Sunteți pe pagina 1din 7

Metoda biografica Ce sunt metodele biografice ? Psihobiografia psihanalitica Critica psihobiografiei psihanalitice E.

Erickson Subiectivitatea disciplinata Limitele psihobiografiei fundamentate pe o anume teorie Analiza sistematica a materialelor biografice Metoda lui Alexander: sa lasam datele sa vorbeasca Analiza de continut Codificarea motivatiilor Ghid de interviu biografic

Ce sunt metodele biografice ? Metodele biografice includ studiul vietii, sau a unor aspecte ale experientelor traite. Obiectivul acestora in domeniul stiintelor sociale este, de obicei: Identificarea si intelegerea experientelor traite de actorii sociali Identificarea contributiei indivizilor in relatia acestora cu structurile de putere ale societatii sau in lupta impotriva acestora Exista mai multe cai de a studia viata utlizand abordari biografice. Acestea include: Biografia are ca scop descrierea vietii sau a unor aspecte ale vietii unui individ utilizand materiale diverse: scrisori, documente si alte materiale de arhiva, interviuri Povestea vietii (life-story) reconstructia personala si povestirea experientei de catre un individ; povestea vietii lui Istoria vietii ( life history) are la baza o gama variata de documente(interviuri, discutii, texte relevante) si contexte sociale. Presupune trecerea de la povestire la interpretare. Povestea vietii este plasata pe fundalul contextual costruit in urma intalnirii dintre cercetator si informant Studiile referitoare la cursul vietii (life course studies abordareinterdisciplinara care combina o varietate de surse de informatie ( calitative si cantitative) In domeniul psihologiei, nu putem vorbi de un consens in ceea ce priveste existenta metodei biografice ca metoda distncta. Unii au tendinta de a fundamenta informatiile biografice pe observatii efectuate in conditiile naturale ale existentei persoanei analizate (R.Cattell, 1965). Altii considera metoda biografica o forma de convorbire. Astfel, W Schraml analizeaza anamneza impreuna cu convorbirea deoarece o buna parte din informatiile biografice le putem obtine cu ajutorul interviurilor ( convorbirilor ) biografice relizate cu subiectul insusi sau cu persoane care il cunosc foarte bine pe acesta. De asemenea, nu putem omite din sursele informatiilor biografice studiul documentelor (acte oficiale,, matricole scolare, jurnale, scrisori, foi de observatie medicala etc.) si studiul unor produse ale activitatii subiectului pe care dorim sa-l analizam ( desene, picturi, montaje etc). Metoda biografica nu isi defineste identitatea prin sursa informatiilor utilizate ci prin sistemul de interpretare a acestora. Ea const ntro analiza sistematica a datelor privind trecutul unei persoane si a modului actual de existentaMetoda biografica ar fi o hermeneutica a datelor biografice caracteristice unei persoane (Cosmovici, Caluschi, 1985). In ciuda dezvoltarii unor multiple tehnici de culegere a informatiilor biografice si a unor metode de analiz si interpretare a acestora, nu exista nca un sistem unitar care s ne permit transformarea datelor empirice n date tiinifice valide. Psihobiografia consta in aplicarea unei teorii psihologice la intelegerea materialelor biografice (jurnale intime, scrisori, memorii si autobiografii. Desi, initial, psihobiobrafiile au fost produse doar din perspectiva psihanalitica, in ultimile decenii literatura psihobiografica si campul psihoistoric la care acesasta se refera a crescut in mod deosebit (Runnyan, 1987,1988). In prezent sunt si alte teorii care servesc ca baza teoretica pentru scrierea psihobiografiilor.

Psihobiografia psihanalitica Originile interesului psihanalitic pentru psihobiografie se situeaza inperioada 1906 1910 cand Freud si discipolii sai au cautat sa gaseasca in vietile si operele artistilor si scriitorilor confirmari ale sexualitatii in etiologia tulburarilor psihologice. In plus fata de sexualitate, psihanaliza pune accentul si pe dezvoltarea individului de la copilarie la varsta adulta si furnizeaza un cadru pentru intelegerea experientei subiective stari afective si vise. Aceste teme au devenit foarte importante in psihobiografie. Unii psihologi au pretins ca doar clinicienii de formatie psihanalitica sunt cu adevarat pregatiti sa realizeze analize psihobiografice deoarece, in baza analizei personale problemele acestora nu vor interfera cu travaliul de interpretare al materialelor biografice. In afara unor istrii ale propriilor pacienti, Freud a scris si analize ale unor indivizi celebri pe care nu i-a intalnit niciodata: Leonardo de Vinci, Moise. In aceste studii, Freud a atribuit creativitatea si alte forte psihice unor factori inconstienti ai personalitatii( care dupa el au fost si sursele nevrozelor acestora. El a raportat pictura celebrei Mona Lisa la faptul ca Leonardo da Vinci a avut doua mame, o mama naturala si una vitrega.Freud si-a fundamentat majoritatea analizei speculative, admisa de el insusi ca atare, pe o amintire a lui Leonardo din prima sa copilarie. In aceasta amintire un vultur se apleca asupra leaganului si i introducea in gura coada sa.. Freud a interpretat aceasta amintire ca exprimand o dorinta homosexuala. Interpretatrea s-a dovedit ulterior falsa deoarece se baza pe o traducere gresita a textuluilui lui Leonardo. Dupa cu arata si eroarea lui Freud , psihobiografia are limite serioase ca metod stiinific. Freud da cateva indicatii care ar trebui respectate in redactarea unei psihobiografii: - sa se evite interpretarile bazate pe un singur indiciu - sa se evite devierea subiectului psihobiografic catre patologie - sa se evite idealizarea subiectului psihobiografic - sa se evite formularea de concluzii decisive in baza unor date inadecvate Freud a fost criticat pentru incalcarea propriilor recomandari.El a colaborat si cu un diplomat american William Bullit- pentru un studiu asupra presedintelui USA, Thomas Woodrow Wilson, publicat dupa mai multi ani de la moartea lui Freud.. Criticii gandesc ca acest studiu este realizat intr-o maniera inadecvata si ca este mai degraba opera lui Bullit decat alui Freud. Exemplul lui Freud a inspirat si alte psihobiografii de inspiratie psihanalitica. Artisti inspirati, precum Beethoven au fost subieci preferai de psihobiografia psihanalitica. Leon Edel (1953-1971) a analizat scriitorul Henry James din aceasta perspectiva interpretand opera sa de fictiune ca marturie a conflictelor sale psihologice. Interpretarile psihanalitice ale persoanelor manifestand tulburari patologice sunt numeroase si vizeaza indeosebi subiecte istorice ( ex. Adolf Hitler). Critica psihobiografiei psihanalitice Aplicarea teoriei psihanalitice la redactarea psihobiografiilor a facut obiectul unor critici frecvente. Cum se explica faptul ca evenimente biografice similare conduc fie la patologie fie la creativitate deosebita? Runnyan a trecut in revista criticile realizarte la adresa psihobiografiei psihanalitice. Concluzia lui este ca, fara a fi lipsite de merite, aceste critici nu discrediteaza totalmente psihobiografia. Care sunt insuficientele psihobiografiei? Mai intai psihobiografia psihanalitica se bazeaza pe o dovada inadecvata. Psihanaliza considera ca prsonalitaea este amplu determinata de evenimentele din prima copilarie, evenimente in raport cu care amintirile sunt rareori fidele. Prin urmare psihobiografia nu dispune de o informatie de prima mn: ea se bazeaza pe elemente raportate de subiectul insusi, elemente care pot suferi deformari determinate de factori necunoscuti. Mai mult, psihobiografiile acorda credibilitate unor surse secundare mai degraba decat amintirilor autentice, scrisorilor si altor materiale, astfel incat, chiar si informatii existente pot fi neglijate. In al doilea rand, analiza reconstitue deseori evenimente din prima copilarie bazandu-se pe interpretarea teoretica a indicatiilor furnizate de amintirea adultului. Amintirile din copilarie ale subiectului nu sunt totdeauna accesibile biografului; si chiar daca sunt, nu ne putem increde in ele avand in vedere ca cercetarile au demonstrat caracterul fragil si instabil al acestora. In al treilea rand, psihobiografia ar pute fi taxata ca reductionista deoarece ea se bazeaza indeosebi pe cauzele descrise de teoria psihanalitica si neglijeaja cauze la fel de importante situate in afara domeniului sau. Analiza constructiei camerelor de gazare de catre Hitler pentru exterminarea evreilor ne furnizeaza un exemplu: studiul reduce acest act la represalii determinate de

faptul ca mama sa a fost accidental omort de o supradoza de gaz anestezic cu ocazia unei interventii chirurgicale realizate de un medic evreu.( interpretare criticata de Loewenberg,1988) Are vreun sens reducerea explicatiei vietii unei persoane la factori intrapsihologici, la experientele timpurii si evenimentele unice din copilarie? Psihobiografia de sorginte psihanalitica supraestimeaza importanta personalitatii in determinarea evenimentelor neglijand istoria mediului social Teoria psihanalitica urmatorilor factori

insista

asupra Dar neglijeaza urmatoarele elemente


Factori sociali si istorci Procese normale si creativitate Procese normale si creativitate care cuprind experiente postinfantile, din adolescenta si perioada adulta Efectele cumulate ale experiente

Factori psihologici ( ex. conflicte determinate de nevoia de dependenta afectiva nesatisfacuta) Procese psihopatologice ( patografie) Momente critce al edezvoltarii

Momente critice unice

E.Erickson Subiectivitatea disciplinata E.Erikson a utilizat termenul de psiho istorie pentru a insista asupra interrelatiei dintre personalitatea individuala si cadrul sau istoric. Aceasta abordare pune accentul asupra relatiei dintre individ si societate spre deosebire de psihobiografia freudiana prea mult centrata doar pe individ . Erikson a facut analiza unor figuri istorice importante: A.Hitler, M. Gorky, Martin Luther, Mahatma Gandhi. Studiile sale au demonstrat in egala masura influenta factorilor sociali in dezvoltarea personalitatii cat si rolul personalitatilor in evolutia societatii. El si-a descris metoda psihobiografica utilizand expresia metoda a subiectivitatii disciplinate; aceasta expresie a fost utilizata pentru a descrie si atitudinea clinicianului fata de pacient. Ca si analistul in terapie, psihobiograful trebuie sa-si controleze propriile motivatii pentru ca ele sa nu interfereze cu procesul interpretarii.Spre deosebire de demersul freudian care pune accent pe patologie, Erikson s-a intersat de factorii de forta a personalitatii subiectilor studiati Limitele psihobiografiei fundamentate pe o anume teorie In ciuda interesului declarat de a arunca un pod intre teoria psihologica si diversitatea existentelor individuale realmente traite, psihobiografia prezinta, din punct de vedere stiintific, grave limite.Dupa modelul psihanalitic, psihobiografia are,in buna masura, la baz subiectivitatea celui care o redacteaza; o metoda stintific de verificare i-ar crea probleme si ar pune sub semnul intrebarii chiar practica clinica a pshanalizei. Desi subiectivitatea poate aduce o contributie utila cunoasterii, afectivitaea psihobiografului fata de persoana supusa interpretarii poate sa influenteze negativ analiza.. In plus, materialele disponibile pentru psihobiograf sunt atat de multe incat acesta poate selecta ( consient sau nu ) doar pe cele care- confirma teoria la care adera. Runnyan (1981) subliniaza dificultatea de a emite interpretari definitive enumerand 13 explicatii plauzibile ale unui incident celebru: cel in care Vincent Van Gogh si-a taiat o parte din ureche si i-a dat-o unei prostituate. Avand in vedere coplexitatea comportamentului uman, de cele mai multe ori, un anume comportament nu are o singura cauza, diversi factori cauzali interactioneaza intr-o maniera specifica iar modelele explicative sunt de cele mai multe ori reductioniste. Cand este corecta o conceptializare a informatiilor biografice? se intreaba G.Allport. Daca am putea avea un raspuns corect la aceasta intebare atunci am putea descoperi secretul validitatii interpretarii acestor informatii. Psihologul poate utiliza, totusi, cateva teste pentru a evalua validitatea interpretarilor sale, continua G,Allport: 1. Sentimente de certitudine subiectiva. Desi forta clarificatoare a unei interpretari nu este o dovada a validitatii ei, certitudinea subiectiva este testul pe care l folosim cel mai des. O interpretare valida este de cele mai multe ori o interpretare credibila. 2. Conformitatea cu faptele cunoscute. O interpretare este cu atat mai valida cu cat ea este in acord cu toate faptele importante cunoscute ale unei biografii.

3. Experimentarea mentala. Incercam sa ne imaginam viata fara prezenta unui factor importantsau fara procesul formativ pe care l consideram important. Dca experimentul reuseste, atunci factorul sau ipoteza noastra sunt gresite. O conceptualizare poate fi corecta numai daca nici macar nu putem sa ne imaginam c viata respectiv este ceea ce este fr aceast interpretare crucial. 4. Fora predictiv. O interpretare este cu atat mai valida cu cat permite realizarea unor predictii confirmate. Totusi nu toate predictiile confirmate au la baza interpretari valide. 5. Acordul social. Dac mai multi specialisti formulat n mod independent aceeai explicaie, atunci putem presupune ca este mai malida decat altele care ntrunesc ntr-un grad mai mic acordul specialitilor. 6. Coerenta intern.Diferite pri ale interpretrii pot fi confruntate ntre ele. Contradiciile logice trezesc bnuiala de nevaliditate. Tinand cont de faptul c vietile nu sunt complet constante, interpretrile nu trebuie s fie mai complexe dect viata nsai. Din aceast enumerare, Allport omite testul de corectitudine prin invocarea autoritatii. O interpretare, spune el, nu este valid doar pentru c este psihanalitic, marxist sau behaviorist. Analiza sistematica a materialelor biografice Avand in vedere dificultatile prezentate mai sus o serie de autori au propus alternative care se bazeaza mai putin pe interpretarile analistilor, subiective si potential eronate; ele contin metode sistematice de analiza a materialelor biografice. Metoda lui Alexander: sa lasam datele sa vorbeasca In loc sa impunem o anume teorie datelor si sa determinam elementele importante functie de o idee teoretica prestabilita e mai bine sa lasam datele sa vorbeasca. Pornind de la aceasta idee, Irving Alexander (1988, 1990) adezvoltat o metod de analiza sistematica a datelor biografice. Aceasta metoda poate fi aplicata unor materiale biografice diverse: eseuri autobiografice, interviuri, jurnale intime, vise, scrisori etc. Mai multi indicatori il ajuta pe interpret sa aleaga materialele importante. Indicatori ai elementelor centrale in biografie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Primaritatea: ce se intampla mai inti Frecventa: ce se repeta Unicitatea:ceea ce subiectul apreciaza ca neobisnuit sau unic Negarea: ceea ce subiectul neaga Accentul: faptele asupra carora subiectul ne atrage atentia Omisiunea:ceea ce este abandonat intr-o maniera neasteptata Eroarea:ceea ce este fals sau eronat Izolarea:ceea ce este tinut la distanta Caracterul incoplet: ceea ce se termina fara a se ajunge la o concluzie

Secventele de date asupra carora cercetatorul alege sa-si centreze atentia se numesc extrase saliente.Apoi, cercetatorul transforma aceste extrase in unitati saliente: fiecare din ele reprezinta o istorie microscopica cu o introducere , o intriga si o concluzie. Astfel, Alexander a decodat unitatile saliente care urmeaza, la o femeie care incerca o apropiere in relatiile sale cu celelalte femei: raport strans -------eforturi pentru stabilirea unui raport strans----- reusita----- teama de a fi controlata si infantilizata-----repliere, deziluzie, reducerea nevoii------reorientarea atentiei asupra altor surse de valorizare (munca). Extrasele saliente (raport strans, effort pentru stabilirea unui raport strans etc) sunt reunite intr-o unitate salienta care le leaga in snul aceleeasi secvente. Chiar fara a citi materialul brut pe care se bazeaza acest element abstract, se dobandeste fara dificultate o impresie globala asupra acestei persoane. Mai mult, in masura in care secventele au fost extrase din materialul brut fara ajutorul vreunei teorii interpuse intre psihobiograf si materialul biografic, datele au putut vorbi ele insele.Secventele extrase precum cele mentionate pot fi ulterior supuse unei analize complementare orientate de o teorie. Daca evidentiem datele lasand la o parte teoria, riscul este mai mic decat cel produs de asteptarile generate de o anume teorie care pot falsifica obsevatiile.

Analiza de continut Ca si metoda lui Alexander, analiza de continut ne asigura de faptul ca cercetatorul ramane atasat datelor analizate fara a se aventura prea departe in deductii si interpretari.Anumite sisteme de analiza de continut sunt ghidate de anumite teorii dar acestea difera de psihanaliza ; ele nu se refera la conflicte universale sau la stadii care ii afecteza pe toti. Ele adopta mai degraba o categorie globala- trasaturi, motivatii, procese afective etccare vor lua forme diverse n materialele biografice ale fiecarui individ. Analiza de continut descrie caracterul unic al unei persoane in interiorul acestor categorii generale Gordon Allport s-a servit de aceasta metoda pentru a analiza o serie de scrisori scrise de o femeie Jenny Grove- pe parcursul unei perioade de 11 ani. In lucrarea sa Letters from Jenny, Allport a apreciat ca 8 trasaturi prevaleaza in personalitatea lui Jenny: certareata banuitoare,centrata pe sine, independenta autonoma, dramatic intens, estetic- artstic, agresiv,cinic-morbid, sentimental ( Allport, 1965 ) H.Thomae (1968) propune analiza cursului vietii, in intregimea ei, si analiza unor microunitati biografice, a unei zile obisnuite, de exemplu. Subiectul este pus sa descrie felul in care i petrece o zi obinuita din viaa sa, din momentul trezirii si pn la cel al culcrii. Datele astfel obtinute sunt analizate cu ajutorul unei grile de analiza de continut alcatuita din 20 categorii impartite in patru grupe: A) Categorii formale; pe o scal cu nou trepte se evalueaz urmatoarele aspecte: a) repaosul activitatea; b) uniformitate schimbare: aceasta categorie evalueaza tendinta spre rutin c) gradul de independenta al subiectului fata de conditiile exterioare; d)angajarea implicarea afectiva in situatie; e) armonia sau perturbarea provocata de situatiile traite; f) tonalitatea negativa sau pozitiva adispoziiilor subiectului; g) nchiderea sau deschiderea fa de situaie descrie gradul de ntelegere a situaiilor; h) tematizarea masura n care subiectul i organizeaz activitatea n direcia unor scopuri bine definite B) Categorii cognitive (de continut) cu ajutorul crora Thomae caracterizeaza spatiul de via al subiectului analizat: a) forta de atractie ( intensitatea trairilor); b) perturbare armonie;c) nchis deschis; d) prietenos dumnos; e) revendicativ ncrezator n ans; La aceste categorii se adaug alte patru categorii cu ajutorul crora Thomae caracterizeaz felul n care subiectului analizat se percepe pe el nsui: puternic slab; iubit - antipatizat; autonom dependent; norocos ghinionist. C) Tematica existenei direciile comportarii persoanei; o tem se suprapune de obicei cu un motiv: a) tematica reglativ cuprinde aciuni care urmaresc refacerea unui echilibru perturbat dintre organism si mediu ( lupta mpotriva foamei, frigului, actiuni orientate mpotriva bolii etc.; b) tematica reglarii anticipatorii comportamente proactive, de prentmpinare a unor dezechilibre i probleme; c) actvarea existentei ( participarea la spectacole, discuii, clatorii ); d) integrarea social comportamente orientate spre familie, grupul de prieteni, organizaii politice etc.); e) tematica ridicrii sociale comportamente orientate spre creterea statusului socio profesional; f) tematica creativ aciuni orientate spre realizarea de sine, creaie; g) tematica normativ cuprinde aciunile care au ca scop respectarea unor norme i obligaii sociale. D) Tehnica existentei descrie modurile de reacie la solicitarile mediului: a) aciunea efort orientat ctre un anumit scop ( exemplu aciunile profesionale, munca); b) adaptarea comportamente care au ca scop obinerea unui echilibru cu mediul att prin schimbarea mediului cat i a propriei persoane; c)tehnicile defensive (mecanismele de aprare a eului: raionalizarea, negarea etc.); d) reacii de evadare (schimbarea locului de munc, fuga de acas ); e) tehnici agresive Codificarea motivatiilor Utilizand datele obtinute prin studiul aprofundat al unui numar de 50 studenti Henry Murray si colab. au scris clasicele lor Explorations in personality (1938) considerata una din lucrarile majore in studiul aspectelor

profunde ale personalitatii. Murray a studiat foarte multe informatii despre fieccare individ penttru a descrie 20 de motive diferite care orienteaza personalitatea acestuia. Acest studiu intensiv al individului a condus la dezvoltarea unor modele de codificare a motivatiilor pornind de la tehnica testului psihologic TAT. Subiectii privesc fotografiile testului si isi imagineaza , pe baza acestora, o povestire. Ideea care sta la baza decodificarii acestor povestiri este ca acestea ilustreaza motivatii specifice.Trei dintre aceste motivatii au fost foarte mult studiate: reusita , atasamentul si puterea.. Multe din studiile realizate in acest domeniu inventariaza aceste motivatii cu ajutorul tehnicilor nomotetice obisnuite, adica se dau planele testului grupurilor de subiecti, apoi se compara scorurile si se coreleaza cu un anumit criteriu. ( Intr-un mare grup de studenti, de ex. cei carea u scorul cel mai mare la realizare obtin cele mai mari note la curs?). Mai mult, aceste metode au fost aplicate si la analiza psihobiografica. David Winter si Leslie Carlson (1988) au analizat motivatiile di discursul inaugural al presedintelui Nixon din 1969. Ei au descoperit un profil motivational cu valori ridicate la reusita, atasament proximitate si valori medii la putere( comparat cu alte discursuri ale presedintelui). Detaliile biografice ale vietii lui Nixon li s-au parut concordante cu reprezentarile motivatiilor obtinute prin analiza discursului. In cursul unor studii ulterioare, Winter si colab au utilizat analiza motivatiilor, adaugand si alte tehnici pentru a stabili profilul administratiei politice ale lui G.Bush si M.Gorbaciov. Rezultatele ii prezentau pe cei doi lideri ca fiind mai motivati de nevoia de reusita si de atasament decat de cea de putere: s-a prezis ca cei doi vor contribui la intarirea pacii si evitarea razboiului. Aceste predictii nu au rezistat testului istoriei; ele nu au putut lua in calcul evolutiile politice ulterioare, in special ,razboiul din Golf. S-a aplicat metoda analizei motivatiilor si la alti presedinti americani: scorurile obtinute s-au dovedit convergente cu evaluarile istoricilor si politologilor (Donley&Winter, 1970). Analiza motivatiilor la fel ca si psihobiografia traditionala nu poate s inlocuiasca analiza detaliilor biografice dar poate constitui un ajutor suplimentar interesant si util. Am amintit nca de la nceputul acestei lecii ca una din tehnicile frecvent utilizate pentru obinerea datelor biografice este interviul. Prezentam n continuare un ghid de interviu biografic clinic ( adaptat dup Zuckerman, 2005). Ghid de interviu biografic Istoria bolii prezente Debut, circumstante, efecte Imaginea pe care o are pacientul despre propria problema, credinte depre sursa problemei; putem solicita si alte informatii: o daca pacientul este copil: perceptia parintilor, profesorilor si altor persoane importante asupra problemei copilului; o in cazul persoanelor cu dizabilitati:perceptia pacientului asupra limitarilor pe care le determina afectiunea invocata. Evolutia tulburarii Episod singular/episoade multiple Recaderi, remisiuni spontane Durata episoadelor/remisiunilor Nivelul de functionare la care se ajunge pe durata remisiunilor Date medicale si psihiatrice Date medicale Simptomatologie; a se lua in consideratie bolile cu aspecte psihologice cunoscute: tulburari ale tiroidei, prolapsul de valva mitrala, diabet, cancerul de pancreas, abuzul de alcool Accidente Expunerea la substante toxice Uzul/abuzul de medicamente(pentru somn, pentru tulburari digestive, raceli si dureri de cap, suplimente nutritive etc) Utilizarea de droguri Pentru femei: contraconceptive, avorturi

Date psihiatrice Dificultati psihologice anterioare si terapia acestora Spitalizari:data, spitalul Terapii instituite si raspunsul la tratament, durata spitalizarii, starea la externare Medicatia trecuta si curenta; raspunsul la tratament,efecte secundare; starea la ntreruperea tratamentului Testari/evaluari psihologice anterioare Evaluari ale strii fizice, neurologice, ale nivelului intelectual,personalitatii etc Psihoterapii anterioare Perioada, natura problemelor,terapeutul,natura serviciilor primite, rezultate Terapie individuala/de grup, consiliere familiala,reabilitare dupa consum de droguri/alcoolism Date personale, familiale, sociale Descrierea printilor (calitati, defecte, date biografice deosebite) Dezvoltarea, prima copilarie Pozitia in fratrie Contextul social Traseul educational Evolutia sociala/situatia sociala in calitate de adult Date privind adaptarea Adaptarea sociala Datorii, prieteni, inamici Adaptarea la casatorie: rolurile de so/soie, parinte Probleme de sanatate determinate de vrst Capacitatea de conformare la standardele sociale, profesie (relaia cu efii i cu colegii, tipuri de sarcini profesionale), avanasri n carier Adaptarea sexuala Disfuncii ale performanei sexuale Abuzuri sexuale Orientarea sexual Modificari corporale: tatuaje, piercing Evolutia sociala in stransa relatie cu dizabilitatea (daca e cazul) Descrierea locului de munc, factori de stres, debutul acuzelor sau bolilor asociate Raspunsul psihologic la (pretinsele)situaii problema, afeciuni Istoria problemelor de snatate mental determinate de (pretinsele) situaii problem, afeciuni Istoria tratamentelor, medicatia curent, inclusiv medicaia din ziua evaluarii Pentru fiecare din domeniile urmatoare sa se specifice situaia de dinainte de apariia afeciunii, de dup apariia afeciunii, evenimente ulterioare afeciunii: Nivel educaional, pregatire profesional Descrierea traseului ocupaional ( inclusiv a serviciului militar) Pregatire, deprinderi, abilitti solicitate Supervizare Mobilitatea n carier: n sus, n jos, la acelai nivel, fara schimbari Afeciuni profesionale anterioare: data, durata, pierderi, consecine Evenimente de via anterioare i raspunsul la acestea Probleme legale ( dac este cazul) Utilizarea si abuzul de substante ( medicamente, droguri, alcool, cafea etc) Descrierea unei zile obisnuite