www.referat.

ro

Alcooli si caracteristicile lor

n chimie, alcool este orice compus organic hidroxilici cu grup funcional hidroxil (-OH) care este legata de un atom de corbon saturat, in starea de hibridizare sp. Grupa hidroxil poate fi legata de o catena saturata, din partea saturata a catenei unei alchene, sau de catena laterala a unei hidrocarburi aromatice. Formula general pentru un alcool simplu, aciclic, este CnH2n+1OH. n limbajul curent, termenul de alcool se refer aproape ntotdeauna la etanol, cunoscut i ca alcool de cereale, i deseori la orice butur care conine etanol (vezi butur alcoolic). Acest sens st la baza termenului de alcoolism (dependen de alcool). Reinerea de a nu consuma alccol (abstinen), iar legea din SUA din anii 1900 de interzicere a consumului de alcool (prohibiie). Ca medicament, etanolul este cunoscut ca avnd un efect depresiv, care scade acuitatea reflexelor sistemului nervos central. Alte forme de alcool sunt de obicei denumite cu un adjectiv de rigoare, precum alcool izopropilic sau prin sufixul -ol, ca n izopropanol. Cuvntul dateaz din secolul XVI, cnd a fost folosit pentru se denumi orice substan la care se ajungea prin sublimare. Acesta deriv din termenul latin medieval alcool ("pudr de stibiu"), originar din arab al-kul ( ,)care este de asemenea sursa termenului kohl i legat de rdcina k--l, atestat n cuvntul arab pentru machiaj. Structur Grupa funcional a unui alcool este grupa hidroxil legat de un atom de carbon hibridizat sp3. Astfel se poate spune c alcoolii sunt derivai ai apei, cu o grupare alchil nlocuind un hidrogen. Dac o grupare aril este prezent n locul uneia alchil, compusul se numete fenol. De asemenea, dac grupa hidroxil este legat de un carbon hibridizat sp2 dintr-o grup alchenil, compusul de numete enol. Oxigenul dintr-un alcool face un unghi de aproximativ 109 (c.f. 104,5 n ap) i dou perechi de electroni libere. Legtura O-H din metanol (CH3OH) are o lungime de aproximativ 96 picometri.

Proprieti fizice i chimice Gruparea hidroxil face ca, n general, alcoolul s fie molecul polar. Acele grupri pot forma legturi de hidrogen una cu alta i cu ali compui. La alcooli exist dou posibiliti de dizolvare: tendina grupei polare -OH de a l face solubil n ap i cea a catenei laterale de a i se opune. De aceea, metanolul, etanolul i propanolul sunt solubile n ap deoarece influena gruprii hidroxil este mai puternic dect cea a catenei. Butanolul, cu patru carboni n caten, este moderat solubil datorit echilibrului dintre cele dou tendine. Alcoolii cu cinci sau mai muli carboni (pentanol sau mai mari) sunt insolubili n ap datorit dominrii catenei laterale. Datorit legturii de hidrogen, alcoolii tind s aib puncte de fierbere mai ridicate fa de hidrocarburi i eteri. Toi alcoolii simpli sunt solubili n solveni organici. Legturile de hidrogen arat c alcoolii pot fi folosii ca solbeni protici. Orbitalul dielectronic al oxigenului hidroxilului formeaz alcoolii nucleofili. Alcoolii, ca i apa, pot avea fie proprieti acide, fie bazice la gruparea O-H. Cu un pKa de n jur de 16-19, sunt uor mai puin acizi dect apa, dar sunt capabili s recioneze cu baze puternice precum hidrur de sodiu sau cu metale reactive precum sodiul. Srurile care rezult se numesc alcoxizi, avnd formula general RO- M+. Alcoolii legai de nuclee benzenice au o aciditate mai sczut (un pKa n jur de 10). Gruprile care iau electroni particip la creterea aciditii alcoolilor. De exemple, para-nitro fenolul are un pKa de 7,15. Oxigenul are un orbital dielectronic pe ultimul strat, ceea ce face alcoolul slab bazic n prezena unor acizi tari, preum acidul sulfuric. De exemplu, cu metanol: Alcoolii pot fi de asemenea supui oxidrii pentru a forma aldehide, cetone sau acizi organici, sau pot fi deshidratai pentru a forma alchene. Pot reaciona pentru formarea deesteri i pot fi supui (dac sunt mai nti activai) reaciilor de substituie nucleofilic.

Surse Muli alcooli pot fi creai prin fermentaie a fructelor sau cerealelor cu drojdie, dar doar etanolul este produs comercial n acest fel, n principal pentru combustibil i buturi. Ali alcooli sunt n general produi pe cale sintetic din gaze naturale, petrol sau crbune, de exemplu prin hidratarea acid a alchenelor. Prepararea alcoolilor Laborator Exist mai multe metode pentru prepararea alcoolilor n laborator. Compusii halogenati alifatici reacioneaz cu hidroxidul de sodiu sau hidroxid de potasiu, obinndu-se astfel alcooli Aldehideele sau cetonele sunt reduse cu borohidrur de sodiu sau hidroborat de litiu la alcooli. Alchenele aditioneaza apa, ntr-un mediu acid, folosind drept catalizator acid sulfuric concentrat. Formarea unui alcool secundar prin reducere i hidratare: Industrie Industrial, alcoolii se obin n mai multe feluri. prin fermentaie folosind glucoz produs de zahr, obinand hidroliza amidonului, n prezena drojdiei i a unei temperaturi de sub 37 C pentru producerea etanolului. Prin hidratare direct: folosind eten sau alte alchene, cu un catalizator de acid fosforic, la temperatur i presiune mari. Metanolul este produs din vapori de ap: este creat din gaz sintetizat, unde monoxidul de carbon i doi echivaleni ai hidrogenului sunt combinai pentru producerea metanolului, folosind drept catalizatori cupru, oxid de zinc i oxid de aluminiu la 250 C i o presiune de 50-100 atm. Utilizari Alcoolii sunt folosii la scar larg n industrie i tiin, drept reactani, solveni combustibili. Etanolul i metanolul pot arde crend mai puine substane nocive dect benzina sau motorina. Datorit toxicitii sczute i capacitii de a dizolva substane nepolare, etanolul este folosit deseori ca solvent n medicamente, parfumuri i esene vegetale, precum vanilia. n sinteza organic, alcoolii apar deseori ca intermediari adaptabili.

Etanolul este, de asemenea, folosit frecvent n buturi dup fermentaie pentru a evidenia aromele sau pentru a induce intoxicarea euforic numit "beie". Utilizarea etanolului pentru acest scop este interzis n unele jurisdicii. n asemenea cazuri de consum, alcoolul este un drog psihoactiv, cu un potenial imediat de supradoz, otrvire i dependen fiziologic (tiut ca alcoolism). Alcoolismul a devenit una dintre cele mai comune cauze de dependen (poate dup cafein) din lume. Dependena fiziologic cauzat de alcoolism nseamn c persoana dependent trece prin sevraj (sub forma unei dureri de cap cunoscut ca "mahmureal," unei anxieti crescute, tiut ca "friguri" i oboseal sau probleme cu somnul) la ncetarea sau descreterea folosirii. Efectele alcoolului in organismul uman Generalitati De cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme dar consumarea lor peste limita poate fi daunatoare. Cel mai important este sa stim sa delimitam pana unde merg beneficiile si unde intervin riscurile. Conform unor studii barbatii nu ar trebui sa consume zilnic mai mult de 3-4 unitati de alcool iar femeile 2-3 ( o unitate de alcool reprezentand 10 ml de alcool pur). Dupa un episod de consum excesiv de alcool, se recomanda abtinerea de la consum cel putin 48 de ore pentru a permite organismului sa isi revina. Acestea este doar o masura

temporara iar cei care consuma frecvent bauturi alcoolice in cantitati mari ar trebui sa apeleze la un ajutor profesionist. Desi s-au cunoscut mereu efectele nocive ale consumului excesiv, omul a avut o atractie continua pentru bauturile alcoolice, din motive lesne de inteles. Au fost mitizate in multe dintre culturile lumii, utilizate ca remedii pentru diverse afectiuni, produse cu mestesug in majoritatea culturilor traditionale. Alcoolul este viata si viata e alcoolul, spun versurile unei cunoscute melodii nu este deloc asa. Alcoolul este de fapt anti viata. Particularitatile alcoolului Alcoolul este utilizat in acelsi timp ca substanta psihoactiva si aliment. Alcoolul consumat in cantitati mici este savurat de cei care apreciaza gustul si aroma bauturii respective si de cei ce beau la ocazii. Intre trecerea de la un consum inofensiv, realizat in cantitati moderate la consumul excesiv de alcool este un pas foarte mic. Exercitadu-si funcita de aliment un 1 g de alcool are o valoare calorica de 29 kJ, detinand astfel o puternica valoare nutritiva, fara sa contina substante necesare unei alimentatii sanatoase, echilibrate. Acesta este si cauza din care bautorul poate obtine mai multa energie decat are nevoie. De exemplu, un litru de bere are o valoare calorica de aproximativ 2000 kJ, acoperind astfe 20% din necesarul zilnic de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Cam tot atata putere calorica este continuta in 0,7 l de vin sau 0,25 l de spirtoase. Ca particulariatate principala a alcoolului este faptul ca nu este privit ca fiind un drog ci ca parte integranta din viata, cultura si economia noastra astfel omitandu-se pericolele ce vin o data cu abuzul. Starea de ebrietate Starea de ebrietate denumita in limbajul popular "betie" reprezinta o tulburare pasagera a consumatorului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic. Tipul de reactie in cazul starii de ebrietate este influentat de mai multi factori precum starea fizica si psihica a consumatorului, gradul de toleranta asupra alcoolului cat si factorii perturbatori ai mediului extern. In stare de ebrietate apar o serie de modificari. Dispozitia psihica trece de la buna dispozitie la deprimare, suparare si agresivitate; initiativa va trece de la stimulare la inhibare; comportamentul social este afectat si va trece de la facilitarea unor contacte la manifestari de agresivitate. Una din principalele modificari survenite este asupra starii de constienta care va trece de la senzatia de a fi mai treaz si constient la starea patologica manifestata prin ameteli, prin pierderea temporara a constientei si coma;

rationamentul va prezenta o incetinire, idei obsesive, scadere a capacitatii critice, ceea ce uneori este privit ca si gandire creativa. O alta modificare evidenta este asupra motricitatii: vorbirea devine mai greoaie sau cu alte modificari, apar perturbari evidente in coordonarea miscarilor si o gesticulatie necontrolata cu miscari ample; Modificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatatie, modificarea pulsului, greturi si varsaturi, tulburari ale termoreglarii, pierderea controlului asupra sfincterelor. Aceaste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea stari de ebrietate. In functie de gradul de alcoolemie, se vor diferentia: stari de ebrietate usoare (0,5 - 1,5), medii (1,5 - 2,5) si avansate/coma alcoolica (peste 2,5). Modificarile insa vor fi foarte diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare, tinand cont mai ales de gradul de obisnuinta in consumarea de bauturi alcoolice. Bauturile alcoolice, sarace in substante nutritive Din start trebuie precizat ca termenul aliment defineste o substanta care contribuie la desfasurarea normala a proceselor metabolice, asigura materialul necesar constructiei de celule care le inlocuiesc pe cele uzate si aduce energia necesara proceselor complexe care au loc intr-un organism viu. Se sustine ca alcoolul este un aliment, argumentandu-se cu faptul, dovedit, ca se metabolizeaza in corp, oxidanduse pana la dioxid de carbon si apa, cu eliberarea de energie (7 kcal/g) si acid acetic. Unele bauturi alcoolice, cum ar fi berea, care contine malt, sau unele vinuri, care contin zahar, pot fi considerate alimente in masura in care au in componeneta lor aceste substante nutritive, dar cantitatea lor este atat de redusa, incat ar trebui consumate cantitati uriase pentru ca ele sa reprezinte un aport nutritiv real. De exemplu, in 100-200 g de cereale sunt mai multi factori nutritivi decat in 4 litri de bere. Alcoolul propriu-zis nu este un aliment, si cea mai valoroasa dovada in acest sens sunt efectele etanolului asupra organismul prin care trece, distrugand vitaminele si afectand numeroase tesuturi si organe, cu producerea de boli grave (la nivelul stomacului gastrita, ulcer; ficatului ciroza, cancer hepatic; pancreasului pancreatita; sistemului nervos nevrita alcoolica, dementa alcoolica, scade atentia,memoria, apar tulburari de comportament; creste riscul de cancer hepatic, de pancreas, rect, san, faringe, laringe si

esofag; creste riscul de insuficienta renala etc.). Nu numai ca nu contine factori nutritivi, dar pentru a fi ars in organism, consuma o mare cantitate de vitamina B1, saracind rezervele aduse prin alimentatie si, cu timpul, determinand malnutritie (in consumul cronic si in exces). Frig? Un paharel te-ar incalzi? Se spune ca alcoolul incalzeste, ne protejeaza de frig iarna. Nimic mai fals! Este adevarat ca alcoolul etilic, prin arderea unui gram, produce 7 kcal (aproape similar cu arderea unui gram de lipide). Cum intr-o ora se ard circa 6 g alcool pur, inseamna ca se produc 42 kcal. Dar ele nu pot fi retinute de organism, deoarece alcoolul intoxica sistemul nervos, afectand, printre altele, activitatea centrului termoreglarii (pastrarea si pierderea de caldura de catre organism). Desigur, cel care a consumat alcool are o senzatie de caldura: pielea lui este fierbinte indiferent de temperatura aerului si colorata trandafiriu, dar aceasta se datoreaza dilatarii vaselor de sange din piele. Circulatia sangelui in piele devine mai intensa, favorizand eliminarea unor mari cantitati de caldura produse prin arderile interne, insa pierderile de caldura pot depasi mult producerea lor, iar la un moment dat senzatia de caldura este inlocuita de frig. Curajul dat de bautura Alcoolul este o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Dupa consumarea unei anumite cantitati, avem senzatia ca suntem mai puternici, mai curajosi, creste debitul verbal, aparent si capacitatea de munca. Aceasta este asa-numita faza de excitatie. Se datoreaza biciuirii sistemului nervos si consta intr-o slabire a proceselor de inhibitie, fiind unul din primele efecte ale actiunii toxice a alcoolului. Dupa aceasta faza insa, randamentul celui aflat sub actiunea alcoolului scade. In conditii experimentale s-a demonstrat ca oboseala apare de doua ori mai repede la cei aflati sub influenta alcoolului, desi, initial, ei lasa impresia ca au o capacitate de munca ridicata. In plus, munca se face anarhic, nu se mai tine seama de regulile de securitate, semnele care atrag atentia asupra pericolelor pot trece neobservate. Alcoolul si kilogramele in plus

Legatura obezitate alcool nu este una directa, consumul de alcool nefiind o cauza primara de obezitate; doar 5% din caloriile rezultate din metabolizarea alcoolului transformandu-se in grasime. In schimb, acesta determina reducerea cantitatii de lipide pe care organismul o folosea pentru obtinerea de energie, creste apetitul si scade nivelul de testosteron (hormonul sexual masculin) in primele 24 de ore dupa consum. Cu alte cuvinte, cei care consuma alcool periodic slabesc mult mai greu decat non-alcoolicii si au masa mulsculara diminuata (in special barbatii). Se stie ca alcoolul in sine este hipercalorigen, dar, folosit ca aperitiv, s-a constatat ca determina cresterea aportului caloric (mancam mai mult decat daca nu am fi consumat inainte alcool). Asa ca mare grija de Sarbatori si nu numai! Continutul caloric al bauturilor alcoolice - Bere : 500 ml - 184 (kcal) - Whisky: 100 ml - 220 (kcal) - Gin: 100 ml - 220 (kcal) - Coniac: 100 ml - 220 (kcal) - Rom:100 ml - 220 (kcal) - Vin rosu: 100 ml - 70 (kcal) - Vin alb sec: 100 ml - 65 (kcal) - Vin alb demisec: 100 ml - 70 (kcal) - Vin alb dulce: 100 ml - 90 (kcal) - Vermut: 100 ml - 175 (kcal) - Sampanie: 100 ml - 126 (kcal) - Whisky cream: 100 ml - 350 (kcal)

- Votca: 100 ml 220 (kcal) Alcoolul un altfel de drog Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii

impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, paote diminua sentimentele de inferioritate. Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc. Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Cine este dependent de alcool? Este dependent de alcool cel care consuma alcool in mod repetat si nu se poate opri din consum fara a suferi stari fizice sau psihice neplacute. Diverse motive ale consumului de alcool: Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni lucru neplacut, temator. Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere. Efectele alcoolismului asupra organismului. Seneca (4.i.Hr. 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care permite sa iasa la iveala

orice slabiciune. Betia se transforma in cruzime aproape nemijlocit, caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins de betie devine dezinteresat, indiferent si superficial. Alcoolul este un toxic celular. Ajuns in organismse raspandeste si afecteaza aproape fiecare celula. Cele mai afectate sunt celulele nervoase. I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon. II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului. III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa. IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian. Sub incidenta

suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza. Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului. Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor. Mai pot sa apara: - neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate - tulburari de somn, cosmaruri, - lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile) - depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie - lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea - izolarea si reducerea sferelor de interes - lipsa de igiena, decadere fizica si psihica

Efectele alcoolului asupra vietii sociale

si

Dependenta de alcool cauzeaza in timp tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca. Boli cauzate de alcool Marirea in greutate a ficatului. Poate apara la persoanele care consuma zilnic o cantitate mai mare de 30 ml alcool. Hepatita alcoolica. Excesul de alcool este una din cauzele aparitiei hepatitei cronice (inflamarea ficatului). De obicei apare la persoanele care consuma zilnic bauturi alcoolice. Simptomele aparitiei acestei boli sunt: aparitia de icter, confuzie mentala sau aparitia ascitei. Hepatita cauzata de alcool poate fi vindecata daca este descoperita la timp si daca cel care o are nu va mai consuma deloc alcool. Boala apare foarte frecvent la alcoolicii care au deja ciroza. Ciroza. Este cea mai grava boala pe care o poate produce consumul de alcool. Apare din cauza consumului excesiv de alcool. Celulele ficatului incep sa moara si se poate ajunge la pierderea ficatului in cazurile cele mai grave. Unele tipuri de ciroze pot fi tratate. Pe langa tratamentul medicamentos, pacientului i se recomanda diferite diete dar si i se interzice cu desavarsire consumul de alcool. Alte efecte ale consmului de alcool

Efecte psihologice: dificultati de dormire, anxietate, agitatie, depresii, confuzie, panica si poate duce chiar la sinucidere. Efecte sociale: pierderea prietenilor, dificultati familiare, divort, neglijarea copiilor, probleme la locul de munca, pierderea locului de munca, probleme financiare. Alcoolul poate duce insa si la lucruri extrem de grave precum accidente de masini sau crime.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate