1

CAPITOLUL II

CERINTE ESENTIALE PRIVIND PROTECTIA IMPOTRIVA
VIBRATIILOR SI A MISCARILOR SEISMICE





2.1. Cerinte normative de calitate si siguranta in functiune a echipamentelor vitale inglobate

Nivelul de performanta al sistemului echipament - cladire se defineste [##1] ca fiind ansamblul tuturor
caracteristicilor si parametrilor care duc la indeplinirea urmatoarelor cerinte:
asigurarea functionalitatii normale a echipamentului la parametrii stabiliti in timpul si
dupa actiunea dinamica aleatoare
asigurarea integritatii fizice a componentelor sensibile, cat si pe ansamblul
echipamentului tinandu-se cont de nivelul solicitarilor definite prin marimi cinematice
(deplasare, viteza, acceleratie) sau marimi dinamice (forte, tensiuni, presiuni)
specifice actiunilor aleatoare
asigurarea exigentelor de calitate impuse constructiilor astfel incat prezenta activa a
echipamentului sa nu pericliteze rezistenta si stabilitatea cladirii, sa nu afecteze
siguranta in exploatare, la foc si sa nu genereze disconfort in cladire prin zgomot si
vibratii

In proiectarea antiseismica si de protectie la vibratii a constructiilor se urmareste sa se realizeze unele
dispozitive mecanice care au rolul de disipatori de energie sau izolatori ce pot influenta favorabil
raspunsul dinamic al echipamentelor supuse actiunilor aleatoare.

In calculele ingineresti trebuie sa se tina seama de raspunsul dinamic al echipamentului la excitatia
cladirii ca urmare a actiunilor dinamice aleatoare induse de mediul ambiant - cutremure de pamant,
trafic rutier, socuri si vibratii tehnologice.

Din punct de vedere al capacitatii de rezistenta si stabilitate, echipamentele vitale din dotarea
constructiilor trebuie sa reziste, corespunzator unui nivel de siguranta, conform reglementarilor tehnice
in vigoare, la o incarcare limita aferenta celor mai defavoraile combinatii de incarcari (de ex. incarcari
seismice care actioneaza in centrul de greutate al fiecarui element), pentru a evita pierderea stabilitatii
sau distrugerea elementelor componente si alegaturilor acestora cu structura de rezistenta. De
asemenea, echipamentul pe ansamblu, partile componente si elementele de legatura la structura
cladirii trebuie astfel concepute incat sa nu duca la diminuarea capacitatii de rezistenta si stabilitate a
elementelor componente ale cladirii.

Din punct de vedere al rezistentei la socuri, echipamentele trebuie sa reziste, fara deteriorari, in timpul
exploatarii, la socuri si vibratii provenite din trafic si procese tehnologice.

Conceptul de protectie la actiuni dinamice aleatoare are la baza limitarea degradarilor, a avariilor,
precum si evitarea prabusirilor elementelor structurale, ale celor nestructurale, ale echipamentelor si
instalatiilor in vederea atingerii urmatoarelor deziderate:
evitarea pierderilor de vieti omenesti sau a ranirii oamenilor;
evitarea intreruperii activitatilor si a serviciilor esentiale pentru mentinerea continuitatii vietii
sociale si economice in timpul cutremurului si imediat dupa cutremur;
evitarea distrugerii sau a degradarii unor bunuri culturale si artistice de mare valoare;
evitarea degajarii unor substante periculoase (toxice, explozive, etc.);
limitarea pagubelor materiale.

Proiectarea constructiilor cu dotari importante de echipamente trebuie sa tina seama si de
comportarea dinamica a sistemului structura - echipament, astfel incat sa poata fi asigurate cerintele
2
esentiale si cele functionale din Legea nr. 10/1995 si Directiva Europeana 89/106 privind calitatea in
constructii [##8].

Toate instalatiile si echipamentele sunt incadrate in categorii de severitate dinamica, prezentate in
tabelul 2.1, diferentiate pe baza exigentelor de functionare si comportare in timpul si dupa producerea
actiunii aleatoare. Pentru echipamentele din clasele I si II se impune ramanerea lor in stare de
functionare in timpul si dupa producerea actiunii dinamice aleatoare, in conditiile neafectarii si
mentinerii vietii in interiorul si in vecinatatea cladirilor in care ele sunt amplasate. Pentru instalatiile si
echipamentele din clasa I cu rol "fundamental" este necesara functionarea obiectivelor pentru
mentinerea vietii si a acelora care asigura direct functionalitatea altor echipamente si instalatii; in
aceasta categorie se incadreaza: sistemele medicale, sistemele de furnizare a energiei in caz de
urgenta, sistemele de iluminat, sistemele impotriva incendiilor, sistemele de comunicatii, sistemele
vitale de transport interior (ascensoare, scari rulante).

Tabelul 2.1. Categorii de severitate dinamica
Clasa de
severitate
dinamica
Rolul echipamentului in cadrul
sistemului
Criterii de performanta
I
"Fundamental" -
caracterizeaza functiunea echipamentelor
si/sau a unor echipamente a caror iesire
din functiune poate afecta direct protectia
cladirii si a mediului la incendiu, emanatii
de substante toxice cu efect biochimic
si/sau letal
# Integritate fizica totala
# Capacitatea functionala normala si
totala
# Lipsa riscului de incendiu, protectia
vietii si a sanatatii ocupantilor
II
"Esential" -
caracterizeaza capacitatea minima a
echipamentului de a mentine in functiune
alte echipamente de importanta
semnificativa pentru cladire si ocupanti
# Asigurarea integritatii fizice limitate
pentru mentinerea in functiune a
echipamentelor vitale
# Diminuarea riscurilor la incendiu,
protectia vietii si a sanatatii ocupantilor
III
"Selectiv" -
caracterizeaza echipamentele care
asigura functiile minime de siguranta la
foc, igiena si sanatate
# Integritate fizica
# Capacitate de adaptare si initializare
a functionarii in conditii precizate
# Viteza de reactie
IV
"Critic functional" -
caracterizeaza echipamentele care trebuie
sa asigure minimum de functii ale unei
cladiri (energie, apa, transport interior)
# Integritate fizica
# Functionare la limita starii ultime de
serviciu pentru cladire
# Capacitate marita a reparatii si
adaptari rapide in caz de avarie


In continuare sunt prezentate succint exigentele functionale cu privire la gradul de severitate dinamica,
pentru asigurarea capacitatii echipamentelor de a fi utilizate si de a functiona in urmatoarele conditii
de exploatare:


socuri mecanice - echipamentul trebuie sa reziste la sarcini in ambele sensuri pe directiile
celor trei axe.
Tabelul 2.1. Gradul de severiate in conditii de socuri mecanice
Grad de severitate 1 2
Impulsul socului semi-sinusoidal semi-sinusoidal
Nivel [m/s
2
] 500 1000
Nivel [g] 50 100
Durata [ms] 11 6
Numarul socurilor pe fiecare axa 3 3
Numarul de sensuri 6 6


3

vibratii sinusoidale - echipamentul trebuie sa reziste la un nivel de vibratii pe o durata
suficient de mare pentru verificarea diferitelor functiuni specifice; acesta trebuie incercat
succesiv dupa cele trei axe perpendiculare intre ele; echipamentul este montat pe un suport
rigid cu ajutorul dispozitivelor sale folosite in mod normal la fixare.

Tabelul 2.2. Gradul de severiate in conditii de vibratii sinusoidale
Grad de severitate 1 2 3 4
Gama de frecvente [Hz] 10 ... 55 10 ... 55 10 ... 150 10 ... 150
Nivel [m/s
2
] 0,981 9,81 0,981 9,81
Nivel [g] 0,1 1 0,1 1
Numarul de axe 3 3 3 3
Numarul ciclurilor de
baleiaj pe axa
Un singur ciclu de baleiaj in fiecare mod de functionare,
dupa cum se indica in standardele specifice sistemelor de
alarma si/sau componentelor particulare


vibratii aleatoare - echipamentul se supune la un anumit nivel de vibratii pe o durata suficient
de mare pentru a verifica diversele functiuni ale echipamentului; acesta trebuie sa fie incercat
succesiv dupa cele trei axe perpendiculare intre ele; echipamentul este montat pe un suport
rigid cu ajutorul dispozitivelor sale folosite in mod normal la fixare; parametrii vibratiilor
aleatoare trebuie definiti si utilizati corespunzator prevederilor din normativele in vigoare [##1,
##2, ##6, ##15, ##16].

Tabelul 2.3. Gradul de severiate in conditii de vibratii aleatoare
Grad de severitate 1 2
Gama de frecvente [Hz] 10 ... 150 10 ... 150
Acceleratia totala efectiva [m/s
2
] 1,6 1,6
Acceleratia totala efectiva [g] 0,16 1,6
Densitatea spectrala de acceleratie (DSA),
de la 10Hz pana la 20Hz [m
2
/s
3
]
0,048 4,8
Densitatea spectrala de acceleratie (DSA),
de la 10Hz pana la 20Hz [g
2
/Hz]
0,0005 0,05
Densitatea spectrala de acceleratie (DSA),
de la 20Hz pana la 150Hz [dB/octava]
-3 -3
Numarul de axe 3 3
Durata pe axa
Minimum 2 min. in fiecare mod de functionare,
dupa cum se indica in standardele specifice
pentru sistemele de alarma si/sau
componentele particulare
B [Hz] 53 0,53


vibratii (sinusoidale) de lunga durata - incercarea consta in supunerea echipamentuluila un
nivel de vibratie specificat, fie prin baleierea unei game de frecvente, fie prin vibrare la
frecvente de rezonanta; echipamentul trebuie sa fie incercat succesiv dupa cele trei axe
perpendiculare intre ele; el se va monta pe un suport rigid cu ajutorul dispozitivelor sale
folosite in mod normal la fixare.

Tabelul 2.4. Gradul de severiate in conditii de vibratii (sinusoidale) de lunga durata
Grad de severitate 1 2
Gama de frecvente [Hz] 10 ... 150 10 ... 150
Acceleratia [m/s
2
] 1,962 29,43
Acceleratia [g] 0,2 3
Numarul de axe 3 3
Numarul ciclurilor de baleiaj pe axa - 20
Durata vibratiei la fiecare rezonanta [h] 2 -
B [Hz] - -


4

vibratii aleatoare de lunga durata - echipamentul se supune la un anumit nivel de vibratii de-
a lungul unui interval de timp precizat; acesta trebuie sa fie incercat succesiv dupa cele trei
axe perpendiculare intre ele; echipamentul este montat pe un suport rigid cu ajutorul
dispozitivelor sale folosite in mod normal la fixare.

Tabelul 2.5. Gradul de severiate in conditii de vibratii aleatoare de lunga durata
Grad de severitate 1 2
Gama de frecvente [Hz] 10 ... 150 10 ... 150
Acceleratia totala efectiva [m/s
2
] 3,2 49
Acceleratia totala efectiva [g] 0,32 5
Densitatea spectrala de acceleratie (DSA),
de la 10Hz pana la 20Hz [m
2
/s
3
]
0,19 48
Densitatea spectrala de acceleratie (DSA),
de la 10Hz pana la 20Hz [g
2
/Hz]
0,002 0,5
Densitatea spectrala de acceleratie (DSA),
de la 20Hz pana la 150Hz [dB/octava]
-3 -3
Numarul de axe 3 3
Durata pe axa
Minimum 3 min. in fiecare mod de functionare,
dupa cum se indica in standardele specifice
pentru sistemele de alarma si/sau
componentele particulare
B [Hz] 53,89 50,02



2.2. Consideratii generale asupra surselor perturbatoare - vibratii si unde de tip seismic

Izolarea anivibratorie a masinilor, instalatiilor si echipamentelor tehnologice are drept scop reducerea
la minimum a efectelor vibratiilor asupra mediului inconjurator.

Echipamentele supuse izolarii antivibratorii se reazema, uneori, pe fundatii, alteori direct pe pardoseli
sau pe plansee.

Studiul izolarii antivibratorii are rolul de a arata prin ce masuri constructive se poate atinge scopul
urmarit, de a stabili parametrii prin care se poate masura eficienta izolarii, de a evita solutii gresite si
de a indruma proiectantul spre metodele cele mai economice in rezolvarea problemei.

Vibratiile produse de echipamentele tehnologice inglobate in constructii pot avea cauze destul de
variate, unele inerente procesului tehnologic sau principiului de functionare al masinii, altele datorate
unor inexactitati de executie, defecte, uzuri.

Pocesul tehnologic este cauza vibratiilor provocate de echipamente tehnologice, ca: ciocane de forja,
concasoare, elevatoare cu cupe, site vibratoare, masini pulsatoare pentru incercari la oboseala. In
astfel de cazuri nu se poate actiona asupra sursei vibratiei si se construieste o fundatie care sa
realizeze o izolare activa pentru protejarea instalatiilor si a cladirilor invecinate.

Principiul de functionare al masinilor cu miscare aternativa - motoare, compresoare si pompe cu piston
- constituie cauza fortelor periodice care produc vibratii. In anumite cazuri, aceste forte periodice pot fi
anulate prin echilibrarea maselor, realizata prin constructia masinii. Alta solutie de micsorare a fortelor
periodice o constituie utilizarea aliajelor usoare la constructia pistoanelor si a bielelor. Fortele
neechilibrate produc vibratia masinii; efectul lor se diminueaza prin izolarea antivibratorie.

Inexactitatile de executie constituie cauzele vibratiilor si la echipamentele tehnologice cu miscare
circulara uniforma: urbine, motoare si generatoare electrice, polizoare, etc.

Prima cale de combatere a vibratiilor, cea mai eficace, consta in proiectarea si constructia cat mai
reusita a echipamentului tehnologic. Ceea ce nu s-a reusit la constructia lui, se continua prin
proiectarea corespunzatoare a solutiei generale de izolare antivibratorie.

5
2.3. Evaluarea efectelor vibratiilor asupra omului si a mediului

2.3.1. Marimi prin care se caracterizeaza efectele vibratiilor
Pentru caracterizarea efectelor vibratiilor asupra omului si a mediului se utilizeaza marimile cinematice
uzuale - deplasarea, viteza si acceleratia - in formulare temporala (evolutia in timp a acestor marimi)
sau in formulare frecventiala (evidentierea componentelor spectrului de frecventa asociat acestor
marimi) [B64, B65, ##1].

Pentru miscari de tip armonic este suficienta cunoasterea uneia din amplitudini - pentru deplasare x
o
,
viteza ( x
o
) sau acceleratie (
2
x
o
) - si a frecventei f. Din nefericire, miscarile cu caracter armonic sunt
foarte rar intalnite in tehnica. Pentru celelalte tipuri de miscari oscilatorii, periodice sau neperiodice, nu
mai este valabila situatia simpla enuntata anterior. Din acest motiv, pentru caracterizarea efectelor
vibratiilor asupra omului si a mediului, in practica, se utilizeaza o serie de marimi suplimentare, care, in
functie de situatia analizata concret, pot fi considerate drept criterii de apreciere a efectelor vibratiilor
[B65].

Viteza eficace este definita prin relatia

=
T
ef
dt t v
T
v
0
2
) (
1
(2.1)

in care T este perioada (daca miscarea este periodica) sau un interval de timp ales astfel incat sa
cuprinda fenomenul ce trebuie caracterizat. La miscarea armonica viteza eficace este

2
o
ef
v
v = (2.2)

unde v
o
este amplitudinea vitezei.

Intensitatea vibratiei, dupa Zeller, este data de relatia

3 4
2
16 f x
f
a
Z
o
o
= = , [cm
2
/s
3
] (2.3)

in care a
o
este amplitudinea acceleatiei, f este frecventa, iar x
o
este amplitudinea deplasarii.
Intensitatea vibratiei se masoara si in vibrar

s
Z
Z
S lg 10 = , [vibrar] (2.4)

unde Z este intensitatea evaluata conform relatiei (2.3), iar Z
s
este o valoare de referinta.
Pentru Z
s
= 0,1 cm
2
/s
3
, rezulta

) 10 lg( 10 Z S = (2.5)

Pentru definirea gradului de percepere a vibratiei de catre om, este necesara definirea nivelului

1
lg 10
Z
Z
P =

cu Z
1
= 0,5 cm
2
/s
3
, deci

) 2 lg( 10 Z P = , [Pal] (2.6)

6

2.3.2. Efectele vibratiilor asupra omului

Exista diverse modalitati de evaluare a efectelor vibratiilor asupra omului, in functie de frecventa si de
ua dintre marimile cinematice de baza. Dieckmann a introdus un coeficient de percepere K, care se
determina cu una din relatiile [B65]

( )
2
1
o
ef
f f
a K
+
=



( )
2
1
o
ef
f f
f
v K
+
=



( )
2
2
1
o
ef
f f
f
x K
+
=

(2.7)

in care a
ef
este acceleratia eficace, in m/s
2
, v
ef
este viteza eficace, in mm/s, x
ef
este deplasarea
eficace, in mm, f este frecventa vibratiei in Hz. Pentru urmatoarele valori ale celor patru constante din
relatiile (2.7) : f
o
= 10 Hz, = 18,0 s
2
/m, = 0,112 s
2
/mm si = 0,71 s
2
/mm, in tabelul 2.6 sunt
prezentate treptele si modurile de percepere a vibratiei, in functie de valorile lui K, [B65].


Tabelul 2.6. Treptele si modurile de percepere a vibratiei
Coeficientul de percepere
K
Treapta Modul de percepere
< 0,1 A
0,1 ... 0,25 B
imperceptibil
pragul perceperii
abia perceptibil
0,25 ... 0,63 C perceptibil
0,63 ... 1,6 D bine perceptibil
1,6 ... 4,0 E puternic perceptibil
4,0 ... 10,00 F foarte puternic perceptibil
10 ... 25 G foarte puternic perceptibil
25 ... 63 H foarte puternic perceptibil
> 63 I foarte puternic perceptibil



2.3.3. Efectele vibratiilor asupra masinilor si instalatiilor

Pentru masini si instalatii exista numeroase recomandari, standarde si norme, privitoare la limitele
admisibile ale vibratiilor. In general, vibratiile admisibile la masini sunt superioare nivelului mediu de
percepere a omului. Pentru exemplificare, in tabelul 2.7 sunt prezentate limitele superioare ale
valorilor admisibile ale amplitudinilor vibratiilor, la masini cu miscare circulara uniforma [B65].


Tabelul 2.7. Limitele superioare ale valorilor admisibile ale amplitudinilor vibratiilor,
la masini cu miscare circulara uniforma
amplitudinea vibratiilor [mm], corespunzatoare la turatia [rot/min]
tipul vibratiilor
< 500 500 750 1000 1500 3000 5000 10000
verticale 0,15 0,12 0,09 0,075 0,06 0,03 0,015 0,005
orizontale 0,20 0,16 0,13 0,11 0,09 0,05 0,02 0,0075



7
2.3.4. Efectul vibratiilor asupra cladirilor

In figurile 2.1 si 2.2 sunt prezentate doua diagrame referitoare la securitatea cladirilor supuse la socuri
si vibratii. Prima diagrama se refera la cladirile cu 1 b h , iar a doua la cele cu 2 b h , unde h este
inaltimea si b este latimea cladirii.


Figura 2.1. Limitele de securitate pentru cladiri cu 1 b h

8

Figura 2.2 - Limitele de securitate pentru cladiri cu 2 b h


Liniile A...D corespund urmatoarelor limite:
A - prag de sensibilitate a constructiei la vibratii, sub care nu exista pericol pentru cladire
B - prag de rigiditate al constructiei, sub care nu apar deteriorari importante
C - limita de rupere a unor elemente individuale ale constructiei, deasupra careia exista
riscul unor deteriorari serioase
D - limita de stabilitate a constructiilor, peste care cladirile sunt distruse

Interpretarea zonelor delimitate pe diagrame este urmatoarea:
I - trepidatiile nu influenteaza constructiile
9
II - trepidatiile se resimt, dar sunt inofensive; securitatea constructiei nu este in pericol.
Repetarea de un numar mare de ori a acestor trepidatii implica accelerarea
fenomenului de imbaaranire a constructiilor
III - trepidatile dauneaza constructiei, initiind fisuri si deteriorari locale
IV - trepidatiile sunt deosebit de periculoase pentru constructie si duc la fisuri multiple,
distrugerea peretilor si a elementelor de constructie
V - trepidatiile produc distrugerea totala sau partiala a constructiei

Din punct de vedere a materialului si a tipului de constructie, pe diagrame s-au utilizat urmatoarele
notatii:
limitele A ... D sunt pentru fundatii din beton armat, pereti din caramida plina, plansee din dale
de beton, pereti cu goluri putine, asezate regulat
limitele A' ... D' sunt pentru fundatii din bolovani sau caramida, pereti din caramida de calitate
inferioara, executie neingrijita, planseu din grinzi, pereti cu goluri multiple

In functie de tipul de sol si tipul fundatiei, valorile limita se vor alege astfel:
limitele A ... D pentru sol elastic (nisip, argila) si fundatie continua
limitele A' ... D' pentru sol rigid sau semirigid si fundatii discontinui

Pentru cladirile noi, intacte, se vor utiliza limitele A ... D, iar pentru cele vechi, fisurate, se vor utiliza
limitele A' ... D'.

In functie de tipul vibratiilor aplicate, se disting urmatoarele cazuri:
pentru vibratii si socuri sporadice, vibratii regulate (armonice sau aproape armonice), vibratii
puternice la intervale mari A ... D
pentru vibratii neregulate, socuri permanente, vibratii cu banda larga de frecventa A' ... D'


In tabelul 2.8 sunt prezentate cateva indicatii referitoare la amplitudinea limita pentru vibratiile in
diverse incaperi industriale sau civile.

Tabelul 2.8. Amplitudinea limita pentru vibratiile in diverse incaperi industriale sau civile
Destinatia incaperii
Amplitudinea admisibila a deplasarii
[m]
Laboratoare cu aparate de precizie 10 ... 30
Ateliere cu masini de precizie 20 ... 40
Centrale electrice cu turbine cu aburi 20
Turnatorii 30 ... 50
Birouri si locuinte 50 ... 70

Conform standardului DIN 4150-3 [#11, ##17], in tabelul 2.9 sunt prezentate valorile limita ale vitezei
semnalului perturbator, impreuna cu efectele corespunzatoare asupra constructiilor.

Tabelul 2.9. Efectele vibratiilor asupra constructiilor
Valori limita ale vitezei
[dB] [mm/s]
Caracterizarea efectului vibratiilor
asupra constructiilor
157 70 vibratii periculoase
153 45 fisurarea zidariei
144 15 nivelul limita la plansee
140 10 aparitia fisurilor in tencuiala
134 5 nivel limita pentru fundatii si pereti
130 3 nivel minim de aparitie a fisurilor


In ceea ce priveste influenta si nivelurile limita ale vibratiilor referitoare la confortul in constructii,
prevederile standardului DIN 2057 [#11, ##18] sunt date in tabelul 2.10.
10
Tabelul 2.10. Valorile limita si nivelul de confort in constructii
Valori limita ale vitezei
[dB] [mm/s]
Caracteristica de confort
100 0,1 nivelul minim de percepere a vibratiilor
> 112 > 0,4 vibratii acceptabile
> 124 > 1,5 vibratii puternice
> 136 > 6 vibratii foarte puternice



2.4. Concepte de baza ale izolarii antivibratorii si antiseismice

In acest moment sunt cunoscute si utilizate pe scara larga doua procedee de izolare si protectie
antivibratorie si antiseismica
izolarea bazei prin introducerea unor elemente elastice si disipative intre structura si fundatie
astfel incat componentele miscarii de tip vibratie sau unda seismica sa fie transmise intr-o cat
mai redusa masura de la fundatie la structura izolata - procedeu utilizat in general la structuri
caracterizate printr-o rigiditate sporita (structuri monobloc, constructii rigide) sau la structuri
compacte, ce nu permit modificari/adaugiri de elemente structurale;
modificarea caracteristicilor dinamice ale structurii izolate la actiunea factorilor dinamici
perturbatori de tip vibratie sau unda seismica, prin montarea unor elemente structurale
elastice si disipative suplimentare - procedeu utilizat in special pentru structuri elastice si
pentru cele care permit montarea unor elemente structurale suplimentare.

In ceea ce priveste procedeul de izolare a bazei, sunt utilizate urmatoarele tipuri de implementari
utilizarea sistemelor pendulare cu frecare
utilizarea elementelor elastice de rezemare
utilizarea de elemente sau sisteme disipative
utilizarea unor elemente/dispozitive/sisteme compuse, elastice si disipative

Primul tip de implementare a procedeului de izolare a bazei impotriva vibratiilor sau a undelor de tip
seismic este cel bazat pe utilizarea unor sisteme de glisare pe directie orizontala. Aceste sisteme sunt
deasemenea cunoscute sub numele de "sisteme pendulare cu frecare" - "friction - pendulum systems"
si sunt constituite dintr-o interfata speciala care sa asigure glisarea celor doua elemente componente
intre ele, materialul utilizat fiind otelul. Aceste tipuri de sisteme pasive de izolare sunt utilizate la o
serie de proiecte noi sau la reabilitari ale unor constructii existente, in SUA si in Republica Africa de
Sud (in acest ultim caz, la constructia unei centrale nucleare).

Montarea unui element elastic suplimentar ofera structurii izolate o valoare foarte scazuta a frecventei
fundamentale, comparativ cu situatia in care structura este montata rigid pe fundatie si, de asemenea,
comparativ cu domeniul de frecvente specific miscarii terenului (fundatiei). Primul mod dinamic al
structurii izolate implica deformatii numai in sistemul de izolare, structura avand o comportare
specifica unui corp rigid. Modurile dinamice superioare nu participa la miscare, astfel incat daca exista
un aport superior de energie pe aceste frecvente inalte, aceasta energie nu se transmite structurii
izolate.

Sistemul elastic de izolare a bazei nu absoarbe energia miscarii perturbatoare, dar o disperseaza prin
dinamica acestuia. Acest tip de izolare functioneaza corespunzator atunci cand sistemul este liniar si
fara amortizare. Se considera insa (ca rezultat al testelor si observatiilor experimentale [A1, I1, J2,
W1]) ca o anumita valoare a amortizarii este benefica in scopul de a atenua anumite rezonante ce pot
sa apara in timpul functionarii.

Procedeul modificarii caracteristicilor dinamice ale structurii "beneficiaza" de urmatoarele tipuri de
implementari:
utilizarea elementelor elastice de rezemare
utilizarea de elemente sau sisteme disipative
utilizarea unor elemente/dispozitive/sisteme compuse, elastice si disipative
11
Se observa ca acestea sunt identice cu cele ale procedeului de izolare a bazei, exclusiv sistemele
glisante.

Sistemele considerate si analizate in cadrul acestei lucrari se incadreaza in categoria celor
destinate izolarii bazei prin utilizarea unor elemente avand o caracteristica proponderent
elastica (se va demonstra experimental nivelul neglijabil al disiparii energetice).


2.5. Principiul izolarii bazei

2.5.1. Prezentarea generala a principiului izolarii bazei

In figura 2.3 este prezentata schematic principiului de izolare a bazei unei structuri impotriva efectelor
vibratiilor sau a undelor de tip seismic.


Figura 2.3 - Principiul izolarii bazei

Din figura 2.4 rezulta modul de comportare al unei structuri la actiunea unei perturbatii exterioare de
tip vibratie sau unda de tip seismic.


Figura 2.4 - Comportarea structurilor la actiunea vibratiilor si a undelor seismice


2.5.2. Teoria izolarii bazei

Modelul cel mai simplu al unui sistem cu comportare liniar static` este reprezentat printr-un oscilator
cu un singur grad de libertate (fig.2.5) [B10, B11, B12].

Ac\iunea seismic` (perturbatoare) asupra masei m se realizeaz` prin deplasarea bazei
oscilatorului o dat` cu terenul [n timpul producerii cutremurului. De regul`, baza este funda\ia unei
cl`diri de care se afl` legat` structura elastic` de rezisten\` a acesteia. {n figura 2.5 au fost
reprezentate dou` sisteme de referin\` ]i anume: sistemul iner\ial O
1
x
1
y
1
considerat fix ]i sistemul
mobil Oxy legat solidar de baz` (funda\ie).


12
x(t)
k, b
m
u(t)
teren
y
1
x
1
O
1

Figura 2.5 - Model cu un grad de libertate pentru studiul izolarii bazei

La momentul t = 0 cele dou` sisteme de referin\` coincid, [ntreg ansamblul baz` - mas` al
oscilatorului fiind [n repaus (fig.2.5). Ac\iunea seismului materializat` prin deplasarea bazei cu u(t) [ntr-
o mi]care de transla\ie, face ca masa m s` aib` o deplasare relativ` x(t) ceea ce face ca s` intre [n
ac\iune ]i for\ele elastice kx ]i cele disipative v@scoase x b . Studiul mi]c`rii masei m se poate realiza
fie [n coordonata relativ` x(t), fie [n coordonata absolut` x
1
(t), \in@nd seama de faptul c`

( ) ( ) ( ).
1
t u t x t x + = (2.8)

{n raport cu sistemul de referin\` absolut se pot exprima energia cinetic` E, energia poten\ial` de
deforma\ie V ]i func\ia disipativ` D, sub forma

( ) ( ) ( )
2 2 2
2
1
;
2
1
;
2
1
u x b D u x k V u x m E + = + = + = . (2.9)

Studiul mi]c`rii masei m se poate realiza fie [n coordonata (deplasarea) relativ` x = x(t), fie [n
coordonata (deplasarea) absolut` x
1
= x
1
(t), folosind ecua\iile lui Lagrange de spe\a a doua:

- formularea [n deplasare relativ` este

x
D
x
V
x
E
x
E
t

\
|

d
d
(2.10)

- formularea [n deplasare absolut` este

,
1 1 1 1
x
D
x
V
x
E
x
E
t

|
|

\
|

d
d
(2.11)

unde func\iile E, V ]i D vor fi exprimate numai [n raport cu x
1
]i x,
1
x ]i x astfel:

( )
( )
2
1
2
2
1
2
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
u x b x b D
u x k kx V
x m E

= =
= =
=
(2.12)

Introduc@nd func\iile E, V ]i D din rela\iile (2.9) [n (2.10) ob\inem

( ) , x b kx u x m = + sau , u m kx x b x m = + + (2.13)
13

ceea ce sugereaz` c` deplasarea relativ` x = x(t) a unei structuri de mas` m modelat` ca [n figura 2.5
poate fi ob\inut` prin fixarea bazei ]i ac\ionarea structurii cu o for\` orizontal` de iner\ie u m .

Se men\ioneaz` c` ecua\ia de mi]care (2.13), formulat` [n coordonata instantanee x = x(t) a
deplas`rii relative, nu con\ine for\a elastic` ku ]i nici for\a v@scoas` u b , deoarece acestea sunt nule
[n raport cu mi]carea de transport a bazei. For\a elastic` ca ]i cea v@scoas` se nasc numai atunci
c@nd exist` deplasare relativ`, adic` pentru x 0 ]i 0 x .

Dac` adopt`m drept coordonat` deplasarea absolut` x
1
= x
1
(t), atunci ecua\ia de mi]care a masei [n
raport cu sistemul de referin\` iner\ial Ox
1
y
1
se ob\ine din (2.11) unde se introduc func\iile din (2.12).
Astfel, avem

( ) ( ),
1 1 1
u x b u x k x m = sau ,
1 1 1
u b ku kx x b x m + = + + (2.14)

ceea ce sugereaz` faptul c` dac` mi]carea de transport a bazei se anuleaz` (repaus), adic` pentru u
= 0, 0 = u , atunci deplasarea absolut` este evident nul`.

Analiza dinamic` a r`spunsului instantaneu al structurii se face prin determinarea deplas`rii relative
instantanee masei m, a vitezei ]i a accelera\iei relative [n m`rimi instantanee, adic` prin aflarea
func\iilor x = x(t), ) (t x x = ]i ( ) t x x = . Pentru aceasta exist` dou` modalit`\i de abordare, ]i anume:

pe baza utiliz`rii func\iei analitice cu varia\ia continu` a accelera\iei ( ) t u u = ;

pe baza utiliz`rii accelerogramei cu varia\ia discret` a accelera\iei ( )
i i
t u u = , i = 1, n.

Frac\iunea din amortizarea critic` a sistemului este
cr
b b/ = , unde km b
cr
2 = , sau \in@nd seama
de faptul c` m
2
= k, rezult`

,
2

m
b
= (2.15)

unde este pulsa\ia proprie a sistemului dinamic [n absen\a amortiz`rii.




2.6 Caracterizarea globala a performantelor de izolare a sistemelor elastice de rezemare

2.6.1. Notiuni generale

Pentru prezentarea, analiza si fundamentarea parametrilor ce caracterizeaza capacitatea unui sistem
de izolare importiva vibratiilor si a seismelor, este utilizat un model dinamic cu un singur grad de
libertate (S1GL) - figura 2.6. Ipotezele utilizate pentru obtinerea acestui model dinamic sunt
urmatoarele:
masa m a intregului sistem (echipament, structura, etc.) se considera concentrata in
centrul de greutate al acestuia
structura este rezemata in centrul sau de greutate
sistemul de rezemare si izolare dispune de elemente vasco-elastice ce pot prelua
deformatiile dupa directia de aplicare a perturbatiei exterioare - in cazul analizat, dupa
directia orizontala
rigiditatea totala a sistemului de rezemare - izolare este k, iar coeficientul total de
disipare a energiei este c
14

z
x
(k
x
)
i
m
h(t)=h
o
sin(t)
(c
x
)
i

Figura 2.6 - Model fizic pentru analiza izolarii impotriva vibratiilor

Ecuatia dinamica de miscare se obtine utilizand ecuatiile lui Lagrange de speta a II-a.

Q
x
E
x
E
x
E
x
E
dt
d
d
p
c c

+ |

\
|

(2.16)

Pentru aceasta vor fi evaluate energia cinetica E
c
, energia potentiala E
p
si energia disipata E
d
din
sistem. Astfel

2
2 x m E
c
= (2.17)
2
2 kx E
p
= (2.18)
2
2 x c E
d
= (2.19)

dupa efectuarea calculelor rezulta

) (t F kx x c x m = + + (2.20)

care reprezinta ecuatia dinamica de miscare pentru S1GL.
Normalizand intreaga ecuatie prin masa sistemului, se obtine

) (t f x
m
k
x
m
c
x = + + (2.21)

sau

) ( 2
2
t f x p x n x = + + (2.22)

in care f(t) este forta perturbatoare normalizata pe unitatea de masa sau acceleratia perturbatiei, n
este factorul de amortizare total al reazemului, iar p este pulsatia proprie.
Pentru analiza comportarii in regim dinamic a modelului considert se utilizeaza urmatoarele marimi [x]
- coeficientul de amortizare critica

mp km c
c
2 2 = = (2.23)

- raportul de amortizare

c
c
c
= (2.24)
15

Este cunoscut faptul ca un sistem de tipul celui considerat are o solutie vibratorie numai daca
amortizarea este subcritica [B10, B12]

1 < (2.25)

In aceste conditii, solutia ecuatiei (2.20) este de forma armonica si are expresia

( )
1 1
sin ) ( =

t p Ae t x
nt
(2.26)

unde A este amplitudinea miscarii, de forma


2
1
2
2
p
v
x A
o
o
+ =

1
este faza miscarii, de forma


o
o
x p
v
1
1
tan =

iar p
1
este pseudo-pulsatia vibratiei libere amortizate


2
1
1 = p p

conditiile initiale fiind x
o
= x(0) si v
o
= v(0).
Daca se considera ca perturbatia este de forma armonica

( ) ( ) t F t F
o
sin = (2.27)

se obtine o solutie particulara de miscare pentru modelul considerat de forma

( ) = t A t x
o
sin ) ( (2.28)

in care amplitudinea A
o
a miscarii este


2
1
2
2
1
2
2 1
1
|
|

\
|
+
|
|

\
|

=
p p
k
F
A
o
o

(2.29)

iar faza este


2
1
2
1
1
2
tan
p
p

= (2.30)

analizand relatia (2.29) se observa ca raportul
static
o
x
k
F
= este sageata statica a sistemului. In
aceste conditii amplitudinea A
o
a miscarii poate fi rescrisa astfel

16

*
A x A
static o
= (2.31)

in care marimea A
*
este factorul de amplificare al vibratiei fortate


2
1
2
2
1
2
*
2 1
1
|
|

\
|
+
|
|

\
|

=
p
p
A

(2.32)

Daca se normalizeaza pulsatia miscarii perturbatoare prin pulsatia proprie a sistemului elastic


1
p

=

factorul de amplificare devine


( ) ( )
2
2
2
*
2 1
1
+
=

A (2.33)


Pentru = 0 (sistem fara amortizare) reprezentarea grafica a celor doua marimi esentiale in
caracterizarea miscarii unui sistem in conditii dinamice (factorul de amplificare si faza) este data in
figura 2.7.



Figura 2.7 - Factorul de amortizare si faza vibratiilor fortate


2.6.2. Transmisibilitatea fortei

O notiune de interes in analiza performantelor de izolare impotriva vibratiilor si/sau undelor de tip
seismic este transmisibilitatea fortei. Aceasta marime este definita ca raportul dintre amplitudinea
fortei transmise si amplitudinea fortei excitatoare. Pentru sistemul considerat (figura 2.6) cele
doua componente ale fortei transmise sunt

forta elastica : ( ) = t kA F
o
sin
1
(2.34)

respectiv

forta disipativa : ( ) = t cos cA F
o 1
(2.35)
17

acestea fiind defazate cu
2

amplitudinea fortei rezultante F

T
, pe baza [B10], este


2
1
2 2 2 2
2
2
1
2 1
|
|

\
|
+ = + = + =
p
k A c k A F F F
o o T

(2.36)

Rezulta ca transmisibilitatea fortei este


2
1
2
2
1
2
2
1
2
1
*
2 1
2 1
2 1
|
|

\
|
+
|
|

\
|

|
|

\
|
+
=
|
|

\
|
+ = =
p p
p
p
A
F
F
T
o
T

(2.37)

sau tinanad cont de expresia pulsatiei normalizate

( )
( )
( ) ( )
2
2
2
2
2 *
2 1
2 1
2 1
+
+
= + = =

A
F
F
T
o
T
(2.38)

Reprezentarea grafica a transmisibilitatii, in coordonate adimensionale, in functie de coeficientul de
amortizare c, este prezentata in figura 2.8 - a) pentru valori mari ale coeficientului de amortizare; b)
pentru valori reduse ale coeficientului de amortizare.

(a) (b)

Figura 2.8. Transmisibilitatea fortei


Analizand in continuare raportul celor doua componente ale fortei transmise

= =

2
1
2
k
c
F
F
(2.39)

se observa ca pentru valori uzuale foarte mici ale coeficientului de amortizare, raportul de amortizare
devine 1 << . In aceste conditii se poate afirma ca forta elastica este principalul factor care "ajuta" la
transmiterea vibratiilor de la sursa la receptor.

18
Cu alte cuvinte, pentru a micsora efectele negative ale vibratiilor asupra unor sisteme sensibile, este
necesar ca forta elastica din reazem sa capete valori cat mai mici.

Se va demonstra in continuare ca aceasta concluzie partiala este in defavoarea conceptului de izolare
a bazei, care presupune existenta unei legaturi elastice intre baza de rezemare a unei structuri si
structura propriu-zisa, care sa permita deformatii relative de valori mari si foarte mari (acest lucru
generand in elementul elastic de rezemare forte elastice de valori mari). Se va demonstra
deasemena, ca pentru indeplinirea dezideratului propus anterior, trebuie ca rigiditatea globala a
sistemului de rezemare, practic, sa aiba valori reduse - in mod ideal egale cu zero.


2.6.3. Gradul de izolare

Se defineste gradul de izolare [B10, B11, B12]

T I =1 (2.40)

sau procentual

100 ) 1 ( = T I [%] (2.41)

Analizand relatia (2.38) si diagrama din figura 2.8, se observa ca pentru valori superioare ale pulsatiei
normalizate 2 > , se obtin valori sub unitare ale transmisibilitatii fortei. In aceste conditii relatiile
(2.40), respectiv (2.41) sunt valabile pentru ( ) + , 2 .

In diagrama din figura 2.9 este reprezentata evolutia acestui nou parametru, in functie de pulsatia
adimensionala si de coeficientul de amortizare.



Figura 2.9. Gradul de izolare

In aceste conditii trebuie ca regimul stabil de functionare sa fie situat in zona superioara a
domeniului de frecventa, pentru a obtine valori ridicate ale gradului de izolare.

Tinand cont de compozitia spectrala a vibratiilor produse de diferite surse perturbatoare, care se
situeaza in domeniul frecventelor joase (tabelul 2.11), [T5], trebuie ca frecventa proprie a sistemului
structura - reazem sa aibe valori foarte mici. Se impune astfel utilizarea unor elemente elastice care sa
permita deformatii statice si dinamice de valori relativ mari, cu implicatie directa asupra domeniului de
frecvente proprii specific intregului sistem de rezemare si izolare.

19
Tabelul 2.11. Caracteristicile surselor uzuale de vibratii.
surse uzuale de vibratii
tipul sursei frecventa [Hz] amplitudinea [in]
compresoare de aer 4 - 20 0.01
echipamente manuale 5 - 40 0.001
pompe (*) 5 - 25 0.001
servicii in cladiri 7 - 40 0.0001
trafic pietonal 0.5 - 6.0 0.00001
acustica (**) 100 - 10000 valori diverse
curenti de aer (***) (***)
transformatoare 50 - 400 0.00001 - 0.0001
elevatoare 40 0.00001 - 0.001
cale feroviara 5 - 20 0.15 g
trafic autostrada 35 0.001 g
cutremure de pamant (****) 0.3 - 8.0 0.5 g (*****)
explozii nucleare 0.3 - 8.0 0.5 g (*****)
(*) de vid, cu fluide compresibile sau incompresibile
(**) zgomot alb
(***) laboratoare optice sau camere albe - valori diverse
(****) criteriu de proiectare
(*****) pe directe orizontala

O a doua modalitate de crestere a gradului de izolare este miscorarea valorii rigiditatii globale a
elementelor elastice de izolare. Se observa ca aceasta afirmatie este in concordanta cu cele
prezentate anterior datorita faptului ca, in general masa structurii ce trebuie izolata impotriva vibratiilor
este o constanta si, in aceste conditii, micsorarea valorilor rigiditatii conduce in mod efectiv la o
reducere a frecventelor proprii ale sistemului de rezemare.


2.6.4. Caracteristica de izolare a sistemelor elastice

Daca se analizeaza variatia functiei de transmisibilitate, pentru un sistem care este caracterizat printr-
o amortizare proprie redusa, se observa patru zone de interes in ceea ce priveste izolarea
antivibratorie - figura 2.10. Astfel, cele patru zone sunt:
zona de lucru interzisa
zona de lucru periculoasa
zona de lucru acceptata - cu performante suficient de bune; pentru utilizari comune
zona optima de lucru - cu performante superioare; pentru utilizari speciale



Figura 2.10. Zonele de lucru in functie de gradul de izolare acceptat

20
Daca se considera ca domeniul de frecventa al echipamentelor tehnologice, are in mod uzual,
valoarea minima de aproximativ 20 ... 40 Hz si considerand ca un grad de izolare de 90% este
satisfacator pentru majoritatea aplicatiilor comune rezulta ca sistemul de izolare trebuie sa aibe
valoarea maxima a frecventei proprii de 6 Hz.


Figura 2.11. Variatia functiei de transmisibilitate cu amortizarea. Zone de lucru

Conform ipotezei enuntata in paragrafele anterioare, valoarea amortizarilor din sistem este redusa. In
general, valorile acestor amortizari sunt dificil de evaluat. Din acest motiv, in figura 2.11, este
prezentata diagrama de variatie a functiei de transmisibilitate, pentru un domeniu de variatie al
raportului de amortizare de (0 ... 0,3). Pe aceasta diagrama au fost marcate limitele de izolare pentru
90 %, 95 % si 99 %. Se constata ca odata cu cresterea amortizarii, creste si valoarea functiei de
transmisibilitate (respectiv se reduce valoarea gradului de izolare - figura 2.12). Aceasta reducere a
eficientei izolarii are o evolutie rapida pentru valori ale raportului de amortizare superioare valorii de
0,10 ... 0,12. Sub aceasta valoare, variatia transmisibilitatii, respectiv a gradului de izolare, este
nesemnificativa.


Figura 2.12. Variatia gradului de izolare cu amortizarea. Zone de lucru

21

2.6.5. Parametrul de performanta a izolarii. Functia de raspuns in frecventa

Stabilirea si caracterizarea performantelor de izolare ale unui sistem elastic de rezemare, se pot
realiza, intr-o prima aproximatie, utilizand notiunile prezentate anterior: transmisibilitate si grad de
izolare. Se va demonstra in paragrafele urmatoare ale acestei lucrari, ca pentru structuri complexe,
modelate cu ajutorul sistemelor cu mai multe grade de libertate, utilizarea celor doua notiuni amintite
presupune evaluarea si/sau determinarea unui numar de parametri ce creste cu puterea a doua a
numarului de grade de libertate considerate. In acest sens, se contureaza ideia necesitatii unui
parametru care sa caracterizeze, din punct de vedere global, performantele de izolare ale unui sistem
antivibrator sau antiseismic.

Se presupune ca intreaga structura ce trebuie izolata este materializata prin masa m, rezemata pe
elementul elastic de rigiditate k sau, in cazul in care reazemul poseda si proprietati disipative, de
rigiditate complexa k
C
.

Scopul elementului elastic este de a izola structura impotriva deplasarii y(t) a bazei (fundatiei).
Presupunand deasemenea ca miscarea fundatiei este de tip armonic, cu pulsatia si amplitudinea A
Y

si utilizand formularile in domeniul complex, rezulta ca

t j Y
e A y

Re = (2.42)

cu 1 = j . Daca sistemul este liniar, rezulta ca raspunsul structurii in oricare punct al sau, de
coordonata , devine

( )
t j Z
e A r z

, Re ) ( = (2.43)

Functia de transfer a intregului ansamblu considerat este H(,), iar forta perturbatoare este

t j
o
e F f

Re = (2.44)

Rezulta ca raspunsul structurii este

( ) ( )
o
Z
F H A , , = (2.45)


Z
Y
O

k
c
m
y(t)
z(r,t)
m
b


Figura 2.13. Model simplificat pentru evaluarea parametrului de performanta a izolarii


22
Forta in punctul de legatura dintre structura si reazem este

( ) [ ] 0
Z Y
o
A A k F = (2.46)

Daca introducem expresia (2.46) in (2.45) si notam ( ) ( )
o
Z
F H A , 0 , 0 = rezulta

( ) ( )
( )

, 0 1
, ,
H k
H k
A
A
Y
Z
+
= (2.47)

Parametrul de performanta a izolarii (PPI) se defineste ca fiind raportul dintre amplitudinile
raspunsului structurii in cazul existentei izolarii, respectiv cel al inexistentei acesteia

Z
neizolat
Z
izolat
A
A
PPI = (2.48)

Tinand cont de relatia (27) se poate defini amplitudinea raspunsului structurii in cazul existentei izolarii

( )
( )
( )


, 0 1
,
,
H k
H k
A A A
Y Z
izolat
Z
+
= = (2.49)

Pentru cazul prinderii rigide a structurii la fundatie, amplitudinea raspunsului se obtine din relatia
(2.49), considerand ca la limita k

( )
( )

, 0
,
H
H
A A
Y Z
neizolat
= (2.50)

Inlocuind relatiile (2.49) si (2.50) in expresia (2.48) se obtine

( )
( )

, 0 1
, 0
H k
H k
PPI
+
= (2.51)




Figura 2.14. Dependenta de rigiditate a PPI pentru H = 1


In figura 2.14 este prezentata evolutia PPI in functie de rigiditatea globala a sistemului elastic de
izolare, pentru cazul in care functia de transfer a sistemului considerat este unitara.

In cazul in care sistemul elastic de rezemare poseda si proprietati disipative semnificative, se ia in
considerare rigiditatea complexa a acestuia k
C
, iar relatia de definitie pentru PPI devine

23
( )
( )

, 0 1
, 0
H k
H k
PPI
C
C
+
= (2.52)

Analizand expresiile (2.51), respectiv (2.52), se observa ca valoarea parametrului de performanta a
izolarii este independent de pozitia punctului de masurare in interiorul structurii. Acesta
depinde numai de valoarea functiei de raspuns in frecventa (a functiei de transfer) in punctul de
legatura dintre reazem si structura ( = 0).

Considerand ipoteza conform careia masa intregului sistem este concentrata in centrul de greutate al
acestuia, iar rezemarea elastica se face in acelasi punct, pentru un S1GL (figura 2.6), se deduce
expresia analitica a functiei de transfer H(0,) = H(). Astfel

( ) ( ) ) ( L L t F kx x c x m = + + (2.53)
sau
[ ] [ ] ) ( ) ( ) 0 ( ) ( ) 0 ( ) 0 ( ) (
2
s F s kX x s sX c x sx s X s m = + + (2.54)

In conditii initiale nule rezulta

( ) ) ( ) (
2
s F k cs ms s X = + + (2.55)

Functia de impedanta a sistemului considerat este

( ) k cs ms s B + + =
2
) ( (2.56)

iar functia de transfer este


( ) k cs ms s B
s H
+ +
= =
2
1
) (
1
) ( (2.57)

astfel incat ecuatia dinamica de miscare a sistemului considerat se poate scrie, in domeniul Laplace,
sub forma

) ( ) ( ) ( s F s B s X = (2.58)
sau
) ( ) ( ) ( s F s H s X = (2.59)


(a) (b)

Figura 2.15. Functia de transfer. Caracteristica de frecventa
(a) - evidentiera polilor functiei de transfer; (b) - variatia parametrilor in domeniul real

24

Considerand expresia variabilei complexe j n s + = , rezulta ca functia de raspuns in frecventa
(FRF) pentru sistemul considerat este


( ) k cj m F
X
B
H s H
j s
+ +
= = = =
=

2
1
) (
) (
) (
1
) ( ) ( (2.60)

Tinand cont de expresiile parametrilor specifici ai sistemului: pulsatia normalizata (sau pulsatia
adimensionala) si raportul de amortizare , expresia FRF de poate scrie


( ) 1 2
1
1 2
1
) (
) (
) (
1
) (
2
2
1
2
+ +
=
(

+ +
= = =

j k
p
j
p
k
F
X
B
H (2.61)

In figura 2.15 este prezentata diagrama functiei de transfer (amplitudinea) in functie de variabila
complexa j n s + = . Sunt evidentiate cele doua solutii conjugate ale numitorului functiei H(s) - polii
functiei de transfer - figura 2.15(a). In partea dreapta a figurii 2.15 este prezentata amplitudinea
functiei de transfer in cazul in care atat partea reala cat si partea imaginara a variabilei complexe
capata numai valori pozitive - utile din punct de vedere ingineresc. Se observa astfel ca pentru valori
nule ale coeficientului de amortizare n, se obtine functia de raspuns in frecventa (FRF) a sistemului
considerat - aceasta este practic reprezentarea grafica a functiei de transfer dupa axa pulsatiei (j).

Cu ajutorul diagramelor prezentate in figura 2.15 se pune in evidenta capacitatea formularilor analitice
in domeniul complex (in special a functiei de transfer) de a caracteriza complet un sistem, datorita
faptului ca aceste relatii contin informatii atat cu privire la comportarea in frecventa si cu privire la
influentele parametrilor caracteristici, cum ar fi amortizarea din sistem. De asemenea, folosind teoria
reziduurilor, este facil de caracterizat comportarea sistemului in domeniul real, atunci cand perturbatia
este de tip impuls. Acest lucru prezinta o deosebita importanta datorita faptului ca orice perturbatie
externa poate fi descompusa intr-o serie de impulsuri unitare, iar evolutia sistemului sub actiunea
acestor excitatii, poate fi analizata in mod individual.

Considerand ca sistemul de rezemare contine atat elemente elastice cat si disipative, rezulta ca
rigiditatea complexa a acestuia este

( ) + = + = 2 1 j k jc k k
C
(2.62)

Daca se inlocuieste relatia (2.50) pentru functia de transfer, in relatia (2.52) de definitie a parametrului
de performanta a izolarii, tinand cont si de expresia rigiditatii complexe (2.62), rezulta ca


m
k
m
k
PPI
C
C
2
2
+
=

(2.63')

sau


( )
( ) +
+
=

2 2 2
2
2 2
2
j p
j p
PPI (2.63")

25
(a) (b)

Figura 2.16. Parametrul de performanta a izolarii - (a) amplitudine si (b) faza

Analizand diagramele prezentate in figura 2.16 se observa o puternica dependenta a PPI cu frecventa
de excitatie si cu rigiditatea sistemului. Odata cu cresterea valorilor rigiditatii (structura tinde sa devina
neizolata impotriva propagarii vibratiilor) se observa ca domeniul de valori pentru care PPI devine
foarte mic, asigurand astfel un regim de functionare stabil, se situeaza in domeniul frecventelor
ridicate. In aceste conditii, se impune o micsorare a rigiditatii globale a sistemului de rezemare/izolare,
astfel incat "pragul" de frecventa peste care functionarea este stabila sa aibe valori scazute. Acelasi
lucru se observa si pe diagrama de faza a PPI, in care zona de "prag" este pe deplin evidentiata.

Pentru exemplificarea notiunilor propuse anterior, se va prezenta un exemplu numeric de
evaluare a performantelor specifice de izolare impotriva vibratiilor si/sau a undelor de tip
seismic. Considerand o constructie de 3000 t, rezemata pe un sistem elastic format din 50
buc. de elemente elastice de tip sandwich avand constanta de rigiditate de 60 MN/m si
amortizarea neglijabila, rezulta ca raspunsul structurii este

) (
10 3000 10 3
1
) (
6 2 6
s F s X
neizolat
+
=

(2.64)

frecventa proprie fiind de 5,00 Hz.

In cazul in care aceleasi elemente elastice sunt montate in cadrul unui dispozitiv de
amplificare a deformatiei, rezulta o rigiditate echivalenta de 214,28 MN/m, fecventa
proprie scazand la valoarea de 1,33 Hz, iar raspunsul structurii fiind

) (
10 28 , 214 10 3
1
) (
6 2 6
s F s X
izolat
+
=

(2.65)

In aceste conditii, parametrul de performanta a izolarii este


28 , 214 3
3000 3
10 28 , 214 10 3
10 3000 10 3
2
2
6 2 6
6 2 6
+
+
=
+
+
= =

neizolat
izolat
X
X
PPI

Daca este utilizat un sistem complex de amplificare a deformatiei elementelor elastice, se
obtine o rigiditate ecivalenta a sistemului (pentru acelasi numar de elemente elastice
utilizate) de 70 MN/m, iar frecventa proprie scade la valoarea de 0,76 Hz. In aceste
conditii PPI devine

26

70 3
3000 3
10 70 10 3
10 3000 10 3
2
2
6 2 6
6 2 6
*
+
+
=
+
+
= =

neizolat
izolat
X
X
PPI

Pentru evaluarea cantitativa a PPI in cele doua cazuri propuse anterior, se considera ca
forta de excitatie are frecventa proprie situata in zona de post-rezonanata, pentru cea mai
defavorabila situatie

s rad f
ex
/ 628 10 2 2 = = =

Astfel PPI = 0,997645, iar PPI
*
= 0,997523. Diferenta intre cele doua valori este sub 1%,
ambele situatii fiind caracterizate printr-o foarte buna valoare a PPI. Acest lucru are
semnificatia urmatoare: ultimele doua situatii reprezinta cazuri favorabile de izolare
impotriva vibratiilor, comparativ cu prima situatie care a materializat cazul sistemului
neizolat.

Se observa ca valoarea PPI scade odata cu scaderea rigiditatii globale a sistemului de
izolare. Scaderea este nesemnificativa deoarece pulsatia proprie a perturbatiei a fost
aleasa mult in afara zonei de rezonanta a sistemului de rezemare (pentru oricare dintre
valorile rigiditatilor).

Pentru evidentierea efectului izolarii bazei, in cazurile prezentate mai sus, se adopta
valoarea de 6 Hz pentru frecventa perturbatiei. In aceste conditii, valorile PPI, pentru cele
doua cazuri, sunt

s rad f
ex
/ 7 , 37 6 2 2 = = =

PPI = 0,2844 si PPI
*
= 0,2742.



2.7. Influenta parametrilor fizici asupra gradului de izolare

Pentru evidentierea celor afirmate mai sus se face in continuare o analiza a comportarii din punct de
vedere dinamic, in functie de parametrii caracteristici, pentru sistemul considerat.

Datorita faptului ca raportul de amortizare este unul dintre parametrii definitorii pentru orice tip de
sistem de izolare antivibratorie, se va analiza influenta acestui paramteru asupra performantelor de
izolare. Astfel, in diagrama prezentata in figura 2.17 sunt expuse familiile de curbe obtinute pentru
transmisibilitate, respectiv pentru gradul de izolare, in conditia in care amortizarea din sistem variaza
in limite relativ largi.

Se observa ca odata cu diminuarea valorii raportului de amortizare, maximele atinse de
transmisibilitate scad semnificativ, insa pentru valori ale pulsatiei normalizate superioare lui 2 , se
obtin valori din ce in ce mai mici ale gradului de izolare.


Concluzia partiala este ca pentru o izolare eficienta trebuie ca metoda cresterii
amortizarii din sistem sa fie combinata cu alte metode specifice, care sa asigure
scaderea frecventei proprii spre valori inferioare, suficient de reduse, astfel incat
domeniul de functionare stabila a intregului ansamblu structura - reazem (care din
punct de vedere al caracteristicilor de frecventa, este relativ fixa) sa se situeze intr-o
zona de valori ridicate ale gradului de izolare.






27



Figura 2.17. Influenta amortizarii asupra transmisibilitatii

Din diagrama prezentata anterior se observa ca pseudo-pulsatia proprie a sistemului scade odata cu
cresterea amortizarii, dar, datorita influentei reduse a factorului de amortizare asupra pulsatiei proprii a
sistemului, deplasarea frecventei de rezonanta este deosebit de redusa si nu influenteaza semnificativ
performantele globale de izolare ale reazemului.

Cel de al doilea parametru definitoriu al unui reazem elastic este rigiditatea totala. Influenta acestui
parametru asupra transmisibilitatii, respectiv a gradului de izolare, este prezentata in figura 2.18.



Figura 2.18. Influenta rigiditatii asupra transmisibilitatii

Se observa in figura 2.18 ca exista o puternica dependenta intre rigiditate si parametrii de izolare
analizati. Pe diagrama este evidentiat deasmenea faptul ca odata cu scaderea rigiditatii se o obtin
28
valorii din ce in ce mai mici pentru pulsatia proprie si, totodata, maximele atinse de transmisibilitate in
zona de rezonanta capata valori din ce in ce mai reduse.

Se poate formula o a doua concluzie partiala si anume ca modificarea parametrului
de rigiditate, in sensul micsorarii acestuia, conduce la o deplasare a frecventei proprii
a sistemului spre valori reduse. Se creaza astfel premisele unei functionari a
sistemului de izolare in zona de postrezonanta, in care valorile gradului de izolare
sunt ridicate.

In ceea ce priveste masa sistemului, aceasta este in general o constanta a modelului considerat,
valoarea ei provenind dintr-o evaluare a structuriii ce necesita izolare impotriva vibratiilor sau din
activitatea de proiectare pentru un sistem sau echipament nou. In acest sens, analiza influentei
acesteia asupra parametrilor de izolare considerat, prezentata in figura 2.19, a fost realizata strict in
scopul unei analize teoretice.



Figura 2.19. Influenta masei sistemului asupra transmisibilitatii


Analizand diagramele din figura anterioara, precum si valorile numerice pentru care acestea au fost
realizate, se concluzioneaza ca influenta masei sistemului asupra transmisibilitatii este deosebit de
puternica, in sensul cresterii pulsatiei proprii odata cu scaderea valorilor transmisibilitatii, pentru rate
de crestere ale masei sistemului relativ mici ca valoare.

Este cunoscut deasemenea, faptul ca o deosebita importanta in obtinerea unor performante
superioare privind gradul de izolare impotriva vibratiilor si/sau a undelor de tip seismic, o are modul de
organizare sau distributie a masei respective in raport cu pozitia elementelor de rezemare - izolare si
cu modul de actiune al perturbatiilor exterioare. Aceste aspecte presupun utilizarea unor modele fizice
si matematice cu mai multe grade de libertate si vor fi prezentate si analizate pe parcursul
paragrafelor urmatoare din aceasta lucrare.



2.8 Factori care compromit performantele de izolare a vibratiilor

2.8.1. Rigiditatea structurii suport [A3]

Structura suport poate fi considerata ca un element elastic in serie cu izolatorul efectiv - figura 2.20.a.
Astfel, datorita efectului combinat al celor doua elemente, rigiditatea echivalenta devine (vezi sistemul
echivalent din figura 2.20.b)

izolator ort
izolator ort
efectiv
k k
k k
k
+
=
sup
sup
(2.66)

29
STRUCTURA
k
izolator
TEREN
k
suport
STRUCTURA
TEREN
k
izolator
k
suport

(a) (b)

Figura 2.20. Influenta rigiditatii structurii suport asupra rigiditatii echivalente

Din relatia anterioara se observa ca pentru k
suport
= k
izolator
, rigiditatea sistemului elastic de rezemare si
izolare contra vibratiilor capata doar o jumatate din valoarea initiala a elementului elastic considerat
(k
efectiv
= k
izolator
/ 2). In acest caz, valoarea maxima a deformatiei - pentru o valoare data a sarcinii - va
fi dubla, ceea ce poate conduce la disfunctionalitati.

Pentru a asigura un regim optim de functionare al sistemului de rezemare si izolare contra vibratiilor
este necesar ca valoarea rigiditatii suportului (a structurii de prindere - sustinere) sa fie de cel putin 10
ori mai mare decat valoarea rigiditatii elementului elastic utilizat. In acest caz, de exemplu, k
efectiv
=
0,91 k
izolator
, elementul elastic contribuind cu cel putin 90% din valoarea rigiditatii globale a sistemului
de rezemare.

De asemenea, tinand cont de faptul ca frecventa proprie variaza cu radacina patrata a rigiditatii, se
poate afirma ca prima frecventa proprie a suportului (acesta este o structura relativ complexa, care
impune existenta unui anumit numar de frecvente proprii) va fi de cel putin trei ori mai mare decat
aceea a elementului elastic.


2.8.2. Rezonantele structurii suport [A3]

Suportul de prindere - sustinere a elementelor elastice este o constructie complexa, care presupune
existenta unor mase si a unor elemente structurale cu diferite rigiditati. Astfel, aceasta structura are o
serie de frecvente proprii (frecvente corespunzatoare modurilor proprii de vibratie) care, in acest caz,
sunt denumite rezonante ale structurii suport. Valorile efective ale acestor rezonante sunt functii de
natura materialului (otel, aluminiu, lemn, etc.), de dimensiunile geometrice ale suportului, de forma
acestuia, de solutia de prindere - sustinere adoptata, etc.


Figura 2.21. Influenta rezonantelor structurii suport asupra transmisibilitatii

30
Rezonantele structurii suport apar pe diagrama transmisibilitatii ca niste varfuri ascutite situate peste
curba initiala a acesteia, in zona frecventelor ridicate (figura 2.21), amplificand valorile transmisibilitatii
in zona respectiva (cu efect negativ asupra valoarilor gradului de izolare in zona considerata).


2.8.3. Oscilatiile parazite de balans [A3]

Daca sistemul considerat este solicitat de o forta pe directie verticala, aplicata pe directia centrului de
masa, curba transmisibilitatii va fi aproximativ identica cu cea teoretica. Daca forta pe directie verticala
este aplicata excentric sau sistemul considerat este solicitat de o forta pe directie orizontala, alaturi de
miscarea pe directia de aplicare a fortei vor aparea o serie de miscari suplimentare, "parazite",
denumite in continuare generic oscilatii de balans. Astfel, diagrama transmisibilitatii va fi afectata de
aceste miscari suplimentare, in sensul reducerii eficientei izolarii pentru frecvente superioare - figura
2.22. Pentru valori foarte mici ale amortizarii si frecvente naturale apropiate, se obtin valori
supraunitare pentru transmisibilitate.


Figura 2.22. Influenta miscarilor de balans asupra transmisibilitatii

Micsorarea efectului miscarilor parazite se poate face atat prin marirea coeficientului de amortizare
care conduce la scaderea semnificativa a transmisibilitatii, cat si prin decuplarea miscarilor parazite de
cea principala prin pozitionarea centrului elastic al dispozitivelor de rezemare elastica in centrul de
greutate al sistemului izolat sau, in masura in care este posibil, prin pozitionarea elementelor elastice
in planul orizontal ce contine centrul de greutate al sistemului izolat. Adoptarea unei metode de
decuplare a sistemului considerat, conduce la obtinerea unor miscari independente dupa toate cele
sase grade de libertate, indiferent de tipul si/sau directia de actiune a fortei perturbatoare.


2.8.4. Undele stationare [A3]

Fiecare material are o gama de frecvente pentru care este "transparent" la vibratii. Acest lucru
inseamna ca frecventele din acea gama sunt transmise de la "sursa" catre "receptor" fara ca
parametrii caracteristici sa sufere vreo modificare, chiar daca, conform curbei de transmisibilitate,
sistemul de rezemare elastica ar trebui sa "lucreze" in zona de izolare a vibratiilor. In general, aparitia
si manifestarea acestui fenomen depind de materialul elementelor elastice utilizate si de dimensiunile
geometrice si forma acestora. De asemenea, amortizarea este un factor semnificativ in acest sens.

Pentru cazurile ce vor fi prezentate si analizate in aceasta lucrare, efectele undelor stationare sunt
suficient de mult diminuate datorita faptului ca dimensiunile fizice ale elementelor si dispozitivelor de
rezemare si izolare, sunt relativ mici comparativ cu lungimile de unda ale oscilatiilor care compun
perturbatiile exterioare ale sistemelor considerate.