Nornaiiv

pentru



ProIectarea I executarea InstaIaIIIor
eIectrIce cu tensIunI
pn Ia 1000 V c.a. I 1S00 V c.c.








Indicativ: NP - I7 - 02
















2
1. DOMENIUL DE APLICARE


1.1. Prevederile prezentului normativ se aplic la proiectarea si executarea instalatiilor electrice
aferente:
a. cldirilor cu destinatie de locuint;
b. cldirilor comerciale;
c. cldirilor publice (civile);
d. cldirilor industriale (de productie);
e. cldirilor agricole si horticole;
f. cldirilor prefabricate;
g. caravanelor, locurilor de campare si altora similare;
h. santierelor, expozitiilor, trgurilor si altor instalatii temporare;
i. constructiilor navale si vaselor de agrement;
j. cldiri de depozitare.
1.2. Normativul se aplic la:
a. circuite alimentate la tensiuni nominale pn la 1000 V c.a. si 1500 V c.c. inclusiv; n
curent alternativ, frecventele preferentiale care au fost luate n considerare n acest normativ sunt:
50 Hz, 60 Hz si 400 Hz. Nu este exclus utilizarea altor frecvente pentru scopuri speciale.
b. circuitele, altele dect circuitele interne ale aparatelor, lucrnd la tensiuni de peste 1000 V
si provenind de la o instalatie avnd o tensiune care nu depseste 1000 V c.a., de exemplu lmpi
cu descrcare, filtre electrostatice;
c. orice sistem de pozare care nu face obiectul standardelor receptoarelor;
d. toate instalatiile de utilizare ale consumatorilor exteriori cldirilor.
e. cablrile fixe de telecomunicatii, semnalizare, comand si altele similare (exclusiv
circuitele interne ale aparatelor);
f. extinderi sau modificri ale instalatiilor si prti ale instalatiilor existente afectate de
extindere sau modificare, reparatii capitale, reabilitri sau modernizri.
1.3. Prevederile normativului nu se aplic la:
a. echipamentul electric de tractiune;
b. echipamentul electric al autovehiculelor;
c. instalatiile electrice de la bordul navelor;
d. instalatiilor electrice ale aeronavelor;
e. instalatiile n min;
f. echipamentele de reducere a interferentelor radio, cu exceptia celor care afecteaz
securitatea instalatiilor;
g. mprejmuirile electrice;
h. protectia cldirilor mpotriva trsnetelor;
i. sistemele de producere, distributie si transport pentru consumatorii publici.
j. la depozite de materiale pirotehnice si explozive.
1.4. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice tehnologice prevederile prezentului
normativ se aplic mpreun cu reglementrile tehnice corespunztoare acestor instalatii n
msura n care nu contravin prevederilor prezentului normativ.
1.5. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice se respect prevederile Legii 90/1996 si
Legii 10/1995 referitoare la cerintele de calitate:
- rezistent si stabilitate;
- sigurant n exploatare;
- sigurant la foc;
- igien, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
- izolatie termic, hidrofug si economie de energie;
- protectia mpotriva zgomotului.
3
1.6. Acest normativ se aplic numai pentru alegerea si conditiile de instalare ale echipamentului
electric.
1.7. n anexa 1 sunt prezentate standarde si reglementri conexe instalatiilor electrice, mentionate
n normativ.











































4
2. TERMINOLOGIE, CLASIFICRI I ABREVIERI


n afara termenilor definiti n standardele si reglementrile conexe date n anexa 1, n acest
normativ se utilizeaz si urmtorii termeni specifici:

2.1. Instalaii electrice de alimentare i de distribuie. Definiii
2.1.1. Alimentare normal cu energie electric
Alimentarea cu energie electric dintr-o surs de energie electric (transformator, generator)
prevzut pentru a se asigura functionarea receptoarelor electrice ale unui consumator, n regim
normal.
2.1.2. Alimentare de rezerv cu energie electric
Alimentarea cu energie electric prevzut pentru a se asigura mentinerea n functiune,
nentrerupt sau o perioad de timp, a unor receptoare electrice ale consumatorilor, la ntreruperea
alimentrii normale.
2.1.3. Alimentarea de rezerv de siguran
Alimentarea de rezerv cu energie electric prevzut pentru a se mentine n functiune
echipamentele necesare asigurrii sigurantei utilizatorilor.
2.1.4. Instalaie electric de utilizare
Totalitatea materialelor si echipamentelor situate n aval fat de punctul de delimitare cu reteaua
furnizorului de energie electric si care sunt n exploatarea consumatorului.
2.1.5. Puterea instalat a unui consumator
Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului.
2.1.6. Putere instalat a unui receptor
Puterea nominal a receptorului nscris pe plcuta indicatoare a receptorului.
2.1.7. Putere instalat a unei coloane sau a unui circuit
Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile alimentate din coloana sau circuitul
respectiv.
2.1.8. Puterea real (P
r
) a unui receptor
Mrime electric egal cu produsul dintre puterea instalat (P
I
) si coeficientul de ncrcare (C
I
) al
acestuia.
2.1.9. Puterea absorbit (P
a
) a unui receptor
Mrimea electric egal cu raportul dintre puterea real P
r
si randamentul real al receptorului q
r
.
2.1.10. Coeficient de simultaneitate (C
s
)
Valoarea raportului dintre suma puterilor nominale ale receptoarelor consumatorului alimentate n
acelasi circuit sau aceeasi coloan care functioneaz simultan si suma puterilor nominale ale
tuturor receptoarelor consumatorului racordate la circuitul sau coloana respectiv.
2.1.11. Coeficient de ncrcare (C
I
)
Valoarea raportului dintre puterea real si puterea instalat a unui consumator sau receptor.
2.1.12. Curent diferenial rezidual (curent de defect, I

)
Mrimea sumei fazoriale a valorilor instantanee ale curentilor care parcurg toate conductoarele
active ale unui circuit ntr-un punct al instalatiei electrice.
2.1.13. Curent diferenial nominal (de funcionare, I
n
)
Curent diferential rezidual ce provoac declansarea unui dispozitiv de protectie diferential.
2.1.14. Curent nominal de sarcin (I
n
)
Curent pe care l suport aparatul n functionare normal si care este stabilit n general de
productor.
2.1.15. Curent maxim de descrcare (I
max
)
Curent de descrcare, cu form de und T
1
/T
2
= 8/20 s, suportat o singur dat de un descrctor
de supratensiune.
2.1.16. Curent nominal de descrcare (I
n
)
5
Curentul de creast de descrcare, cu form de und T
1
/T
2
= 8/20 s, utilizat pentru a desemna un
descrctor de supratensiune si la care se ncearc de 20 de ori, fr a se deteriora.
2.1.17. Nivel de protecie (U
p
)
Valoarea tensiunii care caracterizeaz performantele protectiei unui descrctor de supratensiune
la curentul nominal de descrcare I
n
.
2.1.18. Tensiunea maxim n regim permanent (U
c
)
Valoarea maxim admisibil a tensiunii eficace de frecvent industrial care poate fi aplicat
continuu ntre bornele descrctorului de supratensiune, fr a afecta buna lui functionare.
2.1.19. Tensiune rezidual
Tensiunea care apare la bornele descrctorului la trecerea curentului nominal de descrcare I
n
si
corespunznd tensiunii aplicate echipamentelor de protejat.
2.1.20. Tensiune maxim de amorsare
Tensiunea de creast, de und 1,2/50 s, caracteristic descrctoarelor tip eclator.
2.1.21. Perturbaia electric de tip comun
Perturbatia care se suprapune peste tensiunea retelei si se propag ntre conductoarele active si
mase sau pmnt.
2.1.23. Dispozitiv de protecie la curent diferenial-rezidual (dispozitiv diferenial)
Aparatul mecanic sau asociatia de aparate destinate s provoace deschiderea contactelor atunci
cnd curentul diferential rezidual ajunge n anumite conditii la o valoarea dat (curent diferential
nominal).
2.1.24. ntreruptor automat (disjunctor)
Aparatul mecanic de comutatie capabil s stabileasc, s suporte si s ntrerup automat curenti,
n conditii normale de functionare pentru circuit, precum si s stabileasc, s suporte o durat
specificat de timp si s ntrerup curenti, n conditii anormale de functionare pentru circuit (de
exemplu curenti de scurtcircuit sau suprasarcin).
2.1.25. Tensiune foarte joas de securitate
Diferenta de potential care nu depseste 50 V, valoarea eficace n curent alternativ, ntre
conductoare sau ntre un conductor oarecare si pmnt, ntr-un circuit la care separarea de reteaua
de alimentare este asigurat printr-un transformator de separare sau un convertizor cu nfsurri
separate.
Pentru circuite nelegate la pmnt se foloseste abrevierea TFJS.
Pentru circuite legate la pmnt se foloseste abrevierea TFJP.
2.1.26. Tabloul general de distribuie
Tabloul electric racordat direct la reteaua furnizorului de energie electric, la un post de
transformare sau la o surs proprie a consumatorului de energie electric si care distribuie energia
electric la alte tablouri de distributie sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.
2.1.27. Tabloul principal de distribuie
Tabloul electric alimentat dintr-un tablou general si care distribuie energia electric la tablouri
secundare sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.
2.1.28. Tabloul secundar de distribuie
Tabloul electric alimentat dintr-un tablou principal si de la care energia electric se distribuie la
receptoarele consumatorului.
2.1.29. Sigurane generale
Sigurantele montate pe coloana de alimentare a unui tablou electric.
2.1.30. Coloan electric
Calea de curent care alimenteaz tabloul principal de distributie de la tabloul general sau tabloul
secundar de la tabloul principal.
2.1.31. Coloan electric magistral
Calea de curent care alimenteaz pe parcursul ei cel putin dou tablouri de distributie, n
derivatie.

6
2.1.32. Coloan electric colectiv
Calea de curent din care se alimenteaz mai multi consumatori.
2.1.33. Coloan electric individual
Calea de curent care serveste pentru alimentarea unui singur consumator.
2.1.34. Circuit electric
Calea de curent ale crei echipamente si materiale electrice sunt alimentate de la aceeasi origine si
sunt protejate mpotriva supracurentilor prin aceleasi dispozitive de protectie.
2.1.35. Zon (volum) de accesibilitate (zon de manevrare)
Volumul cuprins ntre oricare punct de pe o suprafat unde oamenii au acces n mod obisnuit si
elementele nconjurtoare pe care o persoan poate s le ating fr mijloace auxiliare.
2.1.36. Zone (volume) de protecie pentru bi, duuri i piscine
Volumele specifice de protectie n care exist pericole de soc electric.
2.1.37. oc electric
Efectul patofiziologic care apare la trecerea unui curent electric prin corpul omului sau prin
corpul unui animal.
2.1.38. Electrocutare
Socul electric fatal.
2.1.39. Atingere direct
Contactul nemijlocit sau prin intermediul unui element conductor al persoanelor sau animalelor
domestice sau de cresctorie cu prti active ale unei instalatii electrice.
2.1.40. Atingere indirect
Contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de cresctorie cu mase puse accidental sub
tensiune datorit unui defect electric.
2.1.41. Curent de oc electric
Curentul care, traversnd corpul uman sau al animalelor, poate provoca efecte patofiziologice.
2.1.42. Tensiuni de atingere
Tensiunea care apare la producerea unui defect ntre prti simultan accesibile.
2.1.43. Tensiunea limit admis de atingere (U
L
)
Valoarea maxim a tensiunii de atingere care este permis a se mentine timp nelimitat n conditii
de influente externe specificate.
2.1.44. Msur de protecie complet (necondiionat)
Ansamblul msurilor care mpiedic pe om s ating prtile active sau l protejeaz mpotriva
curentilor periculosi n cazul atingerilor admise ale prtilor active.
2.1.45. Msur de protecie parial (condiionat)
Ansamblul msurilor care protejeaz omul mpotriva socurilor electrice prin atingerea accidental
a prtilor active.
2.1.46. Loc de munc puin periculos
Spatiu care n conditii normale este caracterizat simultan prin urmtoarele conditii:
- umiditatea relativ a aerului, max. 75% la temperatura aerului cuprins ntre 1530C;
- pardoseala (amplasament) izolant.
2.1.47. Loc de munc periculos (mediu periculos)
Spatiu caracterizat prin cel putin una din urmtoarele conditii:
- umiditatea relativ a aerului peste 75%, dar cel mult 97%, la temperatura aerului peste 30C, dar
cel mult 35C;
- pardoseala cu proprietti conductoare (beton, pmnt);
- parte conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup cel mult 60% din zona de
manipulare;
- prezenta de pulberi conductoare (pilitur de metal, grafit etc.);
- prezenta de fluide care micsoreaz impedanta corpului uman.
2.1.48. Loc de munc foarte periculos (mediu foarte periculos)
Spatiu caracterizat prin cel putin una din urmtoarele conditii:
7
- umiditatea relativ peste 97% la temperatura aerului peste 35C;
- prti conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup mai mult de 60% din zona de
manipulare;
- prezent de agenti corozivi.
2.1.49. Schem de protecie (schem de legare la pmnt)
Schem n care se reprezint situatia punctului neutru al sursei de tensiune si a maselor
echipamentelor sau utilajelor electrice n raport cu pmntul.
2.1.50. Stabilitate termic
nsusirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul termic al
unui curent electric n regim permanent, intermitent sau de scurt durat (scurtcircuit), fr a
depsi temperatura admis corespunztoare regimului respectiv.
2.1.51. Stabilitate dinamic
nsusirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul
electrodinamic al unui curent de scurcircuit, la parametrii de fabricatie, fr s-si modifice
calittile functionale.
2.1.52. Parte activ
Conductorul sau orice parte conductoare din punct de vedere electric destinate a fi sub tensiune,
n functionare normal, inclusiv conductorul neutru (N), ns prin conventie, exclusiv conductorul
PEN.
2.1.53. Pri intermediare (conductoare electric)
Prtile conductoare inaccesibile care, n functionare normal, nu sunt sub tensiune, dar care pot fi
puse sub tensiune n caz de defect.
2.1.54. Mas (a unui echipament sau element de construcie)
Partea conductoare accesibil a unui echipament electric sau a unui element de constructie care
poate fi atins, dar care n mod normal nu este sub tensiune si care poate ajunge sub tensiune n
caz de defect.
2.1.55. Impedan a buclei de defect
Impedanta total a traseului de trecere a unui curent rezultat dintr-un defect.
2.1.56. Pardoseala izolant electric (pardoseal electroizolant)
Pardoseala la care stratul de uzur nu prezint crpturi si rosturi care depsesc 3 mm si care nu
este strpuns la tensiuni de cel putin 1000 V, care acoper ntreaga suprafat si este din materiale
izolante electric (de ex. lemn, cauciuc, bachelit, linoleum, PVC etc.) lipite de suport.
2.1.57. Atmosfer exploziv
Amestec cu aerul, n conditii atmosferice, a substantelor inflamabile sub form de gaz, vapori,
ceat, praf sau fibre n care, dup aprindere, arderea se propag n ansamblul amestecului
necontrolat (drept conditii atmosferice normale se consider presiunile totale ale amestecului
cuprinse ntre 0,8 si 1,1 bar si temperaturile cuprinse ntre 20C si 40C).
2.1.58. Arie periculoas (datorit atmosferelor explozive gazoase)
Spatiul n care, n conditii normale de functionare sau avarie, se pot acumula permanent sau
accidental gaze, vapori de lichide sau pulberi combustibile n concentratii suficient pentru a da
nastere unei atmosfere potential explozive (explozii volumetrice).
2.1.59. Protecie antiexploziv (a unui echipament electric)
Executia special pentru echipamentele care functioneaz n zone cu pericol de explozie n
vederea reducerii pericolului de aprindere a amestecurilor explozive de ctre echipamentele
respective.
2.1.60. Temperatura maxim de suprafa (temperatura limit)
Temperatura cea mai nalt care este atins la functionarea n conditiile cele mai defavorabile de
functionare, de ctre orice parte sau suprafat a unui echipament electric si care este susceptibil
s produc o aprindere a atmosferei potential explozive nconjurtoare.


8
2.1.61. Temperatur de mocnire a prafului n strat
Temperatura minim a unei suprafete nclzite aflate n aer liber, pe care praful depozitat n strat
de 5 mm ajunge de la sine la o ardere lent.
Pentru grosimi mai mari de straturi, mocnirea poate s aib loc sub aceast temperatur.
2.1.62. Durat t
E
Timpul necesar pentru ca o nfsurare, alimentat n curent alternativ s ating, sub curentul su
de pornire, temperatura limit, plecnd de la temperatura stabilizat n regim nominal, cnd
functioneaz la o temperatur ambiant maxim admis.
2.1.63. Influene externe (vezi i art. 2.3.)
Actiunile factorilor externi asupra instalatiilor electrice.

2.2. Abrevieri i simboluri
2.2.1. PE Conductor de protecie
Conductor prevzut n anumite msuri de protectie mpotriva socurilor electrice.
2.2.2. N Conductor neutru
Conductor racordat la punctul neutru al retelei si care poate contribui la transportul energiei
electrice.
2.2.3. PEN Conductor legat la pmnt care ndeplinete simultan funcia de conductor de
protecie i de conductor neutru
2.2.4. SEN Sistem electroenergetic naional. Constituie infrastructura de baz utilizat n
comun de participanii la piaa de energie electric.
2.2.5. PATA Protecie automat mpotriva tensiunilor de atingere.
2.2.6. PACD Protecie automat mpotriva curenilor de defect.
2.2.7. DDR Dispozitiv de protecie la curent diferenial rezidual.
2.2.8. TFJS Tensiunea foarte joas de securitate pentru circuite nelegate la pmnt.
2.2.9. TFJP Tensiunea foarte joas de securitate pentru circuite legate la pmnt.

2.3. Influene externe. Categorii i clase de influene
2.3.1. Fiecare conditie de influent extern este notat printr-un cod format dintr-un grup de dou
majuscule si o cifr (conform SR CEI 60364-3) asezate n urmtoarea ordine si cu urmtoarele
semnificatii:
Prima liter: categoria general de influente externe:
A: Mediu;
B: Utilizri;
C: Caracteristici constructive ale cldirilor.
A doua liter: natura influentei externe: A; B; C etc.
Cifra: clasa influentei externe: 1, 2, 3 etc.
2.3.2. Categoriile de influente externe n functie de natura lor si gradul de influent (clasa)
conform clasificrii internationale din SR CEI 60364-3 se dau n anexa 2 are cuprinde si
corespondenta dintre simbolurile romnesti utilizate.
2.3.3. ncadrarea principalelor ncperi ale constructiilor n categorii si clase dup influentele
externe si gradele minime de protectie impuse echipamentelor electrice, se d n anexa 4.
ncadrarea ncperilor neincluse n acest tabel se face prin asimilare.








9
3. CONDIII GENERALE


3.1. Condiii generale de baz
3.1.1. Proiectele de instalatii electrice se verific de verificatori de proiecte atestati conform Legii
10/1995.
3.1.2. nceperea executiei instalatiilor electrice este permis numai dup ce investitorul a obtinut
avizul tehnic de racordare. Punerea n functiune se face numai dup controlul executiei
instalatiilor electrice de ctre unitti autorizate.
3.1.3. Este interzis nceperea lucrrilor de instalatii electrice fr proiecte verificate n conditiile
art. 3.1.1.
3.1.4. Electricienii se autorizeaz de societti profesionale, nonguvernamentale, pentru gradele
prevzute n regulamentul de autorizare.
3.1.5. Instalatiile electrice se execut de ctre unitti atestate.
3.1.6. Instalatiile electrice la consumator trebuie astfel realizate nct s nu afecteze siguranta
utilizatorilor si a bunurilor.
3.1.7. Instalatiile electrice trebuie realizate astfel nct s se evite riscul de aprindere a unor
materiale combustibile datorit temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii s
nu fie n pericol de a suferi arsuri.
3.1.8. Conductoarele active, inclusiv conductorul neutru, ale circuitelor electrice trebuie s fie
izolate si protejate mpotriva supracurentilor printr-unul sau mai multe dispozitive de protectie.
3.1.9. Instalatiile electrice trebuie prevzute la proiectare si executie cu aparate limitatoare de
tensiune maxim si minim (de ex. Relee), astfel nct s se asigure protectia utilizatorilor
mpotriva supratensiunilor si tensiunilor minime pentru cazurile mentionate la subcap. 4.4.
3.1.10. Separarea n vederea ntreruperii, verificrii, localizrii defectelor si efecturii reparatiilor
la instalatiile electrice trebuie asigurat prin prevederea de dispozitive de separare (sigurante
fuzibile, cleme cu intrare iesire, ntreruptoare cu actionare manual etc.).
3.1.11. Instalatiile electrice trebuie dispuse astfel nct s fie excluse orice influente ntre acestea
si celelalte instalatii ale cldirilor.
3.1.12. Dispunerea materialelor si echipamentelor electrice trebuie astfel realizat nct s asigure
spatiul necesar n vederea executrii instalatiilor electrice si efectuarea ulterioar a lucrrilor de
verificri, nlocuiri, ntretinere si reparatii.
3.1.13. Caracteristicile materialelor si echipamentelor trebuie s fie corespunztoare conditiilor de
alimentare din instalatia electric n care sunt utilizate (de ex. tensiunea cea mai ridicat a retelei
trebuie s fie mai mic sau cel mult egal cu tensiunea maxim admis de echipament).
3.1.14. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie s aib, prin constructie,
caracteristicile cerute pentru influentele externe din ncperea sau spatiul respectiv.
3.1.15. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie s poat fi identificate prin marcaje
clare si amplasate vizibil, n vederea efecturii n conditii de sigurant, pentru persoane si
instalatii, a verificrilor, reparatiilor si nlocuirilor.


3.2. Condiii generale comune pentru materiale i echipamente
3.2.1. Caracteristicile generale ale materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de
instalare trebuie alese astfel nct s fie asigurat functionarea n bune conditii a instalatiei
electrice si protectia utilizatorilor si bunurilor n conditiile de utilizare solicitate de beneficiar
(tehnolog) si tinndu-se seama de influentele externe.
3.2.2. Materialele si echipamentele nou utilizate n instalatiile electrice trebuie s fie agrementate
tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea n constructii si certificate conform Legii
protectiei muncii nr. 90/1996.
10
3.2.3. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie s corespund standardelor si
reglementrilor n vigoare si s fie instalate si utilizate n conditiile prevzute de acestea.
ncadrarea n clase de combustibilitate a materialelor se face n conformitate cu prevederile
reglementrilor specifice.
3.2.4. Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane),
mascare (plci, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie s fie
incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a (C1) si CA2b (C2).
3.2.5. Materialele si echipamentele electrice se aleg tinndu-se seama de tensiune, curent si
frecvent.
Puterea, curentul de scurcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent)
precum si alte caracteristici particulare, trebuie luate n consideratie la alegerea materialelor si
echipamentelor, conform indicatiilor productorilor.
3.2.6. Materialele si echipamentele electrice se aleg cu anumite clase de protectie mpotriva
socurilor electrice, n functie de mijloacele de protectie aplicate.
3.2.7. Dac ntr-un spatiu se exercit mai multe influente externe, caracteristicile materialelor si
echipamentelor electrice se aleg astfel nct s fie satisfcute toate conditiile.
3.2.8. Caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice alese n functie de influentele
externe, trebuie s asigure functionarea lor corect cu mentinerea integrittii lor (fr deteriorri
datorate socurilor mecanice, cldurii, coroziunii, etc.) si s garanteze prin aceasta fiabilitatea
msurilor de protectie mpotriva socurilor electrice n care ele sunt incluse.
3.2.9. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie s provoace efecte duntoare
altor echipamente electrice sau s afecteze buna functionare a sursei de alimentare.

3.3. Condiii de amplasare i montare a instalaiilor electrice. Distane minime.
3.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protectie si barele, se amplaseaz fat de conductele
altor instalatii si fat de elementele de constructie, respectndu-se distantele minime din tabel 3.1
Pentru cablurile electrice se vor respecta distantele prevzute n normativul PE 107.
3.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor
instalatii cu conditia ca instalatia electric s fie dispus:
-deasupra conductelor de ap, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate;
-sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40C).
3.3.3. Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate conditiile de la art. 3.3.2. si
distantele minime din tabelul 3.1. se vor lua msuri constructive de protectie prin prevederea de
separri, izolatii termice, tevi metalice etc. ce vor depsi cu minim 0,50 mm de o parte si de alta,
portiunea de traseu protejat.
3.3.4 Amplasarea instalatiilor electrice n structura de rezistent a constructiilor se admite n
conditiile prevzute de normativul P 100.
3.3.5. Trebuie evitat amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor
instalatii sau utilaje care ar putea s le pericliteze n functionare normal sau n caz de avarie.
3.3.6. Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate s
apar condens. Fac exceptie instalatiile electrice n executie nchis cu grad de protectie minim IP
33, realizate din materiale rezistente la astfel de conditii (de ex. cabluri sau cordoane n executie
grea pentru instalatii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcas din material plastic
etc.).







11
Tabelul 3.1.
Distantele minime admise pentru protectie si rcire ntre conductoare, bare, tuburi si accesorii si
pn la elementele de instalatii si constructii

Distante minime
1),2)
[cm]
Conductoare,
bare, tuburi (ale
aceluiasi
circuit)
Conducte sau instalatii cu fluide
incombustibile
Conducte sau
instalatii cu
fluide
combustibile
Elemente de
constructie
Reci
T_40C
Calde
T>40C
Elementul
de la care se
msoar
distanta
Trasee
paralele
Inter-
sectii Trasee
paralele
Inter-
sectii
Trasee
paralele
Inter-
sectii
Trasee
paralele
Inter-
sectii
Incom-
bustibile
Combu-
stibile
Conductoare
neizolate
4)

montate pe
izolatoare,
pe pereti, la
interior
10 10 10 10 10 10 100 100 10 20
Conductoare
izolate
4)
montate pe
izolatoare,
pe pereti, la
interior
5 5 5 5 200 150 50 50 5 10
Bare
electrice
montate pe
izolatoare
5 5 5 5 5 5 50 50 5 10
Tuburi si
tevi de
protectie
montate:

-aparent n
ghene
0 0 5 3 100 50 10 5 0
tub met
0
-sub
tencuial
ngropate
0 0 5 3 20 5 10 5 0
tub
PVC
3
Conductoare
cu izolatie si
manta
montate:

- aparent 0 0 5 3 100 50 10 5 0 3
- sub
tencuial
0 0 5 3 20 5 10 5 0 3
Cabluri Conform PE 107
NOT:
1) Distantele minime se msoar de la suprafetele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor.
2) Distantele fat de conductoarele electrice si alte elemente ale protectiei la trsnet se stabilesc conform
normativului I 20.
3) Pentru constructii din categoria BE3a (A), BE3b (B), distantele se stabilesc conform prevederilor din
cap. 7.14.
4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereti, la exterior, distantele fat de elementele
din coloanele 27 ale tabelului sunt minim 15 cm, iar fat de alte elemente de pe traseu, distantele se
stabilesc conform art. 5.1.49.
12

3.3.7. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice n interiorul canalelor de ventilare.
3.3.8. Montarea n contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru: cabluri
rezistente la foc (conform PE 107), cu izolatie si manta din materiale electroizolante, tuburi si
plinte metalice sau din materiale electroizolante greu combustibile de clas CA2a (C1) si CA2b
(C2), aparate si echipamente electrice cu grad de protectie minim IP 54.
3.3.9. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normal, a cablurilor
fr ntrziere la propagarea flcrii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si
echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunnd materiale
incombustibile ntre acestea si materialul combustibil sau elementele de distantare care pot fi:
- straturi de tencuial de min. 1 cm grosime sau plci din materiale electroizolante incombustibile
cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o ltime care depseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile
elementul de instalatie electric;
- elemente de sustinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care
distanteaz elementele de instalatie electric cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul
combustibil.
Msurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplic att la montarea
aparent ct si la montarea sub tencuial a elementelor de instalatii electrice.
3.3.10. Se interzice montarea direct pe elemente de constructie din materiale combustibile de
clasa CA2c (C3) si CA2 (C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau fr ntrziere la
propagarea flcrii (conform PE 107), a conductoarelor electrice neizolate sau cu izolatie din
materiale combustibile, si a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie mai mic
dect IP 54.

3.4. Condiii pentru alimentarea instalaiilor electrice
3.4.1. Bransamentele electrice aeriene se proiecteaz si se execut respectndu-se conditiile
prevzute n normativul PE 106, iar bransamentele electrice subterane, respectndu-se conditiile
prevzute n normativul PE 107.
3.4.2. Modul de racordare la reteaua de distributie se stabileste de ctre furnizorul de energie
electric.
3.4.3. Prevederea alimentrii de rezerv cu energie electric pe lng alimentarea normal cu
energie electric, la consumatori, este obligatorie n urmtoarele cazuri:
- la consumatori industriali si similari, cu receptoare care trebuie s functioneze fr ntrerupere,
n conditiile date n normativul PE 124.
- la consumatori echipati cu instalatii electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si la
consumatori prevzuti cu iluminat de sigurant, n conditiile date n acest normativ (subcap. 7.5,
7.13).
Justificat, se poate prevedea la consumator alimentare de rezerv pe lng alimentarea normal si
n alte cazuri dect cele mentionate mai sus, n conditiile prevzute n normativul PE 124, cu
acordul investitorului.
3.4.4. Alimentarea de rezerv de sigurant se realizeaz cu:
- baterii de acumulatoare;
- pile electrice sau surse nentreruptibile (UPS);
- generatoare independente de alimentare normal;
3.4.5. Trecerea la alimentare de rezerv se face:
- manual, comutarea fiind fcut de un operator sau
- automat, fr interventia unui operator.
3.4.6. Alimentarea de rezerv cu comutare automat, dup durata de comutare poate fi:
- fr ntrerupere, alimentare automat care poate fi asigurat n mod continuu, n conditii
specifice privind perioada de tranzitie (de ex. variatii de tensiune si frecvent);
- cu o ntrerupere foarte scurt, durata de comutare fiind mai mic de 0,15 s;
13
- cu o ntrerupere scurt, durata de comutare fiind mai mic de 0,5 s;
- cu o ntrerupere medie, durata de comutare fiind mai mic de 15 s;
- cu o ntrerupere lung, durata de comutare fiind mai mare de 15 s.
3.4.7. Atunci cnd ntreruperea alimentrii cu energie electric poate avea consecinte foarte
grave, punnd n pericol viata oamenilor (de ex. n blocul operator din spitale, centrul de dirijare
al zborurilor etc.), se recomand ca alimentarea de rezerv s se fac n schema IT (fig. 3.7.)
3.4.8. Alegerea caracteristicilor alimentrii de rezerv cu energie electric (sursa, comutarea,
durata de comutare) se face de ctre proiectant mpreun cu tehnologul si investitorul astfel nct
s fie respectate conditiile de sigurant impuse.
3.4.9. La consumatori alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electric, instalatiile
electrice se execut cu distributie monofazat, pentru valori ale curentilor pn la 30 A si cu
distributie trifazat, pentru situatiile n care curentul n regim monofazat este peste 30 A.
Fac exceptie de la aceast prevedere instalatiile electrice pentru alimentarea receptoarelor
monofazate speciale, cu valori ale curentilor peste 30 A (de ex. transformatoare de sudare), care
pot fi alimentate monofazat, dar numai cu avizul furnizorului de energie electric.
3.4.10. Coloanele electrice care pleac n bransamentele cldirilor de locuit, comerciale, social-
culturale si administrative, se proiecteaz si se execut, respectndu-se pe lng conditiile din
prezentul normativ si conditiile din normativul PE 155.
3.4.11. Pentru instalatiile electrice de lumin si fort se prevede tablou electric de distributie
comun, cu urmtoarele exceptii:
- dac se aplic tarife diferentiate pentru consumul de energie electric;
- dac functionarea receptoarelor de fort provoac fenomene suprtoare n instalatiile de lumin
(de ex. plpiri, scderea luxului luminos);
- dac este necesar separarea instalatiilor tehnologice din considerente de sigurant sau din
considerente economice.
3.4.12. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice trebuie respectate conditiile din HG
170/99 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de nregistrare a
cantittii de energie consumat si a aplicrii, atunci cnd este cazul, a msurilor pentru
mbunttirea factorului de putere si pentru limitarea regimului deformat, conform normativului
PE 143.
3.4.13. Amplasarea contoarelor de energie electric la blocuri de locuinte trebuie s permit
nregistrarea si citirea consumului, fr ca acestea s fie conditionate de prezenta sau acceptul
abonatului.
3.4.14. Repartizarea pe faze si respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor electrice, trebuie
s se fac astfel nct s se asigure o ncrcare ct mai echilibrat a acestora.

3.5. Scheme de legare la pmnt
3.5.1. Schemele de legare la pmnt pot fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile
literare utilizate pentru notarea lor avnd urmtoarele semnificatii:
Prima liter, se refer la situatia retelei de alimentare n raport cu pmntul:
T legarea direct la pmnt a unui punct activ neutrul, n cazul n care acesta este
accesibil sau a unui conductor de faz, n cazul n care neutrul nu este accesibil;
I izolarea tuturor prtilor active fat de pmnt, sau legarea la pmnt a unui punct printr-
o impedant de valoare foarte mare.
A doua liter, se refer la situatia maselor electrice n raport cu pmntul:
T legarea direct la pmnt a maselor instalatiei, independent de eventuala legare la
pmnt a unui punct al alimentrii;
N legarea direct a maselor la punctul de alimentare legat la pmnt; curent alternativ,
punctul de legare la pmnt este n mod normal punctul neutru; iar n cazuri speciale, punctul de
legare la pmnt poate fi un conductor de faz.
14
Alte litere, se refer la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie n
schema TN:
S schem TN n care functia de protectie este asigurat printr-un conductor PE separat de
conductoarele active, legat la pmnt (n curent alternativ).
C schem TN n care functiile de neutru si de protectie pot fi combinate ntr-un singur
conductor (PEN).
3.5.2. Schema TN are un punct al alimentrii legat direct la pmnt, masele instalatiei fiind legate
n acest punct prin conductoare de protectie. n aceast schem, curentul de defect ntre faz si
mas este un curent de scurcircuit. Se disting trei tipuri de scheme TN n functie de dispunerea
conductorului neutru si a conductorului de protectie:
- Schema TN-S, n care un conductor de protectie distinct este utilizat pentru ntreaga schem
(fig. 3.1.); se utilizeaz:
cnd trebuie separate PE si N pentru asigurarea functionrii protectiei;
la ultimul tablou spre consumator;
- Schema TN-C, n care functiile de neutru si de protectie sunt combinate ntr-un singur
conductor pentru ntreaga schem (fig. 3.2.);
- Schema TN-C-S, n care functiile de neutru si de protectie sunt combinate ntr-un singur
conductor pe o portiune a schemei (fig. 3.3).


















3.5.3. Schema TT (fig. 3.4 si fig. 3.5) are un punct al alimentrii legat direct la pmnt, masele
instalatiei electrice fiind legate la prize de pmnt independente din punct de vedere electric de
priza de pmnt a alimentrii. n aceast schem curentii de defect faz mas, pentru intensitti


Fig 3.1.

Schema TN-S
Schema TN-C
Fig 3.2. Fig 3.1.
Fig 3.1.
Schema combinat TN-C-S
Fig 3.2.
Fig 3.3.
15
chiar mai mici dect ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca
aparitia unei tensiuni de atingere periculoas.




3.5.4. n schema IT (fig. 3.6 si fig. 3.7) toate prtile active sunt izolate fat de pmnt sau legate
la pmnt prin intermediul unei impedante Z de valoare mare, masele instalatiei electrice fiind
legate la pmnt. n aceast schem, un curent rezultat dintr-un prim defect faz-mas are o
intensitate suficient de mic nct nu poate provoca nici o tensiune de atingere periculoas. Se
utilizeaz numai cu dispozitiv de control permanent al izolrii neutrului fat de pmnt, cu
declansarea automat n caz de defect.
3.5.5. n schema IT limitarea curentului rezultat n cazul unui singur defect se obtine fie prin
absenta legturii la pmnt a alimentrii, fie prin intercalarea unei impedante ntre un punct al
alimentrii (n general neutrul) si pmnt suficient de mari care s limiteze curentul de defect la
valori cuprinse ntre 150230 mA pentru a permite functionarea schemei de semnalizare a
defectului.









Schema TT
Fig 3.4.
Fig 3.5.
Schema IT fr neutrul distribuit
Fig 3.6. Fig 3.7.
Schema IT cu neutrul distribuit
16
4. PROTECII I MSURI DE PROTECIE


4.1. Protecia mpotriva ocurilor electrice

Condiii generale
4.1.1. n instalatiile electrice trebuie s se aplice msuri pentru protectia utilizatorilor (persoane si
animale domestice sau de cresctorie), mpotriva socurilor electrice datorate atingerii directe sau
indirecte.
4.1.2. Msurile de protectie se aleg avndu-se n vedere particularittile lor, posibilittile de
aplicare n functie de influentele externe si tipul instalatiei, echipamentului, aparatului etc. n
toate situatiile n care se pot aplica mai multe msuri de protectie, solutia se va alege pe criterii
tehnico-economice la aceeasi eficient.
4.1.3. Msurile de protectie diferite aplicate n aceeasi instalatie nu trebuie s se influenteze sau
s se anuleze reciproc, respectndu-se si prevederile din NSSMUEE 111 NORME SPECIFICE
DE SECURITATE A MUNCII LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE N MEDII
NORMALE.
4.1.4. Msurile de protectie pot fi realizate fie prin nssi constructia materialului sau a
echipamentului utilizat, fie prin aplicarea unei msuri de protectie la executarea instalatiei, fie
printr-o combinare a acestora.
4.1.5. Msurile de protectie trebuie alese si aplicate astfel nct s fie asigurate si durabile n timp.

Protecia mpotriva atingerilor directe i indirecte
4.1.6. Protectia mpotriva atingerilor directe si indirecte se va considera asigurat dac se aplic
msura de protectie alimentare la tensiune foarte joas de securitate (TFJS, TFJP), conform SR
CEI 60 364-4-41, n urmtoarele conditii:
- tensiunea cea mai ridicat a circuitului va fi sub limita superioar a domeniului I de tensiune (50
V c.a. si 120 V c.c.) conform tabelelor 4.1.A si 4.1.B;
- sursa de alimentare va fi o surs de protectie (sigurant) care ndeplineste prevederile de la art.
4.1.7.
Tabelul 4.1.A
Domenii de tensiuni n curent alternativ
Sisteme legate direct la pmnt
Sisteme izolate fat de
pmne
Scheme TT si TN Scheme IT *
Domeniul de tensiune
ntre faze si pmnt ntre faze ntre faze
I U _ 50 U _ 50 U _ 50
II 50 < U _ 600 50 < U _ 1000 50 < U _ 1000
U Tensiunea nominal a instalatiei, n V;
(*) Dac neutrul este distribuit, materialele si aparatele alimentate ntre faz si neutru se aleg astfel nct
izolatia lor s corespund tensiunii ntre faze.

Tabelul 4.1.B
Domenii de tensiuni n curent continuu
Sisteme legate direct la pmnt
Sisteme izolate fat de
pmnt * Domeniul de tensiune
ntre pol si pmnt ntre poli ntre poli
I U _ 120 U _ 120 U _ 120
II 120 < U _ 900 120 < U _ 1500 120 < U _ 1500
U Tensiunea nominal a instalatiei, n V;
17
(*) Dac este distribuit conductorul median (M), echipamentele alimentate ntre pol si median (M) sunt
alese astfel nct izolatia lor s corespund tensiunii dintre poli.
Valorile din acest tabel se refer la curent continuu neted (filtrat).
Aceast clasificare a domeniilor de tensiune nu exclude posibilitatea introducerii de limite intermediare
pentru anumite situatii de instalare.
4.1.7. Sursele de sigurant pentru alimentarea la TFJS sau TSJP trebuie s fie de urmtoarele
tipuri:
a) transformator de separare (SR EN 60742/98) sau transformator cu nfsurri separate
asigurnd o separare de sigurant ntre circuitele primar si secundar, astfel nct ntre circuitele
TFJS si TFJP s nu apar o tensiune mai mare dect valorile indicate n domeniul I din tabelele
4.1 si a crui tensiune primar s fie de cel mult 1000 V;
b) sursa de curent cu un grad de sigurant echivalent cu al sursei de la pct. a); (de ex.
separate, grup motor-generator cu nfsurri separate electric, dac caracteristicile lor si valorile
de ncrcare sunt comparabile cu acelea ale transformatorului de separare);
c) sursa electrochimic (acumulatoare) sau alt surs ce nu depinde de circuitele de tensiune
ridicat (de ex. grup motor termic-generator);
d) dispozitivele electronice n care s-au luat msuri constructive care asigur chiar n caz de
defect intern n acest dispozitiv, ca tensiunea la bornele de iesire s nu fie mai mare dect limita
superioar a domeniului I de tensiune (vezi tab. 4.1.A si tab. 4.1.B).
4.1.8. La instalarea circuitelor de TFJS si TFJP trebuie respectate urmtoarele conditii:
a) prtile activate ale circuitelor de TFJS s nu fie n legtur cu prtile activate sau
conductoarele de protectie ale altor circuite sau cu pmntul;
b) masele materialelor si echipamentelor electrice s nu fie legate la pmnt, la vreun
conductor de protectie sau cu masele altor instalatii sau elemente conductoare pentru circuitele
TFJS;
c) ntre prtile active ale circuitelor TFJS si TFJP si cele ale circuitelor de tensiune mai
ridicat s fie luate msuri constructive de protectie pentru a se asigura o separatie cel putin
echivalent cu aceea existent ntre circuitele primare si secundare la un transformator de
separare;
d) pentru circuitele de TFJS si TFJP se recomand s se utilizeze conducte electrice distincte;
e) folosirea n comun a unui cablu multifilar fr nici un nvelis metalic sau conductoare
izolate montate n tuburi izolante, se admite cu conditia ca toate circuitele s aib o izolatie
corespunztoare pentru tensiunea cea mai mare din circuitele din tub sau cablu, fiecare circuit s
aib la originea sa protectia mpotriva suprasarcinilor si materialele s fie corespunztoare tuturor
conditiilor de influente externe la care acestea sunt supuse;
f) pe circuitul de alimentare al sursei s se prevad un ntreruptor iar pe circuitul primar si pe
cel secundar se vor prevedea dispozitive de protectie (sigurante) pe ambele conductoare ale
circuitului;
g) prizele de curent de TFJS si TFJP trebuie s fie marcate distinct prin etichete fixate sigur
sau prin mijloace adecvate sau s nu permit constructiv dect conectarea fiselor circuitelor TFJS
si TFJP;
h) prizele de TFJS s nu aib contact de protectie;
i) transformatoarele sau grupurile de motor-generator trebuie s ndeplineasc conditiile
impuse clasei II de protectie (masele si miezurile nelegate la pmnt) sau s fie dispuse conform
art. 4.1.20 (Izolare suplimentar) si de regul, cele executate n clasa I de protectie s nu fie
amplasate n locuri foarte periculoase definite conform STAS 8275;
j) dac tensiunea nominal a circuitului este mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c., toate
prtile activate trebuie s fie protejate mpotriva atingerilor directe prin bariere sau nvelisuri cu
gradul de protectie minim IP 2XX sau s fie izolate, izolatia putnd suporta tensiunea de
ncercare de 500 V timp de 1 minut.

18
Protecia mpotriva atingerilor directe
4.1.9. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie s aib asigurat protectia mpotriva
atingerii directe a prtilor active.
Necesit numai partial astfel de msuri, instalatiile electrice din ncperile sau spatiile pentru
servicii (echipamente) electrice, dac sunt deservite de personal instruit sau calificat (clasele BA
4 si BA 5 (EE)) si dac au fost respectate Normele Generale de Protectie a Muncii si
Reglementrile Specifice n ceea ce priveste:
-conditiile referitoare la marcarea ncperilor sau spatiilor;
-instalarea de obstacole sau distantarea fat de prtile active n ncperile pentru
echipamentele electrice nenchise;
-distantele si nltimile minime pentru spatii de circulatie si manevr.
4.1.10. Protectia mpotriva atingerilor directe trebuie s se realizeze prin una din urmtoarele
msuri:
a) izolarea prtilor active;
b) prevederea de carcase n interiorul crora s se gseasc prtile active;
c) instalarea unor bariere sau obstacole care s mpiedice atingerile ntmpltoare cu prtile
active;
d) amplasarea prtilor active n afara zonei de accesibilitate;
e) dispozitive de curent diferentiat rezidual cu I
A
_ 30 mA ca msur suplimentar.
4.1.11. Protectia prin izolarea prtilor active trebuie s se realizeze prin acoperirea complet a
prtilor active cu o izolatie care s aib caracteristici corespunztoare n conditiile de solicitare
mecanic, termic, electric etc., din explorare. Vopselele, lacurile si produsele analoge nu se vor
considera izolatii cu caracteristici corespunztoare n cazul protectiei mpotriva atingerilor
directe.
4.1.12. Protectia prin carcase se realizeaz astfel nct n mod permanent s nu fie posibil
atingerea prtilor active datorit naturii, amplasrii, fixrii, rezistentei mecanice si eventual si a
caracteristicilor izolante ale acestora, n conditii normale de exploatare.
Pentru ca protectia prin carcase s fie complet, trebuie ndeplinite urmtoarele conditii:
a) Gradul de protectie al nvelisurilor (carcaselor) exterioare s fie cel putin IP 2XX iar ntre
obstacole si partea activ distanta minim va fi de minim 40 mm.
Nu este necesar s fie respectat aceast distant dac prtile sunt mecanic solidare cu
obstacolele sau obstacolele sunt din material izolant sau sunt acoperite cu un nvelis izolant.
b) Suprafetele superioare ale nvelisurilor (carcaselor) din materiale neizolante, usor
accesibile (de ex. nvelisurile pe care se poate circula) vor avea gradul de protectie IP 4XX.
c) nvelisurile (carcasele) vor fi fixate sigur si trebuie s aib, n functie de materialul, si
dispunerea lor, suficient rezistent mecanic pentru a suporta solicitrile n functionare normal.
d) Desfacerea sau scoaterea nvelisurilor (carcaselor) nu trebuie s fie posibil dect cu o
cheie sau cu o scul numai dup scoaterea de sub tensiune a prtilor active protejate prin aceste
bariere sau nvelisuri. Tensiunea nu trebuie s poat fi restabilit dect dup remontarea barierelor
sau nvelisurilor sau s fie prevzut un al doilea obstacol care s nu poat fi scos dect cu o cheie
sau o scul si care s constituie o protectie partial.
4.1.13. Protectia prin bariere sau obstacole se aplic numai n ncperi pentru echipamente
electrice si poate constitui un mijloc de protectie partial dac este realizat astfel mpiedic:
-fie o apropiere ntmpltoare de prtile active (de ex. prin balustrade sau panouri grilaj);
-fie contacte ntmpltoare cu prtile active, n cursul operatiilor de ntretinere sau exploatare
(de ex. prin ecranarea sau protectia aparatelor de separare).
4.1.14. Protectia prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate poate asigura numai o protectie
partial. Conform acestei msuri, prtile active simultan accesibile ce se gsesc la potentiale
diferite vor fi amplasate astfel nct s nu se gseasc n interiorul zonei de accesibilitate.
Dou prti active simultan accesibile se vor considera dou prti active aflate la o distant
mai mic de 2,5 m pe vertical, conform SR CEI 60364-4-41. Dac n ncperea respectiv se
19
transport sau se manipuleaz obiecte sau scule din materiale conductoare, distanta se va mri
corespunztor.
Dac suprafata pe care se st sau se circul de obicei este limitat printr-un obstacol (de ex.
balustrade, panouri-grilaj) care asigur un grad de protectie mai mic dect IP 2XX, distantele ce-i
limiteaz zona de accesibilitate la atingere, se vor msura de al acest obstacol.
4.1.15. n cazul n care se cere o sigurant mrit (de ex. n conditii de pericol de incendiu),
msurile de protectie mpotriva atingerilor directe trebuie completate cu dispozitive diferentiale
de protectie de nalt sensibilitate, cu un curent nominal (de functionare) de max. 30 mA.

Protecia mpotriva atingerilor indirecte
4.1.16. Msuri de protectie mpotriva atingerilor indirecte trebuie luate n cazurile n care exist
pericolul ca utilizatorii s intre simultan n contact cu o mas si un element conductor, ntre care,
ca urmare a unui defect, poate s apar o diferent de potential periculoas.
4.1.17. Fac exceptie si nu necesit aplicarea de msuri de protectie mpotriva atingerilor indirecte:
a) Materialele si echipamentele electrice fixe si cele mobile utilizate la post fix, dac satisfac
simultan urmtoarele conditii:
- sunt situate n ncperi cu prezent neglijabil a apei, din clasa AD1 (U0) ncadrate n
locuri putin periculoase, definite conform STAS 8275;
- sunt amplasate la distante mai mari de 0,8 m de toate elementele conductoare n legtur
cu pmntul.
Dac totusi dou mase ale echipamentelor fixe sau mobile pot fi atinse simultan, trebuie luate
msuri de protectie mpotriva atingerilor indirecte.
b) Materialele si echipamentele electrice fixe si cele mobile cu tensiunea nominal de lucru
sub valorile tensiunilor de atingere si de pas maxim admise.
c) Tuburile de protectie metalice sau alte carcase metalice de protectie de clasa II de protectie,
dac se gsesc la un capt n contact permanent, de rezistent neglijabil (de ex. mbinare prin
filetare) cu o mas legat la un conductor de protectie si tuburile metalice utilizate pentru
protectia trecerilor prin elemente de constructie.
d) Alte materiale si echipamente prevzute n standardul de conditii speciale sau n
reglementri specifice.
4.1.18. Protectia mpotriva atingerilor indirecte se poate realiza prin:
- A. Msuri de protectie fr ntreruperea alimentrii, care cuprind urmtoarele mijloace:
a) folosirea materialelor si echipamentelor de clasa II (SR CEI 60536) sau echivalente;
b) izolarea amplasamentelor, conform SR CEI 60 364-4-41;
c) separarea de protectie;
d) executarea de legturi de echipotentializare locale,
- B. Msuri de protectie prin ntreruperea automat a alimentrii, folosind dispozitive de
protectie.
Msura de protectie mpotriva atingerilor indirecte fr ntreruperea automat a alimentrii
este indicat de exemplu pentru echipamentele electrice care cer o functionare fr ntreruperi,
chiar la un prim defect de izolatie, fr a periclita viata oamenilor (de ex. n laboratoare de
ncercri, n unele procese de productie).
4.1.19. Protectia prin folosirea materialelor si echipamentelor din clasa II de protectie se aplic
prevznd astfel de mijloace sau echivalente (cu dubla izolatie prin constructie) si respectnd si
urmtoarele conditii de utilizare:
a) prtile active conductoare accesibile si prtile intermediare ale echipamentelor nu trebuie
legate la nici un conductor de protectie;
b) instalarea echipamentelor (fixarea, racordarea lor etc.) se face fr a afecta n vreun fel
dubla izolatie cu care este prevzut echipamentul;
c) verificarea strii dublei izolatii (izolatiei suplimentare) se face periodic;
20
d) n normele de produs trebuie precizat c echipamentele fac parte din clasa II de protectie si
au fost certificate ca atare.
4.1.20. Protectia prin izolarea amplasamentului se realizeaz n timpul executrii instalatiei
electrice n cazul materialelor si echipamentelor care au numai izolatie principal, prin acoperirea
cu o izolatie suplimentar realizat ca un nvelis izolant pe toate prtile sau printr-o carcas
metalic acoperit cu material izolant la interior si la exterior, n urmtoarele conditii:
a) nvelisul trebuie astfel realizat nct s aib un grad de protectie minim IP 2XX si s
acopere toate prtile active, putnd suporta toate solicitrile (mecanice, electrice, termice, etc.) n
functionare normal; tensiunea de ncercare va fi de 2500 V (ntre prtile active si prti metalice
exterioare) pentru o tensiune nominal de max. 500 V si rezistenta de izolatie trebuie s fie mai
mare de 7 MO;
b) nvelisul nu va fi traversat de elemente conductoare care ar putea transmite un potential
dintr-o parte n alta;
c) dac nvelisul are un capac ce poate fi scos fr ajutorul unei scule speciale, trebuie
prevzut cu un ecran izolant pentru protectia mpotriva atingerii ntmpltoare nu numai a prtilor
active ci si a prtilor intermediare accesibile numai dac nvelisul este deschis si acest ecran
trebuie s poat fi scos numai cu o scul special;
d) masele din interiorul nvelisului nu vor fi legate la conductorul de protectie si nici
aparatele, chiar dac au born de protectie; se admite trecerea conductoarelor de protectie ale unor
aparate din exteriorul nvelisului, cu conditia ca acestea s fie marcate corespunztor si izolate n
interiorul lui (inclusiv bornele de protectie) n aceleasi conditii ca si prtile active;
e) marcajul de legare la pmnt va fi anulat vizibil dac exist pe borne si aparate;
f) nvelisul nu trebuie s deranjeze buna functionare a materialelor sau a echipamentelor
astfel protejate.
4.1.21. Protectia prin izolarea amplasamentului se aplic numai n ncperi din clasa AD1 (U0),
n care pardoseala si peretii sunt izolati si n care trebuie ndeplinite una sau mai multe din
urmtoarele conditii:
a) masele fixe sunt dispuse la distante de peste 2 m pe orizontal si 2,5 m pe vertical astfel
nct nu exist pericolul unui contact simultan cu o mas si un element conductor oarecare, n
cazul n care acestea s-ar putea gsi la potentiale diferite datorit unui defect de izolatie a prtilor
active; aceast distant se poate reduce la 1,25 m n afara zonei de accesibilitate la atingere.
b) nu sunt prevzute nici un fel de conductoare de protectie.
c) izolatia trebuie s aib o rigiditate mecanic suficient si s poat suporta o tensiune de
ncercare de cel putin 2000 V. curentul de fug nu trebuie s fie mai mare de 1 mA n conditii
normale de utilizare.
4.1.22. Protectia prin separare electric de protectie a circuitelor se realizeaz prin intercalarea
ntre reteaua de alimentare si receptor a unui element intermediar care poate fi:
- transformator de separare cu nfsurri distincte si izolatie ntrit, asigurnd o separare de
sigurant echivalent ntre circuitul primar si secundar si cu tensiunea primar de maxim 1000 V;
- grup motor-generator cu nfsurri distincte electric, asigurnd o separare de sigurant ntre
circuitul primar si secundar, echivalent cu cea a unui transformator de separare.
La aplicarea msurii separare de protectie se respect urmtoarele conditii de instalare:
a) sursele de separare vor fi de clasa II de protectie sau vor fi instalate conform prevederilor
de la art. 4.1.20 (msura izolare suplimentar);
b) tensiunea nominal a circuitului separat va fi de maxim 500 V;
c) circuitul separat nu va avea nici un punct comun cu alt circuit si nici un punct legat la
pmnt;
d) circuitul separat va fi pozat n tub separat sau s fie executat cu cablu distinct si va fi
asigurat cu o protectie proprie la suprasarcini;
21
e) distributiile fixe vor fi executate cu conductoare izolate, pozate n tuburi de protectie sau n
cabluri fr nici un nvelis metalic si aparatele de instalatii (cutii de derivatii sau conexiuni, prize
etc.) vor fi cu carcase din material izolant;
f) masele circuitului separat nu vor fi legate nici la pmnt nici la masele altui circuit;
g) dac circuitul alimenteaz un singur aparat, masa sa nu va fi legat la un conductor de
protectie;
h) se admite si alimentarea dintr-o singur surs de separare a mai multor aparate, dac se
respect simultan urmtoarele conditii:
- masele circuitelor separate trebuie legate ntre ele prin conductoare de egalizare a
potentialelor, aceste conductoare nu vor fi legate la pmnt, la alte conductoare de protectie, la
masele altor circuite sau la elemente conductoare;
- prizele trebuie s fie cu contact de protectie si la acestea se leag conductoarele de
egalizare a potentialelor mentionate anterior; la cablurile flexibile, aceste conductoare vor fi
cuprinse n cablu;
- se prevede un dispozitiv de protectie care s semnalizeze primul defect de izolatie la mas
si care s deconecteze n maximum 5 s. din momentul aparitiei celui de al doilea defect de izolatie
la alt mas.
n cazul echipamentelor electrice portabile se vor respecta si prevederile STAS 12216.
4.1.23. Protectia prin legturi locale de egalizare a potentialelor, fr legare la pmnt poate
asigura numai o protectie partial si are un domeniu limitat de aplicare, la locuri de munc de
mic ntindere, unde trebuie mpiedicat aparitia tensiunilor de atingere periculoase si nu se poate
realiza o protectie mpotriva atingerilor indirecte prin deconectarea automat a alimentrii. n
cazul folosirii acestui mijloc de protectie se iau msuri pentru evitarea expunerii unei persoane
care vine din afar n amplasamentul respectiv, la diferente de potential periculoase.
4.1.24. Protectia mpotriva atingerilor indirecte prin ntreruperea automat a alimentrii, trebuie
astfel realizat nct s ntrerup automat circuitul ca urmare a unui defect ntre o parte activ si o
mas a circuitului sau a echipamentului, astfel nct s nu se poat mentine o tensiune de atingere
prezumat mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c. un timp suficient pentru crearea unui risc
fiziopatologic periculos asupra unei persoane. n conditii speciale se impun valori de 25 V c.a. si
50 V c.c.
Protectia mpotriva atingerilor indirecte prin ntreruperea automat a alimentrii se
realizeaz cu:
- dispozitive automate de protectie mpotriva supracurentilor;
- dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual (DDR) art. 4.1.29.. 4.1.35.
Este necesar folosirea PACD cu DDR n cazul n care:
- nu sunt asigurate conditiile de declansare n timp util prin protectiile la suprasarcin si la
scurtcircuit (de ex. cazurile circuitelor electrice de impedant mare conductoare lungi si/sau
scurte cu sectiune relativ mic);
- circuitele alimenteaz receptoare care trebuie s rmn n functiune nesupravegheate de
personal.
La alegerea dispozitivului de protectie se tine seama de tipul schemei de legare la pmnt.
4.1.25. n retele legate la pmnt (schemele TT si TN) se aplic protectia prin ntreruperea
automat a alimentrii si semnalizare la primul defect, respectndu-se urmtoarele conditii
generale:
- toate masele instalatiei trebuie legate la un conductor de protectie, cu exceptia acelora
pentru care s-a aplicat ca msur de protectie TFJS sau TFJP, sau una din msurile de protectie
fr ntrerupere automat a alimentrii;
- masele care pot fi simultan accesibile se leag prin conductoare de protectie la aceeasi priz
de pmnt, chiar dac fac parte din instalatii diferite;
- toate masele unei aceleiasi instalatii vor fi legate prin conductoare de protectie la aceeasi
priz de pmnt;
22
- masele care nu sunt simultan accesibile, n schemele IT pot fi legate la prize diferite de
pmnt numai dac toate masele asociate aceluiasi dispozitiv de protectie vor fi legate la aceeasi
priz de pmnt;
- conductoarele de protectie si prizele de pmnt se dimensioneaz si se execut respectndu-
se pe lng conditiile din acest subcapitol si conditiile speciale si standardele si reglementrile
specifice;
- n fiecare cldire se execut o legtur principal de egalizare a potentialelor (conductor
principal de egalizare a potentialelor) avnd o sectiune minim de 16 mm
2
Al, si 10 mm
2
Cu sau o
sectiune echivalent n cazul altor materiale, la care trebuie legate urmtoarele elemente:
-conductorul principal de protectie (PE sau PEN)
-conductele de ap;
-conducte de gaze;
-coloanele de nclzire;
-elementele metalice ale constructiei.
- n cazurile n care conditiile impuse n protectia prin deconectare automat nu pot fi n
totalitate ndeplinite si se cer conditii de sigurant mrit, trebuie executate si legturi
suplimentare de egalizare;
4.1.26. n schema TN trebuie respectate si urmtoarele conditii:
a) Toate masele instalatiei electrice trebuie legate prin conductoare de protectie la neutrul
alimentrii legat la pmnt (PE, PEN).
b) Conductorul principal de protectie trebuie legat la pmnt n apropierea fiecrui
transformator, la capetele si ramificatiile aeriene si la distante de cel mult 1000 m pe traseu.
c) Legarea la pmnt trebuie s se fac la prize de pmnt distribuite pe ansamblul instalatiei,
iar rezistenta rezultant a prizelor s fie ct mai mic posibil, dar nu mai mare de 4 O.
d) Dispozitivele de protectie la supracurenti si sectiunile conductoarelor de protectie PE sau
PEN se aleg astfel nct dac se produce o legtur accidental direct ntre faz si conductorul de
protectie sau mas, acest defect s provoace un curent de scurtcircuit cu o intensitate suficient
pentru a asigura deconectarea n caz de defect ntr-un timp inferior specificat n tabelul 4.2, n
functie de tensiunea de atingere prezumat.
Pentru aceasta trebuie satisfcut relatia:

0 n a
U I Z
n care:
Z
a
impedanta buclei de defect, n ohmi;
I
n
curentul ce asigur functionarea dispozitivului de deconectare automat la scurtcircuit
ntr-un timp mai mic dect cel din tabelul 4.2, n A;
U
o
tensiunea de faz, n V.
Dac nu poate fi realizat conditia de mai sus, trebuie executat o legtur suplimentar
pentru egalizarea potentialelor conform art. 4.1.37.
e) Conductorul de protectie si de neutru se pot folosi n comun (conductor PEN) sau separat
(PE, N) conform SR CEI 60364-3, n conditiile de la art. 4.1.47.
f) n schema TN se pot utiliza ca dispozitive de protectie automate:
- dispozitive de protectie de curent maximal;
- dispozitive de protectie automat la curent de defect (PACD).
g) n cazul n care conductorul de protectie si de neutru sunt combinate (PEN), nu poate fi
utilizat deconectarea prin dispozitiv diferential de protectie si atunci trebuie s fie asigurat
deconectarea prin dispozitiv de protectie la curent maximal.
h) n cazul utilizrii dispozitivelor PACD nu este necesar legarea maselor la un conductor de
protectie din schema TN dac ele sunt legate la o priz de legare la pmnt avnd o rezistent
corespunztoare curentului de functionare a PACD-ului, conform relatiei de la rt. 4.1.27 pentru
schema TT. n acest caz se aplic toate conditiile de la schema TT.
23
Dac nu exist o priz de pmnt local, racordarea maselor la PE se va face n amonte de
dispozitivul PACD.
n retelele legate la pmnt va fi de regul aplicat schema TN n corelare cu protectia prin
deconectarea automat.
Tabelul 4.2
Timpi de deconectare admisi n functie de tensiunea de atingere
U
0
[V] Timp de deconectare [s]
120 0,8
230 0,4
277 0,4
400 0,2
> 400 0,1

4.1.27. n schema TT se utilizeaz urmtoarele dispozitive de protectie:
- dispozitive de protectie mpotriva supracurentilor;
- dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual (DDR);
- dispozitive PATA atunci cnd dispozitivele de mai sus nu pot fi utilizate.
n schema TT se vor respecta si urmtoarele conditii:
a) Masele materialelor si echipamentelor electrice protejate prin acelasi dispozitiv de
protectie trebuie interconectate si legate printr-un conductor de protectie la aceeasi priz de
pmnt. Dac exist mai multe dispozitive n serie, conditia se aplic fiecrei grupe de mase
legate direct la acelasi dispozitiv. Masele simultan accesibile trebuie legate la aceeasi priz de
pmnt.
b) Trebuie asigurat deconectarea automat a alimentrii n cazul aparitiei unui defect de
izolatie, respectndu-se relatia, n conformitate cu SR CEI 60364-4-41:
n care:
L a p
U I R , n care:
I
a
curentul ce asigur functionarea dispozitivului de protectie, n A;
R
p
rezistenta prizei de pmnt a maselor, n ohmi;
U tensiunea limit admis U
L
n V.
Dac se foloseste un dispozitiv PACD (utilizare, de regul, recomandat n aceast
schem), I
a
este egal cu curentul diferential rezidual nominal de functionare I
n
si U este egal cu
U
L
(art. 4.1.25.).
c) Pentru aplicarea protectiei prin ntreruperea automat a alimentrii n schema TT se
vor aplica conditiile specifice din standardul de conditii speciale.
4.1.28. n schema IT se utilizeaz urmtoarele dispozitive de protectie si control:
- aparat pentru controlul permanent al izolatiei (CPI);
- dispozitive de protectie mpotriva supracurentilor;
- dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual.
n schema IT trebuie respectate si urmtoarele conditii:
a) Masele echipamentelor trebuie legate la priza de legare la pmnt fie individual, fie pe
grupuri, fie n ansamblu. Masele simultan accesibile se leag la aceeasi instalatie de legare la
pmnt.
b) Legarea unui conductor activ la pmnt este interzis.
c) Rezistenta de dispersie la pmnt a maselor legate la pmnt prin intermediul unui
conductor de protectie trebuie s satisfac urmtoarea relatie:
L d p
U I R , n care:
R
p
rezistenta de dispersie a maselor legate la pmnt;
I
d
curent de defect n cazul legrii directe dintre conductorul de faz si mas. Valoarea I
d
tine seama
de curentul de fug si de impedanta global a punerii la pmnt a instalatiei electrice;
24
d) Este obligatorie prevederea unui dispozitiv de control al izolatiei care s semnalizeze
automat alimentarea.
e) La aparitia unui al doilea defect, conditiile de protectie sunt conform SR CEI 60 364-4-41.
4.1.29. Dispozitivele diferentiale de protectie (DDR) n functie de comportarea la declansri
intempestive pot fi, conform SR CEI 61008 si SR CEI 61009:
- cu functionare temporizat (caracterizate printr-o functionare temporizat cca. 10 50 ms
de tip G si respectiv S permitnd trecerea undelor de impuls si evitarea declansrilor nedorite);
- fr temporizare care risc s declanseze n prezenta undelor de impuls;
n functie de caracteristica de functionare n caz de curent diferential cu component
continu, conform SR CEI 755 +A1+A2, dispozitivele diferentiate pot fi:
- dispozitiv diferential de tip AC, pentru care declansarea este asigurat pentru curenti
diferentiali alternativi de form sinusoidal, care sunt aplicati brusc sau care cresc lent;
- dispozitiv diferential de tip A, pentru care declansarea este asigurat:
-pentru curenti diferentiali alternativi sinusoidali;
-pentru curenti diferentiali continui pulsatorii;
-pentru curenti diferentiali continui pulsatorii cu o component continu de 0,006 A, cu sau
fr control al unghiului de faz, independent de polaritate, cu curenti care se aplic brusc sau au
o crestere lent;
- dispozitiv diferential de tip B, pentru care declansarea este asigurat:
-pentru curenti diferentiali alternativi sinusoidali;
-pentru curenti diferentiali continui pulsatorii;
-pentru curenti diferentiali continui pulsatorii cu o component continu de 0,006 A;
-pentru curenti diferentiali care pot proveni de la circuite redresoare, adic:
redresor simpl alternant cu sarcin capacitiv care produce un curent continuu neted;
redresor trifazat simpl alternant sau punte redresoare trifazat cu dubl alternant;
punte redresoare cu dubl alternant ntre faze, cu sau fr control al unghiului de faz,
independent de polaritate, curentii care se aplic brusc sau au o crestere lent.
Se recomand ca instalarea dispozitivelor diferentiale de protectie s se fac n tabloul
electric sau n apropierea acestuia.
Se admite montarea dispozitivelor diferentiale de protectie de mare sensibilitate si n corpul
prizelor electrice, dac acestea sunt prin constructie destinate acestui scop.
4.1.30. Dispozitivul diferential de protectie DDR selectiv de tip S se admite s fie utilizat ca
dispozitiv de comand si protectie a instalatiei electrice.
4.1.31. Selectivitatea dispozitivelor diferentiale de protectie se realizeaz pe orizontal sau pe
vertical (n cascad).

Selectivitatea orizontal (fig. 4.1.) asigur protectia unui singur circuit sau grupe de
circuite, n acest caz dispozitivul de protectie diferential utilizat trebuie s fie fr temporizare.

Fig 4.1.
25
Selectivitatea vertical (fig. 4.2.) va fi realizat n dou sau trei trepte.
n cazul selectivittii verticale, pentru asigurarea selectivittii trebuie ndeplinite urmtoarele
conditii: 2
2
1

n
n
I
I
, unde:
I
An1
este curentul diferential de functionare (declansare) al dispozitivului de protectie din amonte, n A;
I
An2
este curentul diferential de functionare (declansare) al dispozitivului de protectie din aval, n A.

Timpul de declansare al dispozitivului din amonte trebuie s fie mai mare dect timpul de
declansare al dispozitivului din aval.
4.1.32. Portiunea de instalatie cuprins ntre dispozitivul general de comand si protectie si
dispozitivele de protectie diferentiale, trebuie realizat n clasa II de protectie.
4.1.33. n domeniul casnic, protectia mpotriva atingerilor indirecte trebuie realizat cu:
- dispozitiv diferential de bransament de tip S (disjunctor diferential)
- dispozitiv automat de protectie la curent diferential rezidual instalat la intrarea n tabloul de
apartament sau dispozitiv diferential de 30 mA, tip G, pe circuitele de lumin sau prize din
locurile periculoase sau foarte periculoase definite conform STAS 8275.
4.1.34. n instalatiile electrice din domeniul casnic sau similare, se interzice utilizarea PACD
reglabile cu DDR, cu exceptia celor montat pe bransament (disjunctorul de bransament) cu
posibilitatea reglajului nivelului puterii absorbite prin intermediul fixrii treptei de curent de
suprasarcin.
4.1.35. Timpii maximi de ntrerupere pentru asigurarea protectiei mpotriva atingerilor indirecte
prin deconectare automat datorit tensiunilor de atingere (PATA) n instalatiile electrice, trebuie
s fie conform tabelului 4.3
Tabelul 4.3
Timpi maximi de ntrerupere ai dispozitivului de protectie
Timpi maximi de ntrerupere ai
dispozitivului de protectie [s]
Tensiune de
atingere prezumat
[V] Curent alternativ Curent continuu
< 50 5 5
50 5 5
75 0,6 5
90 0,45 5
120 0,34 5
150 0,27 1
220 0,17 0,40
280 0,12 0,30
350 0,08 0,20
500 0,04 0,10
26
Legturi suplimentare de egalizare a potenialelor
4.1.36. Dac ntr-o instalatie sau ntr-o parte a instalatiei conditiile de protectie mpotriva
atingerilor indirecte prin deconectare automat nu pot fi respectate trebuie realizate legturi
suplimentare de egalizare a potentialelor. Aceast msur se aplic n ntreaga instalatie, numai
unei prti a acesteia, unui aparat sau unui amplasament, n urmtoarele conditii:
a) Trebuie interconectate toate elementele metalice simultan accesibile (maselor aparatelor
fixe, elementele conductoare, armturile principale, conductele de gaze, conductoarele de
protectie ale tuturor aparatelor);
b) Legturile suplimentare trebuie realizate fie prin elemente conductoare cum sunt sarpantele
metalice, fie prin conductoarele de protectie suplimentar, fie prin combinatia dintre acestea.
c) Sectiunea conductorului pentru legturi de egalizare a potentialelor se stabileste conform
articolului 4.1.49.
d) Trebuie verificat eficacitatea legturii suplimentare prin relatia:

a
L
I
U
z , n care:
Z impedanta ntre toate masele considerate, n ohmi;
U
L
tensiunea de atingere maxim admis, n V;
I
a
curentul care asigur functionarea PACD pentru valoarea U
L
, n A.
Conductoarele suplimentare de egalizare a potentialelor trebuie s ndeplineasc conditiile
pentru conductoare de protectie (art. 4.1.11 4.1.52).
4.1.37. Se pot folosi, drept conductoare de protectie, elementele conductoare ale constructiei si
ale instalatiilor. Se interzice utilizarea tuburilor metalice de protectie ale instalatiilor electrice
drept conductoare PEN. Ele vor fi numai legate la conductoare de protectie.
4.1.38. n cazurile n care conductoarele de protectie sunt pozate n acelasi tub sau element de
protectie cu conductoarele active, ele vor avea acelasi grad de izolare ca si conductoarele active.
4.1.39. Dac instalatiile electrice sunt n distributie prefabricat n nvelisuri metalice (cutii,
carcase), aceste nvelisuri pot fi utilizate drept conductoare de protectie dac satisfac urmtoarele
trei conditii:
a) continuitatea lor electric este asigurat si mentinut n timp prin msuri de protectie
corespunztoare mpotriva solicitrilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alt
natur.
b) sectiunea lor este cel putin egal cu aceea rezultat conform tab. 4.4.;
c) permit, pe traseul lor, racordarea altor conductoare de protectie.
4.1.40. Elementele conductoare ale constructiei sau din constructii (cum sunt de exemplu
conductele de ap, sarpantele metalice, cile de rulare ale utilajelor de ridicat si transport) pot fi
utilizate drept conductoare de protectie dac ndeplinesc simultan urmtoarele conditii:
a) continuitatea lor electric este asigurat fie prin constructie fie prin mijloace adecvate
realizndu-se astfel nct s fie protejat mpotriva deteriorrilor mecanice, chimice,
electrochimice, termice sau de alt natur;
b) sectiunea lor este cel putin aceea determinat conform tabelului 4.4.;
c) demontarea lor nu se poate face dect dac au fost prevzute msuri de compensare.
4.1.41. Se interzice folosirea elementelor conductoare ale constructiei pentru dubla functiune de
conductor de protectie si de neutru (PEN).
4.1.42. Structura metalic de sustinere a cablurilor poate fi utilizat drept conductor de protectie
dac se iau msuri n vederea satisfacerii conditiilor de la art. 4.1.39.
4.1.43. n zonele expuse, conductoarele de protectie si legturile pentru egalizarea potentialelor
vor fi protejate n tuburi de protectie mpotriva deteriorrilor mecanice, chimice si eforturilor
electrodinamice.
4.1.44. Se interzice legarea n serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare
de protectie ntr-un circuit de protectie.
27
4.1.45. Se admite ca nvelisurile care protejeaz un singur conductor de faz, de exemplu
nvelisurile sau armturile metalice ale cablurilor monopolare s fie legate la pmnt ntr-un
singur punct, cu conditia ca n toate celelalte puncte s fie luate msuri (izolare sau separare
corespunztoare) prin care s se mpiedice orice posibilitate de atingere a nvelisurilor ce ar putea
fi puse sub tensiuni periculoase.
4.1.46. Se admite n schemele TN, n instalatiile fixe, ca functiunile de conductor de protectie si
de neutru s fie ndeplinite de un singur conductor (PEN), cu conditia ca sectiunea lui s fie cel
putin egal cu 10 mm
2
Cu sau 16 mm
2
Al si portiunea comun s nu se gseasc n aval de un
dispozitiv de protectie diferential.
Conductorul PEN trebuie legat la borna sau bara prevzut pentru conductorul de protectie.
n cazul n care conductorul de protectie este diferit de conductorul de neutru, ele trebuie
legate la borne separate.
Nu se admite folosirea n comun, pentru mai multe circuite, a conductorului PRN, cu exceptia
coloanelor si a barelor tablourilor.
4.1.47. Conductoarele de protectie (PE) trebuie s aib sectiunile cel putin egale cu acelea
prevzute n tabelul 4.4 atunci cnd att acestea ct si conductoarele active sunt din acelasi
material. n cazul n care conductoarele de protectie sunt din materiale diferite de cele ale
conductoarelor active, atunci se alege sectiunea echivalent celei rezultate din tabelul 4.4.

Tabelul 4.4.
Sectiunea minim a conductorului de protectie (PE)
Sectiunea conductorului de faz
a instalatiei
s [mm
2
]
Sectiunea minim a conductorului
de protectie (PE)
s
PE
[mm
2
]
s _ 16 s
16 < s _ 35 16
s > 35 s/2
n situatia n care s _ 16 si conductorul de protectie este din aluminiu, sectiunea minim
admis a PE este de 4 mm
2
.
n toate cazurile n care conductorul de protectie este cupru si nu face parte dintr-un cablu sau
conductoare n tuburi, el va avea sectiunea cel putin egal cu 4 mm
2
.
4.1.48. Conductorul pentru legturi principale de egalizare a potentialelor trebuie s aib sectiuni
cel putin egale cu jumtate din sectiunea cea mai mare a conductorului de protectie din instalatie
dar minim 10 mm
2
Cu; sectiunea lui se poate limita la maximum 25 mm
2
Cu sau o sectiune
echivalent pentru alt material.
Conductorul pentru legturi suplimentare de egalizare a potentialelor ntre dou mase trebuie s
aib sectiunea cel putin egal cu cea mai mic sectiune a conductoarelor de protectie legate la
acele mase.
Legturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare nedemontabile (de ex.
sarpante metalice), prin conductoare suplimentare sau prin combinarea acestor dou solutii.
4.1.49. Reteaua conductoarelor de legare la pmnt trebuie s fie format din:
- conductoare de ramificatie, care asigur legtura dintre receptor si reteaua principal de legare
la pmnt, cu sectiunile minime:
- 10 mm
2
, dac conductoarele sunt de Cu si au o protectie mpotriva coroziunii;
- 50 mm
2
pentru OL.
- conductoare principale de legare la pmnt, cu sectiunile minime:
- 16 mm
2
din Cu masiv (grosimea minim 2 mm sau funie);
- 100 mm
2
pentru OL (grosimea minim 3 mm);
- conductoare de legare a prozei de pmnt cu conductoarele principale, cu sectiunile minime:
- 100 mm
2
pentru OL (grosimea minim 4 mm pentru otel Zn si 6 mm pentru otel nezincat)
sau 16 mm
2
Cu.
28
Prize de legare la pmnt
4.1.50. n curent alternativ se folosesc prizele de pmnt naturale (fundatiile si structurile
metalice ale constructiilor, conducte de ap ngropate n pmnt, etc.).
n curent continuu este interzis utilizarea prizelor naturale.
4.1.51. Prizele de pmnt artificiale trebuie prevzute numai n cazul n care nu se pot folosi prize
naturale sau acestea nu asigur realizarea valorii prescrise pentru rezistenta de dispersie dorit a
prizei de pmnt.
4.1.52. La constructiile noi, se recomand prevederea unui conductor pe contur nglobat n
fundatiile cldirii odat cu turnarea acestora (priza de fundatie).
Sectiunea minim a conductorului de otel-band, trebuie s fie de 100 mm
2
(cu grosimea
minim de 3 mm) si de 95 mm
2
pentru otel funie.

Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al proteciei la oc electric
4.1.53. Clasele de protectie ale echipamentelor electrice (SR CEI 60536), permise n functie de
msurile de protectie mpotriva atingerilor directe si indirecte aplicate, se dau n tabelul 4.5.

Tabelul 4.5.
Clasele de protectie ale echipamentelor electrice
Clasa de protecie a echipamentelor
Msura de protecie
0
1)
I
2)
II
3)
III
Art. nr
folosirea
materialelor si
echipamentelor
de clasa II sau
echivalente;
- - A A 4.1.19
- izolarea
suplimentar;
A A(a) A - 4.1.20
separarea de
protectie;
A(b) A(b) A(b) - 4.1.21
- distantarea
sau
intercalarea de
obstacole;
A A(a) A - 4.1.22
Fr
ntreruperea
alimentrii
- legturi
locale de
egalizare a
potentialelor
fr legare la
pmnt
A A(a) A - 4.1.23
- dispozitive
automate de
protectie
A(a) A A - 4.1.24
Cu
ntreruperea
automat a
alimentrii
Alimentarea la
tensiune foarte
joas de
securitate
(TFJS, TFJP)
- - - A 4.1.6


A admis, numai n conditiile precizate la articolele respective sau nu se foloseste;
A(a) masele echipamentelor nu trebuie legate nici la pmnt, nici la un conductor de protectie;
A(b) dac sursa alimenteaz un singur echipament, masa nu trebuie legat nici la pmnt, nici la un
conductor de protectie.
29
Echipamentele de clas 0 nu sunt admise fr msuri de protectie.
Echipamentele de clasa I pot fi utilizate n conditiile aplicrii de msuri de protectie cu
deconectare automat a alimentrii.
Echipamentele de clasa II pot fi utilizate n conditiile aplicrii de msuri de protectie fr
deconectare automat a alimentrii.
4.1.54. Tensiunile maxime si msurile specifice de protectie mpotriva socurilor electrice pentru
corpuri de iluminat fixe, mobile si portabile, utilizate n locuri periculoase si foarte
periculoase (conform STAS 8275), trebuie s fie cele din tabelul 4.6.
n locuri putin periculoase valoarea tensiunii de lucru maxim admise pentru corpuri de
iluminat este 230 V.
Tabelul 4.6.
Tensiuni admise si msurile specifice de protectie mpotriva socurilor electrice pentru corpuri de
iluminat fixe, mobile si portabile
Amplasare
1)

Tensiune maxim de lucru
Tipul corpurilor de iluminat n afara zonei n zon
Msuri de protecie
2)3)

Condiii de aplicare
fixe,
incandescente
A A(c)
Legarea maselor la un
conductor de protectie (scheme
TN sau TT)
- fixe,
fluorescente
A A(c)
230 V
cu vapori de
mercur
A A(c)
Legarea maselor la conductorul
de protectie sau la pmnt
printr-un conductor de protectie
(schema Tn sau TT) si una din
urmtoarele msuri
suplimentare n cazul corpurilor
de iluminat incandescente si cu
vapori de mercur:
- o blocare care s nu permit
deschiderea corpului de
iluminat dect cu scule speciale
sau dup scoaterea de sub
tensiune;
- un dispozitiv de deconectare a
alimentrii lmpii la scoaterea
globului de protectie
133 V
- fixe si
mobile
incandescente
A A(c)
Legarea maselor la un
conductor de protectie (schema
IT) asigurndu-se limitarea
tensiunilor de atingere la
valorile limit admise. n
subteran trebuie s se prevad
un dispozitiv de control
permanent al izolatiei fat de
pmnt /CPI)
- portabile A A(c) TFJS
24 V
- fixe si
mobile cu
incandescent
A A(c)
Se va controla periodic izolatia
fat de pmnt a circuitului
TFJS si transformatorului de
protectie
A admis ; A(c) admis conditionat, conform coloanei 4 din tabel.
1. amplasare n zona de accesibilitate sau n afara ei;
2. n locuri de munc periculoase si foarte periculoase, corpurile de iluminat fixe si mobile cu
incandescent, aflate n zona de accesibilitate vor avea cel putin gradul protectiei IP 44X (SR EN 60529);
3. msurile de protectie pentru corpurile de iluminat din bi si dusuri se vor stabili conform cap. 5.
30
4.1.55. Fac exceptie si se alimenteaz fr luarea msurilor de protectie din tabelul 4.6. corpurile
de iluminat din iluminatul de sigurant care n mod normal nu se gsesc sub tensiune si sunt
alimentate numai n cazul ntreruperii iluminatului normal.
4.1.56. Msurile specifice de protectie mpotriva socurilor electrice la echipamentele
electromedicale utilizate n vecintatea pacientului, trebuie alese si aplicate n conditiile prevzute
n SR EN 60601-1-1 si n subcapitolul 7.12 al prezentului normativ.
4.1.57. Tensiunile maxim admise de alimentare si msurile specifice de protectie la soc electric
pentru utilaje mobile de sudare cu arc electric (conform STAS 2612), trebuie s fie cele din
tabelul 4.7.
4.1.58. Pentru calculele de protectie se utilizeaz valorile curentilor admisi prin corpul uman din
STAS 2612 si SR CEI 60479/1,2.

Tabelul 4.7.
Tensiunile maxim admise de alimentare si msurile specifice de protectie la soc electric pentru
utilaje mobile de sudare cu arc electric
Tensiuni maxime admise de alimentare Msuri de protecie
500 V, pentru alimentarea
nfsurrii primare a
transformatorului de sudare
n curent alternativ
75 V, pentru nfsurarea secundar
a transformatorului de sudare, la
mers n gol (la bornele de
Transformatoarele pentru sudare
vor fi echipate cu dispozitiv de
protectie pentru realizarea, fie a
deconectrii de la retea la
ntreruperea arcului electric, fie
pentru limitarea tensiunii de mers
n gol la o valoarea de max. 24 V
pt. mediu foarte periculos si
respectiv 48 V pt. mediu
periculos sau cu alte msuri care
asigur conditii nepericuloase
pentru operator n cazul atingerii
accidentale a portiunilor neizolate a
circuitului de sudur
n curent continuu
la bornele de sudare pentru
generatoare si convertizoare:
100 V la suprafat;
65 V n subteran
Protectie mpotriva atingerilor
directe si indirecte.


4.2. Protecia conductoarelor i cablurilor electrice mpotriva supracurenilor

Condiie general
4.2.1. Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate mpotriva supracurentilor
datorati suprasarcinilor sau scurcircuitelor.
a) Protectia mpotriva suprasarcinilor. Un circuit electric trebuie s fie protejat prin
dispozitive care s ntrerup curentul n circuit dac unul sau mai multe dintre conductoarele sale
sunt parcurse de un curent ce depseste valoarea curentului maxim admisibil si care, n cazul unei
durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea izolatiei conductoarelor.
b) Protectia mpotriva scurcircuitelor. Un circuit trebuie s fie protejat prin dispozitive care s
ntrerup curentul n acest circuit dac unul sau mai multe dintre conductoarele lui sunt parcurse
de un curent de scurtcircuit. ntreruperea trebuie s se produc ntr-un timp destul de scurt pentru
a fi evitat deteriorarea conductoarelor.
Protectia mpotriva suprasarcinilor trebuie s fie coordonat cu protectia la scurtcircuit n
conditiile prevzute la art. 4.2.19 si 4.2.20.
31
Tipul dispozitivelor de protecie mpotriva supracurenilor
4.2.2. Trebuie folosite urmtoarele tipuri de dispozitive de protectie mpotriva supracurentilor:
- dispozitive care protejeaz la curenti de suprasarcin (disjunctoarele cu relee de protectie la
supracurenti, sigurante fuzibile);
- dispozitive care protejeaz la curenti de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu declansatoare
rapide la scurtcircuit, sigurante fuzibile);
- dispozitive care protejeaz att la curenti de suprasarcin ct si la curenti de scurtcircuit
(disjunctoare echipate cu relee de protectie la supracurenti si cu declansatoare rapide, sigurante
fuzibile).

Protecia la suprasarcin
4.2.3. Dispozitivele de protectie la suprasarcin trebuie s ntrerup orice curent de suprasarcin
n conductoarele circuitului nainte ca acest curent s poat provoca o nclzire care ar deteriora
izolatia, legturile electrice sau buna functionare a receptoarelor.
4.2.4. Caracteristica de functionare a unui dispozitiv pentru protectia unei distributii mpotriva
suprasarcinilor si caracteristicile de functionare a distributiei respective trebuie s fie coordonate
astfel nct s fie ndeplinite conditiile exprimate prin relatiile urmtoare
I 1,45 I
I I I
adm 2
adm N C


, n care:
I
C
curentul de calcul al distributiei (circuitului), n A;
I
N
curentul nominal al dispozitivului de protectie (pentru dispozitive de protectie reglabile, I
N

este curentul de reglaj ales), n A;
I
adm
curentul admisibil n conductorul distributiei (conform tabelului 4.8)
I
2
curentul care asigur efectiv declansarea dispozitivelor de protectie (I
declansare
) n conditiile
stabilite n normele sau n prospectele pentru aparate (cel mai mare curent de ncercare curent
conventional), n A.
n cazurile n care suprasarcinile sunt de lung durat si valorile curentilor de suprasarcin sunt
superioare valorii curentului conventional al dispozitivului de protectie, este asigurat protectia
complet.
Tabelul 4.8.
Curenti maximi admisibili pentru conducte electrice si cabluri din Cu si Al cu izolatie din PVC, la
temperatura aerului +30
o
C

Cureni maximi admisibili n regim permanent, [A]
Seciunea
nominal a
conductoarelor
Conducte electrice n tub
(max 3 conductoare)
Cabluri i cordoane cu
mai multe conductoare,
n aer
Cabluri i conducte cu
un singur conductor,
n aer
[mm
2
] Cu Al Cu Al Cu Al
1 11 - 14 - 19 -
1,5 13 - 18 - 24 -
2,5 19 15 25 21 32 26
4 25 19 34 27 43 33
6 32 25 44 34 54 43
10 46 34 60 47 74 58
16 60 44 80 63 98 78
25 79 62 105 82 130 101
35 101 78 130 100 159 125
50 127 97 160 125 198 156
70 161 124 200 155 246 194
32
95 206 157 245 190 293 232
120 236 180 285 230 345 270
150 264 202 325 250 392 312
185 - - 370 285 449 355
240 - - 435 340 528 416
300 - - 500 390 610 485

Not: Valorile curentilor maximi admisibili pentru alte temperaturi se calculeaz folosind coeficientul de
corectie din anexa 10.

4.2.5. n cazul utilizrii pentru protectia mpotriva curentilor de suprasarcin a sigurantelor sau a
ntreruptoarelor mici, valorile curentilor nominali ai acestor dispozitive corelate cu valorile
curentilor maximi admisibili n conductoarele si cablurile electrice se aleg din tabelul 4.9.


Tabelul 4.9.
Curenti nominali maxim admisibili pentru alegerea sigurantelor si a ntreruptoarelor automate
mici pentru protectia la suprasarcin si scurtcircuit a conductoarelor si cablurilor din Cu si Al cu
izolatie din PVC

Cureni nominali pentru sigurane i ntreruptoare, [A]
Seciunea
nominal a
conductoarelor
Conducte electrice n tub
(max 3 conductoare)
Cabluri i cordoane cu
mai multe conductoare,
n aer
Cabluri i conducte cu
un singur conductor,
n aer
[mm
2
] Cu Al Cu Al Cu Al
1 6 - 10 - 10 -
1,5 10 - 10 - 20 -
2,5 16 10 20 16 25 20
4 20 16 25 20 35 25
6 25 20 35 25 50 35
10 35 25 50 35 63 50
16 50 35 63 50 80 63
25 63 50 80 63 100 80
35 80 63 100 80 125 100
50 100 80 125 100 160 125
70 125 100 160 125 200 160
95 160 125 200 160 250 200
120 200 160 250 200 315 200
150 250 200 250 200 315 250
185 - - 315 250 400 315
240 - - 400 315 400 315
300 - - 400 315 500 400


4.2.6. Dispozitivul de protectie la suprasarcin trebuie s fie instalat la nceputul fiecrui circuit
precum si n toate punctele unei distributii n care valoarea curentului maxim admisibil n
conductoare se reduce (de ex. datorit micsorrii sectiunii conductorului, schimbrii modului de
pozare, schimbrii izolatiei conductorului, modificrii numrului de conductoare din tub sau din
33
cablu, etc.) si dispozitivul de protectie din amonte nu poate asigura aceast protectie. Punctele n
care se modific caracteristicile distributiei electrice sunt de exemplu situate la plecrile
circuitelor sau coloanelor din tablouri de distributie, la ramificatiile spre receptoare individuale
etc.
4.2.7. Dispozitivul care protejeaz mpotriva suprasarcinilor o distributie (circuitul) poate fi
deplasat pe traseul acestei distributii dac conductoarele sau cablurile de pe portiunea de traseu
din amonte de dispozitiv pn la punctul de modificare a valorii curentului maxim admisibil n
acesta, nu au ramificatii sau prize de curent si ndeplinesc simultan urmtoarele conditii:
a) lungimea s nu fie mai mare de 3 m;
b) s fie realizat astfel nct s se reduc la minimum riscul de scurtcircuit (de ex. prin
executarea ei cu o protectie mrit la influente externe);
c) s nu fie amplasat n apropierea materialelor combustibile.
4.2.8. n schema IT nu se aplic posibilittile de deplasare a aparatului de protectie si respectiv de
a nu se prevedea protectie la suprasarcin.
4.2.9. Este obligatorie protectia la suprasarcini pentru instalatii din ncperi din categoriile de
pericol de incendiu BE 3a (A), BE 3b (B), BE 2 (C) si n ncperi cu mediu din clasa AE 5 (PC).
Nu este necesar protectia la suprasarcini n urmtoarele cazuri:
- pentru o distributie situat n aval de locul de reducere a valorii curentului maxim
admisibil n conductoare, dac protectia ei mpotriva suprasarcinilor este asigurat de dispozitivul
din amonte de punctul respectiv;
- pentru o distributie n care nu exist pericolul aparitiei curentilor de suprasarcin, dac
distributia este protejat mpotriva scurtcircuitelor si nu are ramificatii sau prize de curent;
- pentru instalatiile de comand, semnalizare;
- pentru conductoarele si cablurile de legtur ntre masini electrice si demaroare,
transformatoare, acumulatoare, redresoare, instalatii de comutare si similare.
4.2.10. Nu trebuie prevzute dispozitive pentru protectia la suprasarcini pentru circuitele electrice
care alimenteaz masini, aparate etc. la care ntreruperea alimentrii constituie un pericol (circuite
de excitatie a masinilor rotative, circuite de alimentare a electromagnetilor de mentinere sau
ridicare, circuite secundare ale transformatoarelor de curent).
n aceste cazuri se recomand s se instaleze dispozitive de semnalizare a aparitiei
suprasarcinilor.

Protecia mpotriva curenilor de scurtcircuit
4.2.11. Dispozitivele pentru protectia mpotriva curentilor de scurtcircuit pentru conductoare si
cabluri electrice, trebuie s ntrerup orice curent de scurtcircuit n acestea, nainte ca acesti
curenti s produc supranclziri periculoase pentru izolatia conductoarelor, pentru legturile lor
electrice precum si pentru ceea ce se gseste n vecintatea distributiilor respective, inclusiv
echipamentele aflate pe circuit.
4.2.12. Curentii de scurtcircuit prezumati trebuie s fie determinati pentru punctele din instalatia
electric n care se consider c este necesar. Determinarea acestor curenti se va face prin calcul,
conform PE 134-2.
4.2.13. Dispozitivul de protectie mpotriva curentilor de scurtcircuit trebuie s ndeplineasc
urmtoarele dou conditii:
a) Capacitatea lui de rupere trebuie s fie cel putin egal cu valoarea celui mai mare curent de
scurtcircuit prezumat n punctul n care este instalat.
b) Timpul de rupere a curentului de scurtcircuit aprut ntr-un punct oarecare al circuitului
trebuie s fie mai mic dect timpul t n care curentul respectiv nclzeste conductorul pn la
limita admis la scurtcircuit. Pentru scurtcircuitele a cror durat este de maximum 5 s, timpul n
care conductorul atinge temperatura limit admis la scurtcircuit se determin cu relatia:
34

( )
t t ,
I
s k
t
rupere 2
2
<

= , n care:
t timpul, n secunde;
s sectiunea conductorului, n mm
2
;
I curentul de scurtcircuit, n A, exprimat ca valoare eficace;
k constant, avnd valorile:
115 - pentru conductoare de Cu izolate cu PVC;
135 - pentru conductoare de Cu cu izolatie de cauciuc, butilpropilen reticulat;
143 - pentru conductoare de Cu izolate cu polietilen reticulat sau etilenpropilen;
74 - pentru conductoare de Al izolate cu PVC;
87 - pentru conductoare de Al izolate n cauciuc, butilpropilen reticulat sau etilen propilen;
115 - pentru legturi la conductoare de Cu lipite cu cositor, pentru o temperatur de 160C.
4.2.14. Dispozitivul care protejeaz mpotriva scurtircuitelor trebuie s fie instalat la nceputul
fiecrui circuit, precum si n toate punctele n care se produce o reducere a sectiunii
conductoarelor sau o alt schimbare a caracteristicilor artate la art. 4.2.6.
4.2.15. Se admite ca dispozitivul de protectie mpotriva scurtcircuitelor s nu fie amplasat n
locurile precizate la art. 4.2.14. n urmtoarele dou cazuri:
- atunci cnd portiunea de traseu dintre locul n care apare reducerea de sectiune sau alt
schimbare n distributie si locul de instalare a dispozitivului de protectie are o lungime de cel mult
3 m si este realizat astfel nct riscul de scurtcircuit este redus la minim (vezi art. 4.2.7.);
- atunci cnd n amonte de locul n care apare reducerea de sectiune sau alt schimbare n
distributie este instalat un dispozitiv de protectie cu o caracteristic de functionare care asigur
protectia la scurtcircuite a distributiei din aval, n conditiile date la art. 4.2.13.
4.2.16. Se admite s nu se prevad dispozitivele de protectie mpotriva scurtcircuitelor n
urmtoarele cazuri:
- pe conductoarele si cablurile care leag masinile generatoare de curent, transformatoarele,
redresoarele, bateriile de acumulatoare; aceste dispozitive se vor prevedea numai n tablourile
electrice;
- n anumite circuite de msur.
n aceste cazuri, distributia s fie realizat astfel nct riscul de scurtcircuit s fie redus la
minim, aplicnd conditiile de la art. 4.2.7.
4.2.17. Din motive de sigurant nu trebuie prevzute dispozitive de protectie mpotriva
scurtcircuitelor n cazurile mentionate la art. 4.2.10.
4.2.18. Acelasi dispozitiv de protectie poate proteja mpotriva scurtcircuitelor mai multe
conductoare n paralel cu conditia ca modul de distributie al acestora si caracteristicile de
functionare ale dispozitivului s fie coordonate corespunztor, conform conditiilor de la art.
4.2.15.

Coordonarea dintre protecia la suprasarcin i protecia la scurtcircuit
4.2.19. Dac un dispozitiv de protectie mpotriva suprasarcinilor ndeplinind conditiile de la art.
4.2.3. 4.2.9. are o capacitate de rupere cel putin egal cu valoarea curentului de scurtcircuit
prezumat n punctul n care este instalat, se va considera c el poate asigura si protectia mpotriva
scurtcircuitelor pentru conductoarele si cablurile electrice situate n aval de punctul de instalare a
dispozitivului. Trebuie s se verifice ns pentru cazul respectiv dac sunt ndeplinite conditiile de
la art. 4.2.13.
4.2.20. Dac se foloseste pentru protectia mpotriva suprasarcinilor un dispozitiv distinct de acela
utilizat pentru protectia la scurtcircuit, trebuie s fie ndeplinite conditiile de la art. 4.2.3.
4.2.18.
Caracteristicile dispozitivelor trebuie s fie coordonate astfel nct energia pe care o las s
treac dispozitivul de protectie mpotriva scurtcircuitelor s nu fie mai mare dect aceea pe care o
poate suporta fr deteriorri dispozitivul de protectie mpotriva suprasarcinilor. Se vor respecta
35
conditiile de coordonare date de productori n prospecte (de ex. pentru solicitarea sigurantei
fuzibile cu releele termice).

Limitarea supracurenilor prin tipul alimentrii
4.2.21. Protectia conductoarelor mpotriva oricror supracurenti se consider asigurat dac
impedanta sursei de alimentare permite generarea de ctre aceasta a unui curent a crui valoare
maxim nu poate fi mai mare dect curentul admisibil n conductoare (de ex. unele
transformatoare de sudare, generatoare antrenate de motoare termice).

Condiii de protecie la supracureni, dup funciunea lor n instalaia electric
4.2.22. Toate conductoarele active trebuie s fie prevzute cu detectie de supracurent. Aceasta
trebuie s provoace decuplarea conductorului n care a fost detectat supracurentul, dar nu este
obligatorie si deconectarea celorlalte conductoare active ale circuitului respectiv cu exceptia de la
art. 4.2.24.b).
4.2.23. Se interzice montarea pe conductoarele de protectie (PE, PEN) a oricror elemente care
pot produce ntreruperea circuitului (sigurante, ntreruptoare etc.).
4.2.24. n schema TT, pe circuitele alimentate ntre faze n care conductorul neutru nu este
distribuit, detectia de supracurent poate s nu fie prevzut pe una din faze dac sunt ndeplinite
simultan urmtoarele conditii:
a) pe circuitul respectiv sau n amonte, exist o protectie diferential care poate provoca
decuplarea tuturor conductoarelor de faz;
b) pe circuitele situate n aval fat de dispozitivul de protectie diferential mentionat la
punctul a) nu este distribuit un conductor neutru plecnd dintr-un punct neutru artificial.
n cazul n care ntreruperea unei singure faze poate fi periculoas, de exemplu n cazul
motoarelor trifazate, trebuie s fie luate msuri corespunztoare de protectie (de ex. prin
dispozitiv de protectie la functionarea n dou faze) si adoptarea msurii declansrii trifazate.
4.2.25. n schemele TT si TN trebuie prevzut o detectie a supracurentilor pe conductorul neutru
(corespunztoare sectiunii acestuia) dac sectiunea conductorului neutru este mai mic dect a
conductorului de faz. Aceast detectie trebuie s conduc la decuplarea conductoarelor de faz
dar nu n mod obligatoriu si la decuplarea conductorului neutru.
Se admite s nu se prevad detectia de supracurenti pe conductorul neutru chiar dac sectiunea
lui este inferioar aceleia a conductoarelor de faz dac sunt ndeplinite simultan urmtoarele
dou conditii:
- conductorul neutru este protejat mpotriva scurtcircuitelor prin dispozitivul de protectie al
conductoarelor de faz ale circuitului;
- curentul maxim care se presupune c ar putea s parcurg conductorul neutru este, n
regim normal, inferior fat de valoarea curentului maxim admisibil n conductor (aceast conditie
este ndeplinit dac fazele sunt echilibrat ncrcate).
Fac exceptie instalatiile electrice din locuinte la care prevederea detectiei de supracurenti este
obligatorie.
4.2.26. n schemele TT si TN nu este necesar prevederea unei detectii de supracurent si nici a
unui dispozitiv de decuplare pe conductorul neutru (sau median) dac sectiunea conductorului
neutru este egal sau echivalent cu aceea a conductoarelor de faz cu exceptia instalatiilor
electrice din locuinte.
4.2.27. n cazul adoptrii schemei IT, se recomand ca aceasta s fie cu neutrul nedistribuit.
La schemele IT prevzute cu conductor neutru distribuit trebuie s se prevad o detectie la
supracurent care va produce att decuplarea conductoarelor active ct si a conductorului neutru.
Detectia la supracurent nu este necesar n cazul n care conductorul neutru este protejat la
scurtcircuit printr-un dispozitiv plasat n amonte sau printr-un dispozitiv de protectie diferential
al crui curent diferential nominal (I
An
) este cel mult egal cu de 0,15 ori curentul admisibil n
36
conductorul neutru respectiv. Acest dispozitiv trebuie s decupleze toate conductoarele active ale
circuitului, inclusiv conductorul neutru.
4.2.28. Dac este impus decuplarea conductorului neutru, acesta trebuie s nu se fac naintea
decuplrii conductoarelor de faz si cuplarea lui s se fac simultan sau naintea cuplrii
conductoarelor de faz.

Selectivitatea proteciei
4.2.29. n cazurile n care mai multe dispozitive de protectie se insereaz ntr-o distributie,
caracteristicile lor se aleg astfel nct s fie asigurat selectivitatea protectiei astfel nct n cazul
unei avarii, s functioneze protectia cea mai apropiat de aceasta, izolnd doar portiunea
respectiv, fr a scoate din functiune ntreaga instalatie (de ex. ntre curentii nominali ai
fuzibililor a dou sigurante consecutive, diferenta s fie de cel putin dou trepte).
Trebuie asigurat corelarea protectiei la supracurenti din instalatia electric de la consumator,
cu protectia instalatiei electrice de racord a furnizorului de energie electric, astfel nct s fie
realizate conditiile de selectivitate a protectiei.


4.3. Protecia mpotriva efectelor termice n funcionare normal

4.3.1. n instalatiile electrice trebuie luate msuri de protectie a persoanelor, animalelor,
materialelor si echipamentelor montate fix si a celor aflate n apropierea instalatiilor electrice,
mpotriva efectelor si radiatiilor termice care ar putea avea ca urmri:
- pericol de arsuri pentru persoane, animale;
- arderea sau degradarea materialelor;
- periclitarea functionrii materialelor electrice instalate.

Sigurana la foc n funcionarea normal
4.3.2. Materialele si echipamentele care n functionare normal, de avarie sau de manevr gresit
pot produce flcri sau scntei sau pot atinge temperaturi ridicate (peste 70
o
C) vor fi amplasate
conform conditiilor prevzute de productor.
Dac aceste conditii nu pot fi respectate, trebuie prevzute ecrane de protectie corespunztoare.
4.3.3. Dac echipamentele electrice dintr-o ncpere contin lichide combustibile cum sunt
uleiurile minerale si hidrocarburile izolante, n cantitti mai mari sau egale cu 25 l, trebuie luate
msuri de colectare a lichidelor scurse (cuve colectoare cu praguri pentru a evita mprstierea
acestora) iar ncperea va avea pereti din clasa CA1 (C0) si rezistenta la foc corespunztoare
densittii sarcinii termice conform prevederilor Normativului de sigurant la foc a constructiilor,
indicativ P118.
Pentru lichide izolante greu combustibile (esteri, siliconi), limita de 25 l poate fi majorat la 60l.
Se prevd dispozitive de actionare manuale sau automate pentru asigurarea scoaterii de sub
tensiune a conductoarelor active n caz de incendiu.
4.3.4. Dispozitivele de protectie, n caz de incendiu, trebuie s se gseasc la nivelul
echipamentelor de protejat, iar organul de manevr trebuie s fie usor de recunoscut si usor
accesibil.
4.3.5. Pentru diminuarea riscului de incendiu trebuie utilizat un dispozitiv de protectie (PACD) cu
protectie la curent diferential rezidual (DDR) cu curentul nominal de functionare mai mic sau cel
mult egal cu 300 mA amplasat la bransament. Prevederea este obligatorie pentru cldiri de
nvtmnt, sntate, comert, constructii de turism, constructii de lemn, cu aglomerri de
persoane, unitti de mic productie sau service cu ncperi cu umiditate ridicat, depozite de
mrfuri combustibile, discoteci, sli de dans.
37
4.3.6. Se prevd obligatoriu cu protectie diferential circuitele destinate alimentrii receptoarelor
electronice care trebuie s functioneze nesupravegheate (telefax, computere, televiziune cu circuit
nchis, instalatii antiefractie etc.).

Protecia mpotriva arsurilor
4.3.7. Prtile accesibile ale echipamentelor electrice amplasate n zona accesibil nu trebuie s
ating temperaturi care pot provoca arsuri persoanelor si nu trebuie s depseasc valorile
indicate n tabelul 4.10.
Tabelul 4.10.
Temperaturile maxime admise pentru prtile accesibile ale echipamentelor electrice
Pri accesibile Materialul prilor accesibile Temperaturi maxime [C]
metalic 5
Organe de comand manual
nemetalic 65
metalic 70
Prevzute a fi atinse cu mna
dar neprevzute a fi tinute n
mn
nemetalic 80
metalic 80 Prevzute a nu fi atinse n
serviciu normal nemetalic 90

Protecia mpotriva supranclzirilor
4.3.8. Echipamentele electrice pentru instalatiile de nclzire cu aer cald sau pentru prepararea
apei calde trebuie ca prin constructie sau prin montaj s fie protejate mpotriva temperaturilor
periculoase. Dac acest lucru nu este posibil, protectia trebuie asigurat printr-un dispozitiv care
va functiona independent de termostat.

4.4. Protecia mpotriva supratensiunilor i tensiunilor minime (supratensiuni de origine
atmosferic transmise prin reele i supratensiuni de comutaie)

4.4.1. Protectia la supratensiuni se face cu diode, eclatoare si varistoare (tabelul 4.11.).
Caracteristicile lor trebuie s permit functionarea normal a instalatiei la tensiune nominal si s
asigure protectia acesteia la supratensiuni de scurt durat.
Tabelul 4.11.
Caracteristici de functionare ale descrctoarelor
Tipuri de
descrctoare
Avantaje Dezavantaje Precizri
Diode
- timp de rspuns foarte
rapid (picosecunde)
- tensiunea de prag
foarte precis
- putere de disipare a
energiei slab
- sunt recomandate
pentru protectia intern
a echipamentelor
Eclator cu gaz
- putere mare de disipare
a energiei
- curent de fug
neglijabil
- timp lung de rspuns
- tensiune de amorsare
putin precis si
superioar tensiunii de
prag
- utilizat n instalatiile
de curenti slabi
(instalatii de
comunicatii) si asociat
cu varistoare pentru
protectia retelelor de
joas tensiune
Eclator cu aer
Utilizat pentru protectia
retelelor de MT
Varistor cu oxid metalic
- timp de rspuns destul
de rapid (nanosecunde)
- bun putere de disipare
a energiei
- mbtrnire dup
fiecare amorsare care
provoac un curent de
fug de durat
- fiabile si economice
sunt recomandate la
protectia instalatiilor de
joas tensiune din cldiri
38

Protecia mpotriva defectelor de izolaie ntre instalaiile de nalt tensiune i
instalaiile de joas tensiune
4.4.2. ntr-o instalatie de joas tensiune, n caz de defect la pmnt n partea de nalt tensiune a
statiei de transformare care alimenteaz instalatia de joas tensiune, trebuie luate msuri pentru
asigurarea persoanelor si echipamentelor.
4.4.3. Msurile de protectie ale instalatiei de joas la defectele la pmnt din instalatia de nalt
tensiune trebuie s se realizeze conform SR CEI 603634-4-442+A1.

Protecia mpotriva supratensiunilor tranzitorii de origine atmosferic sau de
comutaie (manevr)
4.4.4. Trebuie asigurat protectia utilizatorilor si a bunurilor si continuitatea n functionare a
instalatiilor electrice mpotriva tensiunilor care pot s apar la originea unei instalatii tinndu-se
seama de indicele keraunic al zonei si de amplasamentul si caracteristicile dispozitivelor de
protectie mpotriva supratensiunilor.
4.4.5. Valorile supratensiunilor tranzitorii depind de natura retelei de alimentare (subteran sau
aerian) si de eventuala prezent a dispozitivelor de protectie mpotriva supratensiunilor n
amonte de originea instalatiei si de caracteristicile de alimentare la joas tensiune.
4.4.6. Nu necesit protectie la supratensiuni tranzitorii de origine atmosferic sau de comutatie:
a. Instalatia electric alimentat de la o retea subteran, de joas tensiune n care
supratensiunile tranzitorii au valori nepericuloase.
b. Instalatia electric alimentar de la o retea aerian prin intermediul unei instalatii de
bransament subteran cu o lungime de minimum 150 m (atenuarea supratensiunilor tranzitorii
este suficient).
c. Instalatia electric alimentat de la o linie aerian de joas tensiune dac influentele externe
nu sunt de clas AQ1 (anexa 2).
d. Atunci cnd constructia este prevzut cu IPT si n care echipamentele nu trebuie protejate
mpotriva impulsului electromagnetic generat de trsnet.
4.4.7. La o instalatie electric alimentat de la o linie aerian de joas tensiune dac influentele
externe sunt de clas AQ 2 (anexa 2), trebuie luate n considerare urmtoarele situatii n functie
de nivelul supratensiunilor tranzitorii la originea instalatiei:
a) dac acest nivel este inferior tensiunii de tinere la impuls pentru nivelul circuitelor de
distributie si receptoarelor indicat n tabelul 4.12., nu este necesar prevederea nici unei protectii
suplimentare mpotriva supratensiunilor de origine atmosferic;
b) dac acest nivel este superior tensiunii de tinere la impuls pentru nivelul circuitelor de
distributie si a receptoarelor indicate n tabelul 4.12. dar mai mic dect nivelul de referint din
tabelul 4.13., atunci la originea instalatiei se recomand prevederea unei protectii mpotriva
supratensiunilor de origine atmosferic;
c) dac acest nivel este superior nivelului de referint din tabelul 4.13., atunci la originea
instalatiei trebuie prevzut o protectie mpotriva supratensiunilor de origine atmosferic.











39
Tabelul 4.12.
Valorile tensiunii de tinere la impuls (kV)

Tensiunea nominal de
alimentare (V)
Tensiunea de la impuls pentru: (kV)
Echipamente
de la originea
instalatiei
Materiale de
distributie si
circuite
terminale
Aparate de
utilizare
Echipamente
special
protejate
(echipamente
electronice)
Retele trifazate
U
o
/U
Retele
monofazate
categorie IV* categorie III* categorie II* categorie I*
120240 4 2,5 1,5 0,8
230/400 - 6 4 2,5 1,5
400/690 - 8 6 4 2,5
1000 - Valorile sunt alese de proiectanti

*Conform normelor germane VDE, clasificarea categoriilor este A, B, C, D.

n fig. 4.3. este prezentat un exemplu de ncadrare n categoriile de tinere la impuls a
materialelor si echipamentelor electrice dintr-o distributie trifazat de joas tensiune.
Zonele de protectie mpotriva trsnetelor, conform SR CEI 61312-1, sunt:
ZPT 0
A
zona n care elementele pot fi supuse loviturilor directe de trsnet, ceea ce pot
avea drept consecint scurgerea integral a curentului de trsnet prin ele. n aceast zon cmpul
electromagnetic nu este atenuat.
ZPT 0
B
zona n care elementele nu sunt supuse loviturilor directe de trsnet, dar n care
nu este atenuat cmpul electromagnetic.
ZPT 1 zona n care elementele nu sunt supuse loviturilor directe de trsnet si n care
curentii din toate elementele conductoare din aceast zon sunt mai mici dect curentii din zona
0
B
. n aceast zon, cmpul electromagnetic poate fi, de asemenea, atenuat n functie de msurile
de ecranare.











4.4.8. Materialele si echipamentele electrice trebuie alese astfel nct tensiunea lor de tinere la
impuls s fie cel putin egal cu valoarea supratensiunii estimate n locul de instalare asa cum este
precizat n tabelul 4.12.
Atunci cnd un material sau echipament electric este definit prin categoria sa de
supratensiuni, tensiunea de tinere la impuls este definit conform tabelului 4.12.
Tabelul 4.12. stabileste o relatie conventional ntre tensiunea nominal de alimentare a
instalatiei si nivelul estimat al tensiunilor tranzitorii.
Se poate utiliza, dac este necesar, un transformator de separare pentru alimentarea unui
echipament electric pentru a asigura o atenuare a supratensiunilor corespunztoare categoriei de
supratensiuni D.
40
4.4.9. Nivelele de referint ale supratensiunii n cazul n care o parte a unei instalatii electrice
contine o linie aerian, sunt cele indicate n tabelul 4.13. si pentru asigurarea protectiei trebuie
ndeplinit una din urmtoarele conditii:
- utilizarea unor materiale de categoria de supratensiuni A;
- prevederea unei protectii mpotriva supratensiunilor, respectiv reducerea si limitarea nivelului
supratensiunii la valorile din tabelul 4.12.

Tabelul 4.13.
Nivelul de referint al supratensiunilor de origine atmosferic la originea instalatiei
Tensiunea nominal de alimentare (V)
Nivelul de referin al
supratensiunilor tranzitorii la
originea instalaiei (categoria
IV (A) de supratensiuni) (kV)
Retele trifazate U
o
/U Retele monofazate U
o

230/400 230 6
400/690 - 8
1000 - 8

4.4.10. Protectia mpotriva supratensiunilor de origine atmosferic n cazul n care influentele
externe sunt de clas AQ 2, trebuie asigurat printr-unul sau mai multe descrctoare
corespunztoare tensiunii nominale de alimentare a instalatiei, alese n functie de valoarea
maxim a tensiunii de ncercare la amorsare indicat de productor. Ele trebuie instalate la
originea instalatiei electrice si legate ntre conductoare si pmnt, astfel:
- n cazul schemelor de legare la pmnt TN si TT:
- dac conductorul neutru este legat la pmnt la originea instalatiei, ntre fiecare conductor
de faz si pmnt;
- dac conductorul neutru nu este legat la pmnt la neutru pe de o parte si la pmnt pe de
alt parte.
- n cazul schemei de legare la pmnt IT, ntre fiecare conductor de faz si pmnt si, dac
neutrul este distribuit, ntre neutru si pmnt.
Legarea la pmnt a descrctoarelor se face la instalatia de legare la pmnt a constructiei.
4.4.11. n cazul schemei TN-C nu se instaleaz descrctoare de supratensiune ntre neutru si
pmnt (neutrul N este comun cu conductorul de protectie PE si nu exist posibilitatea de a creste
potentialul neutrului n raport cu pmntul). Ele se instaleaz numai ntre conductoarele active si
pmnt.
4.4.12. La alegerea descrctoarelor de supratensiune, n functie de schema de legare la pmnt,
tensiunea maxim n regim permanent U
c
a acestora trebuie s respecte conditiile din tabelul 4.14.
Tabelul 4.14.
Conditii de alegere a descrctoarelor n functie
de schema de legare la pmnt si de modul de instalare
Mod de instalare a descrctoarelor
Schema de legare la pmnt

Modul comun (protectie ntre
conductoarele active si
pmnt)
Modul diferential (protectie
ntre faze si neutru)
TT U
c
> 1,5 U
o
U
c
> 1,5 U
o

TN-S U
c
> 1,1 U
o
U
c
> 1,1 U
o

TN-C U
c
> 1,1 U
o
-
IT U
c
> 1,732 U
o
U
c
> 1,1 U
o


U
c
tensiunea maxim n regim permanent a descrctoarelor de supratensiune;
U
o
tensiunea retelei 230 V.
41
4.4.13. Pot fi instalate unul sau mai multe descrctoare n functie de numrul receptoarelor de
protejat.
Dac se instaleaz mai multe descrctoare atunci trebuie s se respecte:
- distantele indicate de productori,
- nivelele de protectie U
p
de la art. 4.4.16.
4.4.14. Montarea descrctoarelor n cascad necesit o coordonare ntre dispozitivele de
protectie. Aceasta se realizeaz fie prin alegerea lungimii conductorului dintre descrctoare, fie
prin alegerea corespunztoare ea inductantelor de cuplare.
4.4.15. Dac nivelul de protectie al descrctorului din tabloul de distributie este prea ridicat n
raport cu tensiunea de rezistent la soc a receptorului de protejat, se prevede un descrctor
complementar avnd nivelul de protectie corespunztor receptorului.
4.4.16. Pentru a se asigura n functionare se recomand utilizarea unui dispozitiv de protectie la
supratensiunea cu indicare optic a deconectrii n caz de epuizare a acestuia.

Protecia mpotriva supratensiunilor de frecven industrial (de reea)
4.4.17. Protectia mpotriva supratensiunilor de frecvent industrial se face cu:
- protectie maximal de tensiune U
MT
= 270 10V;
4.4.18. Timpul de declansare al dispozitivului de protectie trebuie s fie mai mic sau egal cu 0,2 s.
Dispozitivul poate fi separat, atasat sau inclus n ntreruptorul automat, ns totdeauna dup
acesta nspre consumator.


Protecia mpotriva supratensiunilor n reele de telecomunicaii
4.4.19. Aparatele de comunicatii care sunt conectate att la reteaua de joas tensiune ct si al
reteaua telefonic trebuie protejate mpotriva supratensiunilor de origine atmosferic.
4.4.20. Protectia retelelor de comunicatii se face cu eclatoare. Dac este necesar se pot asocia cu
diode sau varistoare. Aceste descrctoare pot fi bipolare sau tripolare.
4.4.21. Repunerea n functiune a unui descrctor epuizat, pentru instalatii de curenti slabi, se
face numai de ctre persoane autorizate.

Protecia mpotriva tensiunilor minime
4.4.22. n cazurile n care scderea, disparitia sau aparitia neasteptat a tensiunii poate pune n
pericol persoane sau bunuri, sau poate perturba exploatarea instalatiei electrice, se prevd
dispozitive de protectie la tensiune minim (de ex. relee minimale de tensiune).
4.4.23. Protectia la lipsa de tensiune sau la tensiune minim se prevede de regul pe circuite
pentru a facilita repornirea la comutarea automat a sursei.
4.4.24. Dac nchiderea unui circuit poate conduce la o situatie periculoas aceast nchidere nu
trebuie s se fac automat.













42
5. MATERIALE, APARATE, ECHIPAMENTE I RECEPTOARE
TIPURI DE INSTALAII ELECTRICE


5.1. Condiii comune pentru alegerea i montarea materialelor

5.1.1. La alegerea si montarea materialelor de instalatii electrice trebuie respectate, pe lng
conditiile din acest capitol si cele ale productorilor si cele din agrementele tehnice.
5.1.2. n instalatiile electrice ale constructiilor trebuie utilizate conductoare, cabluri sau bare din
cupru si/sau aluminiu. Alegerea naturii materialului se face pe baza analizei tehnico-economic,
tinndu-se seama de caracteristicile fizico-chimice si electrice ale acestora din normele de produs
si din standardele si reglementrile din anexa 1.
5.1.3. Este obligatorie folosirea conductoarelor si barelor de cupru n urmtoarele situatii:
a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de important deosebit cum sunt:
receptoarele din blocul operator, din ncperile pentru reanimare si n ncperile pentru servicii de
urgent din cldiri de spitale si similare, corpurile de iluminat ale iluminatului de sigurant pentru
evacuarea de tip 1 sau 2, sisteme si instalatii de prevenire si stingere a incendiilor, receptoare de
sigurant din centrale electrice;
b) n ncperi, zone sau spatii din exterior, cu mediu corosiv, n cazurile n care stabilitatea
chimic a aluminiului sau a otelului nu este corespunztoare (anexa 11), dac instalatiile nu se pot
executa cu acoperiri de protectie sau carcasri etanse, la agentii corozivi respectivi;
c) la instalatiile electrice de pe utilaje mobile supuse vibratiilor permanente sau socurilor (de
ex. pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale, poduri rulante, etc.) dac aceste solicitri
pot fi transmise instalatiilor respective;
d) la instalatiile de protectie mpotriva socurilor electrice n cazurile prevzute n capitolul
4.1. si SR CEI 60364-4-4;
e) la circuitele electrice de comand, automatizare, msur si semnalizare, n afar de
situatiile urmtoare n care se pot folosi conductoare de aluminiu:
- la coloanele de alimentare ale tablourilor de automatizare;
- la circuitele electrice de alimentare cu curent operativ ale tablourilor de comand, dac
sectiunea conductoarelor de aluminiu rezult egal sau mai mare de 10 mm
2
;
- la circuitele electrice de alimentare a unor receptoare prevzute numai cu comand local
(de ex. vane, ventile, clapete) si care nu fac parte din sistemul de automatizare a instalatiei
respective sau de sigurant la foc;
- la circuitele de lumin si pentru nclzit local ale dulapurilor de aparate si celulelor.
f) n ncperi, zone sau spatii cu atmosfere explozive, cu sectiunea pn la 16 mm
2
Cu n
conditiile SR CEI 60079+14.
5.1.4. Conductele electrice trebuie manevrate si utilizate n limitele de temperatur a mediul
ambiant prevzute n standardele de produs sau de ctre productor.
5.1.5. Tipul distributiei (conductoare libere, n tub etc.) si modul de pozare (aerian, ngropat, n
ghene etc.) respectiv tipul conductelor electrice trebuie alese n functie de influentele externe pe
baza prevederilor din anexa 3.

Condiii de dimensionare a seciunii conductoarelor i barelor electrice
5.1.6. Sectiunile conductoarelor de faz se dimensioneaz astfel nct s fie ndeplinit conditia
de stabilitate termic n regim permanent sau intermitent, n functie de regimul de lucru al
receptoarelor si s fie asigurat respectarea conditiilor de protectie la supracurenti a
conductoarelor si a conditiilor de protectie mpotriva socurilor electrice. Sectiunile determinate se
verific la conditiile de cdere de tensiune si de sectiune minim. La instalatiile electrice de fort,
43
sectiunile determinate se verific si la conditia de stabilitate termic n regim de scurt durat la
pornire.
5.1.7. Sectiunile barelor electrice de faz trebuie dimensionate astfel nct s fie ndeplinit
conditia de stabilitate termic n regim permanent si intermitent de functionare, la stabilitate
termic n regim de scurt durat la pornire si trebuie verificate la scurtcircuit (conform PE 103)
si la conditia de pierdere de tensiune.
5.1.8. Conductorul neutru (N) trebuie s aib aceeasi sectiune cu conductorul de faz n
urmtoarele cazuri:
- n circuitele monofazate cu dou conductoare, indiferent de sectiunea conductoarelor;
- n circuitele monofazate cu trei conductoare si n circuitele polifazate ale cror conductoare de
faz au sectiunea mai mic sau egal cu 16 mm
2
Cu sau 25 mm
2
Al;
- n circuitele trifazate care alimenteaz receptoare monofazate ce pot fi actionate distinct pe faze.
n circuitele polifazate ale cror conductoare de faz au sectiunea mai mare de 16 mm
2
Cu
sau 25 mm
2
Al, se admite ca sectiunea conductorului neutru s fie inferioar conductoarelor de
faz dac sunt ndeplinite simultan conditiile din art. 4.2.25., dar ea va fi cel putin egal cu 16
mm
2
Cu sau 25 mm
2
Al.
Se recomand ca ncrcarea circuitului n functionare normal s fie distribuit, pe ct posibil,
egal ntre faze.
5.1.9. Sectiunile conductoarelor si barelor de protectie (PE) si ale conductoarelor si barelor
folosite simultan pentru protectie si neutru (PEN) se dimensioneaz respectndu-se prevederile
din subcapitolul 4.1. si din STAS 12604/4,5.
5.1.10. Sectiunile conductoarelor cablurilor electrice se dimensioneaz pe baza conditiilor din
normativul PE 107.
5.1.11. n calculele de dimensionare a sectiunilor conductoarelor si barelor trebuie utilizate
valorile caracteristicilor electrice si mecanice (rezistivitate, coeficientul de variatie a rezistivittii
cu temperatura, coeficientul de dilatare termic, rezistent la rupere, alungirea la rupere,
rezistent la ncovoiere, etc.) stabilitate prin standardele de produs sau de ctre productor.
5.1.12. La dimensionarea coloanelor electrice de lumin si priz trebuie aplicate, n cazurile n
care nu se pot stabili valori exacte, urmtoarele valori pentru factorii de simultaneitate:
- la cldiri civile, valorile date de PE 155;
- la cldiri de locuit, valorile date n GP 052;
- la cldiri industriale (de productie si/sau depozite), 0,8 0,9;
- la iluminatul de sigurant, 1.
Curenii maximi admisibili n conducte i bare
5.1.13. ndeplinirea conditiei de stabilitate termic n regim permanent de lucru se asigur
alegndu-se curentul maxim admisibil n conductor sau bar astfel nct valoarea lui s fie cel
putin egal cu valoarea curentului de calcul al circuitului sau coloanei respective.
5.1.14. Valoarea curentului maxim admisibil ntr-un conductor n regim permanent de lucru se
stabileste n functie de materialul, sectiunea si natura izolatiei conductorului si modul lui de
montare, pe baza datelor din anexele 7, 8, 9.
n cazul n care temperatura mediului ambiant este diferit de +25C se aplic valorilor
curentilor din anexele 7, 8, 9 coeficientii de corectie din anexa 10.
Dac un traseu de conducte electrice trece prin medii cu temperaturi diferite, sectiunea se
dimensioneaz pentru temperaturi corespunztoare mediului prin care trece cea mai lung
portiune de traseu, dac portiunea de traseu ce trece prin mediul cu temperatura cea mai ridicat
are cel mult 10 m, dar nu mai multe de 20% din lungimea traseului.
5.1.15. Valorile curentilor maximi admisibili pentru bare electrice se aleg din STAS 7944, n
functie de materialul si sectiunea barelor (vopsite sau nevopsite), felul curentului, modul lor de
montare.
5.1.16. n cazul regimurilor intermitente de lucru cu durata total a ciclului de min. 10 min. si
durata de functionare de max. 4 min. pentru sectiuni ale conductoarelor de cupru mai mari de 10
44
mm
2
sau conductoare de aluminiu cu sectiunea mai mare de 16 mm
2
, curentii maximi admisibili
se calculeaz aplicndu-se valorilor curentilor maximi admisibili de durat, un coeficient
supraunitar de corectie a determinat cu relatia:
c
f
t
t
DC
DC
a = = ;
875 , 0
, n care:
DC durata relativ de functionare;
t
f
durata de functionare;
t
c
durata total a ciclului (timp de functionare + timp de repaus).
Pentru durate de functionare mai mari de 5 min. si durata total a ciclului mai mic de 10
min. se consider c regimul de functionare este permanent si se aplic prevederile de la art.
5.1.3. ... 5.1.15.
5.1.17. La instalatiile electrice de fort, sectiunile determinate se verific la stabilitate termic n
regim de scurt durat la pornire, pe baza urmtoarelor valori pentru densitatea de curent maxim
admis:
- pentru conductore de cupru, de 35A/mm
2
;
- pentru conductoare de aluminiu, de 20A/mm
2
.

Pierderi de tensiune maxim admise
5.1.18. n cazul n care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de joas
tensiune, valorile cderilor de tensiune, n regim normal de functionare fat de tensiunea
nominal a retelei, trebuie s fie de cel mult:
3% pentru receptoarele din instalatiile electrice de lumin;
5% pentru restul receptoarelor (fort etc.).
Pierderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxim absorbit, la care se dimensioneaz
coloanele si circuitele electrice n cauz, pe traseul cel mai lung si mai ncrcat dintre tabloul
general (respectiv cofretul de bransament sau contorul, la cldiri de locuit) si receptorul electric
cel mai ndeprtat.
5.1.19. n cazul n care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din
centrala proprie, valorile pierderilor de tensiune n regim normal de functionare a acestora trebuie
s fie de cel mult:
- 8% pentru receptoarele din instalatii electrice de lumin;
- 10% pentru restul receptoarelor (fort, etc.).
Pierderile de tensiune se stabilesc pentru puterea maxim absorbit n regim normal de
functionare pentru care s-a dimensionat ansamblul distributiei, pe traseul dintre postul de
transformare sau central si receptorul electric cel mai ndeprtat.
5.1.20. n cazul instalatiilor electrice de alimentare a motoarelor electrice, pierderea de tensiune,
la pornire, fat de tensiunea nominal trebuie s fie cel mult egal cu aceea specificat de
productor pentru motorul si aparatele de comand respective, dar de maxim 12% dac nu se
dispune de alte date.

Seciuni minim admise
5.1.21. Sectiunile conductoarelor de faz, neutru si de protectie se determin din anexele 5, 6
subcapitolul 4.1. si STAS 12604/4,5, n conformitate cu valorile rezultate din calculele de
nclzire, de pierderi de tensiune, verificarea conditiei de rezistent mecanic si verificarea la
solicitri electrodinamice atunci cnd este cazul.

Condiii de trecere a conductelor electrice, cablurilor, barelor i tuburilor prin
elemente de construcie
5.1.22. Trecerea conductelor si barelor electrice prin elemente de constructii din materiale
incombustibile clasa CA1 (C0) se execut n urmtoarele conditii:
45
a) n cazul conductoarelor neizolate libere si a barelor, trecerea se face folosind izolatoare de
trecere executate din materiale incombustibile din clasa CA1 (C0), ncastrate n zid cu borne de
trecere;
b) n cazul conductoarelor izolate libere, trecerea se face protejndu-le n tuburi de protectie pe
portiunea de trecere.
Conductele punte (INTENC) se protejeaz n tuburi pe portiunea de trecere. Capetele tuburilor
care ies din elementul de constructie se prevd cu tile de portelan sau alte materiale
electroizolante n ncperile uscate sau umede cu intermitent din categoriile AD 1, AD 2 (U0,
U1) si cu pipe ndreptate n jos, n ncperile umede sau ude, categoriile AD 3, AD 4 (U2, U3).
Tilele si pipele se monteaz astfel nct s ias complet din elemente de constructie. La trecerea
ntre interior si exterior sau ntre ncperi cu umiditti, temperaturi sau agenti corosivi diferiti,
tilele si pipele se umplu cu mas izolant (bitum, mas izolant pentru cabluri, mastic, etc.), n
ncperile cu umiditatea cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicat sau cu mediul corosiv cel
mai agresiv. Tuburile de protectie se monteaz nclinat cu panta descendent spre ncperea cu
conditiile cele mai grele;
c) n cazul conductelor electrice instalate n tuburi, nu este necesar o alt protectie. Fac
exceptie traversrile prin rosturi de dilatatie, caz n care conductele se protejeaz n tub pe
portiunea de trecere (tub n tub). Dac trecerea se face ntre ncperi cu medii diferite, tuburile de
protectie se instaleaz nclinat spre ncperile cu conditiile cele mai grele. Golurile dintre tub si
elementele de constructie se umplu cu mas izolant (ca si la punctul b).
Etansarea golurilor la infiltrri de gaze se realizeaz cu mortar de ciment la golul dintre tub si
elementele de constructie si cu celochit si snur electroizolant la golul dintre tub si conducte sau
cabluri, si se aplic prevederile Normativului I 6.
5.1.23. Trecerea conductelor si barelor electrice prin elemente de constructie din materiale
combustibile din clasele CA2a CA2d (C1 C4) trebuie s se fac n urmtoarele conditii:
a) n cazul conductoarelor neizolate libere si a barelor, se aplic prevederile de la art. 5.1.22., a)
si se etanseaz golurile cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) si electroizolante, cu
dopuri de vat de sticl, vat de sticl cu ipsos, etc.;
b) n cazul conductoarelor izolate si cablurilor libere sau instalate n tuburi si a conductoarelor
punte (INTENC), acestea se protejeaz pe portiunea de trecere prin tuburi (tub n tub) din
materiale incombustibile (metal, etc.) si golurile se etanseaz cu materiale incombustibile din
clasa CA1 (C0) si electroizolante, fat de elementul de constructie (de ex. cu vat de sticl si
ipsos, etc.) si ntre tub si conductele electrice (de ex. cu vat de sticl, etc.).
5.1.24. Se admit treceri prin elemente de constructie rezistente la foc sau rezistente la explozie n
mod justificat tehnic, numai cu respectarea simultan a urmtoarelor conditii:
- pe portiunea de trecere, conductele electrice, bornele, etc. nu trebuie s aib materiale
combustibile din clasele CA2a CA2d (C1 C4), cu exceptia izolatiei conductoarelor;
- spatiile libere din jurul conductelor electrice, barelor izolate, tuburilor, etc. Inclusiv n jurul
celor pozate n canale, galerii, estacade, etc., s fie nchise pe portiunea de trecere pe toat
grosimea elementului de constructie, cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) (de ex.
beton, zidrie) care s asigure rezistenta la foc egal cu aceea a elementului de constructie
respectiv;
- trecerea cu conducte electrice, bare tuburi, etc. s se fac astfel nct s nu fie posibil
dislocarea unor portiuni din elementul de constructie ca urmare a dilatrii elementelor de instalatii
electrice.
5.1.25. Ghenele si canalele verticale sau orizontale n care se gsesc conductoare, tuburi sau bare
electrice se execut si se nchid n conditiile date n reglementrile specifice.
5.1.26. Se interzice traversarea cosurilor si canalelor de fum cu conducte, cabluri si bare electrice,
tuburi de protectie sau cu alte elemente ale instalatiilor electrice.


46
Condiii pentru legturile electrice
5.1.27. Legturile electrice ale conductoarelor sau barelor ntre ele, la aparate sau elemente
metalice, se execut prin metode si mijloace prin care s se asigure realizarea unor contacte
electrice cu rezistent de trecere comparabil cu rezistenta ohmic a conductoarelor mbinate,
sigure n timp si usor de verificat.
5.1.28. Alegerea metodelor si a mijloacelor de executare a legturilor electrice trebuie s se fac
n functie de materialul si sectiunea conductoarelor sau barelor si de caracteristicile mediului.
5.1.29. Legturile electrice ntre conductoare izolate pentru mbinri sau derivatii se fac numai n
accesoriile special prevzute n acest scop (doze, cutii de legtur, etc.).
5.1.30. Se interzice executarea legturilor electrice ntre conductoare n interiorul tuburilor sau
tevilor de protectie, plintelor, golurilor din elementele de constructie si trecerilor prin elemente de
constructie.
5.1.31. Se interzice supunerea legturilor electrice la eforturi de tractiune. Fac exceptie de la
aceast prevedere legturile liniilor de contact ce alimenteaz receptoarele mobile si legturile
conductelor electrice instalate liber, pe suporturi corespunztor alctuite si dimensionate.
5.1.32. Legturile conductoarelor izolate se acoper cu material electroizolant (de ex. tub varnis,
band izolant, capsule izolante, etc.) care trebuie s asigure legturilor acelasi nivel de izolatie ca
si al conductoarelor.
5.1.33. Legturile pentru mbinri sau derivatii ntre conductoarele de cupru se fac prin rsucire si
matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule si accesorii corespunztoare.
Legturile conductoarelor de cupru executate prin rsucire si matisare trebuie s aib
minimum 10 spire, o lungime a legturii egal cu de 10 ori diametrul conductorului dar de cel
putin 2 cm si se cositoresc.
5.1.34. Legturile pentru mbinri sau derivatii ntre conductoare de aluminiu trebuie s se fac
prin cleme speciale (cu suprafete de strngere striate si elemente elastice), prin presare cu scule
adecvate si elemente de racord speciale, prin metalizare asociat cu lipire sau prin sudare.
nainte de executarea legturii, capetele conductoarelor de aluminiu se curt de oxizi. Face
exceptie legtura executat prin presare care nu necesit o astfel de pregtire.
5.1.35. Se interzice executarea legturilor electrice la conductoare de aluminiu, prin simpla
rsucire.
5.1.36. Legturile ntre conductoare de cupru si conductoare de aluminiu se fac prin cleme
speciale (cupal), metalizare asociat cu lipire sau prin presare.
5.1.37. Legturile barelor se execut cu ajutorul suruburilor, clemelor sau prin sudare.
5.1.38. Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, masini, elemente metalice, etc. se face
prin strngere mecanic cu suruburi, n cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu 10
mm
2
si direct sau prin intermediul papucilor sau clemelor speciale, n cazul conductoarelor cu
sectiuni egale sau mai mari de 16 mm
2
. La conductoarele care se leag la elemente mobile,
legturile se prevd cu elemente elastice cu suprafete striate.
5.1.39. La legturile electrice realizate prin strngere mecanic, suprafetele de contact ale
conductoarelor si barelor trebuie pregtite nainte de executie prin curtire pn la luciu metalic;
la conductoarele de aluminiu curtirea se face sub vaselina neutr. Suprafetele curate se
protejeaz prin cositorire la conductoarele multifilare din cupru sau otel. n ncperi din clasele de
mediu AD 4, AF 3, AF 4 (U 3, K) si n zona litoralului AF2 (ZL) suprafetele curate la
conductoarele multifilare si barele de cupru sau otel trebuie protejate mpotriva coroziunii prin
mijloace adecvate (de ex. cositorire).
5.1.40. Legturile conductoarelor de protectie trebuie executate conform STAS 12604/4,5, prin
sudare sau prin nsurubri, cu contrapiulite, inele de sigurant (saib elastic) pentru asigurarea
mpotriva desurubrii.



47
Condiii de marcare prin culori a conductelor i barelor electrice
5.1.41. Conductele si barele electrice trebuie marcate prin culori pentru identificarea functiunii pe
care o ndeplinesc n circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolatiei, prin tub izolant
colorat sau prin vopsire.
5.1.42. Se folosesc urmtoarele culori de marcare:
a) pentru conductoare izolate si cabluri:
- verde/galben, pentru conducte de protectie (PE);
- albastru deschis, pentru conducte neutre (N si median);
- verde/galben pe toat lungimea si n plus marcate albastru deschis la capete, pentru PEN
dac sunt izolate;
- alte culori dect cele de mai sus (de ex. Rosu, albastru , maro) pentru conductoare de
faz sau pol (L1, L2, L3);
Se interzice folosirea conductoarelor cu izolatie de culoare verde sau galben n circuite de
conducte PE sau PEN.
b) pentru conductoare active neizolate si bare, n curent alternativ:
- rosu, pentru faza L1;
- galben, pentru faza L2;
- albastru, pentru faza L3;
- negru cu dungi albe, cu ltimea de 10 mm la intervale de 10 mm, pentru bare neutre;
- alb, cenusiu sau negru, pentru barele de legare la pmnt (PE).
c) pentru conductoare izolate si neizolate, cabluri si bare, n curent continuu:
- rosu, pentru conductorul pozitiv (+);
- albastru, pentru conductorul negativ (-);
- cenusiu deschis, pentru conductorul median (M).
La conductoarele neizolate, marcare se face la capetele conductoarelor prin culorile
specificate mai sus, aplicate pe lungimea de minim 15 cm pe conductor dup instalarea acestuia.
5.1.43. n ntreaga instalatie electric dintr-o cldire trebuie mentinut aceeasi culoare de marcare
pentru conductoarele electrice ce apartin aceleiasi faze.

Sisteme de pozare i montare
A. Pozarea conductelor electrice montate liber n exteriorul cldirilor
5.1.44. Montarea liber a conductelor electrice pe cldiri, la exterior, se admite numai n cazurile
n care pot fi ndeplinite simultan urmtoarele conditii:
- peretii exteriori ai cldirii sunt din materiale incombustibile, clasa CA1 (C0);
- conductele electrice sunt instalate astfel nct atingerea lor s nu fie posibil dect cu ajutorul
unor mijloace speciale;
- distantele minime dintre conductele electrice libere si elementele de pe traseul lor sunt cel
putin egale cu acelea specificate n tabelul 5.1.1. pentru conductoare izolate sau neizolate.
Se admite montarea liber a conductoarelor electrice izolate pe pereti combustibili cu
respectarea conditiilor de la art. 3.3.9.











48
Tabelul 5.1.1.
Distante minime dintre conductele electrice libere si elementele de pe traseul lor
Distane minime [m]
Conductoare neizolate Conductoare izolate
Elemente fa
de care se
msoar
distana
minim
pe vertical pe orizontal pe vertical pe orizontal
Sol 6,0 - 4,0 -
Acoperisuri
circulabile,
terase, balcoane
3,0* 1 3,0 1
Usi, ferestre
0,3 sus
1 jos
1 0,3 0,3
Elemente ale
instalatiilor si
utilajelor cu
manipulare sau
ntretinere
frecvent
3,0 1,75 1,2 1,0
Elemente ale
instalatiilor si
utilajelor fr
manipulare sau
ntretinere
frecvent
2,75 1,5 1,0 0,8
*numai deasupra balconului

5.1.45. Pentru distributii de conducte electrice montate liber n exterior se utilizeaz conductoare
neizolate sau izolate. Folosirea conductoarelor izolate este obligatorie dac:
- mediul este corosiv pentru conductoarele neizolate;
- pe traseul distributiei nu pot fi respectate distantele minime prevzute pentru conductoarele
neizolate din tabelul 5.1.1.
- n reglementri specifice este prevzut utilizarea conductoarelor izolate (de ex. n normativul
PE 106).
5.1.46. Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie s aib izolatia rezistent la intemperii.
5.1.47. Conductele electrice se instaleaz liber la exterior pe peretii exteriori ai cldirilor, pe
suporturi de acoperis si pe stlpi conform normativului PE 106. Ele se monteaz pe izolatoare de
exterior fixate pe suporturi din materiale incombustibile.
Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductele electrice libere.
5.1.48. Distanta maxim admis ntre dou suporturi consecutive pentru sustinerea izolatoarelor
de pe peretii cldirilor este de 4 m.
5.1.49. Conductele electrice montate liber la exteriorul cldirilor se amplaseaz fat de elementele
de constructie inaccesibile n mod obisnuit (de ex. pereti fr usi sau ferestre, acoperisuri cu
unghiuri fat de orizontala peste 45), la distanta de cel putin 0,3 m, conform PE 106.
5.1.50. Conductele electrice montate liber n exterior se instaleaz astfel nct gheata sau zpada
de pe acoperisuri s nu le poat atinge prin cdere.

B. Pozarea conductelor electrice montate liber n interiorul cldirilor
5.1.51. Conductoarele neizolate se utilizeaz montate liber numai n ncperi din categoriile BE1a
(D) sau BE1b (E), conform anexei 2., din cldiri de productie si/sau depozite, n urmtoarele
cazuri:
- la linii de contact pentru masini de ridicat si de transportat;
- la magistrale de distributie de JT;
49
- n medii corozive pentru izolatia conductoarelor;
- pentru conductoare de protectie (PE).
Se admite montarea liber a conductoarelor neizolate n ncperi din categoria BE2 (C) din
astfel de cldiri pentru:
- linii de contact pentru masini de ridicat si transportat cu conditia ca instalarea lor s se fac
astfel nct s se mpiedice producerea sau propagarea incendiilor;
- conducte de protectie (PE).
5.1.52. Conductoarele izolate se utilizeaz montate liber n ncperi de categoria BE 1a (D) sau
BE 1b (E) din cldiri de productie si/sau depozite din constructii care fac parte din organizri de
santier. n ncperi din categoria BE 2 (C), montarea liber a conductoarelor izolate se admite n
cazurile si n conditiile prevzute la art. 5.1.51.
5.1.53. Se interzice montarea liber a conductelor electrice (cu exceptia celor utilizate pentru
protectie), n ncperi din categoria AE 5 (PC), n podurile cldirilor si n constructii executate
don materiale combustibile din clasele CA2a CA2d (C1 C4).
5.1.54. n ncperi sau zone de categoria AA5 (T) se pot folosi conductoare neizolate,
conductoare cu izolatie normal sau cu izolatie rezistent la temperatur, solutia alegndu-se dup
caz, conform anexei 3.
5.1.55. Conductele electrice se monteaz liber n interior numai n locuri n care sunt ndeplinite
urmtoarele conditii:
- atingerea lor de ctre oameni, direct sau prin manevrarea unor scule, obiecte sau dispozitive
de lucru sau de ctre utilaje n miscare, s nu fie posibil, cu exceptia conductelor electrice
folosite pentru protectie;
- nu exist pericol de deteriorare mecanic.
5.1.56. Conductele electrice se monteaz liber n cldiri pe izolatoare sau pe alte elemente
speciale de fixare sau sustinere, executate din materiale incombustibile din clasa CA1 (C0).
5.1.57. Distantele maxime dintre punctele de sustinere a conductelor electrice montate liber n
cldiri se stabileste n functie de sectiunea conductoarelor, respectndu-se valorile specificate de
tabelul 5.1.2. cu exceptia liniilor de contact.
Tabelul 5.1.2.
Distantele maxime ntre punctele de sustinere la conducte libere
Distante maxime ntre punctele de sustinere pe un
traseu rectiliniu la conducte electrice libere montate n
interior [m]
Sectiunea conductoarelor [mm
2
]
Tipul
conductoarelor
1 ... 2,5 4 ... 25 35 ... 70 95 ... 120
neizolate 0,4 0,6 0,8 1,1
izolate 0,5 0,8 1,1 1,5
5.1.58. Distantele minime dintre conductele electrice montate liber n cldiri si suprafete de
circulatie (de ex. pardoselile ncperilor, platforme, pasarele, etc.) se stabilesc n functie de tipul
conductorului, neizolat sau izolat conform tabelului 5.1.3.
Se admite montarea liber a conductelor electrice la distante mai mici dect cele specificate n
tabelul 5.1.3. cu conditia lurii de msuri prin care s se asigure inaccesibilitatea la aceste
conducte, astfel nct s fie evitat pericolul atingerilor directe si pericolul de deteriorare mecanic
(de ex. prin ngrdiri, acoperiri etc.).
Tabelul 5.1.3.
Distante minime ntre conducte libere si suprafete de circulatie
Distanta minim pn la suprafetele de
circulatie [m] Tipul conductoarelor
pe vertical pe orizontal
neizolate 3,5 2
izolate 2,5 1,5
50
5.1.59. Coborrile din distributiile cu conductoare neizolate sau izolate montate liber, spre masini
electrice, aparate, etc., trebuie executate cu conductoare izolate. Sub nltimea de 2,5 m de la
pardoseal, conductele electrice trebuie protejate mecanic si mpotriva atingerilor directe.
5.1.60. Ramificatiile din distributiile cu conducte electrice libere se execut numai n zonele de
fixare pe suporturi. Ramificatiile se fixeaz astfel nct s nu solicite la tractiune conductele
electrice din traseul principal.

C. Pozarea conductelor electrice protejate n tuburi, evi, plinte, profile mecanice uoare
sau instalate n goluri ale elementelor de construcie
5.1.61. n tuburi, tevi, plinte, profile sau goluri trebuie instalate numai conductoare izolate.
5.1.62. n ncperi de clasa AE 5 (PC) se interzice pozarea conductelor electrice n profile
metalice usoare deschise sau n goluri ale elementelor de constructie.
1.5.63. n ncperile de clasa AE 5 (PC) se admite utilizarea conductelor electrice izolate protejate
n tuburi dac sectiunea conductoarelor de cupru este de cel putin 1,5 mm
2
si a celor de aluminiu
de cel putin 4 mm
2
.
5.1.64. Se interzice instalarea conductelor electrice n tuburi sau tevi pozate n pmnt.
5.1.65. Conductele electrice care apartin aceluiasi circuit electric, inclusiv conducta de protectie,
trebuie instalate n acelasi element e protectie (tub, gol de plint, profil, gol de element de
constructie etc.).
Se admite instalarea separat a conductorului de protectie n cazurile si n conditiile prevzute
de STAS 12604/5.
5.1.66. Se admite instalarea n acelasi element de constructie sau gol a conductelor electrice care
apartin mai multor circuite numai dac sunt ndeplinite simultan urmtoarele conditii:
- toate conductoarele sunt izolate pentru aceeasi tensiune;
- ntre sectiunile conductoarelor este o diferent de cel mult 3 trepte;
- fiecare circuit este protejat mpotriva supracurentilor;
- toate circuitele au n comun acelasi aparat general de comand si protectie, fr intermediul
unui transformator.
Se admite instalarea n acelasi element de protectie sau gol, a conductelor circuitelor electrice
cu aceleasi functiuni sau cu functiuni diferite, care deservesc acelasi aparat, receptor sau
echipament electric numai dac sunt ndeplinite simultan urmtoarele conditii:
- ntre circuite nu pot s apar influente;
- conductoarele lor sunt izolate pentru aceeasi tensiune;
- fiecare circuit este protejat separat mpotriva supracurentilor.
Fac exceptie si nu se instaleaz n acelasi element de protectie sau gol cu conductele altor
circuite electrice, conductele circuitelor iluminatului de sigurant cu alimentare de rezerv de tip
1, 2 sau 3 si conductele instalatiilor electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
5.1.67. Conductele electrice trebuie instalate n tuburi de protectie cu diametre ales corespunztor
tipului, sectiunii si numrului de conducte conform prevederilor din anexa 12.
5.1.68. La instalarea conductelor electrice n golurile plintelor, n golurile prevzute n elemente
de constructie, n profile etc., dimensiunile golurilor se aleg prin asimilare cu sectiunile tuburilor.
5.1.69. Tragerea conductelor electrice n tuburi trebuie executate dup montarea tuburilor,
respectiv a plintelor dup uscarea tencuielii dac acestea au fost montate nglobat, respectndu-se
conditiile de tragere din anexa 12.
5.1.70. Golurile din elementele de constructie pentru protejarea conductelor electrice trebuie s
permit trecerea liber a tuburilor de protectie.

Tuburi i evi de protecie
5.1.71. Pentru protectia conductelor electrice trebuie s se utilizeze tuburi speciale pentru
instalatii electrice, din materiale plastice sau din metal, rigide sau flexibile.
51
n cazurile n care trebuie realizat o protectie mecanic superioar sau cnd se cer diametre
mai mari dect acelea ale tuburilor speciale pentru instalatii electrice, se admite folosirea tevilor
pentru instalatii, din material plastic sau din metal.

Tuburi i evi de protecie din materiale plastice (IPEY, PVC-U, PP, Pid etc.)
5.1.72. Tuburile si tevile de protectie din materiale plastice etanse si rigide, se utilizeaz n
montaj aparent cu respectarea urmtoarelor conditii:
- mediul din ncpere nu trebuie s contin agenti corozivi pentru materialul tubului sau tevii
clasa AE 2, 3, 4, (K);
- ncperea nu trebuie s fac parte din casa AE 5 (PC);
- n cldiri de categoria BE 2 (C) tuburile si tevile din PVC s fie cu ntrziere la propagarea
flcrii sau fr halogenuri;
- n ncperi de clasa AG (M), instalarea se face aparent numai la nltimi de peste 2 m de la
pardoseal, n cazul tunelurilor si subsolurilor tehnice cu nltimi sub 2 m, instalarea se face n
montaj aparent n zonele n care nu exist pericol de deteriorare mecanic, cu conditia ca traseele
tuburilor s fie astfel alese nct exploatarea si ntretinerea celorlalte retele de instalatii s se poat
efectua fr deteriorarea tuburilor sau tevilor din PVC;
- pe portiunile de traseu expuse la socuri mecanice si la nltimi de pn la 2 m de la
pardoseal, instalarea trebuie s se fac ngropat.
5.1.73. Tuburile flexibile din PVC trebuie folosite numai pentru protectie usoar si numai n
ncperi de clas AD 1 (U0) si AD 2 (U1), pe trasee scurte, dificil de realizat cu tuburi rigide.
5.1.74. Tuburile si tevile din PVC se vor monta pe elemente din materiale combustibile, n
conditiile prevzute la art. 3.3.9.
5.1.75. Tevile de protectie din PVC etanse si rigide se folosesc n cazurile n care sunt necesare
diametre mai mari de 63 mm sau se cere o protectie superioar aceleia asigurat de tuburile din
PVC.
5.1.76. Tuburile din PVC montate sub pardoseal trebuie protejate mpotriva pericolului de
deteriorare mecanic prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minim de 1 cm.
5.1.77. Tuburile si tevile din PVC trebuie manevrate si instalate tinnd seama de limitele de
temperatur a mediului ambiant prevzute n standardele de produs.
5.1.78. Se interzice montarea nglobat n beton a tuburilor cu defecte (fisuri, crpturi, pereti
subtiri, etc.).
La montarea nglobat a tuburilor din PVC n panouri mari de beton uscate rapid, la turnarea
acestora, temperatura pe suprafat nclzitoare nu trebuie s depseasc +70C.

Tuburi i evi metalice (PEL, T etc.)
5.1.79. Tuburile si tevile metalice rigide sau flexibile, se utilizeaz n orice categorie de ncperi
sau mediu.
5.1.80. Tuburile metalice si tevile metalice instalate aparent sau ngropat n ncperi din clasele
AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3 sau AF 4 (K), se protejeaz prin acoperirea cu vopsea care
s le asigure protectia n mediul respectiv.
5.1.81. n ncperile din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3, AF 4 (K), tuburile si tevile
metalice montate aparent se instaleaz distantat la minim 3 cm fat de elementul de constructie.
5.1.82. Tuburile si tevile metalice se pot monta direct pe elemente de constructie din materiale
combustibile, cu exceptia de la art. 5.1.81.
5.1.83. Tevile metalice trebuie utilizate n cazurile n care este necesar o protectie mecanic
grea, (superioar aceleia asigurat de tuburile PRL sau tevile din PVC).

Condiii generale de montare a tuburilor i evilor metalice sau din materiale plastice
5.1.84. Tuburile si tevile metalice sau din material plastic se instaleaz aparent, ngropat, nglobat
n elemente de constructie incombustibile din clasa CA 1 (C0) sau n golurile acestora.
52
5.1.85. Se interzice montarea tuburilor si tevilor n lungul monolitizrilor dar se pot face
traversri pe drumul cel mai scurt.
5.1.86. Se admite instalarea tuburilor si tevilor pe sau n structura de rezistent a constructiilor
numai n conditiile prevzute n normativul P 100.
5.1.87. Nu se admite instalarea tuburilor si tevilor n care sunt introduse conducte electrice cu
izolatie obisnuit, pe suprafata cosurilor si a panourilor radiante sau pe alte suprafete similare, n
spatele sobelor sau al corpurilor de nclzire.
Se admite montarea pe suprafete cu temperatura peste +40C numai a tuburilor si a tevilor
metalice si numai n cazul n care conductele electrice protejate n ele au izolatia rezistent la
temperaturile respective sau dac conductele au izolatia obisnuit dar curentii admisibil sunt
redusi corespunztor prevederilor aliniatului 2 de la art. 5.1.14.
5.1.88. Tuburile si tevile montate aparent n ncperile din clasele de mediu AE 4 (PI), AE 5 (PC)
trebuie dispuse astfel nct depunerile de praf, scame, fibre, etc. pe tuburi si pe elementele lor de
sustinere s fie minime si curtirea lor de praf s fie posibil si usoar.
5.1.89. n ncperile n care n tuburi si tevi poate ptrunde sau se poate colecta apa de
condensatie (de ex. ncperi din clasa de mediu AD 3 (U2), AD 4 (U3), tuburile si tevile
orizontale trebuie montate cu pante de 0,5 1% ntre dou doze.
5.1.90. Tuburile si tevile se instaleaz pe trasee verticale si/sau orizontale. Se admit exceptii n
cazurile n care, justificat, astfel de trasee nu pot si realizate (de ex. la casa scrii).
Se admit trasee oblice (pe drumul cel mai scurt) si n cazul tuburilor montate peste plansee sau
nglobate n beton precum si la traseele golurilor din plansee si din panouri din beton.
Se admit trasee oblice si n cazul planseelor din lemn, dar cu utilizarea obligatorie a tuburilor
metalice pozate aparent.
5.1.91. Se recomand ca n ncperi de locuit si similare, traseele tuburilor orizontale pe pereti s
fie distantate la circa 0,3 m de plafon.
5.1.92. Trebuie evitat montarea tuburilor pe pardoseala combustibil a podurilor. Dac tuburile
se monteaz totusi pe pardoseala combustibil a podurilor, ele trebuie s fie metalice.
5.1.93. Se evit montarea tuburilor si tevilor n exteriorul cldirilor (de ex. suprafetele exterioare
ale peretilor). Se admite montarea nglobat a tuburilor metalice n izolatia teraselor sau a
acoperisurilor cu conditia ca dozele s fie instalate n interiorul cldirilor.
5.1.94. Tuburile si tevile montate nglobat ntr-un slit n elementul de constructie trebuie acoperite
cu un strat de tencuial de min. 1 cm.
5.1.95. Tuburile si tevile trebuie fixate pe elemente de constructie cu accesorii de montare prin
care s se realizeze o prindere sigur n timp (ochiuri de srm, copci de ipsos, brtri, console).
5.1.96. Distanta dintre punctele de fixare pe portiunile drepte ale traseului tuburilor si tevilor, se
stabileste pe baza datelor din tabelul 5.1.4.

Tabelul 5.1.4.
Distante ntre punctele de fixare
Distana ntre punctele de fixare [m]
Montaj aparent Tipul tubului, evii
pe orizontal pe vertical
Montaj ngropat
Tub material plastic 0,60,8 0,70,9 0,91,1
Tub metalic 1,01,3 1,21,6 1,42,0
Teav metalic sau din
material plastic
1,53,0 1,53,0 2,04,0

Limitele inferioare ale distantelor corespund diametrului cel mai mic, iar cele superioare,
diametrul cel mai mare, ale tubului sau tevii.
Se prevd elemente de fixare si la 10 cm de la capetele tuburilor si curbelor fat de doze de
aparat, echipamente si derivatii.
53
5.1.97. Tuburile instalate n cofraje n vederea nglobrii n beton trebuie fixate astfel nct n
timpul turnrii si vibrrii betonului, s nu si modifice pozitia (de ex. se leag cu srm de
armtur).

Condiii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi i evi
5.1.98. mbinarea si curbarea tuburilor si tevilor precum si racordarea lor la doze, aparate,
echipamente sau utilaje electrice se face cu accesorii corespunztoare tipului respectiv de tub sau
teav, folosindu-se cu prioritate accesorii prefabricate (mufe, curbe).
Acestea mpreun cu tubul sau teava, trebuie s asigure cel putin rezistenta mecanic, izolarea
electric, etansarea, rezistenta la coroziune, la cldur etc., ca si tuburile si tevile respective.
5.1.99. Accesoriile tuburilor si tevilor trebuie montate respectndu-se conditiile impuse pentru
tuburile si tevile pentru care se folosesc.
5.1.100. n ncperi din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3, AF 4 (K), AE 4 (PI), AE 5
(PC), mbinrile ntre tuburi sau tevi si racordurile cu accesoriile la doze, la aparate, la
echipamente, trebuie executate astfel nct acestea s corespund gradului de protectie impus de
clasele de influente externe din ncperea respectiv.
5.1.101. Trebui evitat executarea de mbinri ntre tuburi montate ngropat.
5.1.102. Se interzice mbinarea tuburilor montate nglobat n elementele de beton.
5.1.103. Se interzice mbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructii.
5.1.104. Curbarea tuburilor se execut cu raza interioar egal cu minim de 5-6 ori din diametrul
exterior al tubului la montaj aparent si egal cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la
montaj ngropat.
5.1.105. Legturi sau derivatii la conductele electrice montate n tuburi trebuie s se fac n doze
sau cutii de derivatii.
5.1.106. Dozele si cutiile de derivatie se instaleaz cu prioritate pe suprafetele verticale ale
elementelor de constructii.
5.1.107. Se admite montarea dozelor n sau pe pardoselile ncperilor, cu conditia ca gradul de
protectie a dozelor s fie minim IP 545 (conform SR EN 60529).
5.1.108. Se interzice montarea dozelor si cutiilor de derivatie pe pardoseala podurilor. Ele se
instaleaz n ncperile de la ultimul etaj al cldirii sau dac aceasta nu este posibil, pe peretii
podurilor sau pe prtile laterale ale grinzilor.
5.1.109. Se interzice montarea dozelor n ncperi pentru bi, dusuri si grupuri sanitare n
volumule 0, 1 si 2.
5.1.110. Se admite folosirea ca doze de derivatie a prtilor fixe special prevzute la corpurile de
iluminat dac n ele se pot executa legturi electrice n conditii corespunztoare (de ex. socluri
fixe pe tavan prevzute cu cleme de legtur etc.).
5.1.111. Ramificarea din traseul principal al unui circuit se face prevzndu-se o doz n punctul
de ramificatie.
5.1.112. Doze de tragere a conductelor electrice n tuburi, se prevd pe trasee drepte, la distanta
de maxim 25 m si pe traseele cu cel mult 3 curbe, la distante de cel mult 15 m.
n cazurile n care distantele dintre doze sunt mai mari, trebuie s se utilizeze tuburi cu diametre
mai mari cu o treapt fat de cele necesare conform anexei 12.
5.1.113. Dozele de derivatie instalate sub tencuial sau nglobate n beton, trebuie montate n asa
fel nct capacul lor s se gseasc la nivelul suprafetei finite a elementului de constructie
respectiv.
5.1.114. Dozele si accesoriile metalice de montaj trebuie protejate contra coroziunii n ncperi de
clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF3, AF 4 (K) n aceleasi conditii ca si tuburile si tevile
pentru care sunt folosite.
5.1.115. La capetele libere ale tuburilor si tevilor metalice care intr n corpuri de iluminat sau n
echipamente electrice se monteaz tile pentru protejarea izolatiei conductelor electrice.

54
D. Distribuii n plinte, canale i alte profile similare
5.1.116. Se recomand utilizarea plintelor, canalelor si a altor profile similare ndeosebi n cldiri
care se renoveaz si n cldiri din elemente de constructie n care executarea de santuri pentru
montarea tuburilor sau conductelor punte este dificil sau trebuie evitat (de ex. din panouri mari
de beton, pereti din ipsos, BCA, BAFS etc.).
5.1.117. Plintele, canalele si alte profile similare si accesoriile lor (doze, piese de colt, piese de
capt, piese de mbinare etc.) pentru instalatii electrice trebuie s fie executate din materiale
incombustibile din clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile din clasele CA2a (C1), CA2b (C2),
nehigroscopice si neporoase.
5.1.118. Se admite pozarea n plinte, canale si alte profile similare att a circuitelor de iluminat si
de prize ct si a circuitelor de curenti slabi (radio, TV. Telefonie, comanda-control etc.).
5.1.119. Sectiunea si numrul minim de conducte ce se pozeaz n golul unei plinte, unui canal
sau altor profile, se stabileste, fie pe baza datelor productorului, fie pe baza asimilrii sectiunii
golului plintei, canalului sau profilului cu sectiunile tuburilor IPEY sau similare.
5.1.120. Traseul plintei se stabileste de ctre proiectant urmrindu-se n general conturul
camerelor (la nivelul pardoselii sau la o anumit nltime pe pereti sau pe plafon n cazul plintelor
montate orizontal). Traseele verticale vor fi de regul lng us.
5.1.121. Montarea plintelor, canalelor sau altor profile similare, trebuie fcut n asa fel nct s
nu fie posibil ptrunderea n interior a apei sau a umezelii.
5.1.122. Plintele din PVC se fixeaz pe elementul de constructie prin lipire cu adeziv special, prin
bolturi mpuscate, suruburi etc., solutia stabilindu-se n functie de natura elementului de
constructie.
5.1.123. ntr-o plint, ntr-un canal sau n alte profile similare cu mai multe goluri, circuitele cu
destinatii diferite se monteaz n goluri diferite.
5.1.124. Se admite pozarea plintelor avnd conductele electrice montate sau acestea pot fi trase
ulterior montrii.
5.1.125. Legturile electrice trebuie executate numai n doze.
5.1.126. n locurile de mbinare sau de schimbare a directiei plintelor, conductele electrice se
protejeaz n mod corespunztor pe toate directiile fat de elementele si materialele combustibile
din clasele CA1 CA2a, b, c, d (C1 C4) din constructie (de ex. cu ipsos).
5.1.127. Accesoriile plintelor, inclusiv capacele dozelor, cu exceptia elementelor de adaptare
pentru aparate, se monteaz dup tragerea sau pozarea conductelor electrice si verificare
circuitelor.
5.1.128. Plintele din materiale ncadrate n clasele de combustibilitate CA2c (C3) si CA2d (C4)
pentru protectia instalatiilor electrice nu se pot folosi n:
- cldiri cu aglomerri de persoane;
- hoteluri;
- spitale si alte cldiri similare;
- cldiri nalte;
- ci de evacuare.
5.1.129. Se admite utilizarea plintelor din materiale ncadrate n clasele de combustibilitate CA 1
(C0) si CA2a (C1) si pentru protectia instalatiilor electrice n spatii de productie si/sau de
depozitare din categoriile BE2 (C), BE1a (D), BE1b (E).
5.1.130. Plintele de distributie din PVC trebuie montate la distante de minim 3 cm de tocurile
(pervazurile) din material combustibil a usilor si ferestrelor si de 10 cm fat de pardoseal.

E. Pozarea conductelor punte (INTENC etc.)
5.1.131. Conductele punte cu izolatie si manta din PVC se utilizeaz n ncperi din clasele de
mediu AD1 (U0), AD2 (U1), BA (EE 5), BE1a (D), BE1b (E) si BE 2 (C), la temperaturi ale
mediului prevzute n standardul de produs.
55
5.1.132. Conductele punte trebuie montate nglobat n tencuial sau instalate n golurile canalelor
elementelor din beton.
Se admite utilizarea conductelor punte din montaj aparent numai pe trasee ferite de deteriorri
mecanice, n ncperi din categoriile BE1a (D) si BE1b (E).
5.1.133. Conductele punte se monteaz pe sau n elementele de constructie incombustibile clasa
CA1 (C0). Dac aceast conditie nu se poate respecta, se aplic prevederile art. 3.3.9.
5.1.134. Conductele punte normale montate sub pardoseli peste plansee incombustibile, pe
pardoseala incombustibil a podurilor, sau n izolatia incombustibil a teraselor sau
acoperisurilor, trebuie s fie protejate cu mortar de ciment, mpotriva deteriorrilor mecanice.
Conductele punte speciale (cu manta ntrit), montate sub pardoseli incombustibile, peste
plansee incombustibile, nu necesit protectie cu mortar de ciment.
5.1.135. Se interzice montarea conductelor punte pe suprafata de zidrie a cosurilor, pe suprafata
panourilor radiante sau pe alte suprafete calde similare.
5.1.136. La alegerea traseelor conductele punte trebuie respectate prevederile art.5.1.90. si 5.1.91.
5.1.137. Conductele punte se monteaz pozate ntr-un singur strat.
5.1.138.La montarea ngropat, conductele punte trebuie acoperite cu un strat tencuial de minim
1cm.
5.1.139. Curbarea pe lat a conductelor INTEC se face cu o raz de curbur cel putin egal cu de 4
ori diametrul exterior al acestora, tindu-se puntea dintre conducte pe o lungime aproximativ
egal cu de dou ori raza de curbur.
5.1.140. Pentru conductele punte se utilizeaz doze de tip special, plate.
Se admite si folosirea dozelor metalice pentru tuburi, cu conditia ca la intrarea n doze a
conductelor punte s se asigure protectia acestora prin tuburi din PVC.
5.1.141. n dozele de aparat si de derivatie, la conducta punte se las capete de rezerv de
minimum 70 mm, iar la locurile pentru legarea corpurilor de iluminat, de cel putin 150 mm.

F. Pozarea barelor electrice
5.1.142. Barele electrice se folosesc n general pentru curenti mari (peste 60 A), n cldiri de
productie si/sau depozite, n tablouri de distributie, pentru coloane ascendente n cldiri civile etc.
5.1.143. La alegerea materialului barelor si montare lor, trebuie respectate, pe lng prevederile
din acest normativ STAS 7944 si STAS 12604/5.
Folosirea barelor de otel se admite numai pentru repararea instalatiilor electrice existente
executate cu astfel de bare, pentru curenti de maximum 200 A n c.a. si orice valoarea a
curentului n c.c.
5.1.144. Barele electrice se instaleaz conform precizrilor din PE 102:
- n executie deschis liber, numai n conditiile prevzute la art. 5.1.52. 5.1.60.;
- n executie nchis;
- n executie capsulat.
Gradul de protectie (IP) al sistemului de executie se alege n functie de categoria si clasa de
influente externe n care se ncadreaz ncperea sau spatiul n care acestea se instaleaz
respectndu-se prevederile din anexa 4.
5.1.145. n ncperile de clasa AE 5 (PC), barele se instaleaz n cutii capsulate executate din
materiale incombustibile. Se admite instalarea deschis sau nchis numai a barelor utilizate drept
conductoare de protectie.
5.1.146. n executia nchis, barele se instaleaz n canale sub pardoseal, n ghene, n pereti sau
cutii din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1).
Se admite instalarea barelor neizolate n canale sub pardoseal numai n ncperi de clasa BA
5 (EE) pe portiuni scurte, la linii de contact si pentru utilaje speciale.
Canalele sub pardoseal se amplaseaz n locuri n care nu este posibil ptrunderea
materialelor cu actiune distructiv asupra barelor (de ex. ap, ulei, pcur, materiale topite etc.).
56
Acoperirea canalelor pentru bare se execut cu plci din materiale incombustibile de clasa
CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1) sau Ca2b (C2).
La instalarea barelor n canale trebuie respectate prevederile privind distantele fat de
conductele altor instalatii din normativul PE 107.
Se interzice instalarea barelor n canale n care se gsesc conducte cu fluide combustibile sau
inflamabile, sau conducte termice.
5.1.147. Barele se monteaz pe izolatoare sau pe suporturi de izolatoare executate din materiale
incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1).
5.1.148. Distantele libere ntre bare sau pachete de bare trebuie stabilite conform STAS 7944.
5.1.149. Distanta dintre izolatorii suporti ai barelor se determin pe baz de calcul mecanic,
respectndu-se prevederile din STAS 79 44.
5.1.150. n cazul barelor cu lungimi de peste 30 m se prevd compensatoare flexibile de dilatatie,
(cte unul pentru fiecare 20 30 mm alungire a barelor).
5.1.151. Ramificatiile de la bare spre receptoare, aparate de conectare, etc., se execut cu bare,
conductoare izolate sau cabluri si se protejeaz mpotriva deteriorrilor mecanice.
5.1.152. Dispozitivele pentru separarea si protectia barelor trebuie instalate n cutii nchise sau
capsulate cu grad de protectie (IP) corespunztor categoriilor si claselor n care se ncadreaz
ncperea respectiv, conform prevederilor din tabelul 5.2.1. si anexa 4.

G. Pozarea cablurilor electrice
5.1.153. La pozarea cablurilor electrice trebuie s se tin seama de prevederile din normativul PE
107 si de urmtoarele precizri:
- cablurile electrice sunt utilizate n orice categorie, spatiu sau loc, tipul cablurilor si modul de
pozare stabilindu-se pe baza normativului PE 107;
- cablurile electrice cu manta de plumb nu sunt pozate n contact direct cu cimentul sau varul
n conditii de umiditate si nu vor fi supuse la eforturi mai mari dect cele determinate conform
normativului PE 107;
- n ncperile din clasa AE 5 (PC) si din categoriile BE 2 (C), cablurile nearmate cu izolatie
si manta din material plastic trebuie pozate astfel nct s nu poat contribui la producerea sau
propagarea incendiilor;
- n ncperi din clasa AG 1, AG 2 si AG 3 (M), cablurile nearmate pozate trebuie s fie
protejate mpotriva loviturilor mecanice n zonele expuse la lovituri;
- n ncperile din clasele AD 4 (U3), AF 2, AF 3 , AF 4 (K), cablurile electrice cu manta de
plumb si cablurile armate fr nvelis protector trebuie protejate mpotriva coroziunii (de ex. Prin
acoperire cu lac protector, etc.).

H. Pozarea cordoanelor flexibile pentru instalaii electrice mobile
5.1.154. Tipul cordonului (n executie usoar, medie sau grea) trebuie ales n functie de pericolul
de deteriorare mecanic la care acesta poate fi supus n exploatare.
5.1.155. n ncperile din clasa de mediu AE 5 (PC) si n ncperile din categoria BE 2 (C),
precum si n cazurile n care cordonul poate fi n contact cu materiale combustibile, trebuie
utilizate cordoane flexibile n executie grea si avnd conductorul de protectie cuprins n cordon.
Se admite si folosirea cordoanelor cu izolatie si manta din material plastic dac acestea sunt
rezistente la foc. Traseele acestor cordoane trebuie s fie protejate mpotriva loviturilor mecanice.
5.1.156. Legarea cordoanelor electrice la aparatele de racord (prize) si la receptoare, trebuie s se
fac astfel nct legturile s nu fie supuse la eforturi de tractiune. Se prevd lungimi
suplimentare egale cu circa 5% 10% din lungimea necesar pentru evitarea solicitrii
cordonului.
5.1.157. La executarea instalatiilor electrice mobile de pe santiere trebuie respectate si conditiile
din subcap. 7.9.

57
5.2. Aparate, echipamente i receptoare electrice

Prevederi comune
5.2.1. n cazul n care aparatele, echipamentele si receptoarele electrice se instaleaz sau se
utilizeaz n ncperi sau spatii cu conditii de influente externe diferite de cele obisnuite (vezi
anexa 2.), ele trebuie alese n functie de caracteristicile ncperilor si spatiilor respective sau vor
fi luate msuri pentru protejarea lor.
Se consider conditii obisnuite cele corespunztoare clasei 4 si 5 parametrul AA (temperatura)
si clasei 1, pentru ceilalti parametri (vezi tabelul 5.2.1.).
5.2.2. Alegerea gradului de protectie al aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice,
inclusiv a racordurilor acestora n functie de categoria de influente externe n care se ncadreaz
ncperea sau spatiul respectiv, se face pe baza prevederilor generale ale tabelului 5.2.1. Pentru
ncperile din locuinte se respect prevederile din tabelul 5.1.1., din anexa 4 si din SR EN 60529.
5.2.3. n ncperi din clasa de mediu AE 5 (PC) se respect, pe lng prevederile din anexa 4 si
urmtoarele conditii de alegere si montare a aparatelor, receptoarelor si echipamentelor electrice:
- constructia lor nu trebuie s favorizeze depunerea de praf, scame sau fibre nici n exterior
nici n interior si s nu permit scparea n afar a scnteilor, a materialelor incandescente sau a
metalelor calde (vezi tabelul 5.2.1.);
- temperatura pe suprafata lor exterioar, n regim normal de functionare de durat, la sarcin
nominal, trebuie s fie cu cel putin 75C mai mic dect temperatura de mocnire a stratului de
praf cu grosimea de 5 mm; fac exceptie corpurile de iluminat pentru care se admite o temperatur
pe suprafata lor exterioar de maximum 200C;
- conectarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor mobile trebuie s se fac prin prize cu
contact de protectie, la care orificiile prizelor sunt prevzute cu capace de protectie mobile;
- se interzice amplasarea n astfel de ncperi a aparatelor, echipamentelor si a receptoarelor
electrice cu lichide combustibile (de ex. ulei).
5.2.4. n ncperi cu pericol de incendiu din categoria BE 2 (C) si n ncperi construite din
materiale combustibile, din clasele CA2a (C1), CA2b (C2), CA2c (C3) si CA2d (C4), se respect
la alimentarea aparatelor si receptoarelor electrice si urmtoarele conditii:
- aparatele si receptoarele prevzute cu born delegare la pmnt, alimentate prin distributii
mobile, trebuie s aib conductorul de protectie cuprins n cordonul de alimentare; distributiile
mobile trebuie s ndeplineasc aceleasi conditii ca si distributiile fixe;
- aparatele si receptoarele electrice mobile trebuie prevzute cu cordoane speciale, de tip
greu, cu izolatie de cauciuc.
5.2.5. n ncperi de clasa AA 5 (T) si clasa AA 6 (anexa 2) se utilizeaz aparate,
echipamente si receptoare electrice n executie rezistent la temperaturile respective sau se prevd
msuri suplimentare de rcire (de ex. ventilare fortat, etc.).
5.2.6. n ncperi din clasa AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3 si AF (K4) n exterior si n zona
litoralului AF2a (ZL) se utilizeaz aparate, echipamente si receptoare electrice n executie
rezistent la coroziune, n functie de natura agentilor corozivi. Se admite utilizarea de aparate,
echipamente si receptoare electrice n executie normal, cu conditia lurii de msuri la instalarea
lor prin care s li se asigure protectia mpotriva agentilor corozivi (de ex. acoperirea cu vopsea
rezistent la agentii corozivi respectivi, capsulri) si care s nu afecteze buna lor functionare.
5.2.7. Se interzice amplasarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice n locuri n
care ar putea fi expuse direct la ap, ulei, substante corozive, cldur, aburi sau socuri mecanice,
dac aceast amplasare poate fi evitat prin montare la distant.
n cazurile n care nu se poate evita amplasarea n pozitii expuse, trebuie luate corespunztoare
de protectie (de grade de protectie corespunztoare).
5.2.8. n ncperi de categoria BE 2 (C) se utilizeaz aparate, echipamente si receptoare electrice
care prin executie sau prin modul de instalare nu pot contribui la producerea sau propagarea
58
incendiilor n timpul functionrii lor normale sau n caz de avarie, cu grad de protectie stabilit
conform tabelului 5.2.1. si anexei 4.
Tabelul 5.2.1.
Caracteristici si grade de protectie ale aparatelor si echipamentelor n functie de influentele
externe (SR EN 60529)
Categorii i clase de influene
externe
Caracteristicile aparatelor i
echipamentelor
Observaii
A. Condi]ii de mediu
A.A Temperatura
AA1, AA2, AA3
AA4, AA5 (T)
AA6
Conditii speciale
Normale
Conditii speciale
De exemplu lubrifiere
De exemplu lubrifiere
AC. Altitudinea
AC1
AC2
Normale
Speciale, dup tip
Dac productorii cer, chiar si
peste 1000 m
AD. Prezena apei
AD1 (U
0
)
AD2 (U
1
)
AD3 (U
2
)
AD4 (U
3
)
AD5 (U
4
)
AD6
AD7
AD8
IP X0X
IP XIX
IP X3X
IP X4X
IP X5X
IP X6X
IP X7X
IP X8X
n exterior
AE. Prezen corpuri solide
AE 1
AE 2 (PI)
AE 3 (PI)
AE 4 (PI)
AE 5 (PC)
AE 6

IP 0XX
IP 3XX
IP 4XX
IP 5XX, IP 4XX
IP 6XX, IP 5XX
IP 6XX
Valorile superioare pentru
prafurile metalice bune
conductoare din punct de
vedere electric
AF. Prezena subst. corozive
AF 1
AF2a (ZL)
AF2b (K)
AF 3 (K)
AF 4(K)
Normale
Dup nat. Agentilor atmosferici
Protectia mpotriva coroziunii
dup cerintele materialelor de
executie. n executie special
dup natura agentilor
n mediu marin, salinitate pn
la cca. 3 km de trm.
De ex. n materiale rezistente la
agenti corozivi, cu acoperiri
speciale, tratarea suprafetelor,
etc.
AG. ocuri mecanice
AG 1
AG 2 (M)
AG 3 (M)
IP XX1
IP XX5
Ip XX7, IP XX9
De regul se vor evita locurile n
care este pericol de soc mecanic
sau se vor executa protectii
exterioare
AK. Prezenta florei
AK1
AK2
Normale
Grad de protectie mrit (vezi
AE) materiale speciale sau
nvelisuri de protectie

AL. Prezena faunei
AL 1
AL 2
Normale
Grad de protectie la corpuri
solide (vezi AE), rezistent
mecanic suficient (Vezi AG),
nvelisuri speciale sau msuri
pentru evitarea faunei

59
AM. Influene
electromagnetice,
electrostatice, ionizante
AM 1
AM 2, AM 3,
AM 4, AM 5 si
AM 6
Normale
Dup caz: izolatie mrit, nvelis
protector special, protectie
catodic, legturi speciale de
egalizare a potentialelor etc.

AN. Raze solare
AN 1
AN 2, AN 3
Normale
Speciale
Protectii speciale
AQ. Trsnet
AQ 1
AQ 2, AQ 3
Normale
Normale
Msuri conform normelor
specifice
B. Utilizare
BA. Componena persoanelor
BA 1
BA 2
BA 3
BA 4 (EE),BA 5 (EE)
Normale
Minimum IP 3XX
Normale
Fr protectie mpotriva
contactelor directe
Suprafetele cu temperaturi peste
80C vor fi inaccesibile
BC. Contacte cu potenialul
pmntului
BC 1
BC 2
BC 3 (CE)
BC 4 (CE)
Aparate din clasele de protectie
la soc electric conform tabelului
4.5.

BD. Evacuare persoane n caz
de urgen
BD 1
BD 2, BD 3, BD 4
Normale
Minimum IP 3X5

BE. Natura materialelor
prelucrate sau depozitate
BE 1a (D), BE 1b (E)
BE 2 (C)
BE 3a (A), BE 3b (B)
BE 4
Normale.
Instalare n conditiile din
subcap. 4.4. si astfel nct s nu
poat provoca incendii.
Materiale si echipamente
antiexplozive.
Materiale si echipamente etanse.

C. Construc]ia cldirilor
CA. Materiale de construcie
CA 1 (C
0
)
CA 2a (C
1
),CA 2b (C
2
),
CA 2c (C
3
),CA 2d (C
4
)
Normale
Normale, instalate cu msuri de
protectie, de izolare sau speciale
n carcase metalice etc.
Conditii de instalare: protectii si
ecrane din materiale
incombustibile (vezi conditiile
din cap. 4, subcap. 4.4.)
CB. Structura cldirilor
CB 1
CB 2, CB 3, CB 4
Normale
Normale cu msuri de instalare
Conditii de instalare










60

Tabelul 5.2.2.
Receptoare electrocasnice si gradele lor de protectie permise n locuinte
Protecia la ap
ncperi din
locuine
Aparate
Simbol Grad de protectie
Clasa de protecie
la oc electric
(conf. SR CEI
60536)
electrocasnice - obisnuite I, II, III Camere de zi,
dormitoare, culoare corpuri de iluminat - IP X0X 0, I, II, III
electrocasnice

IP X1X
*)
I, II, III
Buctrii
corpuri de iluminat

IP X1X 0, I, II, III
electrocasnice

- - Terase acoperite,
subsoluri, usctorii,
garaje indivduale
corpuri de iluminat

IP X1X I, II, III
electrocasnice

IP X3X I, II, III
Spltorii
corpuri de iluminat

IP X3X I, II, III,
Bi:
- n vol. 1
- n vol. 2






- n vol. 3

electrocasnice
electrocasnice
corpuri de iluminat




electrocasnice
corpuri de iluminat









IP X4X
IP X3X (IP X5X
bi publice)

IP X3X

IP X1X
IP X1X

I, III, (TFJS) 12V
I, II, III

II, III
**)


I, II, III
I, II, III
Curti, grdini electrocasnice,
corpuri de iluminat
IP X5X I, II, III


5.2.9. Se admite montarea pe elemente din materiale combustibile clasele CA2aCA2d (C1C4)
a echipamentelor si receptoarelor electrice care degaj cldur n functionare normal, numai
dac acestea sunt protejate termic prin constructie sau dac se iau msuri corespunztoare de
protectie.
5.2.10. Aparatele si echipamentele electrice care contin mai mult de 60 l de lichid combustibil pe
unitatea de echipament si care n timpul functionrii produc fum, gaze toxice, etc. (de ex.
Grupurile electrogene) trebuie instalate n conditiile prevzute n normele specifice, respectndu-
se si conditiile din normele referitoare la siguranta la foc.
5.2.11. Se admite montarea n contact direct cu elementele de constructie din materiale
combustibile din clasele CA2a CA2d (C1 C4) a aparatelor si echipamentelor electrice dac
sunt protejate n carcase metalice cu grad de protectie IP 54.
5.2.12. Echipamentele electrice, cu exceptia tablourilor de apartament, trebuie instalate n
ncperi cu destinatie special n care lucreaz persoane calificate, din clasa BA 5 (EE), n firide,
dulapuri, carcase etc. la care este permis numai accesul persoanelor nsrcinate cu exploatarea lor.
5.2.13. ncperile din clasa BA 5 (EE), destinate echipamentelor electrice, trebuie amplasate si
construite astfel nct un eventual incendiu la echipamentele electrice s nu afecteze ncperile
nvecinate si un incendiu din ncperile nvecinate s nu afecteze echipamentele electrice.
Trebuie evitat amplasarea lor lng ncperi din categoriile BE 2 (C), BE 3a (A), (BE 3b B)
sau din clasa AE 5 (PC).
n cazul n care aceast conditie nu poate fi respectat, se iau msuri constructive de protectie
conform prevederilor din normele PE 107, STAS 9954/1 etc., dup caz.
61
Se interzice traversarea ncperilor din clasa BA 5 (EE) cu conducte pentru fluide de orice
natur, cu exceptia conductelor de nclzire sau ventilare aferente ncperilor respective, cu
conditia ca acestea s nu contin flanse, ventile etc.

Aparate de comutaie pentru instalaii electrice de lumin, prize i sonerie
5.2.14. Instalatiile electrice interioare se alimenteaz din reteaua public de joas tensiune printr-
un disjunctor de bransament.
Disjunctorul de bransament trebuie s aib urmtoarele caracteristici:
- pozitia de functionare indiferent (vertical, orizontal etc.);
- posibilitatea de blocare si sigilare pe pozitia deschis a aparatului;
- butonul de actionare de tip prin apsare astfel nct s permit o actionare rapid n caz
de urgent;
- posibilitatea de sigilare a capacelor de borne la intrarea si iesirea din aparat;
- semnalizatorul pozitiei contactelor solidar cu axul contactelor mobile, solidar fixate pe ax,
astfel nct s fie exclus o semnalizare eronat a pozitiei reale a contactelor;
- ntreruperea circuitului pe toti polii;
- tensiunea nominal de tinere la impuls de min. 6 kV;
- capacitatea de rupere de min. 4,5 kA;
- bornele corespunztoare conectrii neutrului sunt marcate distinct;
- prevzute cu compensare termic;
- cu sau fr functie diferential.
5.2.15. ntreruptoarele, comutatoarele si butoanele de lumin trebuie montate numai pe
conductoarele de faz.
ntreruptoarele, comutatoarele si butoanele se monteaz la nltimea de 0,6 1,5 m,
msurat de la axul aparatului pn la nivelul pardoselii finite.
5.2.16. ntreruptoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lmpilor
fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10 A. Se admit ntreruptoare cu un
curent nominal de 6 A n cazul n care circuitul alimenteaz un corp de iluminat cu o singur
lamp fluorescent.
5.2.17. Butonul de sonerie din locuinte se monteaz direct pe conductorul de faz a circuitului de
sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie, iar butonul de sonerie va fi de tip
corespunztor tensiunii de 220 V.
5.2.18. n cldirile de locuit se prevd n fiecare ncpere de locuit cel putin dou prize. n
dependinte (buctrie, vestibul, culoar, oficiu, boxa etc.) se prevd prize dup necesitti.
5.2.19. Prizele trebuie montate pe pereti la urmtoarele nltimi msurate de la axul aparatului
pn la nivelul pardoselii finite:
- peste 2,0 m, la scoli, n clase;
- peste 1,5 m n camere de copii din crese, grdinite, cmine, spitale de copii si alte cldiri
similare;
- peste 1,0 m, n alte ncperi dect grupuri sanitare, dusuri, bi, spltorii si buctrii,
indiferent de natura pardoselii.
5.2.20. n cazul instalrii prizelor n pardoseli sau pe pardoseli trebuie s se foloseasc fie prize n
executie special, omologate pentru acest scop (cu grad de protectie minim IP 545), fie prize n
executie normal, protejate n cutii speciale care asigur gradul de protectie (la ptrunderea
corpurilor solide, a apei si la socurile mecanice SR EN 60529) necesar n scopul respectiv.
5.2.21. Prizele dintr-o instalatie electric utilizate pentru diferite tensiuni, intensitti de curent sau
scopuri, trebuie s fie distincte ca form sau s aib culori diferite sau s se marcheze distinct n
mod vizibil.
5.2.22. Se admite instalarea prizelor n depozite de materiale combustibile cu conditia ca acestea
s fie prevzute cu dispozitiv de protectie diferential si de limitare a puterii, amplasate la min. 1
m de materialele combustibile.
62
5.2.23. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie n ncperi cu pardoseal
conductoare electric (mozaic, ciment, gresie, etc.), n ncperi din clasa AE 5 (PC) si n ncperi
n care se utilizeaz aparatur de calcul.
Prizele din ncperi din clasa AE 5 (PC) trebuie s ndeplineasc si conditiile de la art. 5.2.3.
5.2.24. n ncperi n care se impun conditii speciale de protectie datorit utilizatorilor (copii,
bolnavi mintal etc.), prizele trebuie s fie de tip special (de ex. cu obturator), dac nu se pot lua
alte msuri de protectie.
5.2.25. La montarea aparatelor de comutatie pe vertical, unele sub altele, (aparate individuale
sau complete de aparate), ordinea de montare ncepnd de sus n jos trebuie s fie urmtoare:
ntreruptor, comutator sau buton de lumin, buton de sonerie, priz de curenti tari, priz de
curenti slabi (telefon, anten, etc.), nltimea de montare a primului aparat de sus va fi conform
art. 5.2.15. si 5.2.19. dup caz.
5.2.26. ntreruptoarele, comutatoarele n carcas metalic nelegat la pmnt sau PE precum si
prizele fr contact de protectie, trebuie instalate fat de elemente metalice n legtur cu
pmntul, la o distant de cel putin:
- 1,25 m, n ncperi periculoase sau foarte periculoase la soc electric definite conform
STAS 8275 si n ncperi de productie sau de lucru (de ex. n laboratoare, spitale, spltorii mari,
buctrii din cldiri publice, frizerii, etc.);
- 0,8 m, n alte tipuri de ncperi.
Se admite ca prizele n carcas metalic dac fac parte din instalatii electrice n care s-au aplicat
pentru protectie alimentarea la tensiune redus de protectie sau separarea de protectie, s fie
instalate la orice distant fat de elemente metalice n legtur cu pmntul.
5.2.27. Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutatie pentru montaj ngropat n
elemente de constructie, se monteaz n doze de aparat care trebuie s asigure protectia mpotriva
socurilor electrice.
5.2.28. Aparatele de comutatie pentru circuitele iluminatului de sigurant se aleg si se monteaz
respectndu-se si conditiile din subcapitolul 7.13.
5.2.29. ntreruptoarele, comutatoarele, butoanele si prizele din ncperi pentru bi, grupuri
sanitare si piscine, se instaleaz respectndu-se conditiile din subcapitolul 7.2.

Aparate de comutaie, de pornire i reglaj pentru instalaii electrice de for
5.2.30. Aparatele de comand a conectrii si deconectrii circuitelor de fort se aleg si se
monteaz astfel nct s ntrerup simultan toate conductoarele de faz ale circuitului. Se admite
si ntreruperea conductorului neutru numai dac el nu este utilizat si pentru protectie si numai
dac ntreruperea lui se realizeaz simultan sau dup ntreruperea conductoarelor de faz.
5.2.31. ntreruptoare, comutatoare si separatoare cu prghie se folosesc atunci cnd este necesar
s se asigure posibilitatea unui control vizual, direct si rapid al separatiei (de ex. n organizri de
santier, la tablourile generale etc.).
5.2.32. ntreruptoarele automate (disjunctoarele) pentru protectia la supracurenti, se aleg si se
instaleaz tinndu-se seama de prevederile n subcapitolul 4.2. si de norma de produs.
5.2.33. ntreruptoarele trebuie montate astfel nct contactele lor mobile s nu poat nchide sau
deschide sub efectul unor vibratii sau datorit greuttii proprii a prtilor mobile sau lovirii
aparatelor.
Montarea ntreruptorului trebuie s se fac astfel nct contactele mobile s nu fie sub tensiune
atunci cnd ntreruptorul este deschis.
5.2.34. Prizele si fisele de tip industrial trebuie alese si montate respectndu-se conditiile pentru
prizele si fisele instalatiilor electrice de lumin si prize.
5.2.35. La alegerea si montarea aparatelor de comand, de reglaj si de protectie pentru motoare,
trebuie respectate si conditiile in subcapitolul 5.4., pentru baterii de acumulatoare, prevederile din
subcapitolul 7.4., iar pentru linii de contact, cele din subcapitolul 7.8.

63
Sigurane fuzibile i ntreruptoare
5.2.36. Sigurantele fuzibile trebuie s fie calibrate si n executie nchis. Se interzice folosirea
sigurantelor fuzibile ca aparate de conectare si deconectare.
5.2.37. Sigurantele automate cu filet si ntreruptoarele automate se pot utiliza att pentru
separare ct si pentru conectare si deconectare sub sarcin.
5.2.38. La montarea sigurantelor cu filet, conductorul de faz se leag la contactul central al
soclului.
5.2.39. Legtura electric ntre mai multe socluri de sigurante se dimensioneaz pentru cel mai
mare curent de regim posibil n circuitele electrice racordate.
5.2.40. Caracteristicile electrice si de functionare ale aparatelor de protectie mpotriva
supracurentilor trebuie stabilite respectndu-se conditiile de la subcapitolul 4.2.

Tablouri electrice
5.2.41. Tablourile de distributie se realizeaz n constructie deschis sau nchis (protejat).
5.2.42. Tablourile de distributie se execut n constructie protejat, prin instalare, dup necesitti,
n cutii, dulapuri sau nise cu grad de protectie stabilit conform tabelului 5.2.1. si anexei 4. Se
recomand ca pe cutii, dulapuri si nise dup instalare s se inscriptioneze tensiunea de
functionare.
5.2.43. Tablourile de distributie n executie deschis se instaleaz n ncperi din clasa BA5 (EE).
Se admite instalarea lor si n ncperi din clasa AD 1 (U0) din cldiri ncadrate n categoriile (BE
1a D) si BE 1b (E), dac sunt respectate prevederile din subcapitolul 4.1. referitoare la protectia
mpotriva socurilor electrice.
5.2.44. Se interzice amplasarea tablourilor de distributie n poduri si n subsoluri de cabluri, cu
exceptia cazurilor prevzute n normativul PE 107.
5.2.45. Se recomand s nu se amplaseze tablouri de distributie care contin aparate de msur, n
ncperi cu temperaturi sub 0C si peste +40C sau n alte conditii dect acelea permise de
productorul aparatelor respective. n cazurile n care nu pot fi respectate prevederile de mai sus,
trebuie luate msuri pentru a se asigura functionarea corect a aparatelor de msur (de ex.
realizarea unei nclziri locale, reducerea ncrcrii circuitelor electrice, folosirea de aparate
speciale corespunztoare conditiilor deosebite, etc.).
5.2.46. Tablourile de distributie trebuie amplasate la distanta de la cel putin 3 cm fat de
elementele din materiale combustibile din clasele CA 2a CA 2d (C1 C4) sau n conditiile
prevzute la art. 3.3.9. Fac exceptie tablourile metalice n executie IP 54 care pot fi montate direct
pe elemente din materiale combustibile.
5.2.47. Trebuie evitat instalarea tablourilor de distributie n ncperi din categoria BE 2 (C) si
din categoria AE 5 (PC).
n cazurile n care se impune totusi o astfel de amplasare, trebuie luate msuri pentru
prevenirea si protectia mpotriva propagrii incendiilor, utilizndu-se tablouri de distributie din
materiale incombustibile, din clasa CA1 (C0) cu grad de protectie stabilit conform tabelului 5.2.1.
si anexei 4.
5.2.48. Tablourile generale de distributie ale consumatorilor industriali trebuie amplasate ct mai
aproape de racordul de bransament, n spatiile de acces ale halelor industriale sau n ncperi
speciale.
5.2.49. Tablourile de distributie se prevd cu ntruptoare generale. Fac exceptie tablourile din
locuinte si tablourile pentru instalatii electrice de important redus la care necesitatea prevederii
ntreruptoarelor generale se stabileste pe baza unei analize tehnico-economice.
Tablourile cu puteri instalate mai mari de 20 kW inclusiv si tablourile santierelor, se prevd
cu disjunctor general, dac sunt racordate direct la reteaua de joas tensiune a furnizorului de
energie electric sau dac sunt alimentate prin posturi de transformare proprii.
Fac exceptie tablourile generale ale unittilor de alimentatie public si tablourile generale
ale consumatorilor de fort in cvartalurile de locuinte, a cror putere instalat este de cel mult 5
64
kW (de ex. puncte termice, statii de pompare, etc.) se admite montarea de sigurante fuzibile
generale cu conditia ca toate receptoarele de fort ale acestora s fie prevzute cu protectie la
scurtcircuit, la suprasarcin si la curent de defect.
5.2.50. n cazul utilizrii unui ntreruptor general automat al tabloului general de distributie
acesta nu trebuie prevzut cu protectie la tensiune minim (s nu declanseze la functionarea
AAR-urilor din amonte).
5.2.51. La cldirile cu sli aglomerate, tabloul de distributie al acestora trebuie prevzut cu
posibilitatea de ntrerupere a alimentrii cu energie electric a instalatiilor electrice aferente (cu
exceptia celor de sigurant). ntreruptorul respectiv trebuie amplasat ntr-un loc n care nu are
acces publicul, marcat si usor accesibil pentru interventii n caz de incendiu.
5.2.52. Pentru depozite de materiale combustibile si depozite apreciate de beneficiar si
comunicate proiectantului ca avnd important deosebit sau care adpostesc valori importante,
precum si n toate cazurile cu risc de incendiu, fr personal permanent de exploatare, tabloul
general de distributie trebuie prevzut cu posibilitatea de ntrerupere si din exteriorul cldirii
respective. ntreruptorul se va instala ntr-un loc marcat, protejat si accesibil pentru interventii n
caz de incendiu.
5.2.53. La confectionarea tablourilor de distributie trebuie s se foloseasc materiale
incombustibile, din clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile, din clasa CA 2a (C1) si
nehigroscopice. Materialele electroizolante utilizate se aleg cu caracteristici corespunztoare care
s asigure stabilitatea n timp n conditii de lucru normale si de avarie n interiorul tablourilor de
distributie. Pentru realizarea unor elemente de protectie mpotriva atingerilor directe se admite
folosirea de materiale greu combustibile din clasa CA 2a (C1) si CA 2b (C2) (de ex. textolit,
pertinax, PVC etc.).
5.2.54. La tablourile de distributie ale receptoarelor prevzute cu alimentare de baz si cu
alimentare de rezerv din sursa de alimentare de rezerv (conform PE 124) se prevd msuri
constructive de separare ntre panourile celor dou alimentri, astfel nct un incendiu de la unul
dintre panouri s nu-l poat afecta pe cel de al doilea.
Trecerile barelor prin ecranul antifoc se execut prin izolatoare de trecere de interior, iar
trecerile cablurilor se protejeaz n canal la trecerea prin ecrane n conditiile prevzute n
normativul PE 107.
n tablourile capsulate, separatia ntre cutiile alimentrii de baz si n cele ale alimentrii de
rezerv se consider realizat prin peretii cutiilor respective iar golurile de trecere necesare se vor
etansa conform prevederilor de la aliniatul anterior.
5.2.55. La alegerea si instalarea tabloului pentru receptoarele de sigurant si a tabloului statiei
pompelor de incendiu se tine seama si de prevederile din subcapitolul 7.5. iar pentru tabloul
iluminatului de sigurant de conditiile de la art. 5.3.32. 5.3.34.
5.2.56. Se recomand s se evite gruparea n acelasi tablou a aparatelor de curent alternativ
mpreun cu aparatele de curent continuu sau a aparatelor alimentare la tensiuni diferite ntre faz
si pmnt. n cazurile n care nu se pot respecta aceste conditii, aparatele pentru acelasi tip de
curent sau aceleasi tensiuni trebuie instalate separat si marcate distinct. Fac exceptie aparatele
care necesit pentru functionarea lor, curenti de natur diferit sau tensiuni de valori diferite,
pentru care nu se impune respectarea conditiilor de mai sus.
5.2.57. Se interzice instalarea n tablourile de distributie a aparatelor cu dielectrici combustibili
(de ex. ulei). Se admite montarea n tablouri a aparatelor cu dialectici a cror incombustibilitate
este garantat de ctre productor.
5.2.58. Legturile electrice ntre elementele componente din tablourile de distributie, pentru
curenti mai mari de 100 A, se execut n mod obisnuit din bare.
5.2.59. La executarea legturilor electrice din tablouri se respect prevederile de la art.
5.1.27....5.1.39.
5.2.60. Se interzice utilizarea n tablouri a elementelor de racord sau a conectorilor din materiale
combustibile clasa CA2a CA2d (C1 C4).
65
5.2.61. La tablourile capsulate pentru curenti pn la 200A, se admite asamblarea fr cutii de
bare.
5.2.62. ntre prtile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum si ntre acestea si
elemente si prti metalice legate la pmnt, trebuie prevzut o distant de conturare de minimum
30 mm si o distant de izolare n aer de 15 mm.
5.2.63. Distanta liber ntre bare n tablouri se stabileste conform STAS R 7944.
5.2.64. Distanta de izolare n aer ntre prtile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie s fie de
cel putin:
- 50 mm, pn la elementele de constructie (usi pline, pereti, etc.);
- 100 mm, pn la pereti sau usi din plas;
- 200 mm, pn la bariere de protectie.
Peretii si ngrdirile de protectie si usile pline sau din plas se execut cu nltimea de
minimum 1,7 m, iar barierele, cu nltimea de minimum 1,2 m.
5.2.65. Distantele de izolare n aer, de conturnare si de protectie mpotriva socurilor electrice n
cazul tablourilor de distributie prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din STAS R 9321.
5.2.66. Distanta dintre elementele metalice de protectie sau sustinere care sunt legate la pmnt
sau la neutru ale unui tablou de distributie (carcase, panouri, etc.) din ncperi, putin periculoase
la socuri electrice (de ex. ncperi de productie si laboratoare, cu pardoseli electroizolante uscate,
din lemn, asfalt, etc.) si elemente metalice legate la pmnt, trebuie s fie de minimum 0,8 m.
n ncperi industriale, aceast distant trebuie s fie de cel putin 1,25 m. n cazul n care se iau
msuri prin care elementele metalice n legtur cu pmntul devin inaccesibile pe ntreaga
suprafat din zona de manipulare (de ex. prin acoperirea cu msti, tuburi etc. din materiale
electroizolante), nu se mai impune respectarea acestor distante.
5.2.67. Tablourile de distributie se instaleaz astfel nct nltimea laturii de sus a tablourilor fat
de pardoseala finit s nu depseasc 2,3 m.
Fac exceptie tablourile din locuintele pentru care se admite o nltime de cel mult 2,5 m.
5.2.68. La tablourile capsulate, nltimea laturii de jos a tabloului fat de pardoseala finit se
stabileste avndu-se n vedere posibilitatea de realizare a razei de curbur admis pentru cablul cu
cel mai mare diametru care se racordeaz la tablou.
La tablourile de distributie amplasate n ncperi de clasa BA 5 (EE), nltimea de montaj nu se
normeaz.
5.2.69. Aparatele de msur cu nregistrare sau citire direct ale tablourilor se amplaseaz pe usa
acestora tinndu-se seama de recomandrile din normativul PE 111/7.
5.2.70. Coridorul de acces din fata sau din spatele unui tablou, se prevede cu o ltime de cel putin
0,8 m msurat ntre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele neelectrice de pe
traseul coridorului (pereti, balustrade de protectie etc.).
5.2.71. Coridorul de acces ntre dou tablouri de distributie si coridorul dintre tablou si prti
metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric,
trebuie s aib o ltime de cel putin 1 m.
5.2.72. n ncperi de clasa BA 5 (EE) ntre elementele sub tensiune, neizolate si protejate
mpotriva atingerilor directe ale tablourilor asezate pe ambele prti ale unui coridor de acces si
alte elemente si utilaje electrice, trebuie asigurat o distant de cel putin 1,4 m.
5.2.73. n ncperi de clasa BA 5 (EE) ntre elementele sub tensiune neizolate din spatele unui
tablou de distributie si elementele neelectrice de pe peretele opus, trebuie asigurat o distant de
cel putin 1 m.
5.2.74. ntre pardoseala finit a coridorului din fata sau din spatele tabloului de distributie,
plafonul ncperii si elementele metalice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, se
prevede o distant liber pe vertical de cel putin 1,9 m. Aceste elemente se protejeaz mpotriva
atingerilor directe dac se gsesc la mai putin de 2,5 m de la pardoseal. Distanta dintre aceste
elemente si elementele care fac parte din circuitele curentilor de lucru si care n exploatare se
gsesc sub tensiune si nu sunt protejate mpotriva atingerilor, trebuie s fie cel putin 2,5 m.
66
5.2.75. La coridoarele de acces ale tablourilor de distributie, formate din mai multe panouri cu o
lungime total mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete.
n cazul coridoarelor cu o ltime mai mare de 3 m, prevederea a dou ci de acces nu este
obligatorie.
5.2.76. Tablourile cu acces prin spate si care nu sunt instalate n ncperi de clasa BA 5 (EE), se
prevd cu ngrdiri de protectie pe partea lateral a tablourilor. ngrdirile de protectie se execut
din panouri pline din materiale incombustibile sau din rame cu plas cu ochiuri de cel mult 20 x
20 mm, amplasate astfel nct s nu fie posibil atingerea prtilor sub tensiune.
5.2.77. Aparatele de protectie, de comand, de separare, elementele de conectare etc., ct si
circuitele de intrare si de iesire din tablourile de distributie, se eticheteaz clar si vizibil astfel
nct s fie usor de identificat pentru manevre, reparatii si verificri. Pe etichetele sigurantelor
fuzibile se mentioneaz si curentii nominali ai acestora.
5.2.78. Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate n caz de incendiu, calamitate natural
etc., se marcheaz distinct, vizibil si clar astfel nct s poat fi identificate rapid la necesitate.
5.2.79. Tablourile de distributie trebuie montate vertical si fixate sigur pentru a corespunde
cerintelor Legii 10/1995 privind rezistenta si stabilitatea att static ct si dinamic (la vibratii).
5.2.80. Tablourile si stelajele lor trebuie protejate mpotriva coroziunii.
5.2.81. tablourile de santier trebuie executate si montate respectndu-se si conditiile din
subcapitolul 7.9.

Receptoare electrice
5.2.82. Alegerea si alimentarea cu energie a receptoarelor electrice si aparatelor montate pe ele, se
va face respectnd prevederile din prezentul capitol, din capitolul 3 si normele de produs sau
agrementele tehnice corespunztoare acestora.
5.2.83. Puterea nominal a receptoarelor electrice legate de un proces tehnologic trebuie aleas n
functie de necesittile acestui proces, pe baza considerentelor tehnico-economice.
5.2.84. n cazul aparatelor medicale si care functioneaz n vecintatea pacientului sau n contact
cu pielea acestuia, protectia mpotriva socurilor electrice trebuie asigurat n conformitate cu
prevederile din SR EN 60601-1-1, iar pentru aparate electrocasnice respectnd pe lng conditiile
din tabelul 5.2.2. si conditiile din SR CEI 60536.
5.2.85. n cazul receptoarelor care n timpul functionrii pot produce perturbatii n reteaua
furnizorului de energie electric (de ex. Regim deformant), trebuie luate msuri pentru limitarea
acestor perturbatii, conform normativelor PE 142 si PE 143.
5.2.86. Este admis racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu
putere nominal pn la 2 kW.
Receptoarele cu puteri peste 2 kW, se pot racorda prin prize sau prin racorduri fixe, iar pentru
conectarea si deconectarea acestora, receptoarele se prevd cu dispozitive de actionare (de ex.
contactoare) pe circuitul fix de alimentare, dac receptorul nu est echipat cu ntreruptor de ctre
productor.
5.2.87. Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, I, II si III de protectie mpotriva
socurilor electrice (definite conform SR CEI 60536) se face din circuite fr conductor de
protectie, iar a receptoarelor din clasa I de protectie, prin circuite cu conductor de protectie.
5.2.88. Receptoarele electrice monofazate, mobile si portabile, a cror carcas se leag la un
conductor de protectie, trebuie alimentate prin cordoane cu trei conductoare din care unul pentru
protectie.
5.2.89. n ncperile din categoria BE 2 (C) sau din clasa AE 5 (PC), receptoarele electrice trebuie
alimentate prin cordoane flexibile n conditiile de la art. 5.1.155.
5.2.90. Distantele dintre receptoarele electrice, precum si distantele dintre acestea si elementele
de constructie, obiecte fixe din ncperi, etc., trebuie alese astfel nct manevrarea, ntretinerea,
verificarea si repararea acestora s se poat desfsura n bune conditii, respectndu-se si
prevederile din legea 90/96.
67
5.2.91. La receptoarele electrice mobile (de ex. la cele basculante montate pe glisiere, la cuptoare
cu vatr mobil, et.), conductoarele electrice de alimentare se introduc n tuburi flexibile fixate cu
un capt n tubul rigid de protectie al instalatiei electrice fixe de alimentare cu energia electric si
cu cellalt capt n cutia de borne a receptorului electric. Lungimea tuburilor flexibile se alege
astfel nct s se asigure deplasarea receptoarelor electrice pe toat lungimea necesar.
5.2.92. Protectia receptoarelor electrice mpotriva supracurentilor si protectia mpotriva socurilor
electrice trebuie asigurat n conditiile prevzute n subcapitolul 4.2., respectiv 4.1. si art. 5.4.9.

5.3. Instalaii electrice de prize i iluminat normal

5.3.1. Circuitele iluminatului normal trebuie s fie distincte de circuitele de prize.
5.3.2. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comand si de
semnalizare, dac circuitele respective functioneaz la aceeasi tensiune.
5.3.3. Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie s fie distincte de cele ale iluminatului de
sigurant.
5.3.4. Dimensionarea conductelor circuitelor de iluminat normal se face respectnd prevederile
din subcapitolul 5.1.
5.3.5. Stabilirea numrului circuitelor de iluminat normal se face respectndu-se conditia de a nu
se depsi o putere total instalat de 3 kW pe un circuit monofazat si de 8 kW pe un circuit
trifazat.
Fac exceptie circuitele de lumin din locuinte unde puterea total instalat pe un circuit de
lumin este de 1,5 kW, n cazul n care puterea instalat pe apartament este de pn la 9 kW
(conform PE 155);
Fac exceptie, de asemenea, circuitele de lumin din spatiile comune ale cldirilor de locuit
(de ex. holuri, scri, etc.) unde puterea total instalat este de 1 kW.
5.3.6. n cldirile de locuit trebuie s se prevad cel putin cte un loc de lamp n fiecare ncpere
de locuit si dependint.
n subsolurile cldirilor de locuit se admite prevederea de locuri de lamp respectndu-se
conditiile din STAS 6646/1,2.
5.3.7. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de priz monofazate se face respectndu-se
prevederile din art. 5.1.6.
5.3.8. Stabilirea numrului de prize monofazate n cldirile de locuit si social-culturale se face
considernd o putere instalat pe circuit de 2 kW.
n locuinte, pentru receptoare cu puteri de minimum 2,5 kW (de ex. masini de splat, aparate
de climatizare etc.) trebuie prevzute ct un circuit de priz separat.
Sectiunile conductoarelor se dimensioneaz corespunztor puterii receptorului respectiv dar
nu vor fi mai mici dect cele din anexa 6.
5.3.9. Prizele cu tensiunea de 230 V sunt prevzute cu contact de protectie.
5.3.10. Dimensionarea circuitelor de priz trifazate se face respectnd conditiile din art. 5.1.6. si
prevederile din subcapitolul 5.2. si 5.4. referitoare la conditiile de alimentare a receptoarelor de
fort.
5.3.11. Dimensionarea circuitelor care alimenteaz prize de tensiuni reduse sau prize de separatii,
se face pe baza puterii nominale a transformatorului de protectie, respectiv de separare.
5.3.12. Dimensionarea coloanei de alimentare a tablourilor de lumin si prize se face conform
prevederilor din art. 5.1.6.
5.3.13. Trebuie evitat traversarea ncperilor din clasele de mediu AD 2 (U1), AD 3 (U2), AD 4
(U3), AF 2, AF 3, AF 4 (K), AA 5 (T), AE 5 (PC) si din categoria BE 2 (C) cu circuite electrice
care deservesc alte ncperi.
Face exceptie ncperile pentru buctrii si bi din locuinte, precum si alte cazuri justificate
de ctre proiectant, n care se admit astfel de traversri.
68
5.3.14. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de
iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distributie.
5.3.15. La instalarea conductelor unui circuit sau mai multor circuite n acelasi element de
protectie (tuburi, plinte, etc.) se respect prevederile de la art. 5.1.65. si 5.1.66.

Corpuri de iluminat. Condiii de alegere, de montaj i de alimentare
5.3.16. Corpurile de iluminat se aleg si se monteaz respectndu-se pe lng prevederile din acest
normativ si conditiile din STAS 6646/1,2,3.
Pentru corpurile de iluminat din ncperi de baie, grupuri sanitare etc., se respect si conditiile
din subcapitolul 7.2., iar pentru cele din statii de baterii de acumulatoare, se respect si conditiile
din subcapitolul 7.4.
5.3.17. Alegerea corpurilor de iluminat si a surselor de lumin se face n functie de:
- influentele externe (tabelul l5.2.1),
- destinatia ncperilor si a constructiei (tabelul 5.2.2);
- cerintele luminotehnice;
- msurile de protectie mpotriva socurilor electrice; (subcap. 4.1, tabelul 5.2.2.);
- regimul de functionare;
- criterii economice.
Corpurile de iluminat din ncperi pentru bi, grupuri sanitare etc., se aleg, se amplaseaz si se
alimenteaz conform prevederilor din subcapitolul 7.2.
5.3.18. n ncperi cu aglomerri de persoane se folosesc corpuri de iluminat executate din
materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA 2a (C1)
5.3.19. n ncperi cu praf, scame sau fibre combustibile, din clasa AE 5 (PC) se aleg corpuri de
iluminat pe suprafata crora temperatura va fi de cel mult 200C.
5.3.20. Corpurile de iluminat echipate cu lmpi incandescente, fluorescente sau cu descrcri n
vapori metalici care se instaleaz n depozite de materiale combustibile, trebuie s fie prevzute
cu glob, respectiv cu difuzor si dac exist si pericol de socuri mecanice, vor avea si grtar
protector.
Aceste corpuri de iluminat trebuie amplasate astfel nct un eventual scurtcircuit la ele s nu
poat provoca un incendiu.
5.3.21. Legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protectie se face n cazurile si
n conditiile date n STAS 12604/5.
5.3.22. Corpurile de iluminat cu elemente metalice accesibile (de ex. cu soclu metalic) nelegate la
un conductor de protectie trebuie instalate fat de elemente n legtur cu pmntul la distanta de
cel putin 0,8 m n ncperi putin periculoase la socuri electrice si la cel putin 1,25 m, n cele
periculoase sau foarte periculoase la socuri electrice (definite n STAS 8275).
5.3.23. Conductorul de faz se leag n dulia lmpii la borna din interior, iar conductorul neutru la
borna conectat la partea filetat a duliei.
5.3.24. Corpurile de iluminat echipate cu lmpi incandescente se amplaseaz la urmtoarele
distante msurate ntre axa optic a sursei de lumin si materialul combustibil:

Puterea [W] Distana [m]
Maximum 100 0,5
ntre 100 si 300 0,8
ntre 300 si 500 1,0
Fac exceptie corpurile de iluminat cu marcaj F
5.3.25. Corpurile de iluminat echipate cu lmpi cu descrcri n vapori metalici se prevd cu
dispozitive pentru mbunttirea factorului de putere.
5.3.26. La montarea corpurilor de iluminat pe elemente de constructie din materiale combustibile
trebuie respectate conditiile prevzute la art. 3.5.9. si art. 5.2.11.
69
5.3.27. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (crlige de tavan, bolturi, dibluri
etc,) se aleg astfel nct s poat suporta fr deformri o greutate egal cu de 5 ori greutatea
corpului de iluminat respectiv, dar nu mai putin de 10 kg.

Circuite, coloane i tablouri de distribuie pentru iluminatul de siguran
5.3.28. Circuitele iluminatului de sigurant de tip 1, 2 sau 3, trebuie dispuse pe trasee diferite de
cele ale iluminatului normal sau distantate la cel putin 10 cm fat de traseele acestora. Se admit
trasee comune si nu se normeaz distanta n cazurile n care circuitele iluminatului normal si ale
iluminatului de sigurant sunt executate ngropat sub tencuial sau nglobate n beton, dac pentru
protectia conductelor electrice se folosesc tuburi metalice sau cnd circuitele se execut n cabluri
electrice armate.
5.3.29. Se pot utiliza circuite comune pentru diverse tipuri de iluminat de sigurant.
Face exceptie iluminatul de sigurant pentru continuarea lucrului din ncperile blocului
operator de la spitale si clinici, care se prevede cu un circuit de alimentare distinct de cel ce
alimenteaz orice alt iluminat de sigurant.
5.3.30. Tabloul de distributie pentru iluminatul de sigurant trebuie s fie distinct de tabloul
iluminatului normal n cazurile n care iluminatul de sigurant este de tip 1 sau 2.
Acest tablou se amplaseaz ntr-o ncpere diferit de aceea n care este instalat tabloul pentru
iluminatul normal. Se admite si amplasarea n aceeasi ncpere cu conditia lurii de msuri
constructive sau de montaj prin care s se evite afectarea tabloului iluminatului de sigurant.
5.3.31. n cazurile n care iluminatul de sigurant este de tip 3 sau 4 nu se impune tabloul separat
pentru iluminatul de sigurant dar, n tabloul de distributie la care este racordat, se prevd pentru
iluminatul de sigurant elemente de comand si de protectie separate si marcate distinct.
5.3.32. Dimensionarea conductoarelor circuitelor si coloanelor iluminatului de sigurant se face
respectndu-se conditiile corespunztoare din subcapitolul 5.1.

5.4. Instalaii electrice de for

5.4.1. Alimentarea cu energie electric a fiecrui receptor electric de fort trebuie s se fac prin
circuit separat.
Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de fort de aceeasi natur (de ex.
motoare, etc.) printr-un circuit prevzut cu protectie comun la scurtcircuit, dac puterea total
instalat a acestor receptoare nu depseste 15 kW.
5.4.2. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor
dispozitivelor de protectie se face conform conditiilor de la subcapitolul 5.1. si respectiv de la
subcapitolul 4.2., tinndu-se seama n cazul motoarelor, de simultaneitatea sarcinilor n regim
normal si la pornire.

Alegerea, instalarea i alimentarea motoarelor electrice
5.4.3. Puterea nominal a unui motor se alege din scara de puteri normalizate, la valoarea imediat
superioar aceleia stabilite prin calcul.
5.4.4. Motoarele electrice se amplaseaz avndu-se n vedere asigurarea spatiului necesar pentru
verificri, ntretinere si reparatii.

Pornirea motoarelor electrice
5.4.5. n cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joas tensiuni a furnizorului, pornirea
motoarelor electrice se face:
a) direct, pentru:
- motoare monofazate (cu tensiunea de 220 V) cu puteri pn la 4 kW inclusiv;
- motoare trifazate (cu tensiunea ntre faze de 380 V) cu puteri pn la 5,5 kW inclusiv;
70
b) cu aparate de pornire, (pentru motoare cu puteri mai mari dect cele de la punctul a), la
tensiunile respective.
5.4.6. La consumatorii alimentati din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare
motor care porneste direct se determin prin calculul pe baza verificrii stabilittii termice si
dinamice a transformatoarelor de alimentare, dar nu va depsi 20% din puterea transformatoarelor
respective.
5.4.7. La consumatorii alimentati cu surse proprii de energie electric, puterea motoarelor care
pot fi pornite direct se determin pe baz de calcul, verificndu-se satisfacerea conditiei de
pierdere de tensiune admis.

Protecia motoarelor electrice
5.4.8. Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevzute pe toate fazele cu
dispozitive automate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile etc.) si cu dispozitive de
comand si detectie automat a suprasarcinilor (contactoare cu relee termice etc.), alese conform
prevederilor subcapitolului 4.2.
5.4.9. Protectia mpotriva suprasarcinilor nu este obligatorie la motoarele cu puteri mai mici de
1,1 kW, alimentate prin circuite separate, cnd suprancrcarea lor nu este posibil (de ex.
motoare de actionare a ventilatoarelor etc.). n aceste cazuri se prevede numai protectia la
scurtcircuit.
5.4.10. Protectia la tensiune nul sau la tensiune minim trebuie prevzut:
- la motoarele electrice care pornesc prin aparate de pornire cu actionare manual;
- la motoare electrice a cror pornire automat nu este permis din motive de sigurant pentru
personalul de exploatare sau datorit conditiilor impuse de procesul tehnologic.
5.4.11. Protectia la tensiune nul sau la tensiune minim n cazurile n care este necesar, se
prevede la fiecare motor.
Se admite utilizarea n comun a unui dispozitiv de protectie la lipsa de tensiune pentru mai
multe motoare n urmtoarele conditii:
- n cazul n care motoarele sunt cu pornire direct, dac toate motoarele sunt instalate n
aceeasi ncpere si suma puterilor nominale este de maximum 15 kW;
- n cazul n care motoarele pornesc prin dispozitive de pornire, dac toate motoarele sunt
instalate n aceeasi ncpere si dispozitivele lor de pornire sunt readuse automat n starea initial
de pornire, n cazul lipsei de tensiune.
5.4.12. Motoarele de curent continuu cu excitatie serie trebuie prevzute cu dispozitive de
protectie mpotriva cresterii turatiei peste valoarea admis n cazul n care conditiile tehnice de
functionare permit o asemenea crestere a turatiei sau cnd aceast crestere poate periclita
personalul.















71
6. VERIFICAREA INSTALAIILOR ELECTRICE


6.1. Instalatiile electrice trebuie s fie verificate n timpul executiei si nainte de punerea n
functiune de ctre executant conform ghidului, GP 052, normativelor C 56, PE 116, NSSMUEE
111 si CEI 60364-6-61.
6.2. n timpul executiei se face o verificare preliminar. Dup executarea instalatiei electrice se
face verificarea definitiv, nainte de punerea n functiune, pe baza dosarului de instalatii de
utilizare prezentat la furnizorul de energie electric.
6.3. Verificarea preliminar const din:
- verificarea nainte de montaj a continuittii electrice a conductoarelor;
- verificarea dup montaj a continuittii electrice a instalatiei, naintea acoperirii cu tencuial
sau a turnrii betonului de egalizare sau de rezistent;
- verificarea calittii tuburilor ce se monteaz n cofraje;
- verificarea aparatelor electrice.
De asemenea, de la caz la caz, n proiectul de executie se vor stabili lucrri de verificare
preliminar dictate de specificul constructiei sau al modului de executie (continuitatea si corecta
pozare a tuburilor montate n cofraj naintea turnrii betonului, prevederea golurilor si sliturilor
necesare executrii instalatiei electrice etc.).
6.4. Verificarea definitiv cuprinde:
- verificri prin examinare vizual;
- verificri prin ncercri.
6.5. Verificri prin examinri vizuale se execut pentru a stabili dac instalatiile electrice
corespund proiectului si notelor de santier emise pe durata executiei, atunci cnd este cazul.
Astfel, se urmreste dac:
- au fost aplicate msurile pentru protectia mpotriva socurilor electrice prin atingere direct
(de ex. distantele prescrise, barierele, nvelisurile, etc.) prevzute n proiect;
- au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie s mpiedice
propagarea focului;
- alegerea si reglajul dispozitivelor de protectie s-a executat corect, conform proiectului;
- dispozitivele de separare si comand au fost prevzute si amplasate n locurile
corespunztoare;
- materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si distributiile au fost executate n
conformitate cu conditiile impuse de influentele externe;
- culorile de identificare a conductelor electrice au fost folosite conform conditiilor din
normativ;
- conexiunile conductoarelor au fost realizate corect;
- materialele, echipamentele si utilajele au fost amplasate astfel nct sunt accesibile pentru
verificri si reparatii, asigur functionarea fr pericole pentru persoane si instalatii.
6.6. Verificrile prin ncercri, se efectueaz de preferint n urmtoarea ordine:
- continuitatea conductoarelor de protectie si a legturilor echipotentiale principale si
suplimentare (art. 6.8.);
- rezistenta de izolatie a conductoarelor (art. 6.9.);
- separarea circuitelor (art. 6.10.);
- rezistenta pardoselilor (art. 6.11.);
- protectia prin ntreruperea automat a alimentrii (art. 6.12. si ghidul GP 052);
- ncercri functionale pentru echipamente neasamblate n fabric (art. 6.13.).
6.7. Verificarea lucrrilor ascunse se face pe parcursul executrii acestora conform art. 6.5 si art.
6.6 si se consemneaz n procese verbale care se vor atasa la procesele verbale de receptie.
72
6.8. ncercarea continuittii conductoarelor de protectie si a legturilor de egalizare a
potentialelor, se efectueaz cu o surs de tensiune de 4 - 24 V (n gol) n c.c. sau c.a. si un curent
de minimum 0,2 A.
6.9. Rezistenta de izolatie a instalatiei electrice se msoar:
a) ntre conductoarele active luate dou cte dou;
b) ntre fiecare conductor activ si pmnt.
Rezistenta de izolatie se msoar n c.c. cu tensiunile de ncercare avnd valorile din tabelul
6.1. si un curent de 1 mA. Valorile rezistentei de izolatie msurate trebuie s fie cel putin egale cu
cele din tabelul 6.1.
Tabelul 6.1.
Valorile rezistentei de izolatie
Tensiune normal a circuitului [V] Tensiune de ncercare [V] Rezistena de izolaie [MO]
Tensiune foarte joas de protectie si
functional, circuitul fiind alimentat
printr-un transformator de protectie
250 _ 0,25
Tensiune mai mic sau egal cu 500
V, cu exceptia celei anterioare
500 _ 0,50
Peste 500 V 1000 _ 1,00

Dac instalatia are n component dispozitive electronice, se msoar rezistenta de izolatie
ntre conductoarele de faz si conductorul neutru, legate mpreun si pmnt.
Toate msurtorilor se fac cu instalatia deconectat de sursa de alimentare.
6.10. Separarea de protectie a unor circuite fat de altele si fat de pmnt se verific prin
msurarea rezistentei de izolatie, n conditiile din tabelul 6.1., receptoarele fiind conectate n
msura posibilittilor.
6.11. Rezistenta de izolatie a pardoselii se va msura n toate cazurile n care se impune ca
pardoseala s fie izolant. Se va msura rezistenta pardoselii n cel putin trei locuri, unele dintre
ele fiind la cca. 1 m de la elementul conductor accesibil n ncpere. Dac mai exist suprafete de
podea importante n ncpere se va msura si rezistenta lor.
Msurarea rezistentei se face cu doi electrozi n form de disc, cu diametrul de 250 mm, avnd
o greutate de 40 kg fiecare, amplasati la distanta de 0,8 m. ntre electrozi si pardoseal se aseaz o
pnz bine udat cu diametrul minim 270 mm. Se msoar rezistenta ntre cei doi electrozi.
Msurarea rezistentei pardoselii se efectueaz n curent continuu la tensiunea de 500 V (dac
tensiunea nominal a instalatiei este mai mic de 500 V) si de 1000 V (dac tensiunea nominal a
instalatiei este mai mare de 500 V).
Rezistenta de izolatie msurat ntre electrozi trebuie s fie de cel putin 50 kO pentru tensiunea
normal de 500 V si de cel putin 100 kO pentru o tensiune normal mai mare de 500V, n orice
punct de msurare.
6.12. Verificarea protectiei prin ntreruperea automat a alimentrii se face:
- verificndu-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulri de defecte;
- verificndu-se continuitatea electric a legturilor de protectie;
- verificndu-se valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pmnt.
Rezistenta de dispersie a prizei de pmnt (natural, artificial sau complex) se msoar
conform prevederilor din prescriptiile specifice (STAS 12604/5 si CEI 60364-6-61).
6.13. Ansamblurile de aparate care nu au fost montate n uzin ci pe santier (aparataj, motoare,
comand etc.) se supun unor ncercri functionale pentru a verifica dac ele au fost corect
montate.
Ele se supun unor ncercri dielectrice pentru a se constata dac se produc strpungeri sau
conturnri.
Tensiunea de ncercare n curent alternativ este dat n tabelul 6.2. pentru valori ale tensiunii de
izolare cuprinse ntre 60 V si 1000 V. Ea se aplic ntre conductoarele active si mas la nceput cu
73
50% din valoare si apoi se creste pn la 100% si se mentine timp de un minut. Echipamentele se
supun ncercrii naintea legturii lor definitive n instalatia eletric.

Tabelul 6.2.
Valorile tensiunii de ncercare
Tensiune nominal de izolare U1 [V] Tensiune de ncercare [V]
Ui < 60 1000
60 < Ui _ 300 2000
300 < Ui _ 660 2500
660 < Ui _ 800 3000
800 < Ui _ 1000 3500

6.14. Dac o instalatie electric a suferit modificri partiale, se admite ca nainte de darea n
functiune s se verifice numai partea modificat din instalatie, iar pentru instalatia existent s se
prezinte ultimele buletine.
6.15. La verificarea instalatiilor eletrice ale constructiilor trebuie s se respecte si prevederile din
"Normativul privind verificarea lucrrilor de constructii si instalatiile aferente" - indicativ C 56 si
"Ghidul criteriilor de performant pentru instalatii electrice".
La verificarea sistemelor de protectie mpotriva socurilor electrice, trebuie respectate si
prevederile din seria SR CEI 60364-4, din normativul PE 116 si NSSMUEE 111.
6.16. n vederea punerii sub tensiune, la terminarea lucrrilor se efectueaz controlul executiei
instalatiilor electrice. Acest control se finalizeaz printr-un certificat, care constituie componenta
dosarului instalatiei de utilizare ce se depune la operatorul de retea.



























74
7. CONDIII PENTRU INSTALAII DE SPAII SPECIALE


7.1. Instalaii de condensatoare pentru mbuntirea factorului de putere

7.1.1. n instalatii de condensatoare pentru mbunttirea factorului de putere, respectiv pentru
compensarea energiei reactive absorbite de receptoarele inductive ale consumatorului electric, se
utilizeaz condensatoare-derivatie, fixe sau reglabile n trepte, dup caz.
Se recomand utilizarea condensatoarelor cu pierderi n dielectric ct mai mici si a
condensatoarelor cu dielectric biodegradabil.
7.1.2. Amplasarea bateriilor de condensatoare se face astfel nct pierderile de putere si energie s
fie ct mai mici, n unul din urmtoarele moduri;
- centralizat sau semicentralizat, la tablourile generale de distributie sau la tablourile de
distributie ale grupurilor de receptoare;
- local (individual) la bornele receptorului electric;
- mixt (centralizat sau semicentralizat combinat cu local).
7.13. Valoarea puterii reactive a condensatoarelor destinate mbunttirii factorului de putere si
modul de instalare a acestora (art. 7.1.2) se stabileste pe baza unei analize tehnico-economice
efectuat conform normativului PE 120.
7.1.4. La consumatori electrici cu regim deformat (datorit receptoarelor productoare de
armonici de tensiune sau de curent), bateriile de condensatoare se amplaseaz n puncte n care
coeficientul de distorsiune si nivelul armonicilor nu conduc la solicitri ale instalatiilor peste
limitele admisibile (U
max
=1,1U
n
; I
max
=1,3I
n
si Q
max
=1,42Q
n
, unde U
n
, I
n
, Q
n
sunt valori nominale
n regim sinusoidal).
n cazul n care rezult o depsire a valorilor maxime admisibile de tensiune sau curent se iau
msuri de utilizare a instalatiilor de limitare, filtrare si compensare a armonicilor perturbatoare
(conform recomandrilor din normativul PE 120).
7.1.5. La consumatorii electrici cu sarcini reactive fluctuante care produc fluctuatii de tensiune
(flicker), se prevd instalatii statice de compensare automat a variatiilor de putere reactiv,
corelat cu necesitate reducerii fluctuatiilor de tensiune la valori normale (conform normativului
PE 142).
7.1.6. n cazul compensrii centralizate, bateriile de condensatoare trebuie prevzute cu aparate
de comutatie pentru cuplare-decuplare la reteaua electric. Dac sarcina reactiv este variabil n
timp, se prevd baterii de condensatoare fractionabile, comutabile automat n trepte de putere
reactiv.
7.1.7. La consumatorii cu posturi de transformare proprii, n cazul compensrii centralizate
automate, se interzice functionare n gol a transformatorului, cu bateria de condensatoare
conectat.
7.1.8. Compensarea local (individual) a energiei reactive consumate se prevede pentru
receptoare inductive cu consum mare de putere reactiv si cu functionare continu si pentru cele
de putere foarte mic dar aflate n numr foarte mare (de ex. lmpi cu descrcare n gaze si/sau
vapori metalici).
7.1.9. n cazul compensrii locale (individuale), la receptoarele de putere mare (motor asincron,
transformator etc.), puterea reactiv a bateriei de condensatoare trebuie s compenseze cel mult
90% din puterea de mers n gol a receptorului.
7.1.10 Condensatoarele unitare sau bateriile de condensatoare se aleg astfel nct s poat suporta
n functionare continu o tensiune de maximum 1,1 ori tensiunea nominal a retelei si un curent
de maximum 1,3 ori curent nominal. Se aleg cu precdere condensatoare cu dielectric impregnat
cu ulei electroizolant biodegradabil.
75
7.1.11. Conductele electrice ale circuitului de racordare a bateriei de condensatoare la retea, se
aleg astfel nct s poat suporta, n functionare continu, un curent maxim admisibil egal cu de
1,4 ori curent nominal al bateriei de condensatoare.
7.1.12. Instalatiile de condensatoare pentru mbunttirea factorului de putere se protejeaz
mpotriva supracurentilor prin sigurante fuzibile si contactoare cu relee termice sau ntreruptoare
automate (disjunctoare), dup caz. Fac exceptie bateriile de condensatoare legate direct la bornele
electromotoarelor ce sunt conectate la retea simultan cu acestea, n acest caz protectia la
supracurent fiind asigurat pentru ntreg ansamblul.
7.1.13. Sigurantele fuzibile pentru protectia bateriilor de condensatoare se recomand s fie cu
caracteristic lent de rupere si se aleg astfel:
- n cazul conectrii directe (fr trepte intermediare) a bateriei de condensatoare, curent
nominal al fuzibilului s fie cel putin 1,8 ori curent nominal al bateriei;
- n cazul conectrii n trepte intermediare, curentul nominal al fuzibilului s fie cel putin 1,6
ori curent nominal al bateriei.
7.1.14. ntreruptoarele automate (disjunctoarele) pentru protectia instalatiilor de condensatoare
sunt de tipul cu rupere n aer. Curentul releelor maximale se regleaz la o valoare cel mult egal
cu de 1,2 ori curent nominal al bateriei.
7.1.15. Bateriile de condensatoare se prevd cu dispozitive de descrcare automate sau manuale,
alese astfel nct dup cel mult 1 minut de la deconectarea bateriei de retea, tensiunea rezidual la
bornele ei s scad sub 42 V. La bateriile de condensatoare fractionabile cu trepte comutabile se
prevd dispozitive de descrcare automat. Fac exceptie si nu se prevd cu dispozitive speciale de
descrcare, condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor.
7.1.16. Bateriile de condensatoare se instaleaz, de regul, n ncperi separate de categoria BA5
(EE) pe stelaje metalice sau n dulapuri speciale.
n ncperile n care sunt instalate bateriile de condensatoare se asigur mentinerea conditiilor
de temperatur si umiditate cerute de productorul lor. Ele se amplaseaz astfel nct s fie ferite
de ap, praf, agenti corozivi, lovituri, vibratii, cldur, foc, lundu-se msuri corespunztoare de
protectie.
Fac exceptie bateriile de condensatoare impregnate cu uleiuri incombustibile (garantate de
productor). Acestea pot s fie instalate n ncperi de clasa BA5 (EE) (de ex. n ncperea
tabloului general de distributie), n ncperi de productie, lundu-se msuri de protectie mpotriva
atingerilor sau n tablourile electrice nchise, de alimentare si comand ale receptoarelor (de ex.
ale motoarelor asincrone).
7.1.17. Montarea bateriilor de condensatoare si a conductelor de legtur se face astfel nct o
persoan s nu poat atinge simultan dou prti metalice la o nltime mai mic de 2,5 m si ntre
care exist o tensiune mai mare de 120 V. Accesul personalului n spatiul bateriilor de
condensatoare este permis numai personalului autorizat si numai dup deconetarea si descrcarea
n prealabil a acestora pe rezistentele de descrcare.

7.2. Instalaii electrice pentru ncperi cu bi sau duuri i pentru piscine.

7.2.1. ncadrarea ncperilor pentru bi, dusuri si piscine n clasele de influente externe
corespunztoare se face conform anexei 2 si anexei 4 din prezentul normativ.
7.2.2. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice din grupuri sanitare si piscine se respect,
pe lng prevederile din acest normativ si prevederile din GP 052 - si SR CEI 60364-7-702.
7.2.3. Pentru ncperi care contin bi sau dusuri (vezi fig. 7.2.1.) se respect, la proiectarea si
executarea instalatiilor electrice, volumele de protectie definite n SR CEI 60364-7-701 astfel:
- volumul 0, este volumul interior al czii de baie sau de dus;
- volumul 1, este situat desupra czii de baie sau de dus si este limitat de:
76
suprafata cilindric cu generatoarea vertical circumscris czii de baie sau de dus (n cazul
unui dus cu tija fix sau flexibil si fr cad se consider o suprafat cilindric vertical cu raza
de 1,2 m, a crei ax trece prin tija dusului);
pardoseal si planul orizontal situat la 2,25 m nltime fat de aceasta, iar n cazul n care
fundul czii de baie sau de dus este la mai mult de 0,15 m deasupra pardoselii, planul orizontal
luat n considerare este cel situat la 2,25 m deasupra fundului czii sau dusului;
n cazul n care cada de baie este ncastrat n pardoseal, volumul 1 este limitat de suprafata
vertical circumscris marginilor exterioare ale acesteia (figura 7.2.1.);
- volumul 2, este volumul limitat de:
suprafata exterioar a volumului 1 si o surpafat paralel situat la 0,6 m de aceasta;
pardoseal si planul orizontal situat la 2,25 m nltime deasupra acestuia.
- volumul 3, este volumul limitat de:
suprafata vertical exterioar a volumului 2 si o suprafat paralel situat la 2,40 m de
aceasta;
pardoseal si planul orizontal situat la 2,25 m deasupra ei.
Pentru ncperi de baie de suprafete mici, volumul 3 este limitat la elementele de constructie
desprtitoare.
Pentru piscine (fig. 7.2.2.), se respect la proiectare si executarea instalatiilor electrice
volumele de protectie definite n SR CEI 60364-7-702, astfel:
- volumul 0, este volumul interior al bazinului incluznd deschiderile n peretii sau fundul
acestuia si care sunt accesibile persoanelor care se afl n bazin.
- volumul 1, este volumul limitat pe de o parte de suprafata vertical situat la 2 m de marginile
bazinului si pe de alt parte, de pardoseal (sau suprafata pe care se afl persoanele) si planul
situat la 2,5 m deasupra pardoselii (sau a acestei suprafete).
n cazul n care piscina are trambuline, bloc-start-uri sau tobogan, volumul 1 este limitat de
suprafata vertical situat la 1,5 m n jurul acestora si de planul orizontal situat la 2,5 m deasupra
suprafetei celei mai nalte pe care se pot gsi persoane.
- volumul 2, este volumul limitat pe de o parte, de suprafata vertical exterioar a volumului
1 si suprafata paralel situat la 1,5 m de aceasta si de pardoseal si suprafata situat la 2,5 m
deasupra solului, pe de alt parte.





















77





ncperi cu bi sau duuri
7.2.4. Toate elementele conductoare din volumele de protectie 1, 2, 3 se unesc printr-o legtur
echipotential suplimentar, legat la conductoarele de protectie ale tuturor maselor situate n
aceste volume. Nu se admit nici un fel de legturi echipotentiale nelegate la pmnt.
7.2.5. Echipamentele si aparatele electrice trebuie s aib cel putin urmtoarele grade de
protectie:
- n volumul 0: IP X7;
- n volumul 1: IP X4;
- n volumul 2: IP X3 (IP X5, n bi publice);
- n volumul 3: IP X1.
7.2.6. n volumele 0, 1 si 2 se monteaz numai distributiile electrice necesare alimentrii
echipamentelor electrice situate n aceste volume.
7.2.7. n volumele 0, 1 si 2 nu este permis amplasarea dozelor de legturi.
7.2.8. n volumul 2 se admite montarea receptoarelor dac sunt de clas II de protectie (corpurilor
de iluminat, corpuri de nclzire electrice) sau dac circuitele sunt protejate cu un dispozitiv
diferential de cel mult 30 mA.
7.2.9. n volumul 3 se admite instalarea prizelor numai n una din urmtoarele variante:
- alimentate individual printr-un transformator de separare;
- alimentate cu tensiune foarte joas de protectie;
- protejate printr-un dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual de cel mult 30 mA.
n volumul 3 se admite montarea corpurilor de iluminat dac au clasa I de protectie.
7.2.10. Nici un ntreruptor si nici o priz nu trebuie s se gseasc la mai putin de 0,60 m de usa
deschis a unei cabine de dus.
7.2.11. n volumul 1 si 2 se admite instalarea nclzitoarelor instantanee de ap numai dac:
- alimentarea cu ap rece este executat numai n distributie metalic fix;
- circuitul electric este direct, fr priz;
- circuitul este protejat printr-un dispozitiv diferential de cel mult 30 mA;
- este legat de legtura de egalizare a potentialelor dac este de clas I de protectie, sau este
de clas II de protectie.
7.2.12. Se admite instalarea elementelor electrice de nclzire nglobate n pardoseal care pot fi
instalate n oricare din volumele 1, 2 sau 3 cu conditia ca ele s fie acoperite cu o plas metalic
sau un nvelis metalic conectat la legtura echipotential a ncperii.
78
7.2.13. Circuitele pentru alimentarea instalatiilor jacuzzi trebuie prevzute cu protectie
diferential de cel mult 30 mA.

Piscine
7.2.14. Toate elementele conductoare ale volumelor 0, 1 si 2 se conecteaz printr-o legtur
echipotential suplimentar local racordat la conductoarele de protectie ale tuturor maselor
situate n aceste volume.
7.2.15. Nu se admit ca msuri de protectie mpotriva atingerilor directe "obstacole" si
"amplasarea n afara zonei de accesibilitate".
7.2.16. n volumul 0, singura msur de protectie admis este TFJS cu tensiuni pn la 12 V c.a.
sau 30 V c.c., sursa de alimentare fiind instalat n afara acestui volum.
7.2.17. Atunci cnd se aplic msura de protectie TFJS, protectia mpotriva atingerilor directe
trebuie asigurat indiferent de tensiunea nominal prin:
- bariere corespunztoare sau nvelitori care prezint gradul de protectie minim IP 2X;
- o izolatie care poate rezista la o tensiune de 500 V timp de 1 min.
7.2.18. Nu se admit legturi echipotentiale nelegate de pmnt.
7.2.19. Echipamentele electrice (receptoarele) trebuie s aib cel putin urmtoarele grade de
protectie:
- n volumul 0: IP X8;
- n volumul 1: IP X4;
- n volumul 2:IP X2, pentru piscine interioare; IP X4, pentru piscine exterioare.
7.2.20. n volumele 0 si 1 se admit numai distributiile electrice necesare alimentrii
echipamentelor situate n aceste volume.
7.2.21. Elementele electrice de nclzire nglobate n pardoseal sunt admise n volumele 1 si 2 cu
conditia ca ele s fie acoperite cu o plas metalic sau cu un nvelis metalic conectate la legtura
echipotential local.
7.2.22. Nu se admit doze de legturi n volumele 0 si 1.
7.2.23. n volumul 2 se admite montarea prizelor numai dac este respectat una din urmtoarele
conditii:
- s fie alimentate individual printr-un transformator de separare;
- s fie alimentate dintr-un circuit de TFJS sau TFJP;
- s fie protejate printr-un dispozitiv de protectie diferential de cel mult 30 mA.

7.3. Instalaii electrice n zona litoralului

7.3.1. Instalatiile electrice din cldiri si incintele acestora, situate n zona litoralului, trebuie
proiectate si executate respectndu-se, pe lng prevederile generale din cuprinsul normativului si
precizrile din acest capitol si din anexele 2 si 3.
7.3.2. Instalatiile electrice din cldiri se execut cu conductoare izolate n materiale plastice,
protejate n tuburi din materiale electroizolante sau cu cabluri cu izolatie si manta din materiale
plastice. Se recomand utilizarea conductoarelor din cupru.
7.3.3. La instalare, tuburile de protectie se monteaz cu panta de min. 1% spre doze, astfel nct
s se evite acumularea apei de condensatie.
7.3.4. Atunci cnd se utilizeaz conductoare din aluminiu, legturile electrice din doze trebuie
protejate mpotriva coroziunii (prin acoperire cu lac anticorosiv sau alt procedeu agrementat).
7.3.5. Instalatiile electrice exterioare trebuie executate conform prevederilor pentru spatiile
expuse la intemperii.




79
7.4. Instalaii electrice n ncperile staiilor
pentru baterii staionare de acumulatoare

7.4.1. Spatiile destinate bateriilor stationare de acumulatoare, se prevd, n general cu urmtoarele
ncperi distincte:
- ncperea bateriilor de acumulatoare;
- ncperea depozitului de electrolit, de ap distilat si de materiale de rezerv;
- ncperea instalatiilor de ventilare;
- ncperea tampon de acces.
Tablourile electrice si echipamentele de ncrcare (redresoare, convertizoare de curent
continuu) trebuie amplasate n ncperea tampon de acces sau ntr-o ncpere distinct dac
spatiul permite.
Toate ncperile statiilor se ncadreaz n categoriile de mediu AD 3 (U2) si AF4 (K) si BA5
(EE), iar din punct de vedere al pericolului de soc electric se ncadreaz n "ncperi foarte
periculoase", conform STAS 8275 si trebuie separate de ncperile accesibile personalului
neautorizat n cldiri industriale sau publicului din cldiri civile. Fac exceptie ncperile echipate
cu baterii de acumulatoare formate din elemente etanse care se ncadreaz n clasa de mediu AF1
si functie de densitatea sarcinii termice, n categoria de pericol de incendiu BE 2 sau BE 1a (C
sau D). Pentru aceasta gradul de pericol la soc electric se stabileste n functie de tipul
conductoarelor de conexiune utilizate, conform STAS 8275.
7.4.2. Statia de acumulatoare nu se prevede cu ncpere tampon de acces, n urmtoarele cazuri:
- cnd accesul se face direct din exterior, lundu-se msuri de prevenire a ptrunderii apei de
ploaie sau a zpezii n ncperea acumulatoarelor:
- cnd acumulatoarele sunt de tip nchis sau etans, accesul fcndu-se dintr-o ncpere de
trecere sau dintr-un coridor n care nu exist instalatii tehnologice si personalul nu lucreaz n
permanent.
7.4.3. Se admite renuntarea la depozitul pentru electrolit, pentru ap distilat si pentru materiale
de rezerv cu conditia asigurrii spatiilor necesare pentru pstrarea acestora chiar n ncperea
acumulatoarelor sau n ncperea tampon. Pentru bateriile de acumulatoare formate din elemente
etanse sau capsulate nu este necesar depozitul pentru electrolit si pentru ap distilat.
7.4.4. Pentru tabloul electric si echipamentele de ncrcare sau utilizare a bateriilor de
acumulatoare, nu este necesar prevederea unei ncperi distincte, n cazul n care, alturat
ncperii acumulatoarelor, exist o ncpere special pentru alte echipamente aferente statiei de
acumulatoare.
7.4.5. Se admite instalarea acumulatoarelor fr ntretinere (capsulate) si a bateriilor de
acumulatoare fr ntretinere n ncperi din cldiri de productie, fr pericol de explozie, dac
elementele de acumulator sunt capsulate (fr dispozitiv de esapare a gazelor cnd presiunea
intern depseste valoarea stabilit).
7.4.6. Bateriile de acumulatoare cu elemente capsulate (fr ntretinere), nu necesit instalarea n
ncperi speciale. Ele se amplaseaz n ncperi uscate, ntr-un dulap sau ntr-o nis prevzut cu
ventilatie natural organizat (cos, etc.) sau fortat, dup caz. Dac n dulapuri sunt instalate
redresoare, ntreruptoare sau aparate care pot produce scntei, acestea trebuie desprtite de baterie
printr-un panou antifoc si nu se amplaseaz n curent de aer al ventilrii. Bateriile cu vase din
materiale izolante, stabilite la actiunea electrolitului, nu necesit la instalarea n dulap distante
ntre ele.
7.4.7. Este interzis a se monta, temporar sau definitiv, n aceeasi ncpere sau n ncperi cu
ventilatie comun, baterii de acumulatoare cu plumb-acid sulfuric si baterii de acumulatoare
alcaline cu nichel-cadmiu. Fac exceptie de la aceast prevedere bateriile de acumulatoare formate
din elemente etanse.
80
7.4.8. La amenajarea ncperilor statiilor pentru baterii de acumulatoare, la alegerea materialelor
de constructii si a finisajelor si la calculul ventilatiei pentru ncperea acumulatoarelor, se
respect prevederile normativului PE 112.
7.4.9. ncperile statiilor pentru baterii stationare de acumulatoare acide se ncadreaz n clasele
AD 3 (U2), AF 4 (K), BA5 (EE) si n categoria ncperilor "foarte periculoase la soc electric"
(conf. STAS 8275). Avndu-se n vedere si degajrile de hidrogen n timpul functionrii normale
si n caz de avarie, aceste ncperi se ncadreaz n categoria BE3a (A) dac se depseste valoarea
de 3,8% a concentratiei volumetrice de hidrogen n aer sau BE1a (D) de pericol de incendiu dac
se respect conditiile din PE 112 privind ventilatia natural si artificial, tensiunea de ncrcare si
blocajul ntre sistemul de ncrcare si instalatia de ventilare mecanic si conditiile de instalare.
7.4.10. Toate ncperile statiei se ncadreaz si n clasa BA 4, BA (EE 5).
7.4.11. n situatiile n care mediul din ncperea bateriilor de acumulatoare prezint pericol de
explozie, la proiectarea instalatiilor electrice trebuie respectate prevederile de la 7.14 si
prevederile STAS 9954/1.
7.4.12. n ncperea acumulatoarelor se interzice instalarea aparatelor care pot produce arcuri
electrice sau scntei (de ex. ntreruptoare, prize etc.).
7.4.13. Corpurile de iluminat din ncperea acumulatoarelor normale (cu electrolit) se aleg cu
grad de protectie stabilit pe baza anexei 4 si trebuie protejate mpotriva coroziunii. Ele trebuie
amplasate la o distant de cel putin 1 m de la fata plan superioar a acumulatoarelor si numai
deasupra cilor de acces dintre sirurile de acumulatoare.
n ncperile din categoria de pericol de incendiu BE3a (A) se folosesc corpuri de iluminat n
constructie antiexploziv.
Se interzice pozarea conductoarelor instalatiei electrice pentru iluminat deasupra bateriilor de
acumulatoare.
7.4.14. Conexiunile electrice la bateriile de acumulatoare se realizeaz cu bare metalice neizolate
sau cu conductoare cu izolatia rezistent la umiditate si la electrolit. Materialul conductelor
electrice se alege respectnd prevederile din subcap. 3.3 si 5.1. si din anexa 11.
n cazul acumulatoarelor acide se recomand cuprul, iar n cazul acumulatoarelor alcaline se
recomand otelul sau cuprul placat cu nichel sau aliaje similare.
Conductele neizolate trebuie protejate prin vopsire cu lac rezistent la electrolit sau se ung cu
vaselin. Legturile electrice la acumulatoare se vor executa prin sudare.
7.4.15. Dispunerea elementelor si a conductelor electrice sub tensiune, neizolate, n ncperi din
clasa BA5 (EE), trebuie astfel aleas nct o persoan s nu poat atinge simultan dou prti
metalice situate la o ntlime mai mic de 2 m, ntre care exist o tensiune nominal mai mare de
120 V. Aceast conditie este considerat ndeplinit dac distanta dintre prtile respective este
mai mare de 1,5 m sau dac se iau msuri de ngrdire cu bariere electroizolante.
7.4.16. Se interzice efectuarea conexiunilor electrice asupra acumulatoarelor neetanse si se evit
pe ct este posibil montarea conductelor electrice deasupra acestora.
7.4.17. Trecerile elementelor instalatiei electrice prin peretii incombustibili ai ncperilor statiei
de baterii de acumulatoare sau prin canale, se etanseaz cu materiale izolante rezistente la
umezeal si coroziune, n conditiile date n subcap. 5.2. Pentru barele neizolate se admite
folosirea de plci de trecere din textolit, iar pentru conductele si cablurile izolate n PVC, a
tuburilor de trecere etansate cu vat de sticl si chit anticorosiv.
7.4.18. Protectia la supracurenti a bateriilor de acumulatoare, a barelor colectoare principale si
conductelor electrice de legtur dintre baterii si barele colectoare, se realizeaz prin sigurante
fuzibile sau ntreruptoare automate, alese n conditiile prevzute n subcap. 4.2. Aparatele de
conectare si protectie se prevd pe conductele ambilor poli ai circuitului respectiv. Fac exceptie
retelele cu un pol legat la pmnt la care aparatele se monteaz numai pe conductele legate la
polul izolat fat de pmnt.
81
7.4.19. Dac n ncperea acumulatoarelor se prevd diverse elemente metalice auxiliare din
aluminiu (suporturi, console, pat de cabluri etc.), acestea se protejeaz anticorosiv cu lac rezistent
la electrolit.
7.4.20. Bateriile de acumulatoare se instaleaz, de regul, pe un singur nivel sau n planuri
succesive, conform indicatiilor furnizorului, montate pe pardoseal sau pe postament (socluri),
confectionate din materiale rezistente la electrolit ori protejate corespunztor. Exceptie fac
postamentele pe care se monteaz baterii de acumulatoare formate din elemente etanse
(capsulate) la care prin spargerea vaselor nu se produc scurgeri de electrolit (elemente de
acumulatoare cu gel).
7.4.21. n zonele cu grad mic de seismicitate se admite si montarea pe postamente cu etaj, n
cazuri exceptionale, cnd nu exist spatiu, cu conditia lurii de msuri pentru evitarea rsturnrii
bateriilor. Calculul postamentelor se face la cel putin dublul greuttii bateriei n stare de
functionare. n zonele cu grad mare de seismicitate (mai mare sau egal cu 7 pe scara MKS -
STAS 11100/1), pentru protectia bateriilor de acumulatoare la seism, elementele de sustinere
trebuie s asigure rezistenta si stabilitatea la seism, evitndu-se att rsturnarea, ct si spargerea
vaselor de acumulatoare. Eficacitatea sistemului de sustinere trebuie s fie verificat fie prin
calcul, fie prin probe experimentale (conform instructiunilor PE 148).
7.4.22. Acumulatoarele trebuie s fie izolate electric fat de postamente sau fat de pardoseal,
astfel nct n timpul exploatrii, rezistenta de izolatie a retelei de curent continuu s nu scad sub
limitele admise (cu exceptia acumulatoarelor etanse capsulate n carcase de plastic).

7.5. Instalaii electrice pentru alimentarea receptoarelor
cu rol de siguran la foc.

7.5.1. Alimentarea cu energie electric a tabloului de distributie al statiei pompelor de incendiu, al
electrovanelor de incendiu si al altor dispozitive de sigurant la foc trebuie asigurat dup caz
astfel:
a) Pe o singur cale de alimentare. Se consider o cale de alimentare, calea racordat la un
post de transformare al sistemului energetic national, la o central electric, la reteaua de joas
tensiune a furnizorului prin firida de bransament sau la tabloul general al distributiei al cldirii
(dac firida de bransament sau tabloul general de distributie ndeplinesc conditiile din art. 7.5.2.).
Alimentarea pe o singur cale, ntr-una din variantele de mai sus, se face n urmtoarele situatii:
- la consumatorii la care, conform normativului I.9, nu se prevd pompe de incendiu de rezerv
sau acestea nu sunt echipate cu dispozitive de sigurant la foc la care este obligatorie asigurarea
sursei de alimentare de rezerv;
- la consumatorii la care, conform normativului I.9, nu sunt prevzute instalatii automate de
stingere (sprinklere, drencere, ap pulverizat) dar se prevd pompe de incendiu de rezerv si
solutii de asigurare n primele 10 min. de la darea semnalului de alarm a unui debit redus de ap
(conf. STAS 1478), pn la punerea n functiune a unor mijloace neelectrice de alimentare cum
sunt de exemplu: moto-pompe, pompe cu abur etc.;
- la consumatorii la care, conform normativului I.9, se prevd pompe de incendiu de rezerv si
fac parte din urmtoarele categorii de cldiri:
blocurile de locuinte cu nltimea de cel mult 45 m (msurat de la nivelul terenului
accesibil autospecialelor de interventie pn la pardoseala ultimului cat folosibil);
cldirile pentru birouri care nu sunt nalte sau foarte nalte (cel mult 28 m msurati ca la
alineatul precedent), dac densitatea sarcinii termice este sub 420 MJ/m
2
;
cldirile de gradul I si II de rezistent la foc pentru cinematografe, cluburi, discoteci si sli
polivalente (fr scen amenajat), sli de ntruniri, de gimnastic si de sport cu o capacitate mai
mic de 400 locuri.
82
n aceleasi conditii se alimenteaz si vanele de incendiu actionate electric, care pot fi manevrate
direct de ctre personalul de serviciu n mai putin de 5 min. de la darea semnalului de alarm din
cadrul obiectivelor de mai sus.
b) Dubl alimentare. Dubla alimentare se face n situatiile n care se prevede pomp de
rezerv activ, sunt instalatii automate de stingere cu ap, sau alte dispozitive de sigurant la foc
cu dubl alimentare. Sursa de alimentare de baz este asigurat conform punctului a) iar cea de
rezerv poate fi:
- alt surs de energie electric (transformator sau generator), astfel nct nefunctionarea uneia
s nu afecteze si pe cealalt;
- grup electrogen de interventie cu intrare automat n functiune la cderea sursei de baz.
n toate cazurile trebuie asigurat trecerea automat (dublat de actionare manual) de pe
alimentarea de baz pe cea de rezerv la nefunctionarea sursei de baz.
Cu acordul investitorului, se admite prevederea sursei de alimentare de rezerv si n alte situatii
justificate.
7.5.2. Se admite ca alimentarea tabloului de distributie al statiei pompelor si electrovanelor de
incendiu si a altor dispozitive de sigurant la foc s se fac din tabloul general si al unei cldiri
numai dac acesta este amplasat astfel nct functionarea lui nu este periclitat n caz de incendiu
n cldirea respectiv. Se consider c amplasarea satisface aceste conditii dac tabloul general
este amplasat n exteriorul cldirii respective, n constructii independente, de gradul I sau II de
rezistent la foc sau n interiorul cldirii, n ncperi cu acces usor din exterior. ncperea
tabloului general trebuie s fie separat de restul cldirii prin elemente de separare din materiale
incombustibile de clasa CA1 (C0) (pereti si plansee cu rezistent la foc de minimum 1,5 ore).
Separarea fat de ncperile din categoria BE3a (A si BE3b (B) se realizeaz prin pereti antiex
si goluri de comunicare functional protejate cu ncperi tampon antiex.
7.5.3. Cile de alimentare ale tabloului de distributie al statiilor pompelor, electrovanelor de
incendiu si instalatiei de ventilare pentru evacuarea fumului trebuie amplasate pe trasee ferite de
pericol de incendiu.
Se consider c traseul unei linii aeriene este ferit de pericol de incendiu dac linia este
amplasat la cel putin 10 m fat de constructii de gradul I, II si III de rezistent la foc (P 118), la
cel putin 20 m fat de cele de gradul IV si V de rezistent la foc precum si fat de depozite
deschise de materiale combustibile si la o distant cel putin egal cu de 1,5 ori nltimea
suportului liniei aeriene, dar la cel putin 15 m fat de cldirile din categoria BE3a (A) sau BE3b
(B).
n cazul n care se prevd dou ci de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau sunt
separate antifoc prin amenajri constructive de separare, astfel nct avarierea unei ci s nu poat
provoca ntreruperea n alimentare cu energie electric a celeilalte ci.
n exterior, dac traseul uneia dintre cile de alimentare este aerian, traseul celei de a doua ci
se execut subteran, n conditiile prevzute de normativul PE 107. n interior se interzice ca
traseul acestor ci s treac prin ncperi de categoria BE3a (A),BE3b (B), BE2(C) sau AE5 (PC).
7.5.4. Coloanele tabloului de distributie al statiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de
incendiu si al sistemului de evacuare mecanic a fumului se leag naintea ntreruptorului general
sau a sigurantelor generale ale tabloului din care se alimenteaz. ntreruptorul sau sigurantele de
pe coloana ce alimenteaz tabloul statiei pompelor, al electrovanelor de incendiu si al sistemului
de evacuare a fumului se va prevedea cu blocare sigilat care s nu permit ntreruperea
alimentrii dect n caz de strict necesitate. Aceast blocare nu este necesar n cazul n care
ntreruptorul se afl n ncperi unde au acces numai persoane autorizate (camera tabloului
general de distributie etc.).
Face exceptie cazul n care tabloul general de distributie are dou bare distincte recordate la
dou transformatoare care se pot rezerva reciproc. n acest caz coloanele se pot racorda la barele
generale.
83
7.5.5. Din tabloul statiei pompelor de incendiu se admite numai alimentarea receptoarelor care
contribuie diret si indirect la intervetia de stingere a incendiilor (pompele de incendiu,
electrovanele de incendiu, sistemele pentru desfumare, instalatia de automatizare pentru stingerea
incendiilor, instalatia pentru iluminat normal si de sigurant a statiei pompelor de incendiu, sursa
de rezerv, pompa de epuismente care evit pericolul inundrii pompelor de incendiu etc.).
7.5.6. Trebuie prevzut comand automat pentru pornirea pompelor de incendiu:
- n cazurile n care nu exist personal calificat pentru punerea lor n functiune n timp util;
- pentru instalatiile speciale de stingere (sprinklere, drencere, ap pulverizat).
Intrarea automat n functiune a pompelor (mai putin a pompei pilot), trebuie semnalizat
optic si acustic n locurile precizate la art. 7.5.7. n aceste locuri se prevede posibilitatea opririi
manuale a semnalizrii acustice. Semnalizarea optic se opreste automat odat cu oprirea tuturor
pompelor de incendiu. Instalatiile de alimentare se prevd si cu posibilitti de actionare manual.
Oprirea pompelor de incendiu se prevede numai manual, cu exceptia situatiei de la art. 7.5.11.
7.5.7. Comanda manual de actionare a pompelor si electrovanelor de incendiu se admite s se
fac si prin butoane speciale de pornire amplasate att n ncperea pompelor si electrovanelor de
incendiu ct si, dup caz, la distant n diferite puncte de comand ( de ex. la serviciul de
pompieri, n camera dispeceratului de comand, n cldirile respective, n sectii de fabricatie,
depozite etc. pentru care sunt prevzute aceste instalatii).
Oprirea manual a pompelor si electrovanelor de incendiu se face numai din statia pompelor
de incendiu.
Butoanele pentru comand manual a pompelor si electrovanelor de incendiu care servesc
instalatii de hidranti interiori neautomatizate, se amplaseaz n apropierea fiecrui hidrant
interior. Aceste butoane trebuie s fie special executate pentru instalatii de stins incendii, fiind
dispuse n cutii sau nise cu geam, sigilate.
7.5.8. n toate instalatiile de stins incendii, schema de comand a pompei (pompelor) de rezerv
trebuie stabilit astfel nct acestea s intre automat n functiune n urmtoarele situatii:
- la disparitia tensiunii de alimentare a pompei (pompelor) aflate n functiune;
- la oprirea pompei (pompelor) n functiune prin declansarea protectiei termice sau
electromagnetice;
- atunci cnd pompa (pompele) aflate n functiune nu asigur presiunea necesar.
n cazul statiilor de pompare cu mai multe pompe, intrarea n functiune a acestora se face
succesiv (temporizat) pentru a se evita declansarea aparatajului de protectie. n cazul porniri
manuale, aceasta se stabileste prin "Instructiuni de exploatare".
7.5.9 Schema de comand a pompelor de incendiu se stabileste astfel nct s se poat alterna
situatia de pomp n functiune cu cea de rezerv, pentru a se putea controla permanent starea
instalatiilor si a se realiza o uzur uniform a pompelor.
7.5.10. Comanda sistemului de evacuare a fumului se face:
- automat, prin detectoare de fum plasate n compartimentele din cldiri expuse riscului de
incendiu;
- manual, prin butoane de distant, n cazul existentei unui post central de comand si control
pentru aprare mpotriva incendiilor.
7.5.11. Pompele de incendiu trebuie protejate mpotriva functionrii n gol, la lipsa de ap, prin
asigurarea opririi automate a acestora. Aceast situatie trebuie semnalizat optic si acustic n
camera serviciului de pompieri sau n alt loc cu supraveghere permanent.
7.5.12. Conductoarele coloanelor de alimentare a tabloului statiei de pompare pentru incendiu si a
altor sisteme de sigurant la foc trebuie s fie din cupru si trebuie protejate mpotriva
deteriorrilor mecanice cu tuburi metalice, dac sunt montate aparent sau din materiale plastice
dac sunt montate ngropat. Aceste coloane pot fi executate si n cabluri armate (fr alte
protectii), sau nearmate dar protejate cu tuburi metalice.
7.5.13. Conductoarele coloanelor si circuitelor de alimentare a pompelor, electrovanelor si a altor
elemente aferente instalatiilor de stins incendiu si de desfumare precum si a circuitelor de control,
84
comand si semnalizare, trebuie s fie din cupru si vor fi executate numai protejate n tuburi
metalice sau n cabluri.
7.5.14. Dispozitivele pentru actionarea cortinelor de sigurant din cldirile cu orice destinatie se
alimenteaz conform prevederilor art. 7.5.1., pct. b). Actionarea lor se face automat la declansarea
instalatiei de semnalizare a incendiului din sal sau scen. n ncperea serviciului de pompieri si
lng cortina de sigurant se asigur si posibilitti de actionare manual a acesteia. Actionarea
automat a cortinei trebuie semnalizat optic si acustic local si la serviciul de pompieri.
7.5.15. Solutiile de alimentare electric a altor instalatii si dispozitive PSI (usi, obloane rezistente
la foc, clapete antifoc etc.) se stabilesc de proiectant n functie de conditiile specifice si de
siguranta la foc, adoptndu-se una din variantele a) sau b) de la art. 7.5.1.
7.5.16. Statiile de pompare, centralele de semnalizare a incendiilor si zonele n care se afl
elemente de prevenire si stingere a incendiilor la care trebuie actionat (electrovane etc.) trebuie
prevzute cu instalatie de iluminat de sigurant pentru continuarea lucrului.
7.5.17. Grupul electrogen de interventie pentru alimentarea de rezerv se instaleaz n cldiri
independente sau poate fi nglobat n cldiri din categoriile de pericol de incendiu BE2 (C), BE1a
(D), BE1b (E) sau alipite de acestea.
7.5.18. ncperea grupului electrogen de interventie, nglobat sau alipit constructiilor cu alte
destinatii, se separ de restul cldirii prin pereti cu rezistent la foc de cel putin 3 ore si plansee cu
rezistent la foc de 1 or si 30 min, avnd acces direct din exterior. Aceast ncpere trebuie
prevzut cu goluri pentru aspiratia aerului de combustie si goluri de evacuare spre exterior a
gazelor de ardere, astfel nct s fie eliminat pericolul introducerii acestora n cldire. Se admite
comunicarea cu coridorul comun, printr-o us avnd limita de rezistent la foc de 1 or si 30 min.,
fr ns a se renunta la accesul direct din exterior.
7.5.19. Cldirile independente pentru grupurile electrogene trebuie s fie de gradul II sau III de
rezistent la foc si trebuie prevzute cu goluri de evacuare a gazelor de ardere.
7.5.20. ncperile n care se gsesc grupurile electrogene trebuie prevzute cu iluminat de
sigurant conform subcap. 7.13.



7.6. Instalaii electrice pentru firme i reclame luminoase.

7.6.1. Proiectarea si executarea instalatiei electrice interioare si exterioare a firmelor si reclamelor
luminoase trebuie s se fac respectndu-se pe lng prevederile din subcap. 5.2. conditiile
speciale din capitolul de fat.
7.6.2. Distanta de la prtile sub tensiune ale firmelor si reclamelor luminoase amplasate n
exteriorul cldirilor, pn la sol si respectiv pn la elemente ale constructiilor, trebuie s fie de
cel putin:
- 3,0 m pn la sol (trotuare etc.);
- 1,5 m pn la balcoane, terase, ferestre;
- 3,0 m pn la acoperisuri accesibile n mod normal;
- 1,0 m pn la acoperisuri inaccesibile n mod normal.
n cazul n care aceste distante nu pot fi respectate, constructia firmelor si reclamelor luminoase
se realizeaz n asa fel nct s nu permit accesul direct la nici una din prtile ei sub tensiune.
7.6.3. Distanta minim pe orizontal de la firme sau reclame luminoase pn la cea mai apropiat
linie de conectat pentru tramvaie sau troleibuze, trebuie s fie de 2,2 m.
7.6.4. Distanta minim de la firma sau reclama luminoas pn la suporturile liniilor de contact
ale tramvaielor sau troleibuzelor (stlpi, console, suspensii etc.) n legtur cu pmntul, trebuie
s fie de 0,5 m.
7.6.5. Distanta minim de la prtile neizolate aflate sub tensiune nalt ale firmelor si reclamelor
pn la elemente din materiale combustibile, trebuie s fie cel putin de 10 cm; dac aceast
85
distant nu poate fi asigurat, prtile neizolate trebuie protejate prin elemente din materiale
izolante, incombustibile sau greu combustibile din clasele CA1 (C0) sau CA2a (C1).
7.6.6. Firmele si reclamele luminoase cu tuburi cu descrcri, alimentate la tensiune nalt
amplasate n interiorul constructiilor, n vitrine nchise sau deschise sau n locuri accesibile
persoanelor neautorizate, trebuie realizate n asa fel nct s nu fie posibil accesul la prtile lor
aflate sub tensiune.
7.6.7. Alimentarea cu energie electric a tuburilor cu descrcri de nalt tensiune ale firmelor sau
reclamelor se face prin intermediul transformatoarelor speciale cu dispersie de flux magnetic, ale
cror caracteristici nominale se aleg n functie de acelea ale tuburilor.
Transformatoarele se instaleaz n cutii proprii pentru un transformator sau o cutie pentru mai
multe transformatoare, care se prevd cu blocaj, astfel nct deschiderea lor s fie nsotit de
ntreruperea alimentrii din retea pe toate fazele.
7.6.8. Se interzice instalarea aparatelor care sunt alimentate la tensiunea primar, n interiorul
cutiei transformatoarelor, cu exceptia celor pentru blocaj si pentru compensare.
7.6.9. Transformatoarele se amplaseaz, n msura posibilittilor, ct mai aproape de tuburile ce
trebuie alimentate. Se admite instalarea transformatoarelor n interiorul cldirilor numai n locuri
inaccesibile persoanelor neautorizate si numai cu conditia utilizrii pentru instalatia de nalt
tensiune a conductelor electrice de nalt tensiune ecranate.
7.6.10. n cldirile noi care urmeaz s fie dotate cu firme luminoase se prevd firide speciale n
care se instaleaz transformatoarele mpreun cu dispozitivele de conectare si de programare.
7.6.11. Transformatoarele se alimenteaz prin circuite independente de acelea ale altor receptoare,
pe un circuit putnd fi alimentate cel mult 5 transformatoare. Fiecare circuit trebuie protejat prin
sigurante fuzibile.
7.6.12. Circuitele pentru alimentarea transformatoarelor se execut cu conductoare cu izolatie
normal, iar sectiunea minim admis pentru conductoarele de aluminiu este de 4 mm
2
(vezi
anexa 6). n cazul n care aceste circuite se pozeaz si la exterior, ele trebuie protejate n tuburi
metalice etanse.
7.6.13. Circuitele pentru alimentarea firmelor si reclamelor luminoase trebuie prevzute cu
dispozitive de comand din interiorul cldirii. Aceste dispozitive se admite s fie prevzute
suplimentar si la exteriorul cldirii dar se instaleaz ntr-o nis cu us asigurat cu cheie.
7.6.14. Transformatoarele sau grupurile de transformatoare trebuie prevzute cu deconectare
vizibil si sigur pe toate fazele.
7.6.15. Instalatia electric cu tensiuni peste 1000 V a firmelor si reclamelor luminoase se execut
cu conducte electrice speciale, cu tensiunea de ncercare de cel putin 15000 V.
Dac instalatia electric de nalt tensiune a firmei sau reclamei este montat n exterior,
trebuie utilizate conducte electrice cu izolatie suplimentar, rezistent la intemperii. Conductele
electrice se monteaz pe izolatoare, iar pe portiunile pe care exist pericol de deteriorri mecanice
se protejeaz n tuburi metalice. Se admite folosirea si a conductelor electrice cu izolatie normal
dac sunt pozate n tuburi de protectie. ntr-un tub se instaleaz cel mult dou conducte electrice.
7.6.16. Intrrile si iesirile tuburilor sau conductelor electrice din cutia transformatorului trebuie
protejate prin izolatoare de trecere sau prin tile sau pipe de portelan, dup caz, montate n asa fel
nct s nu fie posibil ptrunderea apei sau a zpezii n interiorul cutiei.
7.6.17. Toate prtile metalice ale firmei sau reclamei luminoase care nu sunt sub tensiune
(constructia metalic a firmei, cutia transformatoarelor, tuburile metalice de protectie etc.)
precum si punctul neutru al nfsurrii secundare a transformatoarelor speciale trebuie legate la
instalatia de legare la pmnt comun a cldirii conform prevederilor subcap. 4.1.





86
7.7. Instalaii electrice pentru ascensoare

7.7.1. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice pentru ascensoare trebuie respectate, pe
lng conditiile generale din prezentul normativ si prevederile normativului si instructiunilor
tehnice ale productorului de ascensoare.
7.7.2. La blocurile de locuinte, coloana pentru alimentarea tabloului principal al ascensorului
trebuie racordat la tabloul comun de lumin si fort. Pentru aceast coloan nu se prevede
ntreruptor de tablou.
7.7.3. La cldirile ce adpostesc persoane care nu se pot evacua singure, la magazine, la hoteluri
precum si la alte cldiri cu aglomerri de persoane, coloana de alimentare a tabloului
ascensoarelor se racordeaz la tabloul general sau la un tablou de fort, naintea ntreruptorului
general sau a sigurantei generale.
7.7.4. Alimentarea cu energie electric a tablourilor ascensoarelor de interventie n caz de
incendiu din cldirile nalte sau foarte nalte, trebuie asigurat pe dou ci de alimentare
independente, n conditiile prevzute la art. 7.5.1.b. La aceste tablouri se racordeaz numai
ascensoarele de interventie.
7.7.5. Coloanele pentru alimentarea tabloului ascensorului de interventie n caz de incendiu si
circuitele de alimentare trebuie amplasate pe un traseu care s nu poat fi periclitat n caz de
incendiu, pe timpul de functionare normal.
7.7.6. Alimentarea instalatiilor electrice ale ascensoarelor de materiale se face dintr-un tablou de
fort sau din tabloul ascensorului de persoane din cldirea respectiv.
7.7.7. Sectiunea coloanei tabloului ascensorului se dimensioneaz pentru pierderea de tensiune la
pornire admis, conform instructiunilor productorului ascensorului sau, n lipsa acestora, pentru
o pierdere de tensiune la pornire de cel mult 3% fat de tensiunea nominal.
7.7.8. Pentru iluminatul putului nchis al ascensorului trebuie prevzut un circuit de lumin
independent de alte circuite de lumin. Acest circuit se pozeaz pn la o doz de derivatie
instalat la baza putului. ntreruptorul pentru comanda acestui circuit se amplaseaz ntr-un loc
accesibil numai persoanalului autorizat.
7.7.9. La blocurile de locuinte, circuitul iluminatului putului de ascensor se racordeaz la tabloul
comun de lumin si fort. La tablou nu se prevede un ntreruptor pentru acest circuit.
La cldirile prevzute cu iluminat de sigurant, circuitul pentru iluminatul putului
ascensorului se alimenteaz din circuitele acestui iluminat.
Circuitul pentru iluminatul putului ascensorului de interventie n caz de incendiu se
racordeaz din tabloul ascensorului respectiv.
7.7.10. Protectia mecanic a coloanei de alimentare a tabloului principal al ascensorului si a
tabloului ascensorului de interventie la incendiu, a coloanelor de alimentare a tablourilor de
comand, control si semnalizare precum si a circuitului de iluminat pentru putul ascensorului se
execut cu tuburi de protectie pe toate portiunile de traseu pe care exist pericol de deteriorare
mecanic.
Se admite montarea coloanei de alimentare tabloului principal al ascensorului n putul
ascensorului, protejat n tub metalic sau din material plastic.
Tuburile de protectie trebuie s asigure functionarea instalatiei timp de minim 2 ore la actiuni
termice.
7.7.11. Protectia mpotriva socurilor electrice prin atingerea indirect (atingerea prtilor metalice
ale ascensorului care n mod normal nu se afl sub tensiune) se realizeaz conform prevederilor
din subcap. 4.2. Glisierele ascensoarelor se utilizeaz drept conductoare naturale de legare la
pmnt, n conditiile prevzute n STAS 12604/4,5.




87
7.8. Linii de contact pentru maini de ridicat i transportat

7.8.1. Liniile de contact pentru masini de ridicat si transportat trebuie proiectate si executate
respectndu-se pe lng prevederile generale din cuprinsul prezentului normativ si conditiile
specifice din acest capitol. Pentru liniile de contact din otel ale podurilor rulante, se respect si
prevederile din STAS 6773.
7.8.2. Materialul liniei de contact se alege conform prevederilor din subcap. 5.1. si din anexa 11,
avndu-se n vedere conditiile de mediu n care acesta urmeaz s lucreze si n functie de tipul
culegtorilor de curent.
7.8.3. Sectiunea coloanei de alimentare a liniei, sectiunea liniei si modul de alimentare a liniei, se
alege astfel nct la curentul de pornire suma tuturor pierderilor de tensiune (pe coloan si linie)
pentru pozitia cea mai defavorabil de functionare a masinilor, s nu depseasc 12% n curent
alternativ si 15% n curent continuu.
7.8.4. n cazul n care o linie de contact alimenteaz mai multe masini de ridicat sau transportat,
la ambele capete ale liniei se prevd zone de reparatie avnd o lungime cel putin egal cu
lungimea unei masini. ntre zona de reparatie si restul liniei se las un "rost de separatie". Zona de
reparatie trebuie prevzut cu posibilitatea de scoatere de sub tensiune a zonei si legarea zonei la
pmnt n timpul reparrii unei masini.
7.8.5. n afar de aparatele de protectie de la tabloul din care pleac coloana ce alimenteaz linia,
se prevede suplimentar un separator special de sigurant, pentru deconectarea alimentrii liniei n
timpul reparatiilor si reviziilor ei. Acest separator se monteaz ntr-un dulap la care are acces
numai personalul autorizat.
7.8.6. Protectia mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect se realizeaz prin legarea la
conductorul de protectie PE si la pmnt, conform STAS 12604/4,5.
7.8.7. Instalatiile de ridicat si transportat cu cale de rulare se leag la instalatia de protectie
folosind sinele cii de rulare drept conductor de protectie, n conditiile prevzute n STAS 12604.


7.9. Instalaii electrice de antier

7.9.1. Instalatiile electrice de santier trebuie proiectate si executate respectndu-se pe lng
prevederile prezentului normativ si precizrile din SR CEI 60364-7-704 si SR CEI 60621.
7.9.2. Prevederile specifice din prezentul capitol completeaz regulile generale si se aplic
instalatiilor provizorii destinate organizrilor de santier, construirii de cldiri noi, lucrrilor de
modernizare, reparare, consolidare sau demolare a cldirilor existente, lucrrilor de terasamente.
7.9.3. La alimentarea cu energie electric a santierului se tine seama de solutia stabilit pentru
constructia definitiv, evitndu-se pe ct posibil, alimentarea provizorie.
7.9.4. n cazul n care pentru alimentarea cu energie electric a santierului se utilizeaz posturi de
transformare provizorii, se recomand ca acestea s fie amplasate pe ct posibil n centrele de
greutate ale receptoarelor de energie electric.
7.9.5. n cazul folosirii schemei IT de alimentare cu energie electric, trebuie prevzute un
dispozitiv de control al izolatiei care s semnalizeze defectele de punere la pmnt.
7.9.6. La alimentarea cu energie electric cu conductoare neizolate a santierelor trebuie respectate
si urmtoarele conditii:
- n punctele cele mai nalte ale santierului se prevd descrctoare legate la priza de pmnt;
- stlpii din beton armat al liniilor aeriene de joas tensiune se leag la pmnt prin
continuitatea armturilor metalice;
- la stlpii din lemn, elementele metalice montate pe ei trebuie legate la conductorul de
protectie numai dac stlpii sunt suntati prin elemente metalice (de ex. prin conductoare de
coborre, cabluri armate etc.), iar descrctoarele lor de supratensiune se leag direct la pmnt;
88
- descrctoarele de supratensiune trebuie montate ct mai aproape de receptoarele de energie
electric prevzute cu nfsurri (motoare electrice, transformatoare de sudare etc.).

Materiale i distribuii
7.9.7. n incinta santierului, retelele electrice de joas tensiune trebuie executate pe ct posibil pe
solutia definitiv. Se recomand executarea retelelor de joas tensiune n cabluri. n cazul n care
acest lucru nu este posibil, trebuie executate aerian, cu conductoare torsadate, respectndu-se
prevederile din cap. 5 si din normativul PE 106.
Se evit utilizarea conductoarelor neizolate n incinta santierului cu exceptia celor pentru
instalatiile de ridicat si transportat si pentru instalatiile de protectie mpotriva socurilor electrice
executate conform subcap. 4.1 si 7.8.
7.9.8. Instalatiile electrice de distributie se execut n montaj fix sau ca instalatii electrice mobile,
dup caz, n conditiile de la subcap. 5.1.
7.9.9. Toate echipamentele si aparatele electrice utilizate trebuie s aib gradul de protectie
minim IP 44.
7.9.10. n fiecare tablou electric trebuie prevzute, pentru toate punctele de alimentare,
ansambluri de aparate care contin:
- un aparat general de comand;
- dispozitive de protectie la supracurenti (de suprasarcin si scurtcircuit);
- dispozitive de protectie mpotriva atingerilor indirecte.
7.9.11. Pozarea conductelor electrice trebuie realizat astfel nct s nu se exercite nici un efort
(solicitare) asupra conexiunilor, cu exceptia cazurilor n care sunt special prevzute pentru acest
scop.
7.9.12. Conductele electrice nu trebuie s fie pozate n pasaje pentru pietoni sau vehicule, pentru
a evita deteriorarea lor. Dac o asemenea pozare este necesar se prevede o protectie special
mpotriva solicitrilor mecanice si a contactelor cu utilajele.
7.9.13. Tablourile electrice destinate instalatiei de iluminat se alimenteaz printr-un cordon n
executie medie prevzut cu cel putin trei conductoare (L +N+PE).
7.9.14. Pentru iluminat se utilizeaz si corpuri de iluminat portabile, cu grad de protectie IP 44 si
carcas din material electroizolant si alimentate prin prize racordate la circuitele provizorii
prevzute pe coridoarele constructiei n lucru. Prizele trebuie amplasate n locuri ferite de lovituri.
7.9.15. Instalatia electric pentru iluminatul de paz se execut conform proiectului definitiv al
constructiei. Dac nu este prevzut cu un astfel de iluminat se asigur numai o instalatie electric
pentru iluminatul necesar pentru paza materialelor si valorilor importante din santiere.
7.9.16. Utilajele electrice de pe santiere trebuie alimentate direct dintr-un tablou de distributie,
printr-un circuit electric individual, prin instalatie electric fix si circuit separat pentru fiecare
utilaj.
Fac exceptie utilajele care si schimb frecvent amplasamentul si care se admite s fie
alimentate prin prize si cordoane speciale pentru instalatii electrice mobile, n executie medie sau
grea sau conducte electrice armate, dup caz.

Protecia mpotriva ocurilor
7.9.17. Protectia mpotriva socurilor electrice se asigur n conditiile prevzute n cap. 4 si n
acest subcapitol.

Protecia mpotriva atingerilor directe
7.9.18. Se recomand aplicarea pe santiere a urmtoarelor msuri de protectie mpotriva
atingerilor directe:
- izolarea prtilor active;
- bariere sau carcase.
89
Msura de protectie prin "obstacole" nu se admite dect n cazurile n care nu se pot aplica
msurile recomandate si numai pentru o perioad de timp limitat.
Msura de protectie prin "amplasarea n afara zonei de accesibilitate" se admite numai pentru
liniile aeriene care traverseaz santierul.
Distantele minime admise sunt cele din cap. 5.

Protecia mpotriva atingerilor indirecte

Protecia fr ntreruperea automat a alimentrii
7.9.19. Aparatele, echipamentele si receptoarele electrice fixe, de actionare, de comand etc.,
crora nu li s-a aplicat ca msur de protectie mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect,
alimentarea la tensiune redus, separarea de protectie sau izolarea suplimentar, trebuie
prevzute cu cel putin dou msuri de protectie alese nct ele s nu se anuleze reciproc, conform
prevederilor din subcap. 4.1.
7.9.20. La corpurile de iluminat fixe si portabile trebuie aplicate msurile de protectie prevzute
n SR CEI 60364-4 si n subcap. 4.1.
7.9.21. La receptoarele mobile si portabile se aplic msurile prevzute n STAS 12216, STAS
12217 si SR CEI 60364-4, cu urmtoarele precizri: utilajele portabile folosite n medii sau
procese umede (de ex. masini de frecat mozaic, vibratoare pentru beton, masini de curtat
parchetul etc. se alimenteaz la o tensiune redus de protectie de cel mult 24 V, conform
prevederilor din STAS 2612 si subcap. 4.1. Se admit tensiuni de lucru mai mari de 24 V n cazul
n care se aplic msurile de protectie "separarea de protectie" sau "izolarea suplimentar de
protectie", conform SR CEI 60364 si prevederilor din subcap. 4.1.

Protecia prin ntreruperea automat a alimentrii
7.9.22. Pe santier se utilizeaz de preferint schemele TT si TN-S.
7.9.23. Schema TN-C se admite n prtile fixe ale instalatiilor electrice (de ex. partea cuprins
ntre originea instalatiei si ansamblul care cuprinde aparatul general de comand si dispozitivele
cu protectie principale).
7.9.24. Se admite folosirea schemei IT dac este necesar s se evite deconectarea la primul defect
de punere la pmnt n cazuri particulare si numai pentru o parte din instalatie. Se au n vedere la
alegerea schemei IT dezavantajele ei datorate conditiilor numeroase si pretentioase pe care le
impune (controlul permanent al izolatiei, semnalizare la primul defect etc.).
Nu se admite aplicarea msurii de protectie "legturi echipotentiale locale" nelegate la pmnt.
7.9.25. Tensiunea limit conventional U
L
(art. 4.1.6) trebuie s fie de cel mult 25 V, timpii de
ntrerupere fiind aceia n subcap. 4.1. pentru aceast tensiune.
7.9.26. Prizele trebuie prevzute cu una din urmtoarele protectii:
- dispozitive diferentiale cu un curent diferential rezidual de cel mult 30 mA;
- alimentare la TFJS;
- protectie prin separare electric a circuitelor, fiecare priz fiind alimentat printr-un
transformator individual.

Conductoare de protecie. Prize de pmnt
7.9.27. Reteaua general a conductoarelor principale de legare la pmnt de protectie se
realizeaz buclat, n toate cazurile n care acest lucru este posibil.
7.9.28. Prizele de pmnt si conductoarele de protectie pentru legare la pmnt de pe santiere se
execut cu prioritate utilizndu-se elementele metalice naturale existente (structura metalic a
constructiei, conductele metalice, armtura betonului etc.) cu respectarea conditiilor din SR CEI
60364-4.
Receptoarele mai ndeprtate de cldirea a crei constructie metalic este utilizat drept priz
natural, trebuie legate de aceasta printr-un conductor de protectie care nsoteste reteaua de
90
alimentare, (asigurndu-se astfel continuitatea retelei generale a conductoarelor de protectie de pe
santier).
7.9.29. Carcasele si elementele de sustinere metalice ale echipamentelor electrice si toate
conductoarele de protectie locale se leag la reteaua general de protectie. Dac exist mai multe
retele generale de protectie, acestea se leag ntre ele n cel putin dou puncte diferite.
7.9.30. Rezistenta de dispersie a prizei de pmnt si rezitenta conductoarelor de protectie pn la
receptor trebuie s fie de maximum 4O respectndu-se conditia de deconectare n caz de defect
din subcap. 4.1.
7.9.31. Reteaua general de protectie care se execut ramificat, se leag la toate capetele de linie
si la punctele de ramificatie la cte o priz de pmnt fix de 10 O. Rezistenta ansamblului
trebuie s fie de maxim 4 O.
Lungimea conductorului de protectie ntre dou prize de pmnt fixe sau de la oricare dintre
receptoarele electrice pn la cea mai apropiat priz, se admite s fie de cel mult 200 m, n cazul
conductoarelor de cupru si de cel mult 150 m n cazul celor din otel.
Dac aceste lungimi (sau distante) sunt mai mari, se intercaleaz prize de pmnt suplimentare
astfel nct lungimile, respectiv distantele specificate mai sus s fie respectate.
7.9.32. La santierele cu suprafat redus de teren, unde spatiul nu permite executarea de prize de
pmnt concentrate de 4O pentru reteaua de protectie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul
traseului retelei, numrul lor alegndu-se astfel nct s se realizeze n ansamblu o rezistent de
maximum 4O.
Pe santiere se admit si prize de pmnt complexe, constituite din electrozi verticali si
orizontali. La priza de pmnt orizontal din apropierea liniei aeriene se leag un numr suficient
de electrozi verticali astfel nct rezistenta total maxim s fie de 4O.
Se admite ca o priz de pmnt orizontal ngropat n imediata apropiere a stlpilor liniei
aeriene si care urmeaz traseul acesteia s fie utilizat pentru protectie. n acest caz, la fiecare
stlp se prevede o ramificatie la care se leag bornele de protectie ale utilajelor si cele ale
tablourilor de distributie.
7.9.33. La retelele aeriene pentru alimentarea receptoarelor de pe santiere conductorul de
protectie se realizeaz cu conductoare neizolate. Conductoarele de protectie se instaleaz pe
aceiasi stlpi cu reteaua de alimentare cu energie electric, dar pe izolatoare din portelan marcate
prin vopsire n verde/galben si instalate sub ultimul izolator al retelei, la cel putin 45 cm distant.
Pe stlp, n dreptul izolatoarelor instalatiei generale de legare la pmnt, se monteaz plci
avertizoare cu inscriptia "conductor numai pentru legare la pmnt".
7.9.34. Reteaua conductelor principale de protectie pe santiere se execut cu conductoare de otel
cu sectiunea minim de 140 mm
2
. n cazuri justificate se admite folosirea conductoarelor de cupru
cu sectiunea de 25 mm
2
.
7.9.35. Derivatiile de la reteaua conductoarelor principale de protectie spre prtile metalice,
pentru legarea lor la pmnt, se execut pn la tabloul de distributie, cu conductoare avnd
sectiunile stabilite conform art. 7.9.34. De la tabloul de distributie pn la partea metalic se
continu cu legtura dubl, conectat n puncte diferite la partea metalic si cu sectiunea minim
de 70 mm
2
OL sau, n cazurile n care conductoarele nu se pot instala aparent, cu sectiunea
minim de 25 mm
2
Cu.
La utilajele alimentate prin cordoane cu conductoare de cupru si nvelis de cauciuc n executie
grea sau medie, se admite folosirea celui de al patrulea conductor al cordonului drept conductor
de legare la pmnt.
7.9.36. Conductoarele de protectie pentru legarea la pmnt a echipamentelor supuse la deplasri
frecvente sau vibratii, trebuie s fie conductoare flexibile.
7.9.37. La utilajele portabile alimentate prin cabluri flexibile de cupru la care se aplic schema IT
sau schema TT, se admite utilizarea unui singur conductor de legare la pmnt cu conditia
utilizrii ca msur suplimentar a mijloacelor individuale de protectie, n conditiile din SR CEI
60364-4.
91
7.10. Instalaii electrice din cldiri agricole i horticole

7.10.1. Instalatiile electrice destinate cldirilor agrozootehnice trebuie proiectate si executate
respectndu-se pe lng indicatiile prezentului normativ si precizrile din SR CEI 60364-7-705.
7.10.2. Protectia mpotriva atingerilor directe trebuie asigurat indiferent de tensiunea de
alimentare:
- fie prin bariere corespunztoare sau nvelisuri care asigur gradul de protectie minim IP 2X;
- fie printr-o izolatie care poate rezista la o tensiune de 500 V timp de 1 min.
7.10.3. Circuitele prizelor trebuie protejate prin dispozitive de protectie diferential cu valoarea
de cel mult 30 mA.
7.10.4. n cldirile n care sunt animale trebuie realizat o legtur echipotential suplimentar
care s uneasc toate elementele conductoare care pot fi atinse de animale. Aceast legtur
echipotential se leag la conductorul de protectie al instalatiei electrice.
Se recomand dispunerea pe sol a unui grtar metalic legat la conductorul de protectie al
instalatiei electrice.
7.10.5. Prevenirea producerii incendiilor datorit instalatiei electrice se realizeaz printr-un
dispozitiv de protectie diferential cu valoarea curentului diferential nominal de cel mult 0,5 A
montat la intrarea n tabloul general sau confretul cldirii respective.
7.10.6. Aparatele electrice de nclzire trebuie astfel utilizate si amplasate nct s se evite
producerea incendiilor. n cazul n care productorul nu impune alt valoare, distanta minim
dintre aceste aparate si animale sau materiale combustibile este de 0,5 m.
7.10.7. Echipamentele si aparatele electrice utilizate trebuie s aib un grad de protectie de minim
IP 35.
7.10.8. Aparatele destinate deconectrii si conectrii de urgent a retelei de alimentare cu energie
electric nu trebuie amplasate n zonele accesibile animalelor, tinnd seama de conditiile care pot
s apar datorit unor actiuni necontrolate.
7.10.9. Pentru aplicarea msurii de protectie mpotriva atingerilor indirecte prin ntreruperea
automat a alimentrii, tensiunea limita conventional U
L
n ncperile n care se gsesc animale
sau situate n exterior, este de 25 V valoare eficace n curent alternativ sau 60 V n curent
continuu, timpul maxim de ntrerupere fiind de 5 secunde.

7.11. Instalaii electrice aferente echipamentelor informatice

7.11.1. Instalatiile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucrrii informatiilor se
proiecteaz si se execut respectndu-se pe lng prevederile prezentului normativ si precizrile
din GP 052.
7.11.2. Prevederile din prezentul capitol trebuie aplicate instalatiilor electrice de alimentare a
echipamentelor informatice prevzute cu dispozitive de filtrare a parazitiilor radiofonici care pot
produce curenti de fug de valori suficient de mari nct un defect de continuitate al circuitului de
legare la pmnt s poat provoca apartia unei tensiuni de atingere periculoase. Prevederile se
aplic si instalatiilor electrice de alimentare a echipamentelor industriale de comand, de
telecomunicatii etc.
7.11.3. Toate conductoarele de protectie utilizate trebuie s fie din cupru.
7.11.4. Este obligatorie separarea circuitelor de fort de circuitele de curenti slabi.
7.11.5. Pe traseele verticale se recomand o distant de 30 cm ntre circuitele de fort si cele de
curenti slabi.
7.11.6. Pe traseele orizontale se recomand o distant de minimum 5 cm.
7.11.7. Pentru evita perturbatiile cauzate de aparate care produc cmpuri electromagnetice (de ex.
balasturi pentru lmpi fluorescente, motoare pentru storuri) se recomand o distant de minim 30
cm ntre aceste aparate si traseul circuitelor de curenti slabi.
92
7.11.8. n spatii cu perturbatii electromagnetice puternice (produse de emittoarele de unde
electromagnetice, descrcrile n arc etc.), pe lng distantele dintre circuite prevzute la art.
7.11.5 si 7.11.6 se recomand ecranarea circuitelor.
7.11.9. Intersectarea circuitelor de fort cu cele de curenti slabi se recomand s se fac un unghi
de 90
0
.
7.11.10. n distributiile orizontale se recomand folosirea plintelor cu mai multe compartimente
separate prin pereti desprtitori. Circuitele de fort se amplaseaz n partea de sus a plintelor,
canalelor, iar circuitele de curenti slabi se amplaseaz n compartimentul cel mai de jos, ct mai
aproape de planul maselor.

Prize de pmnt
7.11.11. Se recomand realizarea unei prize unice de pmnt. Aceasta se realizeaz pentru
constructiile noi n fundatie. Aceast priz de pmnt constituie un potential de referint pentru
toate echipamentele electrice ale constructiei.
7.11.12. Pentru echipamentele care au un curent de fug mai mare de 10 mA se recomand
utilizarea schemei TN - S. Nu se recomand utilizarea schemei TN-C. Schemele TT si IT se pot
utiliza conform art. 7.11.14., respectiv art. 7.11.15.
7.11.13. n cazul n care curentul de fug prezumat este mai mare de 10 mA, protectia mpotriva
socurilor electrice prin atingere indirect se realizeaz dac se respect una din urmtoarele
conditii:
a) Conductorul de protectie utilizat se alege conform tabelului 4.4. din subcap. 4.1. dar
trebuie s aib o sectiune de cel putin 10 mm
2
. Se admite folosirea mai multor conductoare legate
n paralel dac suma sectiunilor acestora este de cel putin 10 mm
2
.
b) Se va prevede un dispozitiv de control al continuittii circuitului de legare la pmnt care
s deconecteze automat alimentarea cu energie electric n momentul ntreruperii acestei
continuitti.
c) Atunci cnd echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator cu nfsurri
distincte sau prin intermediul unei surse care s prezinte o separare electric ntre circuitul primar
si secundar (de ex. grup motor-generator) circuitele secundare se realizeaz, de preferint, n
schema TN, si pentru aplicatii specifice n schema IT. Legarea la pmnt se face cu respectarea
conditiilor de la pct. a) si b).
Aceste prevederi se aplic si la un circuit care alimenteaz mai multe echipamente si n care
suma curentilor de fug depseste 10 mA.
7.11.14. n cazul schemei de alimentare TT, circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv de
protectie la curent diferential rezidual al crui curent nominal de functionare se stabileste conform
relatiei:

A
L An
1
2R
U
2
I
I ,n care:
I
1
- curentul total de fug prezumat, [A] ;
I
An
- curentul nominal de functionare al dispozitivului de protectie diferential, [A] ;
U
L
- tensiunea de atingere maxim admis, [V] ;
R
A
- rezistenta de dispersie a prizei de pmnt, [O] .
7.11.15. Se recomand ca echipamentele avnd curenti de fug importanti s nu fie legate direct
la o instalatie n schema IT (datorit dificulttii de protectie la soc electric n cazul primului
defect). Se recomand ca echipamentul s fie alimentat printr-o schem TN racordat la instalatia
principal n schema IT, prin intermediul unui transformator cu dou nfsurri separate electric.
7.11.16. n cazul n care, prin aplicarea msurilor prevzute la art. 7.11.6, nivelul parazitilor
radiofonici se situeaz peste limitele acceptabile se admite aplicarea oricrei msuri de protectie
dac aceasta respect simultan urmtoarele conditii:
93
- asigur o protectie corespunztoare mpotriva supracurentilor;
- nu determin apartia unor tensiuni de atingere periculoase si nu modific integritatea
legturii echipotentiale, n conditiile normale si de defect.

Protecia mpotriva supratensiunilor
7.11.17. Dac ntr-o constructie se afl aparatur de prelucrare a informatiilor si constructia este
alimentat printr-un racord aerian, atunci se recomand s se prevad dispozitive de protectie la
supratensiuni conf. subcap. 4.4.
7.11.18. Computerele, imprimantele, fax-urile, trebuie protejate printr-un descrctor plasat n
amonte de priza la care acestea sunt racordate si legat la pmnt.


7.12. Instalaii electrice pentru ncperi medicale
i spaii anexe acestora

7.12.1. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice pentru ncperi medicale si anexele
acestora, se respect, pe lng prevederile din acest normativ si prevederile din GP 052.
7.12.2. ncperile medicale se clasific, din punct de vedere al protectiei mpotriva socurilor
electrice astfel:
ncperi medicale din grupa 0, ncperi n care este permis numai utilizarea
echipamentelor medicale electrice alimentate la TFJS si TFJP (max. 25 Vc.a. sau 60 Vc.c. filtrat).
ncperi medicale din grupa 1, ncperi n care se utilizeaz echipamente medicale electrice
cu exceptia celor destinate procedurilor intracardiace.
ncperi medicale din grupa 2, ncperi n care se utilizeaz si echipamente medicale
electrice destinate procedurilor intracardiace.

Protecia mpotriva ocurilor electrice
7.12.3. Pentru grupele 0, 1 si 2 de ncperi medicale si anexele lor, TFJS si TFJP se limiteaz la
maxim 25 Vc.a. sau 60 Vc.c. filtrat.
7.12.4. Pentru ncperi din grupa 0, utilizarea TFJS sau TFJP trebuie nsotit si de cel putin una
din urmtoarele msuri:
- circuitele TFJS sau TFJP trebuie separate prin montaj de celelalte circuite;
- circuitele TFJS sau TFJP trebuie introduse n tuburi de protectie din materiale izolante;
- circuitele TFJS sau TFJP trebuie introduse n tuburi de protectie metalice legate la pmnt
separat de alte circuite;
- circuitele TFJS sau TFJP care fac parte dintr-un cablu multiconductor care contine si alte
circuite, trebuie s fie izolate pentru tensiunea cea mai ridicat a acestor circuite.
7.12.5. Toate echipamentele electrice dintr-o ncpere alimentate cu TFJS sau TFJP care au prti
conductoare accesibile, trebuie conectate printr-o legtur echipotential.
7.12.6. Protectia mpotriva atingerilor directe trebuie asigurat si prin izolarea prtilor active sau
prin bariere sau nvelisuri de protectie.
7.12.7. Protectia mpotriva atingerilor indirecte se realizeaz prin ntreruperea automat a
alimentrii (art. 7.12.8) sau prin folosirea unor echipamente electrice cu izolatie ntrit (clasa II).
7.12.8. Protectia prin ntreruperea automat a alimentrii se realizeaz prin prevederea pe fiecare
circuit a cte un disjunctor diferential, astfel:
- pentru ntreruptoare avnd curentul nominal de sarcin pn la 63 A, curentul nominal
diferential de functionare trebuie s fie mai mic sau egal cu 30 mA;
- pentru ntreruptoare avnd curent nominal de sarcin mai mare de 63 A, curent nominal
diferential de functionare trebuie s fie mai mic sau egal cu 300 mA.
7.12.9. Este interzis folosirea schemei de legare la pmnt TN-C.
94
7.12.10. n ncperi din grupa 2, dac se utilizeaz schema de legare la pmnt IT medical, ca
msur de protectie, trebuie prevzut un dispozitiv de control permanent al izolatiei, care trebuie
s ndeplineasc urmtoarele conditii:
- s aib rezistenta intern n curent alternativ de cel putin 100 kO ;
- tensiunea de testare s nu depseasc 25 V;
- curentul de testare s nu depseasc 1 mA.
Se monteaz n aceste ncperi si semnalizarea luminoas a defectului.
7.12.11. Circuitele secundare nu trebuie s aib nici un punct comun cu circuitul primar, nici cu
alt circuit sau punct legat la pmnt, acestea neopunndu-se functionrii dispozitivului de control
permanent al izolatiei, prevzut la art. 7.12.10.
7.12.12. n toate ncperile medicale din grupa 1 sau grupa 2 trebuie realizat o legtur
echipotential suplimentar ntre urmtoarele prti situate pn la nltimea de 2,5 m fat de
pardoseal:
- bare conductoare de protectie;
- prti conductoare care nu apartin unei instalatii electrice;
- ecrane de protectie mpotriva cmpurilor electrice pertubatoare;
- grilaje de protectie ale pardoselilor conductoare electric;
- prtile conductoare accesibile ale echipamentelor electrice alimentate la TFJP;
- masele aparatelor electrice fixe sau mobile, inclusiv cele ale aparatelor radiologice.
Acest ansamblu trebuie s fie racordat la o priz de pmnt.
7.12.13. n fiecare tablou de distributie conductorul de protectie trebuie conectat la bara
legturilor echipotentiale.
7.12.14. Transformatoarele utilizate n scheme IT trebuie amplasate ct mai aproape de ncperile
pe care le deservesc, n spatii separate.

Alimentare de rezerv
7.12.15. Comutarea de pe alimentarea de baz pe alimentarea de rezerv trebuie s se realizeze
automat n momentul n care tensiunea de la intrarea n tabloul de distributie principal variaz cu
mai mult de 10% fat de valoarea nominal. Timpul de comutare va fi:
- mai mic sau egal cu 0,5 s (clasa de comutare 0,5 s);
- mai mic sau egal cu 15 s (clasa de comutare 15 s).
7.12.16. Alegerea timpului (clasei) de comutare se va face tinnd seama de tabelul 7.12.


Tabelul 7.12.
Clasa de comutare n functie de grupa ncperii

Grupa Clasa de comutare
ncpere medical sau anex
0 1 2 0,5 15 >15
1. Sli de masaj X X
2.Sasuri de pregtire a echipei
chirurgicale
X X
3. Saloane X X
4. Sli de ECG, EEG si EHG X X
5. Sli de endoscopie X X
6. Sli de examinare si tratament X X
7. Laboratoare X X
8.Camere de sterilizare a
echipamentului chirurgical
X X
9. Camere de urologie (alta dect
sala de operatii)
X X
10. Sli de nasteri X X
95
11. Sli de diagnostic si tratament
radiologic (altele dect cele
mentionate la punctul 20)
X X
12. Sli de hidroterapie X X
13. Sli de fizioterapie X X
14. Sli de anestezie X X
15. Sli de operatie X X
1)
X
16.Sli de pregtire preoperatorie X X
1)
X
17. Sli de pansamente operatorii X X
18. Sli de reanimare X X
19. Sli de proceduri intracardiace X
2)
X
20.Sli de tratament intensiv X X
1)
X
21. Sli de examen angiografic X
2)
X
22. Sli de hemodializ X X
23. Sli de monitorizare X X
24. Sli de examinare prin
rezonant magnetic
X X
25. Medicin nuclear X X
26. Sli pentru prematuri X X
1)
X

1) Pentru corpurile de iluminat din sala de operatie si echipamentele electrice medicale care necesit o
alimentare cu energie electric n cel mult 0,5 s.
2) Grupa si clasa de comutare pot fi stabilite de conducerea unittii medicale.
7.12.17. Pentru un timp de comutare mai mare de 15 s (clasa de comutare >15 s) comutarea se
face att manual ct si automat.
7.12.18. Lampa scialitic din slile de operatie trebuie s fie alimentat, n cazul ntreruperii
alimentrii normale si a celei de rezerv, de o baterie de acumulatoare a crei tensiune este de 24
V sau 48 V si instalatia trebuie realizat conform prevederilor art. 4.1.6., 4.1.8. Durata de intrare
automat n functiune trebuie s fie de 0,5 s iar autonomia de functionare de cel putin o or.

Protecia mpotriva perturbaiilor electromagnetice
7.12.19. ncperile n care trebuie luate msuri de protectie mpotriva perturbatiilor electrice si
magnetice sunt n special urmtoarele:
- sli de ECG, EEG, EMG;
- sli de reanimare si de terapie intensiv;
- sli de cateterism;
- sli de angiografie;
- sli de operatie.
Materialele si echipamentele electrice care pot perturba functionarea aparatelor
electromedicale sunt:
- transformatoare, motoarele, tablourile de distributie;
- balasturile surselor fluorescente.
7.12.20. n ncperile n care functionarea aparatelor electromedicale pot fi perturbat de ctre
undele electromagnetice, trebuie s se ia urmtoarele msuri:
- peretii, pardoselile si tavanele trebuie s fie prevzute cu un blindaj corespunztor;
- distributiile electrice care intr n aceste ncperi trebuie s fie prevzute cu un nvelis
metalic legat la pmnt;
- carcasele metalice ale echipamentelor fixe de clas II sau III trebuie s fie legate de BEP.




96
7.13. Instalaii electrice pentru iluminat i siguran

Condiii de alimentare i de funcionare
7.13.1. Iluminatul de sigurant trebuie prevzut n cldirile civile si industriale tinnd seama de
prevederile prezentului normativ, de tipurile alimentrii iluminatului de sigurant din tabelul 7.13
si de recomandrile din STAS 6646/1,3 pentru cldiri civile, precum si de STAS 6646/2 si SR
12294, pentru cldiri industriale.

Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguran
7.13.2. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de sigurant trebuie integrate n iluminatul
normal si se folosesc concomitent.
7.13.3. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de sigurant care fac parte din iluminatul
normal, trebuie marcate sau vor fi echipate cu lmpi de alt culoare pentru a se deosebi de lmpile
iluminatului normal. Se admite prevederea de corpuri de iluminat si cu surs proprie de
alimentare ncorporat.
7.13.4. n iluminatul de sigurant de tip 2, 3 sau 4 (vezi art. 7.13.9.), n cazul n care corpurile de
iluminat fac parte si din iluminatul normal, se admite echiparea lor cu urmtoarele tipuri de surse
de lumin:
a) lmpi fluorescente cu aprindere prin starter, n cazul n care corpurile de iluminat sunt
echipate cu cel putin dou lmpi, iar balastul nu este de tip tandem; se admit si corpuri de
iluminat dotate cu o singur lamp fluorescent cu conditia montrii de perechi de corpuri de
iluminat alturate sau amplasate la o distant de cel mult 6 m precum si corpuri de iluminat
fluorescent fr starter, cu balast electronic.
b) lmpi cu vapori de mercur, lmpi cu vapori de sodiu de nalt presiune sau cu descrcri,
dac sunt permanent n functiune, fiind alimentate din alimentarea de sigurant respectiv.
7.13.5. Pentru iluminatul de sigurant pentru evacuare, marcarea iesilor din ncperi, a traseului si
a iesilor cilor de evacuare trebuie folosite corpuri de iluminat tip "indicator luminos" (STAS
297). Ele se amplaseaz astfel nct s indice traseul de urmat n caz de pericol.
7.13.6. Iluminatul de sigurant mpotriva efectului panicii se realizeaz cu corpuri de iluminat cu
lmpi incandescente sau fluorescente cu balast electronic si acumulator ncorporat. Ele se
repartizeaz pe circuite astfel nct cele de pe o cale de evacuare s fie alimentate alternativ, pe
circuite diferite.
7.13.7. Dozele de legturi ale circuitelor iluminatului de sigurant trebuie separate pe ct posibil
de cele ale iluminatului normal.

Tipuri de alimentri pentru iluminatul de siguran
7.13.8. Iluminatul de sigurant, dup conditiile de alimentare de sigurant cu energie electric si
conditiile de functionare, este de urmtoarele tipuri:
Tipul 1, la care alimentarea iluminatului de sigurant este asigurat dintr-o surs de
interventie care poate fi:
1a) Baterie central de acumulatoare, legat permanent la instalatia de ncrcare, cu
functionare tampon.
1b) Grup electrogen permanent n rotatie sau grup de surse nentreruptibile UPS-uri asociat
cu grup de interventie n asteptare.
Lmpile iluminatului de sigurant de tip 1 trebuie s fie permanent n functiune pe toat
perioada n care sunt prezente persoane n ncperile sau pe cile de evacuare din cldirea
respectiv.
n cazul n care sursa de interventie este cea prevzut la pct. 1b) se admite ca iluminatul de
sigurant s fie n mod normal alimentat din reteaua furnizorului de energie electric, dac sunt
ndeplinite simultan urmtoarele conditii:
97
- alimentarea cu energie electric se face dintr-un punct de primire si pe o cale de alimentare
diferite de cele ale iluminatului normal;
- se asigur la cderea alimentrii de baz, trecerea automat pe alimentare din sursa de
interventie ntr-un interval de timp mai mic de 0,15 s.
Tipul 2, la care alimentarea iluminatului de sigurant este asigurat din urmtoarele surse:
2a) baterie central de acumulatoare sau baterie local cu dispozitiv de comutare automat
(pile, luminoblocuri);
2b) grup electrogen cu cuplare automat permanent n rotatie (cald) sau surs de alimentare
nentreruptibil UPS asociat cu grup de interventie n asteptare;
2c) reteaua furnizorului de energie electric dintr-un punct de racordare si pe o cale de
alimentare diferit de cele ale iluminatului normal.
Durata de comutare admis pentru conectarea iluminatului de sigurant trebuie s fie mai
mic de 0,5 s.
Tipul 3, la care alimentarea iluminatului de sigurant este asigurat din:
3a) Transformator sau bransament, diferite de cele care alimenteaz iluminatul normal;
3b) Baterii locale de acumulatoare, cu dispozitive locale de comutare automat (ex.
luminoblocuri, pile etc.).
3c) grup electrogen cu pornire automat.
Durata de comutare admis este de cel mult 15 s.
Lmpile iluminatului de sigurant de tipul 3a) trebuie s fie n functiune pe toat durata n
care sunt prezente persoane n ncperile sau pe cile de evacuare prevzute cu acest tip de
iluminat de sigurant.
Tipul 4, la care alimentarea iluminatului de sigurant este asigurat din coloana tabloului
principal general sau din coloana tabloului principal de fort al cldirii respective, racordarea
fcndu-se naintea ntreruptorului general sau, dac acesta lipseste, nainte sigurantelor generale.
Pentru punerea n functiune la necesitate a acestui tip de iluminat, se prevd aparate de comand
manual n aceleasi conditii ca si pentru iluminatul normal (ex. ntreruptoare locale, automate de
scar etc.).

Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru continuarea lucrului
7.13.9. Instalatii electrice pentru iluminatul de sigurant pentru continuarea lucrului se prevede n
urmtoarele cazuri:
a) n locuri de munc dotate cu receptoare care trebuie alimentate fr ntrerupere si la
locurile de munc legate de necesitatea functionarii acestor receptoare (statii de pompe pentru
incendiu, surse de rezerv, spatiile serviciilor de pompieri, ncperile centralelor de semnalizare,
dispecerate etc.);
b) n ncperile blocului operator (sli de operatie, de sterilizare, de pregtire medici, de
pregtire bolnavi, de reanimare etc.);
c) n ncperile constructiilor de productie si/sau depozitate, laboratoare si altele similare n
care utilajele necesit o permanent supraveghere.
7.13.10. Iluminatul de sigurant pentru continuarea lucrului se prevede de tip 2 n cazurile de la
pct. a) si b) de la art. 7.13.9. si de tip 3 n cazul c).
Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct. a) si b) de la art. 7.13.9.
trebuie stabilit astfel nct s se asigure functionarea iluminatului de sigurant pentru
continuarea lucrului n tot timpul necesar pentru luarea unor msuri n vederea continurii pe o
perioad de timp, fr pericol, a activittii, efectuarea unor manevre pentru oprirea activittii si
evacuarea utilizatorilor. Dac activitatea nu poate fi ntrerupt, capacitatea bateriilor de
acumulatoare se prevede pentru a asigura functionarea tuturor lmpilor timp de cel putin 3 ore.
7.13.11. Se admite ca lmpile iluminatului de sigurant de tip 2 pentru continuarea lucrului s nu
fie n functiune atunci cnd sunt prezente persoane n ncperile din cldirea n care este prevzut
98
acest iluminat, dac alimentarea se face n varianta 2a) sau 2b), cu exceptia celor din statiile de
pompare a apei n caz de incendiu si a grupului electrogen care constituie surs de rezerv.
n cazul n care alimentarea se face n varianta 2c), lmpile acestui iluminat trebuie s fie n
functiune simultan cu acelea ale iluminatului normal.

Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru intervenii
7.13.12. Instalatiile electrice pentru iluminatul de sigurant pentru interventii trebuie prevzute n
urmtoarele cazuri:
a) n locuri n care sunt montate armturi (de ex. vane, robinete si dispozitive de comand-
control) ale unor instalatii si utilaje care trebuie actionate n caz de avarie;
b) n zonele cu elemente care, la iesirea din functiune a iluminatului normal, trebuie actionate
n vederea scoaterii din functiune a unor utilaje si echipamente sau a reglrii unor parametri
aferenti, n scopul protejrii utilajelor, echipamentelor sau persoanelor precum si n ncperi de
garare a utilajelor PSI.
7.13.13. Iluminatul de sigurant pentru interventii se prevede de tip 2 n cazurile de la pct. a) de la
art. 7.13.12. si de tip 3, n cele de la pct. b).
7.13.14. Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct. a) de la art. 7.13.12. se
dimensioneaz pentru a asigura functionarea tuturor lmpilor timp de cel putin 1 or, iar n
cazurile de la pct. b) de la art. 7.13.12. se alege n conditiile stabilite pentru pct. b) de la art.
7.13.9.

Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru evacuare
7.13.15. Instalatii electrice pentru iluminatul de sigurant pentru evacuare trebuie prevzute n
cazurile specificate din tabelul 7.13., n functie de destinatia cldirilor sau ncperilor si
capacitatea lor (nr. de locuri sau de persoane care se pot gsi simultan n ele, stabilit de ctre
proiectant), precum si n toate spatiile de lucru din industrie sau similare, n conditiile prevzute
n SR 12294.
7.13.16. ntr-o cldire cu mai multe tipuri de ncperi si mai multe ci de evacuare, iluminatul de
sigurant pentru evacuare se prevede de tipul specificat n tabelul 7.13. si conform art. 7.13.17.
7.13.17. ntr-o cldire se prevede, de regul, un sistem unitar de alimentare cu energie electric
pentru iluminatul de sigurant pentru evacuare, stabilit pentru situatia cea mai dezavantajoas.
Fac exceptie cazurile justificate tehnic.



















99
Tabelul 7.13.
Cazurile n care se prevede iluminat de sigurant

NOT:
*) n spatiile de productie si similare se prevede iluminat de sigurant pentru evacuare si n ncperi avnd
capacitatea sub 50 de locuri sau persoane, conform SR 12294.
**) Se admite si utilizarea tipului 4 de iluminat de sigurant, dac cldirea dispune de un cofret cu
alimentare intrare-iesire (n bucl) din reteaua de joas tensiune a furnizorului de energie electric. n acest
caz, circuitele pentru iluminatulnormal si circuitele pentru iluminatul de sigurant ale casei scrilor, se
racordeaz naintea ntreruptorului general al tabloului pentru iluminat comun, circuitul iluminatului de
sigurant se prevede cu un ntreruptor pe tabloul comun, iar circuitul iluminatului normal cu ntreruptor pe
tabloul comun, iar circuitul iluminatului normal cu ntreruptorul automat de scar.
Pentru actionarea iluminatului de sigurant cu lmpi incandescente din blocuri de locuinte se prevede
ntreruptor de scar.
7.13.18. Capacitatea bateriilor pentru alimentarea iluminatului de sigurant pentru evacuare se
stabileste astfel nct acestea s asigure functionarea continu a tuturor lmpilor timp de cel putin
1 or.
7.13.19. Lmpile iluminatului de sigurant de tip 2 pentru evacuare, trebuie s fie n functiune pe
toat perioada n care sunt prezente persoane n ncperile sau pe cile de evacuare ale cldirii n
care este prevzut acest iluminat. Pentru acest tip de iluminat durata de comutare trebuie s fie
cea prevzut la art. 7.13.8.
Tipul iluminatului de siguran
Capacitate, persoane, locuri
101 pn la 200


Nr
crt

ncperi, spaii i ci de evacuare la care trebuie
prevzut iluminat de siguran

>
1500
601 pn
la 1500
201 pn
la 600 subsol
parter,
etaje
50
*)

pn
la
100
Pe cile de evacuare, ncperi, spatii si la iesirile din:
a) teatre, cinematografe, circuri, sli de spectacole
sau polivalente etc.;
1 2 2 2 2 2
b) magazine, cldiri cu expozitii temporare sau
permanente, cldiri cu sli de sport cu public, cldiri
cu saloane de dans, precum si altele similare;
2 2 3 2 3 4
c) muzee, localuri de alimentatie public
(restaurante, cantine, cofetrii), biblioteci pentru
public, cldiri cu sli de asteptare pentru public,
cldiri cu vestiare etc. precum si ncperi din cldiri
ce adpostesc persoane care nu se pot evacua
singure: maternitti, spitale, sanatorii (ncperi de
spitalizare si tratamente), cldiri pentru copiii de
vrst prescolar (crese, cmine, grdinite), cmine
pentru btrni si infirmi, ospicii pentru alienati
mintal si altele similare;
1 2 3 2 3 4
d) ncperi de productie si similare; 2 3 3 3 4 4
e) hoteluri, case de oaspeti, cldiri administrative cu
public;
2 3 3 3 4 4
f) cldiri foarte nalte (cu nltimea peste 45 m); 1 1 1 1 1 1
1
g) cldiri nalte (cu nltimea ntre 28 m si 45 m). 2 2 2 2 2 2
Pe traseul si la iesirile:
a) scrilor fr lumin natural, n alte categorii
dect cele mentionate la pct. 1 a...g
**)
;
3 3 3 3 3 3
2
b) scrilor cu lumin natural nementionate la pct
1a...g, care servesc la evacuarea a mai mult de 50
persoane
4 4 4 4 4 4
100

Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru circulaie
7.13.20. Instalatiile electrice pentru iluminatul de sigurant pentru circulatie trebuie prevzute pe
cile de circulatie din interiorul slilor de spectacol ale cldirilor mentionate la pct. a) si b) n
tabelul 7.13. si pe cile de circulatie din ncperile de productie din cldiri industriale si similare,
corespunztor tipului prevzut n tabelul 7.13.
7.13.21. Iluminatul de sigurant pentru circulatie se alimenteaz din instalatia electric pentru
iluminatul de sigurant pentru evacuarea din cldirea respectiv.
7.13.22. Corpurile de iluminat ale iluminatului de sigurant pentru circulatie se amplaseaz n
locuri n care este necesar s se asigure publicului, respectiv utilizatorilor, distingerea unor
obstacole de pe cile de circulatie atunci cnd iluminatul normal lipseste sau acolo unde
iluminatul de evacuare nu este suficient pentru distingerea obstacolelor.

Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran mpotriva panicii
7.13.23. Instalatii electrice pentru iluminat de sigurant mpotriva efectului panicii se prevd n
ncperile cu o capacitate mai mare de 400 de locuri mentionate la pct. 1 a) si b) si corespunztor
tipului prevzut din tabelul 7.13.
7.13.24. Iluminatul de sigurant mpotriva panicii se alimenteaz din instalatia electric pentru
iluminatul de evacuare din cldirea respectiv.
7.13.25. Iluminatul de sigurant mpotriva panicii se prevede cu comand automat de punere n
functiune dup cderea iluminatului normal.
7.13.26. n afar de comanda automat a intrrii lui n functiune, iluminatul de sigurant
mpotriva panicii se prevede si cu comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului
de serviciu al cldirii, respectiv personalului instruit n acest scop. Scoaterea din functiune a
iluminatului de sigurant mpotriva panicii trebuie s se fac numai dintr-un singur punct
accesibil personalului nsrcinat cu aceasta.

Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru veghe
7.13.27. Instalatiile electrice pentru iluminatul de sigurant pentru veghe se prevd n ncperi
pentru dormitoare n cazurile mentionate la pct. 1 c) din tabelul 7.13., acolo unde este necesar o
supraveghere n timpul noptii.
7.13.28. Iluminatul de sigurant pentru veghe se alimenteaz din instalatia electric pentru
iluminat de sigurant din cldirea respectiv, corespunztor tipului normat.

Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru marcarea hidranilor
interiori de incendiu
7.13.29. Instalatiile electrice destinate iluminatului pentru macarea hidrantilor interiori de
incendiu se prevd n cldirile n care activitatea se desfsoar si n timpul noptii sau care
functioneaz la lumina artificial si numai n cazurile n care iluminatul de sigurant din aceste
cldiri nu asigur distingerea hidrantilor.
7.13.30. Iluminatul pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu se alimenteaz din instalatia
electric pentru iluminatul de sigurant corespunztor tipului stabilit n tabelul 7.13.
7.13.31. Corpurile de iluminat pentru iluminatul destinat marcrii hidrantilor interiori de incendiu
se amplaseaz n afara hidrantului (alturi sau deasupra), la distant de maxim 1,5 m de el,
respectndu-se si conditiile din SR 12294.






101
7.14. Instalaii electrice n zone cu pericol de explozie

A. Stabilirea echipamentelor electrice i proiectarea instalaiilor electrice
7.14.1. Prevederile prezentului normativ se aplic la proiectarea si executarea instalatiilor
electrice n zonele cu pericol de explozie cu respectarea standardelor si reglementrilor tehnice n
domeniu.
7.14.2. Zonele cu pericol de explozie se clasific astfel:
Zona 0, arie n care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer este prezent fie continuu,
fie pentru perioade lungi de timp sau perioade scurte care se repet cu o frecvent ridicat.
Zona 1, arie n care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer poate s apar intermitent
n conditii normale de functionare.
Zona 2, arie n care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer poate s apar n conditii
normale de functionare numai accidental si pentru o perioad scurt de timp.
Zona 20, arie n care, praful combustibil, sub form de nor, este prezent n permanent sau n
mod frecvent n cantitate suficient pentru a produce o concentratie exploziv de praf combustibil
n amestec cu aerul si/sau n care stratul de praf se poate forma cu o grosime excesiv si
necontrolat n timpul functionrii normale.
Zona 21, arie neclasificat ca zon 20, n care n timpul functionrii normale, praf
combustibil, sub form de nor, este probabil s apar n cantitate suficient pentru a fi capabil s
produc o concentratie exploziv de praf combustibil n amestec cu aerul.
Aceast arie poate cuprinde, ntre altele, imediata vecintate a punctelor de alimentare sau de
evacuare a produselor pulverulente si spatii n care se formeaz straturi de praf si este probabil ca
n timpul functionrii normale s genereze o concentratie exploziv de praf combustibil n
amestec cu aerul.
Zona 22, arie neclasificat ca zon 21 n care norii de praf se pot produce rar si se mentin
perioade scurte sau n care acumulrile sau straturile de praf combustibil pot fi prezente n
conditii anormale si pot genera amestecuri explozive de praf n aer. Atunci cnd nlturarea
acumulrilor sau straturilor de praf nu poate fi asigurat, datorit conditiilor anormale, acest
spatiu se clasific zon 21.
Aceast zon poate cuprinde, ntre altele, spatii din apropiera unui echipament care contine
praf ce poate scpa prin scurgeri si poate forma depozite (de ex. sli de concasare).
7.14.3. Zonarea ariilor periculoase se face conform prevederilor din SR CEI 90079-10 pentru
amestecuri explozive de gaze sau vapori si conform SR CEI 61241-1-3 pentru amestec aer-praf
combustibil.
7.14.4. Se recomand pe ct posibil utilizarea echipamentelor electrice n executie normal,
amplasate n afara zonelor cu pericol de explozie.
7.14.5. n zonele cu pericol de explozie se foloseste numai aparatur electric, materiale si cabluri
omologate pentru functionarea n astfel de zone.
7.14.6. Montarea liniilor electrice aeriene exterioare este interzis n zonele cu pericol de
explozie. Se admite montarea acestora numai n afara zonelor cu pericol de explozie cu conditia
asigurrii unei distante minime de la axul liniei la limita zonei cu pericol de explozie, de cel putin
1,5 ori nltimea stlpului, dar minimum 15 m.
7.14.7. La alegerea aparaturii electrice pentru arii periculoase trebuie luate n consideratie
urmtoarele elemente:
- clasificarea ariei periculoase;
- clasificarea gazelor, vaporilor si prafurilor combustibile n functie de grupa sau subgrupa
aparaturii electrice;
- clasa de temperatur sau temperatura de aprindere a gazelor, vaporilor sau a amestecului
aer-praf.


102
Alegerea echipamentelor electrice n funcie de zone
7.14.8. n zona 0 se folosesc numai materiale, aparate si echipamente electrice n executie
antiexploziv. Exi.a.II, care nu produc scntei cu energie suficient chiar n cazul unor defectiuni
pentru a aprinde amestecul exploziv. Acestea trebuie s fie corespunztoare grupei de explozie si
clasei de temperatur a gazelor sau vaporilor din zona respectiv, conform cu STAS 6877/4 si
STAS 6877/8.
7.14.9. n zona 1 poate fi utilizat echipament electric executat n conformitate cu prevederile
pentru zona 0 sau cu prevederile de la unul sau mai multe din urmtoarele tipuri de protectie:
- capsulare antideflagrant "d";
- aparatur presurizat "p";
- nglobarea n nisip "q";
- imersiunea n ulei "r";
- securitate mrit "e";
- securitate intrinsec "i";
- ncapsulare "m".
7.14.10. n zona 2 este permis instalarea urmtoarei aparaturi electrice:
- aparatur electric pentru zonele 0 sau 1;
- aparatur electric proiectat special pentru zona 2 (de ex. tipul de protectie "n").
7.14.11. n zonele 20 si 21 se poate instala:
- aparatur construit si ncercat pentru a fi utilizat ntr-o atmosfer de praf combustibil.
Aparatura trebuie s aib marcat pe ea simbolul DIP pentru protectia mpotriva aprinderii
prafurilor, conform SR CEI 61241-1-1;
- aparatur cu sigurant intrinsec Exi a II n zona 20 si Exi a II sau Ex b II n zonele 21 si 22,
avnd contactele electrice din zona cu praf protejate n carcase IP 65;
- aparatur presurizat "p" n zonele 21 si 22.

Alegerea n funcie de grupa echipamentului
7.14.12. Echipamentul electric cu tipul de protectie "e", "m", "o", "p" si "q" trebuie s apartin
grupei II de echipamente.
Echipamentul cu tipul de protectie "d" si "i" trebuie s apartin uneia din grupele IIA, IIB,
IIC de echipamente si s fie aleas n conformitate cu tabelul de 7.14.
Tabelul 7.14.
Relatia dintre subdivizunea de gaze/vapori si subgrupa de temperatur




Alegerea
echipamentelor n functie de aprinderea gazelor, vaporilor sau prafurilor combustibile
7.14.13. Temperatura maxim de suprafat trebuie s fie ntotdeauna mai mic dect temperatura
de aprindere a amestecului exploziv care poate s apar n arie periculoas.
Clasa de temperatur trebuie marcat pe aparatura electric.
Pentru atmosfere de praf combustibil relatia dintre temperatura maxim de suprafat si
temperatura de aprindere a amestecului praf-aer se determin conform SR CEI 1241-1-2, n
functie de grosimea stratului de praf sau de prezenta norilor de praf.

B. Executarea instalaiilor electrice n zonele cu pericol de explozie

7.14.14. Executarea instalatiilor electrice n toate zonele cu pericol de explozie se face n
conformitate cu precizrile de la art. 7.14.1.

Subdiviziunea gaze/vapori Subgrupa de echipamente
IIA IIA, IIB sau IIC
IIB IIB sau IIC
IIC IIC
103
Sisteme de cabluri
7.14.15. Instalatiile electrice cu securitate intrinsec trebuie realizate conform SR CEI 60079-14.
7.14.16. Circuitele electrice ale instalatiilor din arii periculoase pot fi realizate cu cabluri cu
conductoare de Cu precum si cu cabluri cu conductoare de Al, dar numai cu sectiunea de min.
16mm
2
si cu conexiuni adecvate.
7.14.17. Sistemele de cabluri trebuie astfel instalate nct s se evite expunerea lor la deteriorri
mecanice, la coroziune, cldur sau influente chimice,
Pentru reducerea riscului deteriorrii mecanice cablurile se pot instala n tevi pe ntregul
traseu sau numai n zone de pericol, sau se pot utiliza cabluri armate sau ecranate (art. 7.14.22).
7.14.18. Modul de conectare a circuitelor n cabluri sau conductoare la echipamentele electrice
din arii periculoase trebuie s respecte prevederile tipului de protectie a echipamentului.
Orificiile echipamentelor electrice, destinate intrrilor de cabluri sau conducte si neutilizate,
trebuie obturate cu dopuri adecvate pentru tipul de protectie corespunztor si care nu pot fi
demontate dect cu dispozitive speciale.
7.14.19. Trebuie luate msuri pentru prevenirea trecerii gazelor, vaporilor sau lichidelor
inflamabile dintr-o aerie n alta precum si acumulrii acestora n canale de cabluri. Aceste msuri
pot fi etansarea conductelor, tuburilor sau cutiilor de jonctiune. Canalele de cabluri se pot umple
cu nisip.
Golurile din elementele de constructie pentru trecerea cablurilor si conductelor dintr-o aerie
periculoas ntr-una nepericuloas trebuie etansate n mod corespunztor, de exemplu prin
etansri cu mortar sau obturri cu nisip.
7.14.20. Trebuie evitat contactul ntmpltor dintre cabluri (cu exceptia cablurilor de nclzire) si
conducte care contin gaze, vapori sau fluide inflamabile.
Distanta minim dintre cabluri si conducte trebuie s fie conform prevederilor din PE 107.
Pentru cabluri armate sau protejate n teav metalic, distantele se pot reduce pn la
montarea acestora pe conduct.
7.14.21. Se recomand s se evite pe ct posibil executarea de jonctiuni n arii periculoase.
n cazul n care acest lucru nu poate fi evitat, la executarea jonctiunilor trebuie ndeplinite
urmtoarele conditii:
- s fie realizate ntr-o carcas cu tipul de protectie corespunztor zonei;
- s fie corespunztor din punct de vedere electric si mecanic;
-s fie umplute cu un compund, o rsin epoxidic sau acoperite cu un nvelis
termocontractabil, conform instructiunilor date de productor.
Racordrile conductoarelor din cabluri la echipamente antideflagrante sau la circuite cu
securitatea intrinsec trebuie fcute numai prin conectoare de comprimare, conectoare nfiletate
asigurate, sudare sau brazare.
7.14.22. Izolatia cablurilor poate fi de tipul termoplastic, termorigid, elastomeric sau mineral.
7.14.23. Cablurile pentru echipamente portabile cu curenti nominali pn la 6 A si tensiune de
maximum 250 V pot s aib nvelisul de tipul:
- cauciuc obisnuit;
- policloropren;
- un elastomer sintetic.
Aceste cabluri nu pot fi folosite pentru corpuri de iluminat sau pompe portabile, comutatoare
tip pedal sau alte echipamente portabile supuse solicitrilor mecanice.
Pentru echipamentele portabile de curenti si tensiune mai mari dect cele de mai sus, trebuie
folosite cabluri cu nvelis de tipul:
- cauciuc pentru conditii grele;
- policloropren rezistent;
- alt elastomer sintetic echivalent.
104
Conductoarele din cupru ale cablurilor de energie trebuie s aib o sectiune de minimum 1,5
mm
2
iar ale cablurilor de comand si semnalizare de 1 mm
2
. Conductorul de protectie trebuie s
fie ncorporat n mantaua cablului.
7.14.24. Pozarea cablurilor trebuie fcut pe suprafetele peretilor cldirii sau pe constructiile
metalice.
Cablurile pozate aparent trebuie alese de tipul cu ntrziere la propagarea flcrii (ncercate
conform SR CEI 60332-1).
7.14.25. Pozarea cablurilor n pardoseal si n planseele dintre etaje trebuie fcute n tevi de otel
sau n canale.
Traseele cablurilor trebuie alese astfel nct s permit interventia pentru ntretinerea sau n
caz de avarii si incendii.
7.14.26. La trecerea cablurilor prin pereti si plansee se pot folosi tevi de trecere, presetupe sau
cutii de nisip. Etansrile trebuie executate conform prevederilor normativului P 118 si detaliilor
din anexa 2 a aceluiasi normativ.
7.14.27. Trecerile de cabluri trebuie prevzute cu acces pentru curtare, astfel ca un minim de
praf s poat fi nlturat. n caz de utilizare a cofretelor, conductelor, tuburilor sau canalelor
pentru trecerea cablurilor trebuie luate msuri pentru a mpiedica depunerea sau trecerea prafului
combustibil.
7.14.28. Pozarea cablurilor pe estacade trebuie fcut cu respectarea prevederilor normativului
PE107.
Se admite folosirea estacadelor tehnologice pentru pozarea cablurilor, rezervndu-se n acest
scop spatii speciale. Se recomand folosirea prtii laterale opus prtii pe care sunt montate
utilajele.
7.14.29. Trebuie evitate traseele care trec pe deasupra utilajelor ce contin sau vehiculeaz
substante inflamabile, cu exceptia cablurilor aferente utilajelor respective.
7.14.30. n cazul montrii cablurilor sub conducte, trebuie luate msuri de protejare a cablurilor n
zonele cu posibile scpri de produse (ventile, flanse, purje) precum si n zonele n care se afl
jonctiuni ale cablurilor.
7.14.31. n zonele 1 si 2 cu vapori si gaze mai grele dect aerul, canalele de cabluri trebuie
umplute cu nisip si acoperite cu dale de beton (rosturile dintre acestea trebuie etansate). Iesirea
cablurilor din canale trebuie fcut prin tevi de otel ncastrate n pereti si cu etansarea
corespunztoare a cablurilor pe teav.
7.14.32. n zona 1 si 2 cu vapori si gaze mai usoare dect aerul nu este necesar umplerea
canalelor cu nisip.
Pozarea cablurilor n pmnt trebuie s respecte prevederile normativului PE 107.

Conductoare electrice n evi i tuburi de protecie
7.14.33. Montarea conductoarelor electrice n tevi si tuburi de protectie n zonele cu pericol de
explozie se face respectnd prevederile din prezent subcapitol si cele corespunztoare din cap. 5
lit. C.
7.14.34. n ncperile cu pericol de explozie este interzis asezare tevilor de protectie pe
pardoseal. Se admite montarea acestora n pardoselile betonate dac sunt acoperite cu un strat de
min. 2 cm de beton.
7.14.35. . n zonele 20, 21 si 22, montarea aparent a tevilor de protectie trebuie s fac astfel
nct depunerea de praf sau scame s fie ct mai mic si s se poat curta usor. Tevile se asaz,
de regul, pe un singur rnd, la o distant de minimum 2 cm de perete.
7.14.36. n ncperile cu pericol de explozie foarte umede (>76%, AD4 (U3)) si/sau cu mediu
puternic coroziv AF4 (K), se interzice asezarea tevilor de protectie direct pe elementele de
constructie. Distantele minime ntre tevi si pereti sau tavane trebuie s fie:
- pentru tevi cu diametrul pn la 1", de dou ori diametrul tevii respective;
- pentru tevi cu diametrul mai mare de 1", diametrul tevii respective.
105
7.14.37.. Se interzice folosirea tevilor de:
- 1/2", la asezarea sub pardoseal si n fundatia masinilor;
- 3/4", la asezarea n fundatie a masinilor, dac aceste tevi nu sunt n bloc cu alte tevi.
7.14.38. mbinarea tevilor ntre ele si cu fitinguri, doze, cutii, casete, cutii de borne ale masinilor
electrice, corpuri de iluminat, carcase ale aparatelor etc. trebuie s se fac cu filet, nfsurat fie cu
band de teflon, fie cu fuior de cnep impregnat cu ulei fiert sau vopsea.
Nu se admit mbinri stemuite.
7.14.39. Toate racordurile tevilor de protectie cu receptoarele electrice trebuie executate astfel
nct s fie posibil nlocuirea receptorului fr demontarea tevii folosind racorduri olandeze. n
cazul receptoarelor n miscare sau cu vibratii excesive racordarea se face conform art. 7.14.12
7.14.40 La trecerea tevilor prin pereti, etansrile de separatie se monteaz n ncperile cu pericol
de explozie, n imediata apropiere de locul de iesire. n acest caz, nu se admite montarea pieselor
de legtur pe portiunea conductei cuprins ntre fitingul de etansare si perete.
Se admite montarea fitingurilor de etansare pe partea cealalt a peretelui dac:
- teava se termin imediat dup peretele care separ ncperile, iar conductorul este pozat n
continuare;
- instalatia se execut nglobat (n pardoseal sau perete) si conductoarele care ies din teav
sunt racordate la un tablou, aparat, echipament, etc.
n acest caz fitingurile de etansare se monteaz la o distant de cel mult 100 mm de locul de
iesire a tevii din perete sau din pardoseal.
Pe tevile care ies n afara ncperilor cu pericol de explozie, pentru legarea la instalatiile
exterioare sau la tevile instalate pe zidurile exterioare ale cldirii, fitingurile de etansare se
monteaz n exterior lng peretii ncperilor cu pericol de explozie.
7.14.41. Fitingurile de etansare trebuie astfel asezate nct s nu mpiedice scurgerea apei
condensate din tevi spre piesele de colectare a apei condensate.
7.14.42. Se recomand folosirea unor materiale de etansare care:
- s aib punct de nmuiere mai mare de +900C;
- s nu se fisureze la solidificare.
7.14.43. Este interzis umplerea cu mas de etansare a dozelor, cutiilor de borne, etc..
7.14.44. Modul de mbinare a conductelor electrice se va face respectnd conditiile de la art.
5.1.27. ... 5.1.40. n ncperile foarte umede si cu mediu puternic coroziv AF4 (K), nu se admite
mbinarea conductelor electrice cu cleme de strngere ci numai prin lipire sau sudare.

C. Msuri de protecie n instalaiile electrice
din zonele cu pericol de explozie.

7.14.45. n instalatiile electrice din zonele cu pericol de explozie se iau, pe lng msurile de
protectie prevzute n capitolul 4 din prezentul normativ si msurile de protectie prevzute n
normativul I.20.
7.14.46. Instalatiile electrice din zonele cu pericol de explozie se proiecteaz si se realizeaz
astfel nct s asigure protectia mpotriva aparitiei de scntei si arcuri electrice.
7.14.47. Msurile mpotriva acumulrii electricittii statice sunt obligatorii la constructiile care
includ zone cu pericol de explozie. Acest msuri trebuie corelate cu cele mpotriva descrcrilor
atmosferice si a socurilor electrice.
7.14.48. Se consider periculoase, din punct de vedere al producerii electricittii statice,
substantele care au o rezistivitate mai mare de 10
5
Ocm.
Se are n vedere c formarea celor mai periculoase potentiale de electricitate static are loc:
- la transportul lichidelor pe conducte cu vitez mai mare de 0,7 m/s;
- la executarea operatiilor de umplere si golire sau pompare a lichidelor, mai ales cnd aceste
lichide se introduc n utilaje sau rezervoare prin jet cu cdere liber;
106
- la transportul lichidelor pe conducte si la iesirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau
lichefiate, mai ales a acelor gaze care contin un lichid fin pulverizat (vopsire prin pulverizare si
alte procese similare);
- la transportul substantelor n form de pulbere si a prafului n flux de aer sau gaz (uscare cu
aer si alte procese), la procese cu prfuire-mcinare, cernere, la filtrarea aerului sau a gazului
impurificat cu praf sau la desprfuire;
- la amestecarea substantelor n amestectoare, la prelucrarea lor pe valturi, calandre, la
cauciucarea pnzei, precum si la alte operatiuni similare;
- la functionarea transmisiilor cu curea si a transportoarelor executate din cauciuc ru
conductor de electricitate.
7.14.49. Msurile de protectie mpotriva electricittii statice trebuie s tin seama de
particularittile procesului de productie pentru a se preveni acumularea de sarcini electrostatice n
locuri periculoase.
7.14.50. n toate cazurile n care legarea la pmnt este un mijloc de protectie suficient mpotriva
electricittii statice, se recomand folosirea acesteia.
7.14.51. Toate elementele metalice de protectie ale instalatiilor electrice, toate instalatiile
neelectrice si elementele metalice de constructie din zonele cu pericol de explozie trebuie
conectate la legtura principal de egalizare a potentialelor.
Conductele tehnologice montate pe estacade trebuie s fie conectate la reteaua de legare la
pmnt la capetele estacadei si la fiecare 200-300 m.
Rezistenta prizei de pmnt, folosit numai pentru descrcarea electricittii statice, trebuie s
fie maximum 100O .
7.14.52. Pentru estacade cu conducte de produse combustibile, n afar de locuri de legare la
pmnt indicate la pct. 7.14.51., se tine seama de urmtoarele:
- pentru legarea la pmnt a estacadelor, se prevd prize speciale sau se folosesc prizele de
protectie ale instalatiilor electrice;
- nu se admite utilizarea conductelor care contin lichide si gaze combustibile, ca prize de
legare la pmnt;
- nu se admite legarea conductelor care trec pe poduri amplasate n apropierea cilor ferate
electrificate, de constructia metalic a podurilor, pentru a se prentmpina astfel ptrunderea pe
conducte a curentilor de scurgere.
7.14.53. Pentru a crea circuite nchise si pentru a se prentmpina producerea de scntei, se
prevd punti de egalizare a potentialelor pentru toate conductele montate paralel, amplasate n
sectii, pe estacade sau canale, la distanta de pn la 10 cm una de alta. Puntile de egalizare a
potentialelor se asaz la intervale de maxim 20 m.
Conductele care se intersecteaz si se apropie pn la distanta de 10 cm indiferent de
apartenent sau destinatie, trebuie, de asemenea, s fie legate ntre ele cu punti de egalizare a
potentialelor, n punctele de intersectie si de apropiere. Cnd conductele trec la o distant de pn
la 10 cm de scri, platforme si constructii metalice, trebuie s fie legate de acestea.
Pentru conducte montate la sol, existenta unui suport metalic comun este considerat
suficient, nemaifiind necesar montarea de putin de egalizare a potentialelor suplimentare.
7.14.54. Materialele rezervoarelor metalice trebuie legate la pmnt conform normativului I-20.
7.14.55. Vasele tehnologice, care contin lichide, gaze sau praf combustibil sau explozibil, trebuie
prevzute cu minimum o legtur la pmnt.
7.14.56. Toate instalatiile productoare de abur si masinile actionate cu abur, cum sunt turbinele
si masinile cu abur, trebuie s aib o legtur la pmnt.
7.14.57. Este interzis utilizarea statiilor de protectie catodic cu redresor pentru protectie
anticorosiv a suprafetei interioare a rezervoarelor, fiind admis numai protectia catodic cu
anozi de sacrificiu.
107
7.14.58. Toate statiile de protectie catodic din zonele cu pericol de explozie trebuie s aib dou
borne de legare la pmnt. Trebuie evitat interferenta ntre sistemul de protectie catodic si alte
sisteme de legare la pmnt.


Protecia electric
7.14.59. Circuitele si echipamentele electrice situate n arii periculoase, exceptndu-le pe cele cu
securitate intrinsec, trebuie protejate la surpasarcin, scurtcircuit sau punere la pmnt, astfel
nct, n caz de defect, deconectarea s se realizeze ntr-un timp ct mai scurt.
Sistemele de protectie astfel alese nct, n caz de defect, reanclansarea automat s fie
mpiedicat.
7.14.60. Motoarele electrice trebuie protejate mpotriva scurtcircuitelor si suprasarcinilor. Pot fi
considerate ca dispozitive de protectie la suprasarcin urmtoarele:
- dispozitive de protectie temporizate, dependente de curent, tip releu termic, reglate pentru
curent nominal al motorului;
- dispozitive pentru supravegherea direct a temperaturii n motor cu ajutorul detectoarelor de
temperatur nglobate n nfsurri;
- alte dispozitive care asigur, n mod similar protectia mpotriva supranclzirilor inadmisibile.
Aceste dispozitive trebuie s declanseze toate conductoarele active ale circuitului protejat si s
nu permit reanclansarea dect dup deblocarea manual a elementului de protectie.
7.14.61. La motoarele cu tipul de protectie e dispozitivele de protectie temporizate trebuie s
deconecteze motorul blocat n timpul t
E
nscris pe plcuta motorului.
Curbele caracteristice timp-curent ale dispozitivelor de protectie trebuie s indice timpii de
protectie la solicitarea trifazat, plecnd de la starea rece, pentru o temperatur ambiant de 20
0
C
si curenti de 3 pn la 8 ori curentul reglat.
Echipamentele trebuie s declanseze cu o abatere de max. 20% din timpii rezultati din curbe.
Motoarele cu sigurant mrit concepute pentru porniri grele si frecvente care pot produce o
nclzire suplimentar apreciabil sunt admise n arii periculoase numai dac dispozitiviele de
protectie declanseaz nainte de atingerea temperaturii limit.
7.14.62. Pentru echipamente si sisteme de nclzire trebuie luate msuri suplimentare de protectie
n scopul limitrii temperaturii de suprafat.
Trebuie luate msuri de limitare a nclzirilor datorate curentilor de scurgere la pmnt
anormali sau a defectelor de punere la pmnt prin instalarea de dispozitive de protectie la curent
diferential rezidual (DDR) care s decupleze n max. 5s la I
An
si sub 0,15s la 5 I
An
, I
A
fiind
curentul diferential rezidual nominal de sarcin al dispozitivului.
7.14.63. Circuitele de iluminat monofazate trebuie protejate prin sigurante fuzibile sau
ntreruptoare automate att pe faz ct si pe conductorul neutru.
7.14.64. Cutiile de conexiuni ale aparatelor sau echipamentelor electrice cu tip de protectie "d"
sau "p" pot avea protectie de tip "e", cu grad de protectie minim IP 54.
7.14.65. Este necesar s se prevad posibilitatea ca instalatiile electrice dintr-o arie periculoas s
fie deconectate manual n caz de urgent de la un punct situat n afara ariei periculoase, ntr-o
zon de acces.
Trebuie prevzut posibilitatea separrii fiecrui circuit sau grup de circuite n scopul de a se
putea efectua lucrri n conditii de sigurant. Elementele de separare trebuie s ntrerup toate
conductoarele active, inclusiv conductorul neutru.
7.14.66. Pentru evitarea pericolelor provocate de conductoare strine de instalatia electric,
trebuie luate msuri de limitare a curentilor de punere la pmnt n carcase si elemente metalice
precum si a potentialelor ridicate pe conductoare de legare echipotential.
Modul de realizare a acestor msuri depinde de schema de legare la pmnt a retelei de
alimentare folosit n aria periculoas.
108
7.14.67. Dac se foloseste schema TN, ea trebuie s fie de tip TN-S n aria periculoas. n toate
punctele de tranzitie de la schema TN-C la TN-S, conductorul de protectie trebuie s fie legat de
reteaua de echipotentializare n arie nepericuloas.
Este necesar controlul curentilor scurgere ntre conductoare N si PE n aria periculoas.
7.14.68. Dac se foloseste schema TT n zona 1, aceasta trebuie protejat cu un dispozitiv de
protectie la curent diferential rezidual (DDR).
7.14.69. Dac se utilizeaz schema IT, trebuie s se prevad un dispozitiv de control permanent al
izolatiei cu semnalizare si declansare.

D. Verificarea instalaiilor electrice n zonele cu pericol de explozie

7.14.70. La verificarea instalatiilor electrice din zonele cu pericol de explozie se respect pe lng
prevederile din cap. 6 si perevederile din prezentul capitol.
7.14.71. Verficarea se face pe baza proiectului prtii electrice si a planului de zonare adus la zi.
Desenul trebuie s cuprind vederea n plan si sectiune cu marcarea zonelor cu pericol de
explozie, grupa de explozie si clasa de temperatur ce se admit pentru echipamente electrice.
7.14.72. Verificarea instalatiilor electrice se face:
- nainte de punerea lor n functiune;
- cu ocazia unor modificri aduse instalatiei electrice sau chiar instalatiilor tehnologice dac
prin aceasta se modific zonarea;
- periodic, conform instructiunilor productorului de echipament.
7.14.73. n cadrul programelor de verificare trebuie urmrite, n principal, urmtoarele:
a. echipamentul s fie corespunztor zonei;
b. grupa de explozie si clasa de temperatur ale echipamentului s fie corespunztoare;
c. temperatura maxim de suprafat a echipamentului s fie corect;
d. identificarea circuitului echipamentului, n vederea separrii lui corecte de sursa de energie;
e. tipul cablului s fie corespunztor;
f. obturrile conductelor si cablurilor s fie satisfctoare;
g. dispozitivele de protectie la suprasarcin ale motoarelor s fie corect reglate.
Recomandrile suplimentare pentru programele de verificare, specifice fiecrui tip de protectie
antiexploziv sunt date n SR EN 600079-17.
7.14.74. Verificrile din punct de vedere al respectrii standardelor si normativelor pentru
instalatii electrice trebuie s se fac la fel ca pentru instalatiile electrice din zone neclasificate.
Receptionarea instalatiilor electrice se face numai dac executarea tuturor verificrilor si
prezentarea dosarului cu buletine de prob.



7.15. Instalaii electrice n construcii de lemn

Materiale
7.15.1. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice din constructii din lemn se respect pe
lng prevederile din cap. 3 si cele din prezentul subcapitol.
7.15.2. La executarea instalatiilor electrice nglobate n pereti din lemn se folosesc conductoare
sau cabluri din cupru. La instalatiile electrice aparente se admite folosirea cablurilor sau
conductoarelor din aluminiu.
Cablurile ce se monteaz n contact direct cu lemnul trebuie s fie rezistente la foc conform
PE 107.
7.15.3. Se recomand utilizarea conductoarelor si cablurilor ncrcate cu 50 ... 70% din curentul
maxim admisibil astfel nct s functioneze la o temperatur de maxim 50
0
C.
109
7.15.4. Tablourile electrice de distributie trebuie s fie confectionate din materiale incombustibile
de clas CA 1 (C0) sau greu combustibile CA2a si CA2b (C1) si s fie nehigroscopice.
7.15.5. Dozele de derivatie si de aparat trebuie executate din metal sau din materiale plastice care
satisfac proba cu fir incandescent la 960
0
C si trebuie s fie etanse. Izolatiile ce protejeaz
conexiunile trebuie de asemenea s satisfac proba cu firul incandescent la temperatura de 960
0
C.
7.15.6.Corpurile de iluminat montate direct pe lemn trebuie s prezinte cel putin gradul de
protectie IP 4X n absenta prafului si IP 4 X n prezenta prafului. Lmpile trebuie s fie protejate
mpotriva loviturilor la care pot fi supuse, cu dispersoare din materiale plastice rezistente la socuri
mecanice (de exemplu policarbonat), cu grtare sau sticl rezistent.
7.15.7. Corpurile de iluminat trebuie confectionate din materiale incombustibile de clas CA 1
(C0) sau greu combustibile de clas CA2a (C1) sau CA2b (C2).
7.15.8. Tuburile, plintele, canalele de protectie trebuie s fie metalice sau din materiale plastice
greu combustibile de clas CA2a (C1) si CA2b (C2), rigide sau flexibile, cu sau fr halogenuri.
7.15.9. Accesoriile de mbinare ale tuburilor, plintelor si canalelor trebuie s asigure aceeasi
rezistent mecanic, izolatie electric, grad de etansare, rezistent la cldur ca si tuburile,
plintele, si canalele la care se folosesc.
7.15.10. Se admite folosirea ca doze de derivatie a prtilor fixe, special prevzute la corpurile de
iluminat, n conditiile art. 5.1.110.

Distribuii i condiii de montaj
7.15.11. Executia distributiei electrice n constructii din lemn ncepe dup terminarea structurii, a
acoperisului si nchiderii perimetrale ale acestora.
7.15.12. Atunci cnd instalatia electric este nglobat n interiorul elementelor de constructie, se
recomand ca circuitele s se monteze ntre placa dinspre interior a peretelui si bariera de vapori,
iar unde bariera de vapori este integrat, n placa dinspre interior a peretelui, ntre acesta si
izolatie.
7.15.13. n situatia n care apar deteriorri ale barierei de vapori n timpul executiei distributiei,
acestea trebuie remediate asigurnd continuitatea si etanseitatea barierei de vapori.
7.15.14. Pozarea tuburilor si a dozelor se face nainte de montarea materialului fonoizolant.
7.15.15. Se admite montarea direct pe elemente de constructie din lemn, a tuburilor, plintelor sau
canalelor de protectie din materiale plastice greu combustibile de clas CA2a (C1) si CA2b (C2),
aparatele si echipamentele electrice cu grad de protectie minim IP 54 numai aparent, n conditiile
art. 3.3.8.
7.15.16. Tuburile si canalele de protectie metalice se monteaz direct pe elementele combustibile
ale constructiei, att n montaj aparent ct si n interiorul peretilor sau planseelor.
7.15.17. Tuburile flexibile din materiale plastice se utilizeaz numai pentru protectia usoar a
conductelor electrice si numai pe trasee scurte, dificil de realizat cu tub rigid.
7.15.18. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normal, a
cablurilor cu sau fr ntrziere la propagarea flcrii, a tuburilor din materiale plastice, a
aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54 se face conform art.
3.3.9.
7.15.19. La montarea dozelor n peretii exteriori, pe lng asigurarea continuittii barierei de
vapori, se urmreste si pstrarea continuittii stratului de termoizolatie.
7.15.20. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice se respect si urmtoarele conditii:
- gurile necesare se fac de preferint n elementele orizontale ale structurii;
- se evit amplasarea mai multor orificii n acelasi plan orizontal al montantului; dac sunt
necesare mai multe strpungeri n acelasi montant, amplasarea lor se va face pe vertical, la
distante mai mari de 15 ori diametrul golului;
- diametrele golurilor nu vor depsi 1/4 din dimensiunea montantului;
110
- se prevd distantiere ntre traversele tavanului si placa de nchidere a acestuia sau acestea se
supradimensioneaz pentru a se putea decupa la partea lor inferioar un lcas pentru trecerea
tuburilor de protectie.
Aceste solutii se stabilesc de comun acord cu proiectantul structurii de rezistent.
7.15.2. Dozele metalice si din materiale plastice cu grad de protectie mai mic de IP 54 se
monteaz respectndu-se conditiile de la art. 3.3.9.
7.15.22. Se recomand prevederea de circuite de prize distincte, pentru fiecare camer. Aceste
circuite se protejeaz prin dispozitive diferentiale, iar prizele vor fi cu contact de protectie.
7.15.23. Se recomand reducerea, pe ct posibil a numrului de doze de ramificatie pe parcursul
unui circuit.
7.15.24. Legturile electrice trebuie realizate astfel nct s nu permit formarea de scntei sau
arcuri electrice.
7.15.25. Se recomand montarea aparent a tablourilor electrice de distributie din materiale
plastice greu combustibile cu respetarea conditiilor de la art. 3.3.8. Pentru montaj nglobat se
folosesc tablouri electrice metalice cu grad de protectie IP 54.

Distribuii n cabluri
7.15.26. La executia instalatiilor electrice nglobate se utilizeaz cabluri din cupru rezistente la
foc. n cazul existentei pericolului de deteriorare mecanic acestea vor fi armate.
7.15.27. La trecerea prin elementele combustibile, cablul se protejeaz n tuburi metalice.
7.15.28. Fixarea cablurilor se face numai cu elemente prefabricate care s l stranguleze si care s
nu aib muchii tioase care pot deteriora izolatia cablului.
7.15.29. Distantele maxime ntre elementele de fixare a cablurilor trebuie s fie:
- 50 cm, la montajul orizontal si 100 cm, la montajul vertical, pentru cablurile nearmate
montate aparent;
- 80 cm, la montajul orizontal si 150 cm, la montajul vertical, pentru cabluri armate.
7.15.30. Cablurile se fixeaz la maximum 10 cm de intrarea n doze sau n aparate.
7.15.31. Golurile din elementele de constructie trebuie s aib un diametru mai mare cu 1/4 dect
diametrul exterior al cablului.
7.15.32. Practicarea golurilor se face respectnd prevederile art. 7.15.21.
7.15.33. Cablurile electrice pentru nclzire nglobate n elemente de constructie din lemn si care
sunt armate, trebuie protejate la curent diferential rezidual de cel mult 100 mA.
7.15.34. n cazul n care instalatia electric de nclzire este realizat n schema IT impedanta
dispozitivului de control permanent al izolatiei si caracteristicile dispozitivelor de protectie la
curent diferential trebuie alese astfel nct s asigure ntreruperea n cazul aparitiei primului
defect de izolatie. Conductorul de protectie al circuitului de nclzire se leag la fiecare din
extremittile armturii sau la nvelisul metalic al cablului de nclzire.

Protecii i msuri de protecie
7.15.35. n cazul schemelor TN si TT, circuitele din care se alimenteaz receptoare din locuri
periculoase sau foarte periculoase se protejeaz printr-un dispozitiv diferential cu curent nominal
rezidual cel mult egal cu 30 mA.
7.15.36. Nu este necesar prevederea unui dispozitiv diferential pe fiecare circuit dac un
dispozitiv conform art 4.3.5. este amplasat n amonte de aceste circuite (de ex. n tabloul genereal
de distributie).
7.15.37. n schema IT, dac sunt prevzute dispozitive diferentiale de protectie, trebuie s se
prevad si un dispozitiv de control permanent al izolatiei pe fiecare circuit care deserveste
ncperi din lemn.
7.15.38. Circuitele care alimenteaz sau traverseaz ncperi din lemn trebuie protejate la
suprasarcin si la scurtcircuit prin dispozitive de protectie amplasate n amonte de aceste ncperi.
7.15.39. n circuitele TFJP si TFJS prtile active trebuie s ndeplineasc una din conditiile;
111
- s fie protejate n nvelisuri cu gradul de protectie IP 2X;
- s fie prevzute cu o izolatie care s suporte o tensiune de ncercare de 500 V timp de 1
min;, oricare ar fi tensiunea nominal a circuitului.
7.15.40. Conductoarele PEN nu sunt admise n ncperile din lemn, cu exceptia circuitelor care le
traverseaz.
7.15.41. Bransamentul la care este racordat instalatia electric trebuie s fie prevzut cu un
ntreruptor automat cu protectie la curent diferential rezidual de tip S. Asigurarea selectivittii
protectiilor se va face respectnd prevederile art. 4.1.31.











































112
ANEXA 1

PFEVEDEFI CONEXE NOFMATIVULUI I.7.

STANDARDE

STAS 234 - 86 - Bransamente electrice. Prescriptii generale de proiectare si executie.
STAS 297/1-88 - Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale
STAS 391/1-89 - Bare rotunde de cupru. Conditii tehnice de calitate.
STAS 1478-90 - Instalatii sanitare. Alimentarea cu ap la constructii civile si industriale.
Prescriptii fundamentale de proiectare.
STAS 2612-87 - Protectia mpotriva electrocutrilor. Limite admise.
STAS 2849/1...7-89 - Iluminat. Terminologie.
STAS 4936-87 - Marcarea barelor si baretelor colectoare pentru centrale si statii eletrice de
conexiune si transformare.
STAS 6646/1-97 - Iluminatul artificial. Conditii generale pentru iluminatul n constructii.
STAS 6646/2-97 - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul n industrie.
STAS 6646/3-97 - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul n cldiri civile.
STAS 6773-79 - Poduri rulante. Linii de contact. Prescriptii de proiectare si executie.
STAS 7944-79 - Bare conductoare de curent. Cureti maximi admisibili de durat. Prescriptii.
STAS 8275-87 - Protectia mpotriva electrocutrilor. Terminologie.
STAS R9321-73 - Prefabricate electrice de joas tensiune.
STAS 9954/1-74 - Instalatii si echipamente electrice n zone cu pericol de explozie.
Prescriptii de proiectare si montare.
STAS 10413/1-84 - Unelte electrice portabile. Conditii tehnice generale de securitate.
STAS 11054-78 - Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutrii
STAS 11100/1-93 - Zonarea seismic. Macrozonarea teritoriului Romniei.
STAS 12216-84 - Protectia mpotriva electrocutrii la echipamente electrice portabile.
Prescriptii.
STAS 12217-88 - Protectia mpotriva electrocutrii la utilajele si echipamentele electrice
mobile. Prescriptii.
SR 12294-93 - Iluminat artificial. Iluminat de sigurant n industrie.
STAS 12604-87 - Protectia mpotriva electrocutrii. Prescriptii generale.
STAS 12604/4-89 - Protectia mpotriva electrocutrilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii.
STAS 12604/5-90 - Protectia mpotriva electrocutrilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii
de proiectare, executie si verificare.
SR CEI 50 (426)-97 - Vocabularul electrotehnic international. Aparatur electric pentru
atmosfere explozive.
CEI SR CEI 50(826) A1-1995 - Vocabular electrotehnic international. Capitolul 826: Instalatii
electrice n constructii.
SR CEI 755-95 - Reguli generale pentru dispozitive de protectie la curent diferential rezidual.
SR CEI 60034 - 5-1993 - Masini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protectie
asigurate de nvelisurile masinilor electrice rotative.
SR CEI 60332-1-98 - ncercarea la foc a cablurilor.
SR CEI 60364 - 1-1997 - Instalatii electrice ale cldirilor. Domeniul de aplicare, obiect, principii
fundamentale.
SR CEI 60364 - 2-1997 - Definitii.
SR CEI 60364 - 3-1997 - Determinarea caracteristicilor generale.
SR CEI 60364 - 4-1996 - Protectia pentru asigurarea securittii.
SR CEI 60364 - 5-1998 - Alegerea si punerea n oper a materialelor si echipamentelor electrice.
SR CEI 60364 - 7-1998 - Reguli pentru instalatii si amplasamente speciale.
113
SR CEI 60446-1994 - Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice.
SR CEI 60479-95 - Efectele curentului asupra omului si animalelor domestice.
SR CEI 60536-1995 - Clasificarea echipamentelor electrice si electronice din punct de vedere
al protectiei mpotriva socurilor electrice.
SR CEI 60598-2-22-1992 - Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de sigurant. Conditii
tehnice speciale.
SR CEI 60621-97 - Instalatii electrice pentru santiere n aer liber supuse la conditii severe.
SR CEI 61241-1999 - Aparatur electric destinat utilizrii n prezenta prafului combustibil.
SR CEI 61312-2000 - Protectia mpotriva impulsului electromagnetic generat de trsnet.
SR CEI 61662 A1-2000 - Evaluarea riscului de avariere asociat loviturilor de trsnet.
SR HD 625.1.S1-2001 - Coordonarea izolatiei echipamentelor n retele de joas tensiune. Partea
1. Principii, prescriptii si ncercri.
SR EN 50014:1995 - Aparatur electric pentru atmosfere potential explozive. Prescriptii
generale.
SR EN 50028:1995 - Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. ncapsulare
"m".
SR EN 60 079-10-94 - Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase. Prescriptii
generale.
SR EN 60 079-14-94 - Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase. Instalatii
electrice n arii periculoase (altele dect minele).
SR EN 60 079-17-94 - Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase.
SR EN 60 079-19-94 - Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase. Reparatia si
revizia aparaturii utilizat n atmosfere explozive (altele dect minele sau fabricarea explozivilor).
SR EN 60335-1-99 - Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic si scopuri similare.
SR EN 60529-95 - Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare si metoda
de verificare.
SR EN 60601-1-1/2001 - Aparate electromedicale. Cerinte generale de securitate.
SR EN 60617-11-2001 - Simboluri grafice pentru scheme electrice.
SR EN 60 742-98 - Transformatoare de separare a circuitelor si transformatoare de
securitate.
SR EN 61008-1-94 - ntreruptoare automate de curent diferential rezidual fr protectie
ncorporat la supracurenti pentru uz casnic si similar.
SR EN 61009-1-94 - ntreruptoare automate de curent diferential rezidual cu protectie
ncorporat la supracurenti pentru uz casnic si similar.

Normative i instruciuni ghiduri, legi, ordonane, hotrri

GP 052-2000 - Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pn la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.
- Ghidul criteriilor de performant pentru instalatii electrice.
P 17/85 - Normativ pentru proiectarea statiilor de ncrcare a bateriilor de acumulatoare.
P 100-98 - Normativ pentru proiectarea antiseismic a constructiilor.
PE 102-86 - Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de conexiuni si distributie cu
tensiuni pn la 1000 V c.a. n unitti energetice.
PE 103-92 - Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la
solicitri mecanice si termice n conditii de scurtcircuit.
PE 106:1995 - Normativ pentru proiectarea si executarea liniilor aeriene electrice de joas
tensiune.
PE 107:1995 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice.
PE 111-92 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
PE 112-93 - Normativ pentru proiectarea instalatiilor de curent continuu din centrale si statii.
PE 116-94 - Normativ de ncercri si msurtori la echipamente si instalatii electrice.
114
P 118-1999 - Normativ de sigurant la foc a constructiilor.
PE 120-94 - Instructiuni privind compensarea puterii reactive n retelele electrice de distributie si
la consumatori industriali si similari.
PE 124-95- Normativ privind alimentarea cu energie electric a consumatorilor industriali si
similari.
PE 132-95 - Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie public.
PE 134-2-1996 - Normativ pentru metodologia de calcul a curentilor de scurtcircuit n retele
electrice.
PE 148-94 - Instructiuni privind conditiile generale de proiectare antiseismic a instalatiilor
tehnologice din statiile electrice.
PE 142-80 - Normativ privind combaterea efectului flicker n retelele de distributie.
PE 143-94 - Normativ privind limitarea regimului deformat.
PE 155-1992 - Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice pentru cldiri
civile.
NSSMUEE 111-2001 - Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice n
medii normale.
I.6-1998 - Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
ID 17-1978 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor
electrice n zone cu pericol de explozie.
C 56-2000 - Normativ pentru verificarea calittii lucrrilor de constructii si a instalatiilor aferente.
Ordinul MI nr. 775/98 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.
NSPM - 65-2001 - Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice.
Legea 10/95 - Privind calitatea n constructii.
Legea 90/1996 - Norme Generale de Protectie a Muncii.


Urmtoarele standarde internationale pentru care nu exist standarde romne
corespunztoare, se utilizeaz mpreun cu prezentul normativ:
CEI 60 364-4-444-96 - Instalatii electrice n constructii. Protectia la supratensiuni.
CEI 60364-6-61-98 - Instalatii electrice n constructii. Verificri.

Aplicarea unui standard national are caracter voluntar.
Aplicarea unui standard national poate deveni obligatorie, n totalitate sau n parte, pe ntreg
teritoriu, pe plan zonal sau local, numai printr-o reglementare tehnic adoptat de ctre o
autoritate, n cazul n care considerente de ordin public, de protectie a vietii, a snttii si a
securittii persoanelor fizice, a mediului nconjurtor si de aprare a intereselor consumatorilor
fac necesar o astfel de msur.













115

116
117
118

119
120
121

122
123
124
125
126
127
128
129

130




ANEXA 12
ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR l EVILOR DE PROTECIE PENTRU
CONDUCTE l CABLURI


Alegerea diametrului tuburilor de protectie n functie de tipul tuburilor, sectiunea nominal
a conductoarelor, numrul de conducte din tub si respectriv de numrul de conductoare ale
cablului, se d n anexele 12.1...12.7.
Mrimile diametrelor nominale ale tuburilor nscrise n anexele 12.1...12.7. sunt valabile n
urmtoarele conditii:
-n medii de orice tip;
-pentru montare aparent sau ngropat;
-pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe ntre dou doze cu exceptia
anexei 12.7. pentru cabluri, care este valabil pentru trasee drepte sau cu lungimi pn la 4 m, cu
o curb;
-pentru curbe executate conform prevederilor prezentului normativ (vezi art. 5.1.104.);
-tragerea conductelor n tub sau teava se face folosind talc pentru lubrefierea conductelor,
tuburilor si tevilor si cu ajutorul unei srme de otel.
Diametrele exterioare si interioare corespunztoare diametrelor nominale ale tuburilor si
tevilor se dau n anexa 12.8.
131

132

133

134










135










136