Importanta apei in organism

Apa este cel mai important constituent al organismului uman, o cantitate de pana la patru cincimi din greutatea corpului nostru fiind constituita din apa. Aceasta importanta este pusa in evidenta si de faptul ca un om nu poate supravietui mai mult de cateva zile fara apa, pe cand fara hrana se poate trai mai mult. Apa este solventul principal pentru produsii de digestie, fiind esentiala pentru eliminarea reziduurilor si toxinelor din organism. Desi nu exista o doza foarte exacta recomandata, sase pahare de apa zilnic sunt considerate suficiente pentru o buna sanatate a organismului. Femeile care alapteaza au nevoie crescuta de apa datorita cantitatii eliminate in procesul de lactatie. Rolul apei in organism: Asa cum am mai spus, apa reprezinta un dizolvant pentru multe substante si este mediul in care se desfasoara majoritatea reactiilor chimice care fac parte din procesul de metabolism. Rolul apei in organism este foarte important. In cele mai multe cazuri, pentru ca o reactie (bio)chimica sa poata avea loc, este nevoie ca substantele ce urmeaza sa interactioneze sa fie dizolvate in prealabil i;n apa. In organism au loc numeroase reactii chimice al caror rezultat sunt energia si caldura, reactii ce sustin metabolismul necesar vietii . Aceste reactii necesita un mediu apos ,in caz contrar substantele nu se pot desface in ioni iar reactiile nu pot avea loc. Mai mult decat atat, apa insasi este un electrolit slab , care se disociaza in ioni de hidrogen ( H+ ) si hidroxil ( OH- ). Acessi ioni pot avea rolul de catalizator, accelerand reactiile care in mod normal ar dura mult mai mult decat cateva secunde. O alta proprietate importanta a apei ar fi aceea de a disipa caldura prin evaporare. Aceasta insusire are un rol foarte important in fiziologia termoreglarii . La temperaturi atmosferice ridicate, organismul primeste mult mai multa caldura decat are nevoie. Daca aceasta caldura nu ar fi disipata, organismul ar avea de suferit. Din fericire, corpul uman dispune de serie de mecanisme de eliminare a caldurii. Unul dintre ele se bazeaza pe prezenta apei si presupune schimbarea acesteia din stare lichida in stare gazoasa cu o pierdere de caldura (transpiratie). Astfel, fiecare gram de apa evaporat de pe suprafata pielii la temperatura camerei faciliteaza pierdera a 580 de calorii. Apa ingerata este transportata prin sange in tot organismul si este retinuta in tesuturi in

1

plamanii. par ticipă la coagularea sangelui şi activează tripsinogenul. ouăle. ficatul. 2 . ouăle. laptele. fructele oleaginoase. si alte organe contin o cantitate insemnata de apa care le faciliteaza functionarea: creierul . fluorul. fierul. prin scăderea concentraţiei de calciu în sange. intrand în compoziţia acidului adenozintrifosforic şi fosfocreatinei. prin tulburarea mineralizării oaselor şi a dinţilor. datorită resorbţiei intestinale defectuoase (diarei prelungite.) şi mai ales datorită lipsei de vitamină D. Intră în alcătuirea oaselor şi a dinţilor. Organismul îşi acoperă. Urmează peştele.functie de nevoi. fructele oleaginoase şi leguminoasele uscate. şi la tetame. carnea. Calciul reduce permeabilitatea membranelor şi inhibă excitabilitatea neuromusculară. sodiul. potasiul. Organismul îşi acoperă în mod obişnuit necesităţile de elemente minerale pe seama celor care se găsesc sub formă de combinaţii organice şi de săruri minerale în alimente. Fosforul intră şi în alcătuirea fosfolipidelor şi fosfoprotidelor. sub formă de săruri în apa băută şi pe seama sării adăugate în mancare. Fosforul participă la procesele energetice din organism. Carenţa de calciu şi de fosfor poate surveni ca urmare a unui aport alimentar deficitar (atunci cand se trece de la o alimentaţie exclusiv lactată la un regim cu predominanţă făinos). leguminoasele uscate. SARURILE MINERALE IN ORGANISM Elementele minerale cele mai importante pentru organism sunt : calciul. Carnea şi painea albă sunt sărace în calciu. Sursele cele mai bogate de fosfor sunt : branza. Mai sărace în fosfor sunt legumele şi fructele. legumele. fiind bogate în săruri minerale. regimuri acide de lungă durată care determină precipitarea şi eliminarea calciului din tubul digestiv etc. peştele. magneziul şi cuprul. Calciul şi fosforul au rol plastic şi funcţional. Carenţa de calciu şi de fosfor duce la rahitism şi la carii dentare. şi contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic. fosforul. Cele mai bogate surse în calciu sunt: branza. Sursele cele mai importante de elemente minerale sunt alimentele de origine vegetală. Rezervele de apa ale corpului se gasec in special in muschi si in piele. derivatele de cereale şi fructele. produsele din cereale. iodul. în general. plasma sanguina . laptele şi smantana. necesităţile în aceste elemente pe seama alimentelor de origine animală şi vegetală. etc. smantana. Pe langa acestea.

rinichi. foarte sărace. Fierul are. fructele. Produsele din cereale şi legumele sunt sărace în sodiu. mărind excitabilitatea neuromusculară. Sodiul reprezintă principala rezervă alcalină a organismului. mărind permeabilitatea membranelor. ouă) şi vegetală (leguminoase uscate. Iodul intră în alcătuirea hormonilor tiroidieni. în general. lapte şi produse lactate) şi leguminoasele uscate. Raţia zilnică de potasiu necesară organismului este de 2—3 g la adulţi şi 1—2 g la copii. şi contrar calciului. subalimentaţie). Ambele elemente participă sub formă de ioni la menţinerea echilibrului osmotic şi a celui acidobazic. legumele. în cele mai multe cazuri. se datoreşte tulburărilor de absorbţie la nivelul tubului digestiv. carne.Potasiul şi sodiul acţionează contrar calciului şi magneziului. Un regim alimentar echilibrat satisface nevoile de potasiu ale organismului. regim lactofăinos prelungit. Potasiu condiţionează integritatea sistemelor coloidale citoplasmatice şi astfel capacitatea funcţională a ţesuturilor. paine intermediară). orezul şi. Carenţa de fier determină scăderea cantităţii de hemoglobina din sange în a cărei sinteză acesta este necesar. produsele din cereale. sub formă de săruri minerale. Laptele. painea albă. carne. spanac. în general. de unde necesitatea adăugării sării de bucătărie. Copiii au nevoie de raţia zilnică de 40 3 . peştele. iar fructele. a citocromilor şi citocromoxidazelor cu funcţie respiratorie. satisfăcute din alimentele de origine animală (ficat. ciuperci. în special. Necesităţile de fier ale organismului sunt. dar. dar nu şi pe cele de sodiu. fie că acesta este afectat cronic sau secreţia de acid clorhidric din stomac este insuficientă. fructe oleaginoase. în special. carnea. Sursele cele mai bogate în potasiu sunt : leguminoasele uscate. în alimentele de origine vegetală. produsele din lapte şi ouăle. produsele din cereale şi fructele sunt sărace în fier. intrand în compoziţia hemoglobinei. derivatele sale. acestea fiind mai sărace în sodiu. Potasiul şi sodiul se găsesc în alimente. Cele mai bogate surse în sodiu sunt alimentele de origine animală (peşte. ouă. iar cea de sodiu. Carenţa de fier poate fi cauzată de o alimentaţie săracă în fier (de pildă. laptele. pătrunjel. ducand astfel la anemie hipocromă. de 4—6g la adulţi (10—15 g clorură de sodiu) şi proporţional mai mică la copii. în special. rol funcţional.

în regiunile în care apa potabilă conţine peste 0. In 4 . în unele regiuni. iar sarea de bucătărie ca atare nu poate satisface necesităţile organismului. dar si la formarea sistemului osos si tesuturilor. ouă. lapte etc. Alimentele mai bogate în cupru sunt : ficatul. ficat. din alimente (peşte. Complexul de vitamina B imbunatateste rezistenta organismului la stres. iodul se găseşte în cantităţi prea mici în apa băută şi în alimente. leguminoase uscate. organismul îşi satisface necesităţile în acest element din apă şi din alimente (ceai. Sursele cele mai importante sunt alimentele de origine vegetală. cantităţile de fluor din apă şi din alimente nu satisfac necesităţile organismului astfel că apare carenţa de fluor ce favorizează apariţia cariei dentare. legume. conţinand 20 mg iodură de potasiu la 1 kg. leguminoasele uscate şi nucile. Cuprul este necesar mai ales la hematopoeză. ficat). Vitamina A joaca un rol important pentru vedere. folosirea apei potabile care să conţină iod.—100 micrograme pe care o obţin în mod obişnuit din apa băută. Profilaxia guşei endemice constă în ridicarea nivelului economic al ţării respective. ajuta procesul de digestie si este folositor pentru un tonus muscular bun si o piele sanatoasa. IMPORTANTA VITAMINELOR IN ORGANISM Vitaminele ajuta la reglarea metabolismului.) şi din sarea de bucătărie adăugată în mancare.1 mg zilnic pentru fiecare kilogram de greutate corporală. la conversia de grasimi si hidrati de carbon in energie.8 mg fluor la litru. Fl u o r ul intră în alcătuirea smalţului care protejează dinţii. ceaiul. peşte. mălai. iar în regiunile endemice utilizarea sării iodate. Carenţa de cupru este rară. Magneziul este necesar la copii în cantitate de circa 13 mg zilnic pentru fiecare kilogram de greutate corporală. astfel că la locuitorii acestor regiuni numite guşogene apare carenţa de iod care duce la guşa endemică. în celelalte regiuni. Copiii au nevoie de 0.

reduce spasmele musculare. ulcer peptic si eruptii cutanate. Exista si un risc asociat cu consumul in exces a vitaminei D. Supradozajul de vitamine poate produce unele efecte secundare. Vitamina C ajuta la construirea tesuturilor si consolidarea sistemului imunitar. Vitamina E este considerata cea mai eficienta deoarece mentine membrana organismului intracelular la un nivel optim si previne leziunile tisulare cauzate de oxidare. antivirale si anticancerigene. Vitamina D este folositoare pentru masa osoasa. Un aport excesiv de vitamina A poate fi daunator pentru oase si piele.plus. In aceste conditii este indicat ca inainte de a urma un tratament sa va consultati cu medicul de familie. Toxicitatea vitaminei B6 poate deteriora nervii senzoriali. Dozele mari de niacina pot provoca leziuni hepatice. provocand o senzatie de slabiciune si fragilitate. Bioflavonoidele au proprietati antioxidante. crampele. 5 . Vitamina K este importanta pentru coagularea sangelui si pentru metabolismul osos. antialergenice. antiinflamatoare. senzatiile de amorteala la nivelul membrelor si ajuta la reglarea tensiunii arteriale.

6 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful