PrIn InTuNeRic

Era o vara cum nu se mai vazuse de calduroasa pana atunci.Yuuki se duse la bunicii ei la tara find vacanta toata lumea era plecata si nu avea ce face singura asa ca s-a gandit sa se racoareasca un timp stand linistita si fara griji la bunicii ei.Era atat de cald afara incat s-a hotarat sa se duca in padure cu cortul deoarece,bunicii ei stateau chiar langa o padure. Noaptea era foarte linistita doar, cantecul greierilor si buvnitele se auzeau in departare.Dintr-o data un urlet ascutit, strapunse linistea intunericului .Pentru un moment ea nu a reactionat dar urletul se auzi din nou, fiind parca mai aproape decat ultima data.A iesit din cort sa vada ce este.Asta a fost o greseala tipica pentru un copil de varsta mea.Prin intunericul ce nici toporul nu-l puteai strapunge un marait spargea linistea mormantala a noptii. Yuuki incepu sa alerge prin padure speriata si terifiata de creatura care o urmarea.Nu vazusese bine cine sau ce o uramarea,era noapte calduroasa si foarte instelata si vroia doar sa stea singura cu gandurile ei incalcite de multe idile, minciuni si rautati, pe care oamenii, nu se feresc niciodata de a le face.Lumea este rea.Nimeni nu ar darui ceva fara sa astepte ceva in schimb.Stia bine acest lucru si stia ca si ea face parte din acea lume chiar daca vrea sau nu vrea sa recunoasca. Arunca o privire in state dar nu vazu nimic.Asta a fost a doua ei greeala care ar fi putut sa-I fi fost fatala daca nu as fi fost eu un mic povestitor din umbra care daca ar fi vrut ar fi lasat-o prada acelei bestii sau pur si simplu ar fi salvat-o doar dintr-o singura sclipire.Niciodata sa nu alergi cand ceva maraie spre tine.Incearca sa iti tii cumpatul si respirtatia.Daca este un caine incearaca sa iei o creanga da-I foc si ,,ameninta-l cu ea,poate te

va lasa in pace.Niciodata sa nu te iei la intrecere cu el pentru ca vei pierde. Aceste cuvinte ii rasunau in cap lui Yuuki,cuvintele mamei sale cand i-a povestit cum poate sa se protejeze de caini turbati si alte fiare,doar ca de la frica nu mai gandea logic,parka inebunise deabinelea Chiar atunci telefonul incepe sa taraie o melodie veche de la Deep Purple care mi-a placut la nebunie.Firul povestii mele s-a interupt brusc ramanand cu ideea pe buze inca neimpartasita foii. M-am luptat pentru o secunda cu gandul de a nu raspunde din cauza unei scorpii numite lene si placerea de a asculta melodia.Vrand nevrand am raspuns.Era prietena mea Iulia. -Buna!Ce faci? -Bine tu? -Bine!Vii o ura prin parc? -Da,de ce nu! -Sunt la tine in 10 min. -Dar 10 minute la prietena mea insemnau 5 asa ca a trebuit sa ma grabesc. Pe drum inspre parc ne-am intalnit cu o colega de-a nostra Yuuki foarte fitoasa venita din Japonia crezandu-se superioara tuturor.Am salutat-o dar raspunsul ei a ramas undeva pirdut prin intuneric.In sinea mea imi spun,,L-asa ca romaul meu deabea a inceput Yuuki,sa vedem ce se va intampla in continuare Ceea ce nu stia nimeni era ca altcineva din umbra ii scria romanul ei si pe al fitoasei Yuuki.Deci altcine tragea sforile.Cine putea in afara de mine o fata de 14 ani inebunita dupa povestiri si scrierile autorilor de romane politiste,horor si S.F-u-rile.Unii spun ca sunt ciudata pentru ca imi plac aceste lucruri dar fiecare are propriile sentimente si ganduri deci nu trebuie sa judeci.Poate ca au dreptate dar,Asta Sunt Eu!!

De dimineata pana seara cu ochii printre filme S.F. si romane politiste inchisa in camera mea,in lumea mea, printre misterele fantasticului