Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea : Specializarea: PSIHOLOGIE Anul: I / zi

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

EMOTIILE

Autor : gia_f

Cuprins:

1. Argument teoretic...................................................................................................3 1.1. Afectivatea.......................................................................................................3 1.2. Formele afective...............................................................................................3 1.2.1Dispozitii afective.....................................................................................3 1.2.2. Afecte......................................................................................................4 1.2.3 ..Emotii 1.2.4.Sentimente 1.2.5.Pasiuni.....................................................................................................4 1.3 Componentele emotiei.......................................................................................5 1.4 Teorii ale emotiilor............................................................................................6 2. Automonitorizarea emo iilor i a dispozi iei afective............................................6 2.1 Automonitorizarea emotiilor............................................................................7 2.1.1. Analiza cantitativa 2.1.2 Analiza calitativa 2.2 Automonitorizarea dispozitiei afective..........................................................10 2.2.1 Analiza cantitativa 2.2.2. Analiza calitativa

Bibliografie..................................................................................................................11.

1.1 Afectivitatea Nu de putine ori ni se intampla sa ne privim retrospectiv ziua si sa ne intrebam de ce am avut o reactie sau alta, ce a dus cu adevarat la o cearta, disputa, de ce nu am facut anumite lucruri ... Undeva intre trebuintele noastre, dorinte si intentii sunt starile afective, trairile care exprima gradul de concordanta sau neconcordanta dintre un obiect sau o situatie si tendintele noastre.1 Asadar, afectele sunt in legatura cu trebuintele, tendintele, interesele si aspiratiile noastre, sunt rezultatul comportamentului nostru in raport cu impulsurile si dorintele pe care le avem. O caracteristica esentiala a afectelor este polaritatea lor, insemnand ca afectele sunt fie pozitive fie negative, bineinteles in functie de ceea ce asteptam noi sau ne dorim de la o situatie, daca exista concordanta intre asteptari si situatia reala afectul este pozitiv si viceversa. De aici se desprinde urmatoarea caracteristica a afectelor, subiectivitatea lor, in situatii diferite avem dorinte diferite, trebuinte diferite. Dar trebuie sa tinem cont si de totalitatea afectelor, impresia generala care predomina, o sinteza a impulsurilor activate primeaza, spre exemplu un copil care face obraznicii dispale multora dar nu si mamei sale care iubeste in ansamblu pentru mai mult de atat asa ca nu se va enerva.2 1.2 Formele afective Starile afective poarta denumiri si au clasificari in functie de autor, psiholog, astfel spre exemplu, G Debus le numeste sentimente, Fr Littman le numeste emotii, iar V. Pavelcu le numeste afecte Conform lui A. Cosmovovici starile afective se impart in doua mari grupe: a) Afectele statice care arata felul in care ne raportam noi la lume, provoaca reacti mai degraba momentane, ele cuprind: durerea, placerea senzoriala, dispozitiile, emotiile. b) Afectele dinamice tin de motivatia comportamentului uman: sentimentele si pasiunile. 1.2.1. Dispozitiile Dispozitiile sunt trairile afective de slaba intensitate si de scurta durata, daca unei stari afective i se prelungeste durata pana la catva zile, dar se pastreaza intensitatea redusa, se poate vorbi despre emotie. Atunci cand se instaleaza o emotie, prin ea filtram evenimentele cotidiene, de aceea ne putem surprinde uneori reactionand cu calm alteori agresiv aceleiasi glume rautacioase, spre exemplu. Sau in constrast o persoana indragostita va vedea totul intr-o lumina favorabila, sau va tinde sa accentueze partea frumoasa a cotidianului. Dispozitia proasta sau buna poate insa fi determinata si de factori interni nu doar externi, sa zicem o slabire a sistemului imunitar care duce la o gripa, prin prisma disconfortului cauzat de boala evenimentele sunt interpretate negativ. 1.2.2. Emotiile
1 2

Cosmovovici A.(2005), Psihologie Generala, Iasi: Polirom, p.219 Cosmovovici A, (2005), psihologie generala, Iasi: Polirom.

Emotiile sunt starile afective de scurta durata care traduc un specific al relatiilor mele cu un obiect ori o situatie, deci au un caracter situational. Pot fi declansate atat de un eveniment real cat si de simularea unui situatii in planul imaginar. Filosofi ca si Descartes, studiind legatura dintre trup si suflet, existenta celui din urma, formele sale de manifestare a descris 40 de pasiuni ale sufletului, dar originea lor ar fi in 6 pasiuni primitive: mirarea, iubirea, ura, dorinta, bucuria, tristetea. 1.2.3. Sentimentele Sentimentele sunt structuri de tendinte si aspiratii, relativ stabile care orienteaza, organizeaza, declanseaza si regleaza conduita. Adesea sentimentele stau la baza motivatiei, chiar li se atribuie capacitatea de a motiva omul atat incat sa isi depaseasca fortele proprii. Spre deosebire de emotie sentimentele se reflecta si transsituational, vizand si viitorul. Exista sentimente cristalizate si sentimente temporare in functie de situatie, impulsuri, dorinte aparute accidental, sau ca efect al unei sugestii. Au diverse grade de intensitate, de complexitate. Dar sentimentele sunt strans legate de mediul social, de valorile societati in care traim. Scala de valori se modifica atat de-a lungul timpului cat si intre paturile sociale, fiecare etaj social are valorile sale si forma sa de expresie a sentimentelor. Sentimentul pune in functiune intreaga personalitate a unui om, dar se naste dor pe baza constantei emotiilor intr-o directie. Tot prezenta emotiilor confirma instalarea sentimentului. Profunzimea sentimentului se vede din multitudinea reactiilr suscitate. Unele dintre sentimente domina, altele structureaza dorinte, atitudini, dar ajung sa se subordoneze celor care domina, pot fi subordonate pentru o perioada de timp sau pot fi oprite de valori, morale, etice. Spinoza a facut o lista de 48 de afecte, sentimentele sunt foarte variate, ele pot fi intelectuale (dorinta de a cunoaste), inferioare (de ordin biologic) , superioare (valori sociale, aspiratii), estetice (frumosul, creatia artistica). Insa ele nu pot fi disociate de imaginile, gandurile, miscarile, actiunile care izvoresc din ele. Echilibrul intre sentimente si nevoile pe care ele le hranesc asigura echilibrul psihic.

1.2.4 Pasiunile Pasiunile sunt asemanatoare cu sentimentele, dar variaza in intensitate. Ele pot fi inrobitoare, ajungand sa subordoneze toate celelalte preocupari dominand intreba viata afectiva. Exista pasiuni pozitive si pasiuni negative. Cele pozitive infrumuseteaza viata in special daca se cladesc pe talent, iar cele negative pot distruge orice familii, vieti, este vorba despre alcool, dependenta de orice fel, fie de droguri, de jocuri de noroc. Apare ca trasatura unilateralitatea care face ca totul sa fie vazut prin prisma pasiunii.

1.3 Componentele emotiei Emotiile sunt cauzate de factori externi, sau o varietati de stimuli, sau de un dezechilibru homeostazic. O urmare imediata a emotiilor este raspunsul organismului, sistemul nervos angajeaza organismul in eliberarea de energie, iar cand emotia se stinge, sistemul nervos parasimpaticreaduce organismul la starea sa normala. Rolul major in aceste actiuni il joaca 4

hipotalamusul si sistemul limbic, impulsurile din aceste arii sunt transmise nucleilor cerebrali care care actioneaza asupra muschilor si organelor interne. Astfel de reactii biologice devin vizibile in special in situatii de teama sau furie. Insasi perceperea propiei stari de activare emotionala face parte din trairea emotiei3, acest lucru a fost relevat de studiile asupra pacientilor cu leziuni la nivelul maduvei spinarii. De asemenea Teoria James Lange ne spune ca perceperea activarii vegetative contribuie si chiar diferenteaza emotiile. Pentru a verifica ipoteza s-au facut experimente constand in injectarea epinefrinei, care induce o stare de agitatie, agresivitate. Activarea vegetativa nu poate insa ajuta la diferentierea emotiilor care nu produc reactii viscerale nuantate, spre exemplu nu se poate face diferenta mandrie si satisfactie pe baza acesteia. Ceea ce constituie a doua componenta a emotiei si cu ajutorul careia putem face distinctia intre emotii ca si satisfactei si mandrie, este evaluarea cognitiva a individului raportat la o situatie. Evaluarea cognitiva are doua parti: procesul de evaluare si parerea rezultata. Smith si Ellsworth considera sase dimensiuni pentru a descrie emotiile principale : dezirabilitatea situatiei, efortul pe care il anticipam ca necesar, certitudinea situatiei, atentia pe care suntem dispusi sa o acordam, controlul simtit aspura situatiei, controlul atribuit unor fiinte non umane.4 Mai mult, studiile au aratat ca senzatiile de placere sau neplacere sunt percepute fara mari diferente de-a lungul dezvoltarii emotionale, existand pattern-uri, ceea ce se schimba sunt ideile asociate acestor senzatii. Comunicarea expresiilor emotionale se dupa norme conventionale sociale, astfel se explica diferentele de la o cultura la alta, spre exempli literatura chineza descrie scoaterea varfului limbii ca manifestare a uimirii, insa cultula noastra foloseste expresia i s-au facut ochii cat cepele de uimire. Cu toate aceste diferente, daca sunt oferite imagini ale unor bastinasi din Noua Guinee exprimand tristetea, fericirea si dezgustul aceste emotii vor fi usor recognoscibile, chiar si de catre un prosopagnozic, desi este posibil ca el sa nu-si recunoasca sotia. Ipoteza feedbackului facial, sustine ca daca zambim si mentinem muschii incordati inca cateva secunde, ne vom simti mai fericiti, asadar si expresia emotionala contribuie la trairea unei emotii. H Rohracher descrie cinci grupuri de expresii, fizionomia ar fi o componenta, expresia fetei este un rezultat al imprimarii atitudinilor, emotiilor de-a lungul anilor, mimica cu accentul pe ochi, postura si gesturile tradeaza si ele starea de spirit, vocea si modulatiile ei, vocea pitigaiata a indignarii si cea grava a evenimentelor grave, si scrisul desenul cu mentiunea ca ele sufera modificari in functie de afectele prezente. Ch Darwin a studiat expresiile emotionale si a formulat trei principii: a)Principiul asociatiei deprinderilor utile, care enunta ca anumite miscari care sunt asociate cu emotii de o natura se vor repeta in cadrul starilor similare, acest principiu nu a fost verificat de biologie. b)Principiul antitezei care enunta ca stari de spirit contrarii genereaza comportamente contrarii c) Principiul actiunii directe a sistemului nervos, descarcariel nervoase iradiaza in tot corpul, de aceea in unele emotii soc apar si reactii de plans, tremurat, congestionarea, toate ajutand la eliberarea incarcaturii emotionale.

Atkinson Rita L., Atkinson Richard C., Smith Edward E, Bem Daryl J., (2002), Bucuresti: Ed Tehnica, (ed a 11a), Capitolul 11. 4 Atkinson Rita L., Atkinson Richard C., Smith Edward E, Bem Daryl J., (2002), Bucuresti: Ed Tehnica, (ed a 11a), Capitolul 11

1.4. Teorii ale emotiilor a) Teoria intelectualista Herbart si Nahlowski, ei explica emotiile prin dinamica reprezentarilor. Starea afectiva ia nastere din interactiunea imaginilor. b) Teoria fiziologico- periferica James si Lange, spun ca perceptia atrage dupa sine modificarile fiziologice, intensitatea unei trairi afective nu e deloc proportionala cu cea a exteriorizarilor si a manifestarilor corporale, iar uneori emotiile se pot exterioriza contrdictoriu cu cea ce se resimte de fapt. c) Teorii fiziologice centrale 5 Cannon Bard, ei au demonstrat ca talamusul are un rol f important in declansarea expresiilor emotionale, iar cortexul are o influenta inhibitoare asupra sa. Talamusul declanseaza modificarile musculare si viscerale, informand si cortexul, asa ca emotia rezulta dintr-o excitare a talamusului si a cortexului simultana si nu trairea emotionala este cauza emotiei, cum spunea W James. d) Teorii cognitive Talamusul ramane initiatorul trairii emotionale, dar este la fel de importanta evaluarea cognitiva si experienta anterioara, activitatea corticala da nuanta emotiei traite. e) Rolul instinctului Instinctul fight or flight, incarcatura energetica declansata de un eveniment fie reuseste sa ma faca sa lupt cu situatia si sa ii fac fata cu brio, fie se descarca facandu-ma sa palesc, sa tremur, sa ma retrag. 2.1 Automonitorizarea emo iilor i a dispozi iei afective 2.1 Automonitorizarea emotiilor 2.1.1. Analiza cantitativa Tabelul 1. Frecventa trairilor emotionale

emo ia ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Furie x x xx x -

Fric x x -

Bucurie xx xxx xx xxxx xxx x xxxx x xxxxx x x xx xxx

Triste e x x x -

Uimire (surpriz ) x x x -

Dezgust x x -

Clasificarea dupa Cosmovovici A, (2005), psihologie generala, Iasi: Polirom

2.1.2 Analiza calitativa: Tabelul 2. Analiza trairilor emotionale

Emotia

Eveniment declansator

R spunsuri organice (modific ri n organism)

Evalu ri Reac ie cognitive comportamental (gndurile care o nso esc) Plina de energie, entuziasta, zgomotoasa, cu chef de vorba despre subiect.

1.Bucurie

Primire e- Surexcitatie, mail de la o plina de prietena din energie America.

2. Dezgust

3. Furie

4.Uimire

5.Tristete

Bucurie ca nu m-a uitat, placerea provocata de ceea ce mi-a scris, nevoia de a impartasi cu ceilalti care au cunoscut-o vestile de la ea. O veste aflata Greata, O ruda a unei despre o ruda stomac intors, prietene a unei strans... insarcinate a prietene. decedat din cauza conditiilor din spital, neglijenta si incompetenta medicilor. Discutie in Imbujorare, De ce gandim contradictori ridicare ton, atat de diferit in u cu prietenul ton grav. unele situatii, de meu. ce ne manifestam atat de diferit? Cadou primit Pupile Sentiment de fara un motiv dilatate, buze apreciere, special. intredeschise afectiune primita din partea pers care a facut cadoul. Trebuie sa Apatie, Evaluare a iau o decizie fruntea variantelor importanta incruntata. existente

Apatie combinata cu tristete, revolta lehamite, lipsa de chef de orice, dorinta de a pleca din tara, ganduri referitor la asta...

Reactii usor intarziate, atentia concentrata spre elementul surpriza

Preocupare, stres.

Graficele corespunzatoare emotiilor pe perioada celor 14 zile:


5 4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 1 0.5 0 1

Emotia: Furia
2 1 0 2 3 0 4 0 5 0 6 0 7 8 Zilele 0 9 0 0 1 0 0

Intensitatea

10 11 12 13 14

5 4 Intensitate 3 2

Emotia: Frica

1 1 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Zilele 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0

9 10 11 12 13 14

Emotia: Bucurie 5
5 4.5 4 3.5 3 2.5 2 2 1.5 1 0.5 0 1 4 3 4 3 2 1 0 2 3 4 5 6 7 8 zilele 9 10 11 12 13 14 1 1 1 4 3 Intensitatea

5 4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 1 0.5 0 1

Emotia: Tristete

Intensitate

1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 0 0 9 0

1 0 0

7 8 Zilele

10 11 12 13 14

5 4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 0 1

Emotia: Uimire (surpriza)

intensitate

1 0 2 3 0 4

1 0 5 6

1 0 7 8 Zilele 0 0 0 0 0 0

9 10 11 12 13 14

5 4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 1 0.5 0 1

Emotia: Dezgust

Intensitatea

1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 0 9 0 0 0 0 0

7 8 Zilele

10 11 12 13 14

Analiza calitativa: Pe parcursul celor 14 zile nicuna dintre emotii nu a aparut izolat, desi am incercat sa notez in special momentele in care emotia respectiva era predominanta, amalgamul de emotii dau mai degraba dispozitia afectiva. Am avut o perioada de 14 zile in care a predominat emotia de bucurie, este posibil sa fi biasat notarea prin faptul ca am fost mult mai atenta la a-mi analiza 9

emotiile, astfel ca am gasit motive mai multe care imi dau sentimentul de bucurie, care este si el la randul lui subiectiv pentru ca in unele zile aveam sentimentul de bucurie pur si simplu ca o stare generala, iar in altele era declansat de un eveniment. 2.2 Automonitorizarea dispozitiei afective 2.2.1 Analiza cantitativa: Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Dispozi ia afectiv 3 4 4 5 5 3 5 2 3 4 2 2 3 4

Ve i nota pe o scal de la 1 la 5 ce dispozi ie a i avut n acea zi, n care: 1= foarte prost dispus 2= prost dispus 3= a a i a a 4= bine dispus 5= foarte bine dispus

5 5 4.5 4 3.5 3 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 1 4 4

Dispozitia5 afectiva 5
4 3 2 3 2 2 3 4

Intensitatea

10

11

12

13

14

Zilele

10

2.2.2 Analiza calitativa: Dispozitia afectiva pe parcursul celor 14 zile a fost buna, emotiile au fost si ele omogene, in sensul ca nu pot spune ca au fost emotii de furie foarte des sau foarte intens sau chiar dimpotriva valorile de la furie sustin valorile luate de emotia bucurie, relatie dihotomica. Cel mai rar am resimtit dezgustul se pare, tristetea si frica au fost si ele reduse.

BIBLIOGRAFIE: Cosmovovici A.(2005), Psihologie Generala, Iasi: Polirom, Atkinson Rita L., Atkinson Richard C., Smith Edward E, Bem Daryl J., (2002), Bucuresti: Ed Tehnica, (ed a 11a), Capitolul 11

11