Conferinta Internationala Oportunitati pentru utilizarea RES: studiu de caz Judetul Alba

Planul National de Actiune in domeniul Energiei din surse Regenerabile

Autor: dr. ing. Vasile Rugina - ICEMENERG

25 septembrie 2010 Alba Iulia

1

1. Introducere
Promovarea valorificarii resurselor regenerabile de energie (SRE) reprezinta un obiectiv prioritar al politicii energetice, la nivel UE si la nivel national. Directiva 2009/28/EC unifica intr-un singur act legislativ prevederi privitoare la energia electrica, termica (caldura si frig) si transport, produsa din surse regenerabile de energie. Obiectivul principal la nivel UE27 este atingerea tintei de 20% ca pondere a energiei din surse regenerabile de energie in consumul final brut de energie, precum si a tintei de 10% ca pondere a energiei din surse regenerabile de energie in transport pana in anul 2020. Conform Anexei 1 a Directivei, obiectivul stabilit pentru Romania pentru anul 2020 este de 24%. Traiectoria orientativa este prezentata in Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1
Anul Ponderea energiei din SRE in consumul final brut (%) 17,8 19,04 19,66 20,59 21,83 24

2005 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2020

Directiva ofera statelor membre posibilitatea de a utiliza transferuri statistice si proiecte comune pentru indeplinirea tintelor stabilite. Statele membre au obligatia sa adopte un Plan National de Actiune in domeniul Energiei Regenerabile (PNAER) si sa notifice planurile lor nationale Comisiei pana la 30 iunie 2010. Comisia a stabilit modelul pentru PNAER prin Decizia 2009/548/CE. Prin Documentul previzional transmis in decembrie 2009, Romania a declarat ca va putea realiza la limita obiectivul global stabilit exclusiv prin productia interna, fara sa faca apel la transfer din alte state membre. Elaborarea PNAER pentru Romania a fost incheiata; documentul a fost afisat pe site-ul MECMA (www.minind.ro), initial in forma de draft, supus discutiei publice si apoi in forma finala cu imbunatatirile rezultate in urma observatiilor primite. Documentul trebuie aprobat de Guvern si transmis Comisiei Europene.

2. Structura PNAER
Structura PNAER a fost stabilita prin Decizia 2009/548/CE de stabilire a unui model pentru planurile nationale de actiune in domeniul energiei din surse regenerabile in temeiul Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European si al Consiliului. Structura PNAER este urmatoarea: 1. POLITICA NATIONALA IN DOMENIUL ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE REZUMAT 2. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE PRECONIZAT PENTRU 2010-2020 3. OBIECTIVE SI TRAIECTORII PRIVIND ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE 3.1. Obiectivul national global 3.2. Obiective i traiectorii sectoriale 4. MASURI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR 4.1. Sinteza a tuturor politicilor si masurilor vizand promovarea utiliz rii energiei din surse regenerabile 4.2. Masuri specifice pentru indeplinirea cerintelor prevazute la articolele 13, 14, 16 si 17-21 din Directiva 2009/28/CE 4.2.1. Proceduri administrative si amenajarea teritoriului 4.2.2. Specificatii tehnice 4.2.3. Cladiri 4.2.4. Furnizarea de informatii 4.2.5. Autorizarea instalatorilor 4.2.6. Dezvoltarea infrastructurii pentru energie electrica 4.2.7. Exploatarea retelei de energie electrica 4.2.8. Integrarea biogazului in reteaua de gaz natural 4.2.9. Dezvoltarea infrastructurii de nc lzire i r cire urban 4.3. Scheme de sprijin pentru promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile pentru energie electrica aplicate de catre Romania

4.4. Scheme de sprijin pentru promovarea utiliz rii energiei din surse regenerabile pentru nc lzire i r cire 4.5. Scheme de sprijin pentru promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile in transporturi aplicate de catre Romania 4.6. Masuri specifice pentru promovarea utilizarii energiei provenite din biomasa 4.6.1. Aprovizionarea cu biomasa: resurse nationale si schimburi comerciale 4.6.2. Masuri de crestere a disponibilitatii biomasei, tinand seama de alti utilizatori de biomasa (bazate pe agricultura si silvicultura) 4.7. Utilizarea planificata a transferurilor statistice intre statele membre si participarea planificata la proiecte comune cu alte state membre si cu tari terte 5. EVALUARI 5.1. Contributia total preconizat a fiec rei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile la atingerea obiectivelor obligatorii pentru 2020 si la traiectoria orientativ interimar privind ponderea energiei din surse regenerabile n energia electric , n nc lzire si r cire, precum si n transporturi 5.2. Contributia total preconizat datorat m surilor de eficientizare energetic si de economisire de energie la atingerea obiectivelor obligatorii pentru 2020 si la traiectoria orientativ interimar privind ponderea energiei din surse regenerabile n energia electric , n nc lzire si r cire, precum si n transporturi. 5.3. Estimarea impactului (optional) 5.4. Intocmirea Planului National de Actiune privind Energiile din surse Regenerabile si urm rirea implement rii acestuia

3. Politica nationala in domeniul SRE

Cadrul legislativ si institutional privind valorificarea SRE a fost elaborat in contextul negocierilor de aderare la UE si adoptarii acquis-ului comunitar; Biomasa si deseurile (utilizate preponderent in mediul rural) si energia hidroelectrica mare reprezinta peste 96% din productia SRE (tabelul nr.2). Tabelul nr. 2. Consumul intern brut de energie regenerabila
UM Biomasa si deseuri Biogaz Energie geotermala Deseuri industriale Solar Hidro din care: peste 10 MW GWh mii tep GWh mii tep mii tep 14778 1270,7 0 0 4136,7 15610 1342,2 0 0 3859,7 15914 1368,4 0 0 4671,9 19530 1679,3 0 0 5031,9 17662 1518,7 1 0,1 4862,3 15362 1320,9 3 0,3 4860,1 mii tep mii tep mii tep mii tep mii tep GWh mii tep 2000 2763 0 7 96 0 14778 1270,7 2002 2351 0 17 112 0 16046 1379,7 2004 3134 0 13 90 0 16688 1434,9 2005 3185 0 18 85 0 20282 1743,9 2006 3185 0 18 81 0 18355 1578,2 2007 3360 1 20 106 0 15966 1372,8

Eolian TOTAL

Sursa EUROSTAT

 Efectele (investitiile pentru valorificarea SRE) apar cu o intarziere de 2-3 ani fata de adoptarea masurilor legislative (tabelul nr. 3).

Tabelul nr. 3. Contracte de racordare si avize tehnice de racordare pentru centrale eoliene incheiate/acordate in perioada 2008-2010
Contracte de racordare Operatorul de retea Numar producatori 3 58 30 7 3 1 102 Putere instalata (MW) 600 1538,56 376,03 16,69 89 1,8 2622,08 61 4236,5 Avize tehnice de racordare Numar producatori 18 19 14 8 2 Putere instalata (MW) 2823 522 430,9 300,6 160

TRANSELECTRICA Enel Dobrogea FDEE Electrica Distributie Muntenia Nord EON Moldova Enel Banat CEZ TOTAL

4. Prognoza consumului de energie finala bruta



Au fost utilizate prognozele economice si energetice din 2010 ale CNP care iau in considerare influentele pe termen lung ale crizei economice actuale. Valoarea PIB pentru 2020 este prognozata la 143,8 miliarde Euro 2005 comparativ cu 186 miliarde Euro 2005 in Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020, valoare utilizata in calculele realizate cu modelul PRIMES, utilizat de Comisia Europeana. Conform prevederilor Directivei 2009/28/CE, au fost intocmite prognoze in doua scenarii (scenariul de referinta si scenariul de eficienta energetica sporita). Tintele procentuale se aplica pentru consumul de energie finala bruta din scenariul de eficienta energetica sporita. Principalele rezultate sunt prezentate in tabelul nr. 4. Consumul de energie finala pentru anul 2020 este prognozat la 27412 mii tep comparativ cu 31620 mii tep in Strategia 2007 2020 si 35906 mii tep in prognoza PRIMES 2007; consumul de energie finala bruta este prognozat la 30278 mii tep. Tabelul nr. 4

Indicator Consumul final Consumul final brut de energie, din care: energie electrica transporturi incalzire/racire Consum de energie din SRE

UM mii tep mii tep mii tep mii tep mii tep % mii tep

2010 23581 25863 5350 4729 15784

2011 24055 26439 5383 4857 16199 19,04 5034

2012 24518 26956 5432 4964 16560 19,04 5132

2013 25002 27493 5527 5072 16894 19,66 5405

2014 25484 28030 5569 5179 17282 19,66 5511

2015 25995 28606 5659 5285 17662 20,59 5890

2016 26276 28932 5792 5337 17803 20,59 5957

2017 26568 29278 5975 5386 17917 21,83 6391

2018 26848 29607 6098 5432 18077 21,83 6463

2019 27136 29949 6216 5485 18248

2020 27412 30278 6334 5517 18247 24

6865

7267

5. Scheme de sprijin pentru promovarea energiei din surse regenerabile pentru energie electrica si/sau termica aplicate de catre Romania
Sprijin financiar pe parcursul functionarii unei centrale - Sistemul cotelor obligatorii combinat cu tranzactionarea CV; schema se aplica pe parcursul functionarii unei centrale si prevede acordarea de sprijin producatorilor care livreaza E-SRE in retelele publice (exclusiv pentru energie electrica);


Sprijin financiar pentru investitii - Schema de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie; schema se adreseaza operatorilor economici (intreprinderi mici, mijlocii si mari); - Schema de cofinantare fara aplicarea regulilor de ajutor de stat; schema se adreseaza autoritatilor administratiei publice locale si asociatiilor de dezvoltare intercomunitara;


NB: Schemele anterioare sunt integrate in POS CCE - Axa 4: Cre terea eficien ei energetice i a securit ii furniz rii, n contextul combaterii schimb rilor climatice DMI 2 - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. Schemele prevad acordarea unui sprijin financiar nerambursabil din fonduri structurale autoritatilor in perioada de implementare a proiectului. - Schema oferita de Programul national pentru cresterea eficientei energetice si utilizarea surselor regenerabile de energie in sectorul public pentru anii 2009-2010; schema este finantata de la buget; - Schema oferita de Programul privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliana, geotermala, solara, biomasa si hidro; schema este finantata din Fondul de Mediu si se adreseaza operatorilor economici (intreprinderi mici, mijlocii si mari); - Scheme oferite de POS Regional - Axa 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor, POS DRU si POS Mediu Axa 3: Reducerea poluarii prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana.

6. Producerea de energie electrica din SRE Ponderea energiei electrice produse din SRE n totalul consumului brut de energie electric trebuie s fie de 33% n anul 2010, 35% n anul 2015 si 38% n anul 2020 (Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020). Ponderea energiei electrice verzi (sustinuta prin mecanismul de cote obligatorii combinat cu tranzactionarea certificatelor verzi) trebuie sa fie cea din tabelul nr. 5 (Legea 220/2008). Prognoza consumului brut de energie electrica si cantitatile de E-SRE care trebuie produse pentru a indeplini obiectivele stabilite sunt prezentate in tabelul nr. 5. Valorile acestor cantitati au fost obtinute prin aplicarea cotelor procentuale asupra consumului final brut de energie electrica si nu reprezinta rezultatul unor prognoze specifice. Conform acestor valori, productia (si consumul) de E-SRE trebuie sa creasca la 27968 GWh in anul 2020. Cresterea ar trebui realizata exclusiv prin cresterea productiei de energie verde. Au fost realizate prognoze pentru fiecare tehnologie de producere E-SRE. Rezultatele prognozelor arata ca, la orizontul anului 2020, este posibila o depasire a valorilor din tabelul nr. 5. Tabelul nr. 5
Indicator Consum final brut de energie electrica E-SRE (inclusiv hidro mare, exclusiv CHAP) Energie verde Hidro mare, exclusiv CHAP UM GWh % GWh % GWh GWh 2010 62167 33 20515 8,3 5160 15355 8,3 5192 8,3 5239 9,0 5780 10,0 6470 2011 62550 2012 63120 2013 64224 2014 64700 2015 65711 35 22999 10,8 7097 15902 12,0 8074 13,2 9165 14,4 10204 15,6 11268 2016 67280 2017 69430 2018 70859 2019 72230 2020 73601 38 27968 16,8 12365 15603

6.1 Productia de energie electrica eoliana

Strategia de valorificare a SRE (HG 1535/2003) estima potentialul eolian la 23 TWh si prognoza pentru 2015 o putere instalata in centrale eoliene de 400 MW si o productie de 1315 GWh. Au fost adoptate, prin legislatia primara si secundara, masuri de sprijin; rezultatele apar cu o anumita intarziere, dar vor fi mai importante decat cele estimate initial. La sfarsitul anului 2008, puterea instalata in grupuri eoliene era de 5,2 MW, iar energia produsa in anul 2008 a fost de 5,0 GWh. In ianuarie 2010, ANRE a raportat existenta a 15 producatori licentiati de energie eoliana cu o putere instalata de 14,2 MW. In ultima perioada se constata un interes sporit al investitorilor pentru realizarea de centrale eoliene, stimulat de schema cotelor obligatorii combinata cu tranzactionarea certificatelor verzi. OTS si OD au comunicat incheierea unor contracte de racordare pentru centrale eoliene cu 102 producatori si o putere instalata de 2622 MW. Au fost acordate avize tehnice de racordare pentru 61 producatori, cu o putere instalata de 4236 MW. Conform proiectului de cercetare Wind Barriers finantat de UE si coordonat de Asociatia Europeana a Energiei Eoliene (EWEW), Romania se situeaza pe locul trei in Europa in functie de rapiditatea cu care se poate obtine autorizatia de constructie a unei centrale eoliene. Astfel, in Romania este nevoie in medie de 15 luni pentru obtinerea acestei autorizatii, media europeana fiind de 42 luni.

 OTS a luat in considerare prin Planul de perspectiva al RET o putere instalata in centrale eoliene in anul 2017 de 3000 MW. Studiul intocmit de TRANSELECTRICA pentru fundamentarea strategiei de integrare in SEN a centralelor eoliene arata ca: - pentru fiecare MW instalat in parcuri eoliene este necesara sporirea puterii de rezerva tertiara rapida din sistem cu circa 0,6-0,8 MW, respectiv realizarea unor investitii suplimentare; - solicitarile de racordare a centralelor eoliene sunt concentrate in zona Dobrogea, zona cu un excedent semnificativ al productiei fata de consum; acest lucru genereaza probleme privind capacitatea retelelor de evacuare a puterii si privind reglajul de tensiune in zona; in vederea solutionarii tuturor problemelor, exista in derulare un studiu care are drept scop propunerea unei retele tinta, capabila sa preia intregul excedent al zonei Dobrogea; - cererile de racordare a centralelor eoliene in zonele Transilvania si Moldova nu pun inca probleme speciale din punct de vedere al capacitatii retelelor.

In tabelul nr. 6 este prezentata o prognoza a productiei de energie electrica eoliana Tabelul nr. 6
2005 MW Energie eolian (valori efective) Energie eoliana (valori normalizate conform Directivei 2009/28/CE) 1,32 GWh 0,227 2010 MW 560 GWh 460 2011 MW 1250 GWh 1997 MW 1850 2012 GWh 3316 MW 2450 2013 GWh 4634 MW 2880 2014 GWh 5952

1,32

0,26

560

456

1250

1858

1850

3259

2450

4574

2880

5829

2015 MW Energie eolian (valori efective) Energie eoliana (valori normalizate conform Directivei 2009/28/CE) 3200 GWh 6614

2016 MW 3400 GWh 7271

2017 MW 3600 GWh 7668 MW

2018 GWh 8020 MW

2019 GWh 8230 MW

2020 GWh 8400

3750

3900

4000

3200

6631

3400

7239

3600

7698

3750

8041

3900

8342

4000

8539

6.2 Productia de energie hidroelectrica Potentialul hidroenergetic tehnic este evaluat la 11500 MW / 36000 GWh pe an (Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020). In anul 2008, puterea instalata a fost de 6362 MW (din care 353 MW in centrale sub 10 MW) si energia produsa de 17195 GWh (din care 648 GWh in centrale sub 10 MW). Energia electrica produsa, recalculata cu formula de normalizare din Anexa II a Directivei 2009/28/CE a fost de 16876 GWh, din care 636 GWh in centrale sub 10 MW. Strategia de dezvoltare si retehnologizare a SC Hidroelectrica SA evalueaza cresterea puterii instalate la 6577 MW in 2012 si 7089 MW in 2020. Conform Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2007-2020, puterea instalata in centrale hidro in anul 2020 ar putea fi de 7537 MW, astfel: - 6331 MW putere instalata in 2007; - 208 MW spor de putere prin retehnologizare; - 759 MW finalizarea proiectelor in derulare; - 209 MW proiecte noi pe raurile interioare; - 30 MW AHE Tisa. Nu a fost luata in considerare CHAP Tarnita intrucat, conform Directivei, productia acesteia nu poate fi raportata ca E-SRE. In ultima perioada se constata un interes sporit al investitorilor privati pentru realizarea de centrale hidroelectrice sub 10 MW, beneficiind de sprijinul investitional prin fondurile structurale si de schema de cote obligatorii combinate cu tranzactionarea certificatelor verzi.

 In tabelul 7 este prezentata o prognoza a productiei de energie hidroelectrica Tabelul nr. 7

2005 MW Hidroenergie (exclusiv CHAP) < 1MW 1MW1MW-10 MW > 10MW 6289 63 262 5964 GWh 16091 61 538 15493 MW 6413 63 324 6026 2010 GWh 16587 95 624 15848 MW 6537 65 372 6100 2011 GWh 16857 98 717 16043 MW 6687 70 417 6200 2012 GWh 17215 105 804 16306 MW 6857 76 461 6320 2013 GWh 17624 114 888 16622 MW 7087 82 505 6500 2014 GWh 18191 123 973 17095

2015 MW Hidroenergie (exclusiv CHAP) < 1MW 1MW1MW-10 MW > 10MW 7287 90 547 6650 GWh 18679 135 1054 17490 MW

2016 GWh 18904 143 1141 17621 MW

2017 GWh 19063 150 1160 17753 MW 7513 103 610 6800

2018 GWh 19214 155 1175 17884 MW 7621 106 615 6900

2019 GWh 19491 159 1185 18147 MW 7729 109 620 7000

2020 GWh 19768 164 1195 18410

7387 95 592 6700

7452 100 602 6750

6.3 Productia de energie electrica solara In ultimii ani au fost realizate cateva instalatii pilot cu caracater experimental (UV Targoviste, UP Bucuresti, ICEMENERG) dar organizatiile respective nu au fost licentiate ca producatori de E-SRE; Primul producator de E-SRE de origine solara calificat pentru productie prioritara nedispecerizabila a fost Primaria Comunei Floresti in anul 2009, puterea instalata fiind de 8,8 kW; Intereseul investitorilor pentru valorificarea energiei solare in scopul producerii de energie electrica a fost stimulat de Legea 220/2008 si va creste prin aplicarea prevederilor Legii 139/2010. Mai multe proiecte de anvergura au fost deja demarate. O prognoza a puterii instalate si a energiei produse in centrale fotovoltaice este prezentata in tabelul nr. 8. Tabelul nr. 8
2005 MW
Energie solara

2010 MW 0 GWh 0

2011 MW 8 GWh 10

2012 MW 43 GWh 50 MW 78

2013 GWh 100

2014 MW 113 GWh 140

GWh 0

2015 MW
Energie solara

2016 MW 183 GWh 220

2017 MW 200 GWh 246

2018 MW 220 GWh 271 MW 240

2019 GWh 295

2020 MW 260 GWh 320

GWh 180

148

6.4 Productia de energie electrica pe baza de biomasa Biomasa reprezinta energia regenerabila cu cel mai mare potential la nivel national si realizarea tintei pentru Romania, depinde esential de valorificarea acestei surse; Prognoza productiei de energie electrica din biomasa, in instalatii de cogenerare de inalta eficienta, este prezentata in tabelul nr. 9. Tabelul nr. 9
2005 MW Biomasa solida Biogaz Biolichide Total, din care: in cogenerare 0 0 0 0 0 2015 MW Biomasa solida Biogaz Biolichide Total, din care: in cogenerare 300 125 0 425 425 GWh 1450 600 0 2050 2050 GWh 0 0 0 0 0 2010 MW 10 4 0 14 14 2016 MW 350 160 0 510 510 GWh 1680 770 0 2450 2450 MW 370 170 0 540 540 GWh 48 19 0 67 67 2011 MW 80 10 0 90 90 GWh 385 50 0 435 435 2017 GWh 1780 820 0 2600 2600 MW 385 180 0 565 565 MW 145 20 0 165 165 2012 GWh 700 95 0 795 795 2018 GWh 1855 865 0 2720 2720 2013 MW 200 50 0 250 250 GWh 960 240 0 1200 1200 2014 MW 250 90 0 340 340 GWh 1200 440 0 1640 1640

2019 MW 400 190 0 590 590 GWh 1930 920 0 2850 2850

2020 MW 405 195 0 600 600 GWh 1950 950 0 2900 2900

6.5 Productia de energie electrica geotermala In Romania, temperatura surselor hidrogeotermale (cu exploatare prin foraj-extractie) are valori cuprinse intre 25 grade C si 125 grade C. Potentialul de energie geotermala cu posibilitati de exploatare curenta in Romania este de circa 167 mii tep. Resursele geotermale se utilizeaza deja la incalzirea si prepararea apei calde menajere in locuinte individuale, servicii sociale (birouri, invatamant, spatii comerciale si sociale etc.), sectorul industrial sau spatii agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru cresterea animalelor s.a.). Strategiile energetice la nivel national realizate cu aportul consistent al specialistilor in domeniu estimeaza ca in urmatorii ani se va extinde utilizarea energiei geotermale, dar numai in scopuri de incalzire. Investitorii nu si-au manifestat pana in prezent interesul pentru realizarea unor instalatii de producere a energiei electrice utilizand energie geotermala. European Geothermal Energy Council (EGEC) a publicat recent documentul Vision 2050 of the geothermal electricity sector ca document de discutie publica. Conform acestuia, perioada 20102020 va fi perioada in care vor fi puse bazele industriei geotermale europene. Perioada 2020-2030 reprezinta, in viziunea EGEC, perioada in care energia geotermala se va afirma ca o sursa competitiva de electricitate. Documentul considera ca resursele geotermale cu temperaturi intre 80 grade C si 180 grade C sunt resurse de entalpie joasa si ca acest nivel de temperatura este adecvat pentru utilizare in centrale binare (ciclu Rankine sau Kalina). Avand in vedere potentialul termic al resurselor geotermale din Romania (sub 120 grade C) se considera ca ele vor putea reprezenta o sursa de energie primara pentru producerea de electricitate dupa 2020 si ca rolul lor in acea perioada ar putea fi semnificativ.

6.6 Total E-SRE

Tabelul nr. 10
2005
TOTAL E-SRE (GWh) Edin care hidro mare energie verde Consum final brut (GWH) Pondere E-SRE (%) EPondere energie verde conform prognoza (%) Pondere energie verde conform Legii 220/2008 Pondere energie verde conform Legii 139/2010

2010 17094

2011 19299

2012 21376

2013 23558

2014 25923

2015 27523

2016 28845

2017 29577

2018 30225

2019 30866

2020 31388

16091

15493 598

15848 1246 62167

27,50 2,00 8,3 8,3

16043 3256 62550

30,85 5,21 8,3 10

16306 5070 63120

33,87 8,03 8,3 12

16622 6936 64224

36,68 10,80 9 14

17095 8828 64700

40,07 13,64 10 15

17490 10033 65711

41,88 15,27 10,8 16

17621 11224 67280

42,87 16,68 12 17

17753 11824 69430

42,60 17,03 13,2 18

17884 12341 70859

42,66 17,42 14,4 19

18147 12719 72230

42,73 17,61 15,6 19,5

18410 12978 73601

42,65 17,63 16,8 20

7. Concluzii
Mecanismele de sprijin adoptate isi dovedesc (cu o anumita intarziere) eficienta; se constata un interes sporit al investitorilor pentru realizarea de instalatii de valorificare a E-SRE. Consumul de energie electrica are si va avea o pondere relativ redusa in consumul final brut de energie. Mecanismele suport prevazute de lege determina un interes major al investitorilor in acest domeniu. Pentru realizarea tintei globale propuse sunt necesare masuri de promovare a producerii de caldura din SRE prin tehnologii moderne. OTS (Transelectrica) considera ca, pentru siguranta in functionarea SEN, sunt necesare investitii substantiale pentru realizarea de grupuri cu pornire/oprire rapida (grupuri cu turbine cu gaze), precum si pentru intarirea retelei de transport in zona Dobrogea. Mecanismul cotelor obligatorii combinat cu certificatele verzi pentru promomovarea E-SRE va avea efecte pozitive din multe puncte de vedere dar va conduce la cresterea pretului energiei electrice la consumatorul final. In perioada 2010-2012 tintele procentuale stabilite prin Legea 220/2008 nu vor fi (probabil) indeplinite. Ele vor fi, insa, depasite (conform prognozei) dupa anul 2013. Se considera oportuna demararea actiunii de realizare a unei noi strategii de valorificare a energiei din SRE in perspectiva anilor 2020-2030.