Universitatea Stefan cel Mare Suceava Facultatea de Inginerie Alimentara Specializare:Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Profesor coordonator: Studenti: Cadere Adelina-Cristiana,Grupa II,Anul III

2012

Sanatatea copiilor este influentata in primul rand de alimentatie. Pentru primele luni de viata laptele de mama este unanim considerat ca fiind alimentul ideal. Acesta reprezinta combinatia perfecta de vitamine, calciu, minerale, proteine pentru sanatatea puiului ei. Anticorpii pe care mama ii ofera astfel copilului ei sunt deosebit de importanti atat pentru primul an de viata cat si pentru anii ce vor urma, asigurand o protectie antiinfectioasa si antialergica. Laptele matern are o concentratie crescuta in lipide si lactoza, iar mineralelesunt in concentratie mica, corespunzator cu nevoile sugarului. Compozitia formulelor de lapte pentru sugar este stabilita astfel incat sa se apropie cat mai mult posibil de compozitia laptelui matern, in acest fel asigurandu-se aportul nutritiv optim pentru copil. Principalul glucid al laptelui uman este lactoza (~90%). Lactoza are mai multe roluri foarte importante pentru bebelusi: - favorizeaza procesele fermentative si inhiba procesele de putrefactie care au loc in intestinul gros - stimuleaza absorbtia calciului - reprezinta sursa de galactoza pentru organism (lactoza este formata din glucoza si galactoza) - este principalul component osmotic al laptelui uman, concentratia lui crescuta compensand concentratia scazuta de saruri, lucru foarte important intrucat echilibrul osmotic trebuie sa fie pastrat

Laptele din urma (de la sfarsitul suptului) este bogat in vitamina K, sugarul fiind astfel protejat de efectele lipsei acestei vitamine din alimentatie si anume boala hemoragica a nou-nascutului (hipoprotrombinemia fiziologica). Laptele de mama este mai bogat in colesterol decat laptele de vaca. Acest lucru este important deoarece prematurii, de exemplu, au nevoie de aport de colesterol din dieta, intrucat ei nu-si pot sintetiza singuri cantitatea necesara, neavand o dezvoltare enzimatica corespunzatoare. De fapt, acest lucru este important pentru toti sugarii, deoarece dezvoltarea mecanismelor de control ale nivelului de colesterol din sange depinde foarte mult de nivelul colesterolului din alimentatie. Factorii de crestere din laptele matern ajuta la dezvoltarea functiilor gastrointestinale si ale tractului respirator. Sistemul imunitar al bebelusului nu poate sa il apere pe bebelus de infectii, de aceea are nevoie de lapte uman pentru a-i conferi aceasta protectie. Care este mecanismul prin care laptele uman confera protectie? Daca mama contacteaza o infectie, la scurt timp, organismul mamei "fabrica" anticorpi impotriva respectivei bacterii, anticorpi care vor fi secretati si in laptele matern. Astfel, prin hranirea sugarului la san, vor fi transferati si acestuia, asigurand protectia (desigur, pe o perioada limitata) impotriva germenului respectiv. Astfel, putem spune ca imunitatea mamei protejeaza si copilul hranit la san, lucru foarte important deoarece i se acorda sugarului ragazul de a-si dezvolta si matura propriul sistem imun, pentru a face fata singur agresiunilor din mediul extern.

2. Laptele matern poate fi toxic

Daca consumi sau ai consumat anumite alimente sau bauturi toxice (multa carne prajita, fast-food, sucuri carbogazoase), pastile sau fumezi, laptele tau matern poate avea de suferit, si evident, si bebelusul tau, care se hraneste din tine. Cafeaua, bauturile alcoolice si cofeina, ceaiul si ciocolata agita copilul si de aceea pot fi consumate numai ocazional si cu moderatie de catre mama care alapteaza la san. Tutunul ar trebui interzis deoarece scade productia de lapte si diminueaza reflexul de expulzie a laptelui. Este indicat ca sugarul si copilul in general sa nu inhaleze fum de tigara. Medicamentele pot trece prin laptele matern si la copil, astfel incat este necesara prudenta maxima in administrarea acestora. Este bine ca de fiecare data cand mamei i se administreaza un medicament, acest lucru sa se realizeze la recomandarea si sub controlul medicului, deoarece unele medicamente pot avea consecinte devastatoare asupra copilului hranit la san. De aceea mananca cat mai sanatos, legume, fructe, carne fiarta sau gratar, bea numai sucuri naturale, nu fuma si nu consuma bauturi alcoolice. Asa, vei avea grija nu doar de viata ta ci si de viata micutul tau.

3. Stimularea laptelui
Foarte multe mamici sunt stresate de ideea ca ar putea sa nu aiba destul lapte (sau ca laptele lor nu este suficient de consistent pentru copil). Acest stres, in masura in care se manifesta puternic, poate fi in el insusi un factor care inhiba lactatia. In primul rand, mama trebuie sa verifice daca este o problema reala sau una falsa. De regula, daca bebelusul plange si vrea la san foarte des (ex: la fiecare ora) inseamna ca nu exista destul lapte, insa aceasta este o situatie de moment. Stimulati de suptul bebelusului, sanii vor produce in curand mai mult lapte (cantitatea de lapte produsa de organismul mamei se adapteaza nevoilor beblusului). Ajustarea poate dura cateva zile, timp in care nu este necesar sa fie suplimentat laptele matern cu altceva. Daca bebelusul este pus la san mai des, isi va procura suficienta hrana, iar daca i se face foame, va suge mai puternic, stimuland mai intens secretia lactata.

Exista diferite modalitati de a stimula producerea unei cantitati mai mari de lapte:incepand cu un consum mai mare de lichide (in special lapte, bere fara alcool), continuand cu ceaiuri pentru lactatie (exista o formula speciala de ceai granulat de la Hipp) si cu alte preparate disponibile in farmacii (ex: Galactogil).

Daca pana la 6 luni minim iti alaptezi bebelusul fara a mai fi nevoie de suplimente, dupa aceasta perioada incep intrebarile cu privire la introducerea diverselor tipuri de lapte in alimentatia lui. Care sunt motivele pentru care nu trebuie dat lapte de vaca bebelusilor mai mici de 1 an? Exista mai multe argumente in favoarea intarzierii introducerii laptelui de vaca in alimentatia bebelusului. Sistemul digestiv al copilului trebuie sa fie suficient dezvoltat pentru a putea digera proteinele din acest tip de lapte. Acest lucru se intampla incepand cu prima aniversare a lui.

Laptele de vaca contine foarte mult sodiu, potasiu si clorura de calciu care pot afecta rinichii copilului.

Laptele de vaca nu contine toate vitaminele si mineralele (in special vitamina E, zinc si fier) necesare pentru a se dezvolta corect in primul an de viata. A-i administra acest tip de lapte la varsta neadecvata poate provoca deficiente defier si chiar hemoragii intestinale grave.

Continutul excesiv de proteine, sodiu si potasiu poate suprasolicita activitatea hepatica.

Administrarea acestui tip de lapte inainte de implinirea primului an de viata poate creste riscul unei reactii alergice.

Laptele de vaca in alimentatia sugarului si copilului mic

Laptele este un aliment de origine animala cu valoare biologica ridicata, deosebit de important in alimentatia omului, indiferent de varsta. Datorita substantelor nutritive pe care le contine, laptele asigu 535j97f ra dezvoltarea normala a organismului tanar, in primele luni de viata. Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie, opac, cu gust dulceag si miros placut. Din punct de vedere fizic, laptele este o solutie apoasa, in care se gasesc dizolvate unele substante (saruri minerale, mitamine, lactoza), altele in suspensie (grasimi), iar altele in stare de dispersi coloidala (proteine). In tara noastra se foloseste in special laptele de vaca, si mai putin laptele altor specii, ca de exemplu oaie, capra, bivolita. Acesta din urma se foloseste mai ales la obtinerea unor derivate (iaurturi, branzeturi, etc). Compozitia laptelui variaza in functie de anumiti factori, cum ar fi specia, rasa, hrana animalelor, varsta, etc. valoarea nutritiva a laptelui este in stransa legatura cu compozitia chimica si se apreciaza ca laptele contine proteine superioare proteinelor de origine vegetala, cu aceeasi valoare cu a proteinelor din carne, dar inferioara proteinelor din oua. Proteinele din lapte sunt cazeina, lactoalbumina si lactoglobulina. Cazeina are propietatea de a coagula, fie in prezenta acidului lactic format din lactoza sub actiunea bacteriilor lactice, fie sub influenta enzimelor, a cheagului, propietate pe care se bazeaza obtinerea iaurturilor, a branzeturilor, etc. lactalbumina ramane in zer, dupa prepararea branzeturilor, si prin fierberea acestuia coaguleaza, formand urda. Lactalbumina se gaseste in cantitati mici si este foarte importanta pentru continutul in anticorpi. Glucidele din lapte sunt reprezentate de lactoza, care imprima laptelui gustul dulceag. Sub actiunea unor microorganisme, lactoza sufera procese de fermentatie lactica, alcoolica, propietati pe care se bazeaza obtinerea chefirului, branzeturilor proaspete, etc. Lipidele sunt reprezentate prin gliceride, steride, fosfatide. O caracteristica a lipidelor din lapte este emulsionarea lor fina sub forma de globule sferice mici cu suprafata de actiune pentru fermentii digestivi. Prin agitare, datorita fortei centrifuge, se permite separarea globulelor de grasime, propietate pe care se bazeaza obtinerea unor produse lactate (smantana, frisca). Sarurile minerale se gasesc in lapte in cantitati apreciabile, in special calciu si fosfor in proportie favorabila absobtiei lor digestive. Laptele este situat printre alimentele ale caror saruri minerale sunt foarte usor asimilate de organism. O ratie insuficienta de lapte si derivate lactice duce la dezechilibru calcic. In lapte se mai gasesc saruri de magneziu, sodiu, potasiu, precum si fier, iod, etc. Importanta lor este deosebita in cresterea si dezvoltarea organismului tanar. Laptele tuturor specilor de mamifere este sarac in fier si, de aceea, laptele nu poate fi socotit un aliment complet si nu se recomanda un regim exclusiv din lapte decat in primele luni de viata (copiilor pana la 3-4

luni). Substantele minerale din lapte au rolul de a inlesni formarea coagulului de calitate in obtinerea branzeturilor. Vitaminele din lapte constituie o sursa importanta in alimentatie. Laptele contine vitamine hidrosolubile (B1, B2, B12, C, PP) si liposolubile (A, D, E, K). Enzimele din lapte au rol de indicatori asupra calitatii laptelui. In lapte se gasesc urmatoarele enzime: reductaza, catalaza, lipaza, fosfataza, etc. Laptele este un aliment cu rol plastic deosebit de valoros, atat pentru alimentatia copiilor, cat si a adultilor si varsnicilor. Este tolerat cu usurinta atat in alimentati omului sanatos, cat si a celui bolnav, cu putina rezerva in ceea ce priveste persoanele cu insuficienta hepatica. Propietatile fizice ale laptelui influenteaza asupra calitatii laptelui si a produselor obtinute prin prelucrarea laptelui. Acestea sunt: densitatea, temperatura de fierbere, de inghetare, vascozitatea, aciditatea. Densitatea este determinata de raportul dintre substantele negrase si grasime. Cu cat creste cantitatea de grasime, cu atat scade densitatea. Temperatura de fierbere a laptelui este mai ridicata decat cea a apei. Microflora laptelui laptele constituie un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor. Microflora laptelui poate fi folositoare, atunci cand microorganismele sunt folosite pentru obtinerea unor produse lactate, sau microorganisme daunatoare, acestea provocand alterarea laptelui. Microflora laptelui este formata din bacterii, drojdii si mucegaiuri. Bacteriile contribuie la obtinerea produselor acido-lactice, a branzeturilor sau pentru a da aroma unor produse lactate. Drojdiile se folosesc pentru obtinerea fermentatiei alcoolice, ca de exemplu chefirul. Mucegaiurile se folosesc la obtinerea unor tipuri de branzeturi. Indicii de calitate ai laptelui se apreciaza dupa: aspect, culoare, consistenta, miros, densitate, continut de grasimi, aciditate. Laptele trebuie sa se prezinte ca un lichid omogen, opac, fara sedimente si impuritati. Opacitatea este data de substantele proteice si de grasimi. Culoarea laptelui trebuie sa fie alba, usor galbuie, determinata de grasimi si caroten. Consistenta este fluida, mai vascos decat apa. Gustul trebuie sa fie dulceag, placut, caracteristic. Mirosul este placut, caracteristic laptelui proaspat. Aciditatea laptelui trebuie sa fie de 15-20 . Defectele laptelui pot fi de aspect, de culoare, de consistenta, de gust, miros, densitate, aciditate, etc. Laptele poate avea opacitate scazuta datorita cresterii continutului de apa. De asemenea poate avea impuritati sau sedimente cauzate de mulgerea si recoltarea neigienica a laptelui. Culoarea poate fi alba cu nuante albastrui, din cauza bacteriilor cromogene sau prin adaugarea unei cantitati de apa. Culoarea roz se datoreaza neatentiei la muls si trecerii in lapte a unor picaturi de sange. Gustul amar se datoreaza furajelor sau vaselor in care s-a efectuat mulgerea, gustul acru se datoreaza

prezentei acidului lactic, gustul sarat apare datorita imbolnavirii ugerului. Mirosul poate fi de nutret, de balegar si poate proveni din tinerea laptelui in grajd dupa ce a fost muls. 2. Produsele lactate Produsele lactate se impart in produse de smantanire, produse lactate acide si branzeturi.

a. produsele de smantanire sunt obtinute prin procesul de separare a grasimii din lapte. Aceasta separare se realizeaza prin doua cai, si anume: - separarea spontana sau naturala, care se obtine in laptele lasat sa stea in repaus la temperatura obisnuita, un anumit timp. Separarea se realizeaza datorita diferentei de masa specifica intre grasime si restul componentelor; - separarea mecanica, care se realizeaza cu ajutorul separatoarelor, sub actiunea fortei de centrififugare; Produsele obtinute prin smantanirea laptelui sunt smantana si untul. Smanatana obtinuta spontan prezinta dezavantajul ca are un grad de aciditate mare si prin procedeul folosit nu se pot smanatni cantitati mari de lapte. Smantanirea mecanica prezinta avantajul ca se pot prelucra cantitati mari de lapte, iar smantana obtinuta este dulce, de calitate superioara. Materia prima folosita pentru obtinerea smanatanii este laptele de vaca, uneori si in amestec cu cel de bivolita. Dupa modul de preparare smantana se clasifica in doua categorii: smanatana dulce (frisca) si smantana fermentata. Smantana dulce sau frisca are un continut de grasime de 32% si aciditatea de 20. Are culoare alba-galbuie, gustul dulceag, placut si o consistenta fluida, omogena. Smantana fermentata se clasifica dupa procentul de grasime in doua tipuri: cu 30% grasime si 25% grasime. Smanatana fermentata este smantana pentru consum si se obtine din smantana dulce, cuprinzand o serie de operatii. Compozitia chimica a smantanii este asemanatoare cu cea a laptelui, cu deosebirea ca in smantana se gaseste o cantitate mai mare de grasime, iar celelalte componente in cantitati mai reduse. Defectele smantanii pot fi defecte de aspect, gust, miros, consistenta, etc. Smantana are uneori aspect spumos, ca urmare a precipitarii substantelor proteice. Consistenta smantanii poate fi lichida, laptoasa, cand s-a adaugat o cantitate de lichid sau mucilaginoasa, datorita folosirii unor vase necorespunzatoare din punct de vedere al starii de igiena. Smantana are uneori un gust acru, provenit din cauza aciditatii mari, un gust

amar, cauzat de furaje, sau gust de ranced, datorita descompunerii acizilor grasi sub actiunea enzimelor. Pentru apreveni defectele aratate este necesar ca la prepararea smantanii sa se folosesasca lapte cu aciditate corespunzatoare si vase in perfecta stare de igiena si curatenie. Smantana se pastreaza in spatii frigorifice, fara mirosuri straine la 2-6C. frisca are termen de valabilitate 24 de ore de la obtinere, iar smantana fermentata 5 zile. Transportul se efectueaza cu masini curate, fara mirosuri straine. Smantana se utilizeaza in bucatarie la diferite sosuri, ciorbe, supe-crema, mancaruri. Frisca se intrebuinteaza de obicei in cofetarie la prepararea diferitelor bauturi calde, prajituri, inghetate, cu rolul de a mari valoarea nutritiva a preparatelor, a da aspect si gust placute. Coeficientul de utilizare este mare si se digera usor. Untul constituie unul din produsele valoroase in alimentatie, consumat cu placere la orice varsta, datorita valorii sale nutritive si gustului placut. Materia prima pentru obtinerea untului este smantana cu un continut ridicat de grasime. Operatiile principale pentru obtinerea untului sunt smanatanirea laptelui, pasteurizarea smanatanii, maturarea si fermentarea smantanii, baterea, malaxarea, spalarea si ambalarea. Untul se grupeaza in doua sortimente: unt superior si unt de masa, care la randul lui poate fi unt de masa calitatea I sau unt de masa calitatea a II-a. acestea se deosebesc intre ele prin gradul de aciditate. Culoarea untului trebuie sa fie alba-galbuie pana la galben-pai, cu luciu specific, miros si gust placute, aroma placuta rezultata la fermentarea smantanii prin transformarea unei cantitati de glucoza in substante aromatizante. Untul nu trebuie sa aiba gust acru, de mucegai, ranced, etc. Consistenta untului la 10-13C este compacta, onctuoasa. In sectiune se prezinta ca o masa omogena, fara picaturi vizibile de apa sau goluri de aer. Continutul in grasime este de 80% pentru untul superior si 74% pentru untul de masa. Depozitarea untului se face in camere reci, curate, uscate, aerisite, cu umiditatea relativa a aerului de 75-85%. Untul se intrebuinteaza in stare naturala si la preparea diferitelor sosuri, aluaturi, crme, etc. b. produsele lactate acide se obtin din laptele supus unor prelucrari speciale (fermentarea laptelui cu culturi speciale de bacterii lactice), mai simple sau mai complexe ijn functie de sortimentul dorit. Fermentarea se obtine ca urmare a dezvoltarii in lapte a unor microorganisme specifice, care modifica propietatile laptelui obisnuit. Produsele lactate acide sunt considerate produse dietetitce, deoarece sunt usor de digerat, nutritive, racoritoare, gustoase, recomandate tuturor categoriilor de varsta. De asemenea, aceste produse inlatura unele tulburari digestive, in special in cazul tratamentelor cu antibiotice. Aceasta deoarece amelioreaza flora intestinala, prin reinsamantare cu microorganisme

acidifiante care au propietati bactericide. Cele mai consumate produse lactate acide sunt: iaurtul, laptele batut, chefirul, laptele acidofil, etc. Iaurtul este produsul cel mai raspandit si mai apreciat. Se prepara din lapte de vaca, lapte de oaie si lapte de bivolita, care se fierbe pana se evapora din cantitatea initiala. Laptele astfel concentrat se lasa sa se tempereze si se insamanteaza cu maia de culturi pure de bacterii lactice specifice iaurtului. Iaurtul se caracterizeaza prin coagul de consistenta ferma, cremos, fara bule, de culoare alba sau alb-galbuie si miros placut, acrisor. Se intrebuinteaza in stare naturala la diferite preparate culinare, ca ciorbe, mancaruri, inghetate, aluaturi, etc. Laptele acru se obtine prin acidifierea naturala a laptelui lasat sa stea la temperatura camerei. Industrial se obtine prin insamantarea cu maia de bacterii lactice. Prin baterea coabului (maruntire) se obtine laptele batut. Sana este un produs acid care se prepara la fel ca si laptele batut, prin fermentare cu bacterii lactice. Chefirul este o bautura lactica acida cu dubla fermentatie (fermentatie lactica si fermentatie alcoolica), in urma insamantarii cu maia de granule de chefir. Produsele lactate acide au un rol deosebit in alimentatia rationala a omului sanatos si ocupa un loc important in alimentatia dietetica. Aceste produse au o valoare asemanatoare laptelui, iar componentele nutritive se gasesc intr-o forma usor asimilabila pentru organism. c. conservele din lapte sunt reprezentate de laptele praf, care se obtine prin deshidratarea aproape totala a laptelui, incat produsul finit contine apa doar in proportie de 4-6%. Se prezinta sub forma de pulbere de culoare alb-galbuie, fara aglomerari sau corpuri straine, cu gust dulceag si miros placut. d. branzeturile sunt produse obtinute prin coagularea cazeinei din lapte si prelucrarea coagulului obtinut, in functie de specificul sortimentului respectiv. Materi prima folosita poate fi laptele de oaie, de vaca, de bivolita sau amestecul acestora. Coagulul se formeaza prin acidifierea laptelui in stare naturala, cu insamantare de bacterii lactice (industrial) sau cu ajutorul cheagului. In functie de componentele pe care le contin branzeturile sunt produse concentrate din proteine, saruri minerale, lipide. De obicei, branzeturile obtinute din coagul rezultat in urma acidifierii lactice se consuma proaspete, iar cele obtinute cu ajutorul cheagului necesita o prelucrare desfasurata pe mai multe etape. Acestea din urma sunt branzeturile fermentate sau maturate. Branzeturile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: materia prima, continutul de grasime, consistenta pastei si procesul tehnologic. Dupa materia prima folosita se impart in: branzeturi din lapte de vaca (branza de vaca, Trapist, Olanda, svaiter) si branzeturi din lapte de oaie (telemea, cas, cascaval, branza de putina).

10

Dupa consistenta pastei branzeturile se grupeaza in: branzeturi moi (branza de vaca, Bucegi, Caraiman), branzeturi semitari (Trapist, Olanda) si branzeturi tari (svaiter). Dupa procesul tehnologic branzeturile se impart in urmatoarele grupe: branzeturi proaspete, branzeturi maturate, branzeturi topite. a. branzeturi proaspete Branza de vaca se obtine din lapte de vaca integral. Coagulul format se pune in sedile, se lasa sa se scurga, se trece prin masina cu valturi (in industrie) si apoi se ambaleaza. Se prezinta ca o masa omogena, de culoare alba pana la alb-galbuie, de consistenta moale, nesfaramicioase, cu gust si miros placute. Se utilizeaza in regimul dietetic si in alimentatia omului sanatos, la diferite preparate culinare, ca de exemplu: mamaliguta cu branza de vaca, omleta, galuste, papanasi fierti sau prajiti, legume umplute cu branza de vaca, placinta, strudel. Se pastreaza in incaperi curate, aerisite, cu temperatura de maxim 8C. Casul de oaie se obtine din lapte de oi. Coagulul obtinut cu ajutorul cheagului se scurge de zer. Casul se livreaza pentru consum in stare proaspata. Se prezinta sub forma de bucati semisferice. Casul de oaie are coaja subtire, zvantata, de culoare galbuie, fara crapaturi. In sectiune se prezinta ca o pasta fina, densa, de culoare alb-galbuie, cu rare ochiuri mici de fermentare. Are gust si miros placute, specifice, usor acrisor. Se pastreaza proaspat, la temperatura de 17C, aproximativ 3 zile. Casul afumat este casul obtinut dupa procedeul descris anterior, supus apoi procesului de afumare. Urda se obtine prin coagularea lactalbuminei din zerul ramas de la prepararea casului, prin fierbere. Se procedeaza in mod similar cu obtinerea branzei de vaca. Urda poate fi dulce sau sarata. Urda dulce se consuma imediat, ca aperitiv asortat cu legume si la diferite preparate: clatite, sarmalute, etc. b. branzeturile maturate Branza telemea sau de Braila se obtine prin prelucrarea laptelui de oaie, de vaca sau din amestecul celor doua, uneori si in amestec cu lapte de capra sau bivolita. Coagulul se obtine din lapte integral sau normalizat, cu ajutorui cheagului. Coagulul obtinut se scurge de zer, se taie bucati, se sareaza, se aseaza in putini, se sareaza din nou, se inchid si se lasa la maturat cel putin 30 de zile. Branza telemea se prezinta sub forma de bucati care isi mentin forma data, potrivit de sarate, cu suprafata curata, culoare alba pentru cea de oi si alb-galbuie pentru cea de vaca. In sectiune, branza de oi are aspect onctuos, neted, culoare alba. Cea de vaca prezinta ochiuri mici si dese (de fermentare), de culoare alb-galbuie, gust si miros placute, specific laptelui folosit. Continutul in grasime pentru telemeaua de vaca este 42-44%, iar pentru telemeaua de oi, 47-50%. Se intrebuinteaza in stare naturala, ca aperitiv, la diferite preparate de bucatarie si patiserie.

11

Branza Trapist se prepara din lapte de vaca sau din amestec de lapte de vaca si lapte de bivolita. Coagulul obtinut se faramiteaza, se supune din nou unui proces termic de incalzire, pentru a elimina zerul, se introduce in forme, se preseaza, apoi se scoate si se tine in saramura, trecandu-se la maturat pentru 4- saptamani. Dupa maturare se parafineaza. La exterior are coaja subtire, galbuie, parafinata. Branza Trapist are in sectiune aspect lucios, cu ochiuri rare, culoare galbuie, consistenta semitare, gust dulceag, miros placut. Branza Olanda se prepara din lapte de vaca. Procesul tehnologic este asemanator cu al Trapistului, cu deosebirea ca timpul de maturare si continutul de sare sunt mai mari. Arfe forma paralelipipedica, cilindrica sau sferica, coaja subtire, neteda, acoperita cu parafina colorata. In sectiune se observa ochiuri mici, rotunde sau ovale, repartizate uniform, consistenta semitare, gustul si mirosul placute. Branza svaiter Coagulul se obtine prin insamantarea laptelui de vaca cu bacterii specifice. Durata de maturare este de 8-10 saptamani, la temperatura de 18-22C. se prezinta sub forma de roti mari, cu coaja galbuie, fara crapaturi. In sectiune se observa gauri inegale (1-2 cm), raspandite mai ales spre mijloc. Are consistenta tare, aspect lucios, culoare galbena-deschis, gust si miros placute, caracteristice. Se utilizeaza in stare naturala, de obicei la sfarsitul meniului, impreuna cu fructele. Cascavalul de Dobrogea se prepara din lapte de oaie. Se deosebeste de celelalte branzeturi maturate prin aceea ca in procesul tehnologic intervine operatia de oparire. Durata de maturare este intre 45 si 60 de zile. Cascavalul de Dobrogea se prezinta sub forma de roti. La exterior are o coaja neteda, de culoare galbuie-cenusie, uneori parafinata. In sectiune, cascavalul are o masa compacta, cu rare ochiuri de consistenta tare, cu gust si miros placute, usor acrisor, picant. Cascavalul de Penteleu se prepara din lapte de oaie, de vaca sau in amestec. Se prezinta sub forma de roti. Se deosebeste de cascavalul de Dobrogea prin aspectul interior si exterior. Coaja poate fi acoperita cu un strat subtire de mucegai de culoare argintie. Consistenta este mai moale decat la cascavalul de Dobrogea, gustul mai dulceag si mai putin picant, fara ochiuri sau spatii. Cascavalul Dalia se aseamana ca proces tehnologic cu cel de dobrogea, cu deosebirea ca se prepara numai din lapte de vaca. Consistenta este mai moale decat a celui de Dobrogea, iar culoarea galbena mai intensa. Cascavalul se foloseste in alimentatie in stare naturala, ca aperitiv, la gustari, sau ca adaosuri la sosuri gratinate, la fast-food-uri, budinci, sufleuri. Se pastreaza in spatii frigorifice, la 2-8C, avand termene de valabilitate de pana la 6 luni.

12

Laptele degresat si semidegresat

Inaintea varstei de 1 an, laptele semidegresat (2% grasime), precum si cel degresat, nu ar trebui sa se regaseasca in dieta sugarului, deoarece semnifica un aport excesiv de porteine, potasiu si sodiu, fiind in acelasi timp deficitar in calorii. Necesarul caloric al sugarului este ridicat in primele 6 luni de viata, apoi atinge si se mentine la o valoare relativ constanta (valoare prag) pana in jurul varstei de 9 luni, pentru ca dupa aceasta sa inregistreze o noua crestere, pana la 1 an, corelata si determinata in principal de sporirea activitatii fizice desfasurate de copil. In cazul sugarului, caloriile necesare depind de varsta, iar in cazul copiilor mai mari trebuie sa se tina cont si de sex (baietii au nevoie de mai multa energie decat fetele). Lipidele prezente in lapte, care constituie principala sursa de energie a bebelusului, au rol esential in procesul de dezvoltare si crestere normala, in special in ceea ce priveste dezvoltarea creierului si promovarea activitatii nervoase normale. Si alte parti ale corpului beneficiaza de elementele nutritive din lapte: Pielea.Vitamina A care se gaseste in lapte mentine pielea sanatoasa si tanara (lucru pe care-l va aprecia o data cu trecerea timpului). Laptele prezinta in compozitia sa si potasiu ce regleaza schimburile intercelulare pastrand pielea hidratata si cu aspect sanatos. Celulele. Riboflavina si niacina din lapte produc energia necesara pentru functionarea celulelor din tot corpul. Dintii. Fosforul stimuleaza cresterea si diferentierea celulara si alaturi de calciu este un component important al oaselor si dintilor. Muschii, parul si unghiile. Proteinele din lapte sustin tonusul muscular si contribuie la un aspect sanatos al parului si unghiilor. Eritrocitele (globulele rosii). Vitamina B12 din lapte ajuta la formarea globulelor rosii care au rol in transportul de oxigen si asigura energie si vitalitate pentru micul om. Laptele aduce asadar mai multe substante nutritive decat oricare alta bautura iar a bea lapte este unul dintre cele mai naturale moduri de a asigura corpului vitamine si minerale. Cercetari in domeniu au condus la concluzia ca aportul nutritional al laptelui este diminuat in cazul expunerii la lumina. Fie ca este naturala sau artificiala, lumina degradeaza in special vitamina B2 din lapte.

13

PULBERI DIN LAPTE DE VACA INTEGRAL Sunt preparate obtinute prin evaporarea apei din laptele de vaca integral, prin sterilizare la temperaturi nalte si cu moditicarea calitativa a substantelor nutritive. Pulberile din lapte (lapte praf) folosite la noi sunt: Raraul, Muresul, Suceava si Lactosanul, acesta din urma fiind singurul lapte romanesc standardizat si se foloseste numai n concentrate de 13%, la copiii peste 4 luni. Pulberile din lapte de vaca se resuspenda n mucilagiu de orez 2-3% si se zahareaza 5%. Concentratia de lapte praf, la 100 ml lapte reconstituit, difera cu varsta: n prima luna se foloseste concentratia de 8 g%; n lunile II - III se foloseste concentratia de 10 g%;

- din luna a IV-a se foloseste concentratia de 13 g%, ceea ce corespunde laptelui de vaca integral. Mentionam ca, n general, o lingurita rasa din pulberile de lapte contine circa 3 g. Singur Lactosanul are n ambalaj o menzura (masura) care, rasa, contine, 4,5 g pulbere. Cand se prepara, toate aceste pulberi de lapte de vaca integral se fierb. Valoare calorica: concentrate 8% cu 5% zahSr = 535 cal/l concentrate 10% cu 5% zahar = 700 cal/l concentrate 13% cu 5% zahar = 870 cal/l

LAPTELE CALCIC Primit cu mare placere de sugari, se poate prepara foarte usor atat din laptele de vaca, cat si din laptele praf. Se foloseste n dilutie de 1/2 la sugarii cu varsta pana la 2 luni si n dilutje de 2/3, la sugarii n varsta de 3-4 luni. Pentru a obtine un litru de lapte calcic Vi procedam astfel: ntr-un vas punem 500 ml lapte de vaca (sau 12 lingurite cu varf de lapte praf integral, resuspendat n 440 ml apa), la care se adauga 50 g zahar si se da un clocot; ntr-un al doilea vas punem 500 ml apa n care se dizolva 7 tablete de lactat de calciu dietetic, dupa care se fierbe 5 minute. Se rastoarna apoi continutul vasului I n vasul II, se bate cu telul si se mai fierbe 1 minut. Pentru a pregati un litru de lapte calcic 2/3, vor diferi numai cantitatile: n vasul I punem 660 ml lapte de vaca (sau 18 lingurite cu varf de lapte 11411s184l praf integral + 600 ml apa) si 50 g zahar, iar n vasul II 340 ml apa + 10 tablete lactat de calciu dietetic. 14

Valoare calorica: -dilute 1/2, cu 5% zahar = 610 - 620 cal/l - dilutie 2/3, cu 5% zahar = 710 - 720 cal/l PULBERI DIN LAPTE DILUAT SI CU ADAOSURI a) Gluvilact I, folosit pentru alimentatia sugarilor cu varsta de 1-2 luni. b)Gluvilact II, folosit pentru alimentatia sugarilor cu varsta peste 2 luni. Sunt pulberi de lapte cu concentrate scazuta de proteine si grasimi, dar cu adaos de zaharoza si amidon. Se resuspenda n apa, n concentrate de 15% si se fierb timp de 5 minute. Se zahareaza 5%. Ambele contin n ambalaj cate o menzura, al carei continut este de 5 g. Valoare calorica: Gluvilact I = 910 cal/l Gluvilact II = 920 cal/l c) Glucolact I ji II sunt pulberi din lapte de vaca diluat 2/3 si 3/4, mbogatite cu glucoza, zaharoza si zeamil. Se resuspenda n apa, n concentrate de 15 sau 17% (au cate o masura de cate 5 g), se fierb 5 - 1 0 minute si, de regula, nu se zahareaza. Glucolact I se foloseste n concentrate de 15%, la sugarii pana la 3 luni. Valoare calorica: 660/I Glucolact II se foloseste n concentrate de 17%, la sugarii peste 3 luni. Valoare calorica: 760/I : PULBERI DE LAPTE SEMIECREMAT a) Lacto este un lapte praf partial degresat. Se foloseste n concentrate de 10%, resuspendat n MO 2%, cu 5% zahar, fiert 5 minute, n alimentatia sugarilor din prima luna de viata, alimentatia prematuriior, distroficilor si pentru realimentarea n dispepsii simple. Valoare calorica (cu 5% zahar) = 780 cal/l b)Lacto I este un lapte praf partial degresat, cu adaos de glucoza si amidon. Se resuspenda n concentrate de 15%, n apa, se fierbe 5 minute si se zahareaza 5%. Se

15

foloseste n alimentatia prematurilor, distroficilor, realimentarea n dispepsii simple, limitat n timp - maximum 4 saptamani. c) Lacto II este un lapte praf partial degresat, cu adaos de zaharoza si dextrinmaltoza. Se pregateste la fel ca Lacto I. Se foloseste la distrofici, mbogatit cu ulei1 3%, pe o perioada mai mare de timp. Valoare calorica si pentru Lacto I si pentru Lacto II: = 670 + 200 cal/l PULBERI DE LAPTE SEMIECREMAT SI ACIDULAT a) Eledonul este o pulbere de babeurre, preparat din lapte de vaca degresat, acidulat prin fermentatie lactica naturala. La noi se gaseste Eledon la cutii cu eticheta galbena, care se resuspenda n MO 2% sau n apa fiarta si racita la 40 - 50C, n concentratie de 10%. O menzura aflata n cutie are, rasa, 5 g. Nu se fierbe, dar se zahareaza 5%. Valoare calorica: 700 cal/l b) Prodietonul este un lapte praf degresat, acidulat prin adaos de acid lactic si mbogatit cu hidrocarbonati de tip dextrin-maltoza si zaharoza, sustragandu-se astfel substratul de fermentatie al colibacililor. Se pregateste ca toate preparatele ,,instant", resuspendandu-l n apa fiarta si racita la 40 - 50C, fara a se mai fierbe si fara ai adauga zahar. Concentratia de prodieton va fi de 10% n primele zile (o masura are 5 g), crescand-o progresiv pana la 17 - 18%, dupa prima luna. Este indicat nalimentatia sugarului eutrofic, pana la varsta de 3-4 luni, nedepasindu-se, indiferent de greutatea sugarului, cantitatea de 1 litru pe zi. Se poate folosi si la prematuri sisupraponderali, sau n realimentarea dupa dispepsiile simple. Valoare calorica: 750 cal/l c) Camelpo este un lapte praf semidegresat, aciditiat prin fermentatie naturala, cu adaos de dextrin-maltoza si amidon. Este o pulbere de lapte uscata, completsolubila. Pentru folosire, se resuspenda n concentratie de 16,5% n apa fiarta si racita la 40C, fara adaos de zahar. O masura de Camelpo are 5 g. Se foloseste nalimentatia sugarului n primele 3-4 luni de viaja, mai ales la copiii cu stomac sensibil, care fac diarei n timpul verii. Valoare calorica: 690 cal/l PREPARATE DE LAPTE SEMIADAPTATE (CONVENTIONALE) a) Robebi A este o pulbere de lapte cu continut scazut de proteine si grasimi animale, dar cu adaos de dextrin-maltoza, uleiuri vegetale si vitamine. Se resuspenda n concentratie de 15% (o masura: 7,5 g) n apa fiarta si racita la 50C, apoi se fierbe 3 - 5 minute. Nu se zahareaza. Se foloseste pentru alimentatia sugarului cu greutate intre 3 000 - 4 500 g. 16

Valoare calorica: 710 cal/l. b) Robebi B se prepara la fel si se foloseste n alimentatia sugarului cu greutate peste 4 500 g. Valoare calorica: 750 cal/l c) Humana baby-fit se foloseste n concentratie de 15% la copiii cu greutate peste 4 500 g. d) Luci este un preparat care se pregateste la fel, dar n concentrate de 13% si are aceleasi indicajii ca Robebi B. Valoare calorica: 680 cal/l PREPARATE DE LAPTE ADAPTATE (UMANIZATE) a) Humana I este o pulbere extrasa din lapte proaspat, la care s-au adaugat vitamine si biocatalizatori. Foarte apropiat de laptele de mama, este indicat la sugarii(chiar si nou-nascujii) cu greutate ntre 3 000 - 4 500 g. Se prepara resuspendand pulberea n apa fiarta si racita la 60C n concentrate de 14% (o masura = 7 g), fara a adauga zahar. Nu se fierbe dupa resuspendare. Valoare calorica: 710 cal/l b) Humana II se foloseste la sugarii cu greutate peste 4 500 g pana la ntarcare. Modul de preparare este acelasi ca la Humana I. Introducerea sa se face treptat, la nceput amestecat cu Humana I. Valoare calorica: 750 cal/l c) Similac este o pulbere de lapte cu compozitia si calitatile dietetice foarte apropiate de ale laptelui de mama. Se foloseste n alimentatia mixta sau artiticiala a sugarului, ncepand de la nastere, n concentrate de 13%, ceea ce nseamna ca se resuspenda o masura n 60 ml apa fiarta si racita la 40C, fara a-l fierbe sau alzahara. Valoare calorica: 670 cal/l PREPARATE DIN LAPTE PENTRU SUBPONDERALI 1 PREMATURI Toate aceste produse se folosesc pentru alimentatia nou-nascutilor cu greutate sub 3 000 g si a prematurilor: a) Robolact este o pulbere de lapte cu continut scazut de proteine, dar cu adaos de zaharoza, dextrin-maltoza, grasimi animale si vitamine. Pulberea se resuspenda n apa fiarta si racita la circa 60C, n concentrate de 15% (o lingurita dedozare, rasa, are aprox. 5 g). 17

Valoare calorica: 600 cal/l b) Humana 0 este un lapte umanizat, care se foloseste n concentrate de 15% (o masura are 7,5 g). Se prepara la fel ca Robolactul. Valoare calorica: 750 cal/l c) Materna 0 se foloseste n concentrate de 14% (o masura are 7 g). Valoare calorica: 730 cai/l d) Gluvilact 0, resuspendat n concentrate de 15%, poate fi folosit ca si Robolactul, si n realimentarea din bolile diareice, forme usoare si medii. Toate preparatele pentru prematuri nu se fierb si nu se zahareaza. PREPARATE DE LAPTE TERAPEUTICE (ANTIDISPEPTICE) Am aratat deja ca n realimentarea din formele usoare de boli diareice pot fi folosite: Eledonul, Prodictonul, Robolactul si Gluvilactul 0. Dintre preparatele terapeutice, mai amintim: a) Humana H (Heilnahrung), un lapte ecremat cu adaos de uleiuri vegetale, de banane, disociate enzimatic. Este un produs dietetic hiperproteic. Se folosesteresuspendandu-l n apa fiarta si racita, la 50C, n concentrate de 14 g% (o masura = 7 g), fara a-l mai fierbe sau a adauga zahar. Este indicat n realimentarea din bolilediareice acute de la orice varsta, exceptand prima luna de viata (perioada de nounascut). Valoare calorica: 600 cal/l b) Dispacid. Este un lapte albuminos n pulbere, caruia i s-au adaugat dextrinmaltoza, grasimi vegetale, vitamine si fier. Este sarac n lactoza si slab acidulat. Seresuspenda n apa fiarta si racita la 40C, n concentratie de 10 - 12%, adaugandu-se 5% zahar sau glucoza. Este folosit n realimentarea din dispepsiile acute si diareice trenante. Este contraindicat la copiii sub 3 luni si cu o greutate sub 4 000 g. Nu se da mai mult de 4 - 5 saptamani. Valoare calorica: 600 cal/l c) Lactofortul se foloseste n realimentarea sugarilor si copiilor mici cu diaree trenanta sau recidivanta, cu intoleranta la lactoza. De asemenea, se foloseste nrealimentarea copiilor cu malnutritie protein-calorica, forme medii si grave. Se utilizeaza n concentratie de 15% (o masura = 5 g), resuspendat n apa fiarta si racita la 40 - 50C. Dupa dizolvarea pulberii, biberonul confinand preparatul se ncalzeste n baie de apa pana la 80 - 90C (pana abureste).

18

Valoare calorica: 640 cal/l d) Cazeolactul este un produs care ocupa un loc aparte ntre preparatele de lapte terapeutice, avand numeroase indicatii. De fapt, Cazeolactul este o pulbere de lapte hiperproteica (contine 60 g% proteine), dar sarac n glucide (lactoza) si grasimi. Cazeolactul pulvis contine tot atatea proteine cat contin 4 700 ml lapte de vaca sau 300 g carne (muschi). De aceea, Cazeolactului i se adauga glucoza 5 - 10% si ulei vegetal 1 - 3%. Se foloseste dupa indicatia medicului. In general, se suspenda 6 g Cazeolact n 100 ml, supa de morcovi sau apa. Cantitatile zilnice de Cazeolact (conform tabelului) se stabilesc de catre medic, asigurandu-se necesarul zilnic de principii nutritive (proteine 2 - 6 g/kg corp,carbohidrati - zahar 8 - 1 2 g/kg corp si lipide - uleiuri vegetale 1 - 3 g/kg corp), n functie de varsta, afectiune, toleranta digestiva si starea de nutritie a fiecarui caz. Valoare calorica: 100 g pulbere are 340 calorii Dizolvarea Cazeolactului se face n cantitatea de apa (supa de morcovi) prevazuta n tabel, care n prealabil a fost fiarta (clocotita) mpreuna cu zaharul sauglucoza necesara si racita la 37C (temperatura corpului). In aceasta apa (supa) se introduce cantitatea de cazeolact, masurata sau cantarita, se amesteca cu o lingurita si se ncalzeste n baie de apa la 80C, pana la completa solubilizare. Produsul astfel preparat se consuma imediat. Se poate prepara si pentru mai multe mese, cu conditia ca pastrarea lui sa se faca n frigider (2 - 6C), ntr-un vasspecial, bine nchis. Atentie! nainte de administrare, preparatul se poate ncalzi numai la baie de apa. Dupa cateva zile de la nceperea dietei cu Cazeolact se poate introduce treptat uleiul vegetal, care se fierbe initial cu apa (supa) si zaharul. Masura introdusa n ambalaj contine 3 g cazeolact sau 12 g zahar. Indicatiile cazeolactului sunt: distrofii ale sugarului, boala diareica acuta si cronica, sindromul de malabsorbtie de etiologie diversS, malnutritie, arsuri grave,nefroze, ciroze, stari de carenta proteica. In dietetica, poate fi preparat si ncorporat ca supliment de proteine n Iapte, supe, piureuri, calculandu-se necesarul proteic n functie de caz. Cazeolactul se pastreaza la rece si n loc uscat. Dupa deschiderea ambalajului se poate pastra maximum 10 zile la rece, n loc uscat, curat si fara miros. In ultima vreme au aparut pe piata romaneasca multe preparate din lapt straine, majoritatea pentru sugari.

19

Datorita tehnicii de fabricate si a elementelor pe care le contin, aceste produse sunt primite cu placere de catre copii si ajuta efectiv la cresterea si dezvoltarea lor normala. Aproape toate aceste preparate sunt, de fapt, pulberi de Iapte, mbogatite cu diferite adaosuri, mai ales vitamine si saruri minerale. Pentru reconstituirea a 100 mIapte lichid, de regula, se procedeaza astfel: peste 3 menzuri (masuri care se afla n ambalajul preparatului) de pulbere de Iapte se adauga 90 ml apa fiarta n prealabil siapoi racita la temperatura de 50 60cC, dupa care se agita bine. De obicei, acest amestec se face direct n biberon. In instructiunile de pe ambaiajul produsului se specitica daca preparatul trebuie ndulcit (zaharat), cantitatea ce trebuie administrate copiilor (conform varstei saugreutatii acestora), precum si numarul meselor pe zi. Acest preparate se pregatesc proaspat pentru fiecare masa, restul de aliment ramas de la o masa nu se refoloseste. lata cateva dintre aceste produse: . AL 110 este un preparat special, fara lactoza. Este destinat nou-nascutilor, sugarilor si copiilor mici cu intoleranta la lactoza, care este frecvent asociata cudiareea. In schimb, pulberea contine dextrin-maltoza, grasimi din Iapte, ulei de porumb, cazeina, saruri minerale si toate vitaminele necesare dezvoltarii normale a copilului. O masura rasa de AL 110 contine 4,4 g pulbere. Valoarea calorica: 500 calorii pentru 100 g pulbere, ceea ce nseamna 670 calorii pentru 1 litru de Iapte reconstituit din 900 ml apa fiarta si racita la 50 - 60C, si 133 g (30 masuri) pulbere AL 110. . NUTRILON PREMIUM este un aliment pentru sugari, complet, sub forma de pulbere. Se poate folosi chiar de la nastere, conform schemei de preparare siadministrare nscrisa, n limba romana, pe ambalaj. Contine extract uscat din Iapte partial degresat, extract uscat de zer demineralizat, lactoza, grasime vegetala,minerale, vitamine, micro-elemente. Valoare calorica: 660 cal/litru. . PREAPTAMIL este un aliment lactat pentru sugari, recomandat de la nastere pana la varsta de 4 luni. Este un produs MILUPA. Reprezinta unul dintre cele maibune produse pentru sugari. Inainte de a-l folosi, este bine sa se ceara sfatul medicului. . MILUMIL este tot un produs din categoria MILUPA. Poate fi folosit la nounascuti, la sugari si chiar la copiii mai mici de un an, o data cu varsta marindu-se cantitatea de Iapte administrata. Contine carbohidrati, grasimi si albumine, saruri minerale, carbonat de calciu si vitamine. Se prepara dizolvand 15 g (3 masuri din cutie) Milumil n

20

90 ml apa fiarta proaspat si racita la 60C. Nu se folosesc adaosuri. Cantitatea zilnica se stabileste n functie de greutatea copilului. Valoare calorica: 740 cal/litru. . BEBA este un aliment lactat pentru sugarii mai mari de 3 luni. El furnizeaza toate elementele necesare unei cresteri armonioase n primul an de viata si chiardupa aceea. Este o pulbere de Iapte partial degresata, care contine lactoza, uleiuri vegetale, amidon de porumb, 12 vitamine, fier si saruri minerale. Nu contine gluten.Cantitatea de Iapte necesara se calculeaza n raport cu greutatea copilului (aproximativ 150 - 200 ml iapte pe kg corp). . ENFAMIL - pulbere este un produs care se foloseste sub doua forme: Enfamil 1 - pentru sugarii cu varsta ntre 0 - 6 luni; Enfamil 2 - pentru copiii cu varsta peste 6 luni.

Formula lor se bazeaza n principal pe proteinele din lactoser si sunt recomandate pentru alimentatia sugarilor si a copiilor sanatosi. Pe langa o cantitate moderata de fier, preparatele Enfamil contin lactoza, ulei de cocos, de palmier si soia, ulei vegetal, proteine concentrate din zer, saruri minerale si vitamine. La preparare trebuie retJnut ca n cazul Enfamil-ului se adauga laptele praf n apa si nu invers. O masura din cutie contine 4,3 ml lapte praf. Valoare calorica pentru Enfamil 1: 680 cal/litru. . FARLEY'S este o pulbere de lapte care se foloseste la copiii mai mari de 6 luni, fiind mai bogat n fier si vitamine decat laptele de vaca. Valoare calorica: 680 cal/litru. . SIMILAC CU FIER. Este un produs al laboratorului ABBOTT din SUA; administrat nca din primul an de viata, previne aparitia anemiei produse de lipsa de fier. Se prepara resuspendand pulberea de lapte n apa fiarta si racita la 50 - 60C (o masura rasa de pulbere la 60 ml apa). Valoare calorica: 515 cal/100 g pulbere, adica 680 cal/l n dilutie standard, . SIMILAC SPECIAL CARE. Este un aliment complet, destinat nou-nascutilor prematuri, cu greutate mica si foarte mica la nastere. Este un produs suprasaturat n substante nutritive, care asigura o mai buna rata a cresterii, o maturizare mai rapida a organelor si o marire a rezistenjei organismului la boli. 21

Contine mai putina cazeina, carbohidratii sunt reprezentati n proportii egale de lactoza si policoza (sirop de porumb), iar grasimile sunt absorbabile n proportie de 91 - 92%, fiind reprezentate de soia 30%, ulei de cocos 20%, iar 10% din calorii provin din acidul linoleic. Raportul calciu/fosfor este 2/1 (optim), iar continutul de fier este 3 mg/l. Se administreaza n cantitate de 120 - 150 ml/kg corp/zi. Valoare calorica: 800 cal/l. . ISOMIL este un produs realizat pe baza unei formule dietetice cu proteine de soia (nu contine deci proteine de origine animala din lapte), uleiuri vegetale(porumb, cocos, soia), vitamine, saruri minerale si fier. Nu contine lactoza, iar carbohidratii sunt reprezentati n proportie de 50% de sirop de porumb si 50% dezaharoza, ceea ce permite o absorbtie optima. Este indicat la copiii cu colici abdominale, diaree acuta (n realimentare), sensibilitate la laptele de vaca, intolerand la lactoza, sau la copiii cu antecedente alergice familiale. . ALPREM ALSOY NAN si NL 33 sunt alte produse de lapte straine, care pot fi administrate cu succes la sugari si la copiii mici. . LACTOVIT este un lapte pulbere pus recent n consum de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Harghita. Este, deci, un preparat romanesc, destinalalimentatiei copiilor cu varste cuprinse ntre 4 si 12 luni. El contine ser demineralizat lapte de vaca smantanit, grasimi din lapte de vaca, ulei vegetal, dextrinmaltoza saruri minerale (din care fier 8,5 mg la 100 g pulbere de lapte) si vitamine. Pentru a pregati 100 ml lapte lichid se adauga 14 g (3 masuri din cutie) de pulbere peste 90 m apa fiarta si racita la 40 - 50C, si se agita bine. O masura rasa de Lactovit contin 4,8 g pulbere. Cutia de iapte praf, bine nchisa, se pastreaza n loc rece, uscat si curat, cel mult 2 saptamani dupa desfacerea ei. Valoare calorica: 500 cal/100 g pulbere sau 700 cal/l de lapte reconstituit. Economia de piata, asa cum este ea nteleasa n tara noastra, si-a pus nsa amprenta ei nefasta si asupra preparatelor de lapte autentice. Astfel, dintre numeroasele produse romanesti de pulberi de lapte descrise n acest capitol, n prezent nu se mai fabrica nici unul, exceptand Lactovitul, pe care l-am amintit deja. Nu cunosc ratiunea care a stat la baza scoaterii din uz a preparatelor realizate n tara noastra, a caror folosinta daduse bune rezultate, mai ales ca nlocuirea lor cu produse similare importate presupune mari eforturi valutare si, concomitent, o crestere simfitoare a costului acestora. Probabil ca de ndata ce aceasta ,,moda", stimulata de comisioane substantiate, va trece, se va reveni la productia autohtona de pulberi de lapte, mai ales ca formulele de fabricate exista, iar utilajele necesare suntm stare de functionare imediata.

22

Este motivul pentru care am considerat ca nu trebuie sa eliminam din lucrarea de fata aceste preparate romanesti, care n curand si vor regasi cu siguranja utilitatea pe care o merita. Toate preparatele de lapte folosite n alimentatia sugarului trebuie ncalzite nainte de a fi administrate la o temperatura n jur de 37C (temperatura corpului). Ele se administreaza cu biberonul, lingurifa sau - n anumite cazuri - cu pipeta ori chiar prin gavaj (cu sonda). Cantitatea de preparat de lapte ce trebuie administrata zilnic unui sugar se poate calcula foarte usor, tinand cont de lichidele pe care trebuie sa le primeascasugarul n 24 ore: 150 - 200 ml/kg corp. Cu cat sugarul este mai mic, ne apropiem de limita superioara a ratiei (200 ml/kg corp), scazand-o treptat catre limita inferioara,pe masura ce copilul creste n varsta. In orice caz, nu vom depasi cantitatea de 1 litru de preparat de lapte pe zi, indiferent de greutatea sugarului. Cantitatea totala de aliment pe 24 ore se repartizeaza n 6 mese egale n primele 2-3 luni de viata (la trei ore si jumatate interval, cu pauza noaptea); apoi se vor da numai 5 mese zilnic (la 4 ore interval). In prima Iuna de viata, n cazul alimentatiei la san sau cu preparatele Humana (0 sau 1), numarul meselor zilnice poate fi marit la 7, la interval de 3 ore, respectndo pauza de 6 ore, ntre orele 24-6.

23

Bibliografie
Vicki Lansky, Cum sa-ti hranesti copilul, 2010 2. Elizabeth M. Ward, Alimentatia sugarului si a copilului mic

24