bioflavonoidele au proprietati antioxidante. Vitamina K este importanta pentru coagularea sangelui si pentru metabolismul osos. antialergenice. Supradozajul de vitamine poate produce unele efecte secundare. provocand o senzatie de slabiciune si fragilitate. In aceste conditii este indicat ca inainte de a urma un tratament sa va consultati cu medicul de familie. Vitamina E este considerata cea mai eficienta deoarece mentine membrana organismului intracelular la un nivel optim si previne leziunile tisulare cauzate de oxidare. Vitamina C ajuta la construirea tesuturilor si consolidarea sistemului imunitar. ulcer peptic si eruptii cutanate. 5 . senzatiile de amorteala la nivelul membrelor si ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Dozele mari de niacina pot provoca leziuni hepatice. reduce spasmele musculare. Exista si un risc asociat cu consumul in exces a vitaminei D. Toxicitatea vitaminei B6 poate deteriora nervii senzoriali. crampele. antiinflamatoare.plus. Un aport excesiv de vitamina A poate fi daunator pentru oase si piele. antivirale si anticancerigene. Vitamina D este folositoare pentru masa osoasa.

6 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful