P. 1
a Lucrarii de Grad I- Eugenia Baciu

a Lucrarii de Grad I- Eugenia Baciu

5.0

|Views: 3,000|Likes:
Published by Eugenia Baciu

More info:

Published by: Eugenia Baciu on Jan 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/11/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI FACULTATEA DE LITERE DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Coordonator ştiinţific:

Prof. univ. dr. Domniţa Tomescu
Autor lucrare: Prof. Baciu Eugenia

ŞCOALA GENERALĂ „Nicolae Iorga”, Ploieşti

Efectele comunicării prin Internet asupra predării limbii şi literaturii
române în şcoală

„De învăţat înveţi multe şi de la toţi. Dar profesor nu e decât cel care te învaţă să înveţi.”

Constantin Noica

Argument
Capitolul I: Introducere în problematică

Capitolul II: Particularităţile limbii on-line
Capitolul III: Resursele didactice virtuale Capitolul IV: Modalităţi de integrare a resurselor TIC în predarea limbii şi a literaturii române Anexe Bibliografie

Argument
 Premisa lucrării: predarea
limbii şi a literaturii române în contextul global al utilizării la o scară din ce în ce mai largă a Internetului impune o reevaluare a metodelor didactice şi o abordare dintr-o perspectivă nouă a lecţiilor de literatură, limbă şi comunicare.

Scopul investigaţiei:

identificarea modificărilor pe care le determină comunicarea

virtuală în exprimarea orală/ scrisă a elevilor din gimnaziu.

Motivaţia alegerii temei:

greşelile de limbă scrisă sau vorbită, apărute în limbajul

elevilor care s-au aflat sub directa noastră observaţie de-a lungul celor zece ani
petrecuţi la catedră se află în strânsă legătură şi cu utilizarea Internetului, cu massmedia şi cu factorul „limba de acasă”.

Capitolul I
 Obiectivul capitolului: Pentru că în actul comunicării prin internet intervin numeroşi factori psihologici, sociali şi educaţionali, în acest prim capitol îmi propun să identific, printr-un demers metodologic, teoretico-aplicativ şi psihologic, în ce măsură utilizarea învăţării electronice poate să contracareze numeroasele greşeli de limbă scrisă ori vorbită care se fac mai ales în rândul elevilor.

Rezultatul cercetării: Dacă îmbinarea armonioasă a instruirii convenţionale cu cea electronică poate oferi o soluţie pentru această regresie a limbajului utilizat de elevi se impune:
  realizarea unei strategii viabile de implementare a noilor tehnologii în şcoală; stabilirea unei punţi de legătură între educaţia instituţionalizată şi directiile de dezvoltare a societăţii.

Introducere în problematică
 Renunţarea la ideea preconcepută că utilizarea calculatorului la orele de limba şi literatura română duce la înăbuşirea creativităţii elevilor, că agravează problemele de exprimare scrisă şi vorbită ale elevilor, încurajând clişeizarea şi standardizarea limbajului, nu poate decât să producă o apropiere a demersului educativ de noile nevoi ale elevilor, dar şi ale cadrelor didactice. Nu trebuie ignorată nici anchilozarea unor cadre didactice în vechiul sistem educativ care propunea ierarhizarea profesorului în raport cu elevii săi, prin plasarea celui dintâi pe un piedestal. Calculatorul nu este o barieră în calea adevăratei comunicări profesor-elev, aceasta este doar un mijloc de mediere în parteneriatul elev-cadru didactic, un suport moral al cultivării educaţiei creative şi practice în şcoală.

Premisa studiului noastru este aceea că informatizarea sistemului educaţional românesc oferă numeroase posibilităţi de progres şi că este de datoria cadrului didactic să integreze aceste resurse noi în practica şcolară.

1. 1. Necesitatea accesului la inovaţie în era informatizării
 Trăim într-o societate în care un om informat este un om puternic. Reconfigurarea sistemului educaţional sub influenţa vitezei de apariţie a noului reprezintă un proces firesc şi benefic.  Accesul profesorului la sistemul informatizat devine o condiţie sine-qua-non a unei bune pregătiri în domeniu pe care îl predă.  Strategiile didactice tradiţionale par să nu mai fie un motor al schimbării în educaţie, decât atunci când stau alături de resursele formative virtuale, căci informaţia circulă cu o viteză uimitoare pe internet, oferind celui care o deţine noi posibilităţi de a aborda şi de a schimba o serie de lucruri.

Avantaje, dezavantaje şi pericole ale utilizării internetului în şcoală
 Avantaj:Un avantaj al sistemelor informatizate îl reprezintă însă evitarea rutinii şi accesul la o bază de date aproape inepuizabilă. Cunoaşterea este, pe internet, într-o cantitate extrem de mare. Este cert că-i revine fiecărui utilizator al spaţiului digital misiunea de a selecta din vasta „bibliotecă” virtuală acea informaţie care să se potrivească cel mai bine obiectivului urmărit. Pericolul: Resursele educaţionale postate pe site-uri cum ar fi www.didactic.ro, www.clopotel.ro, www.referate.ro ş.a.m.d. devin resurse formative numai dacă se ţine cont de calitatea acestor materiale, de necesitatea unei selecţii riguroase şi a unei verificării a informaţiilor eronat plasate în documente cu un nivel ştiinţific îndoielnic. Este indiscutabil că o ghidare corectă a elevului în spaţiul cibernetic este nu numai de dorit, dar şi necesară. Nu numai cantitatea cunoaşterii vehiculate în spaţiul digital este importantă, ci şi calitatea acestei informaţii, asimilarea corectă a conţinutului informaţional şi utilizarea în contexte reale adecvate. Dezavantaj: Un fapt demn de luat în seamă este perisabilitatea informaţiilor vehiculate pe internet. Într-un ritm foarte rapid ceea ce era actual devine inactual, iar informaţiile noi sunt repede afectate de pecetea neoperaţionalităţii.

1.2. Tradiţional şi modern în predarea computerizată
 Tradiţional: Metodele expozitive, memorarea mecanică,
conţinuturile exhaustive pe care le îngloba programa şcolară până în 1989 au fost eliminate, deoarece nu mai satisfaceau pe deplin noile nevoi de formare ale elevilor.
preponderent expozitiv al lecţiilor cu cel creativ, interactiv, în care profesorul şi elevul sunt parteneri în procesul de predareînvăţare. În şcoala românească actuală, elevul şi profesorul ştiu că nu ştiu tot şi nu mai este o ruşine să-ţi recunoşti limitele, cu condiţia ca aceasta să fie însoţită de dorinţa de a cunoaşte, de a explora în continuare Impunerea învăţării interdisciplinare, aplicarea teoriei inteligenţelor multiple a lui Garner în şcoală, abordarea din ce în ce mai variată a aspectului educativ la nivel mondial au făcut ca implementarea sistemului informatizat în mediul şcolar românesc să devină un imperativ.

 Modern: După 1989, a apărut necesitate înlocuirii aspectului

1.3. Stadiul actual al domeniului. Ipoteze conceptuale
 Sistemul educaţional românesc a făcut în ultimii ani eforturi concrete de a implementa sistemele multimedia în oferta curriculară naţională (exemplu: platformă de învăţare creată de Ministerul Educaţiei şi

Siveco, sistemul A.E.L. (Advanced E-learning).

Potenţialul enorm de predare şi învătare oferit de comunicarea tehnologizată determină mai ales o teoretizare a acestui concept, însă exemplele de bună practică sunt extrem de limitate încă. Se vorbeşte la nivel teoretic de îmbinarea eficientă a instruirii convenţionale, tradiţionale, axată pe transmiterea de informaţii prin materiale/ suporturi didactice clasice cu resursele multimedia (manuale, cursuri accesibile prin internet, CD-Rom-uri, instruirea asistată de calculator, demonstraţii video etc.), însă considerăm că nu există o strategie viabilă de implementare a noilor tehnologii în şcoală.
Încercările timide de a încorpora în curriculum-ul şcolar tehnici educative bazate pe T.I.C. (Tehnologia Informaţiei), în special la predarea limbii şi a literaturii române, nu s-au finalizat cu rezultate concrete.

1.4. Efectele lingvistice ale informatizării globale asupra predării în şcoală(I)
 Un produs al globalizării este şi utilizarea la o scară din ce în ce mai largă a internetului, instrument web cu un impact deosebit asupra raportului comunicare-societate. Prin cultura de consum difuzată prin internet, se produc legături în plan local între locuitorii unei ţări, dar şi în plan global, oamenii ajungând să împărtăşească aceleaşi valori, să posede cunoştinţe asemănătoare şi să fie expuşi aceloraşi mesaje.

În plan lingvistic, efectele globalizării se fac simţite printr-o internaţionalizare a limbajului internetului care conferă lumii caracteristicile unui „sat global“, în care fiecare cunoaşte pe fiecare. După cum s-a mai afirmat şi în alte cercetări, globalizarea lingvistică este o consecinţă firească a mondializării. Tot mai multe sectoare acceptă ca mijloc de comunicare engleza.
Limbajul informatic reprezintă limbajul tehnic care reflectă ritmul alert de pătrundere a anglicismelor în limba română. Aceştia au pătruns în limba comună tocmai datorită impactului puternic pe care îl are limbajul internetului asupra exprimării uzuale a cetăţenilor, în general, şi a tinerilor, în special.

1.4. Efectele lingvistice ale informatizării globale asupra predării în şcoală (II)
 Abrevierea e a cuvântului electronic s-a internaţionalizat şi datorită folosirii în plină expansiune a computerului personal şi a internetului. Apar termeni compuşi precum: eGovernement; e-book; ePayment; e-insurrance, e-culture; e-mail; e-Learning, e-shopping Comunicarea electronică a favorizat această pătrundere a terminologiei informaticii în limbajul comun, astfel încât termeni precum: blog, browser, chat, click, desktop, file-sharing, hacker, harddisc, Internet, IT, laptop, nickname, PC, provider, screen saver, spam, wireless nu pot fi consideraţi împrumuturi „de lux”, ci sunt mai degrabă termeni de circulaţie internaţională, categorie numită de Alexandru Graur „cuvinte călătoare”(apud Stoichiţoiu-Ichim 2007: 19). Un efect al expansiunii comunicării prin internet mediate de calculator este şi apariţia unei noi limbi cunoscute sub numele de romgleză, caracterizată printr-o invazie a anglicismelor şi a americanismelor în limba română, care pun în pericol identitatea sa lingvistică.

Considerăm însă că „romgleza” nu reprezintă un pericol iminent în comparaţie cu toate celelalte pericole lingvistice care pândesc limba română. Romgleza este şi va fi, în fond, o opţiune individuală sau de grup, un fenomen lingvistic cu beneficiile şi maleficiile lui, o alegere care va aduce pentru unii speranţe, iar pentru alţii deziluzii.

1.5. Instruirea programată – mijloc modern de educaţie
 Instruirea programată şi instruirea asistată de calculator au ca scop reducerea separării universului educaţional instituţionalizat de universul cotidian, invadat de omniprezenţa micului ecran.
Tratatele de metodică şi pedagogie actuale plasează instruirea programată alături de metode precum conversaţia, problematizarea, explicaţia, demonstraţia, brainstorming-ul. Neutilizând instruirea asistată de calculator, şcoala românească riscă să devină anacronică şi irelevantă în sistemul educaţional occidental intens marcat de profesionalism şi competivitate.

Principalul avantaj acestui sistem care adapatate nivelului mijloacele tradiţionale

al instruirii programate este flexibilitatea poate îndeplini sarcini didactice variate, fiecarui elev, obiectiv dificil de realizat prin de învăţare.

1.6. Comunicarea prin internet
Accepţie terminologică:„comunicarea prin internet” reprezintă stocarea unui mesaj în formă electronică şi / sau transmiterea lui către unul sau mai mulţi destinatari.  Clasificare Comunicare prin Internet:  sincronă (comunicare online):permite transferul de informaţie cu orice utilizator, în orice moment, iar pauza dintre emiterea şi receptarea mesajului este minimală. O formă de comunicare sincronă este chatul.  asincronă (comunicare offline): presupune o pauză mai mare între emiterea şi receptarea mesajului, iar comunicarea nu este „în timp real”. Forme ale comunicarii asincrone sunt: e-mail-ul (poşta electronică), forumurile, grupurile de discuţii şi scrisoarea spirală. 

Particularităţi ale discursului computerizat
Utilizarea limbii române în mediul virtual are o serie de trăsături care pot fi sintetizate după cum urmează:
a) b) c) d) e) f) g) h) Absenţa contactului face-to-face; Discontinuitatea; Accesibilitatea; Interferenţa elementelor de limbaj scris cu cel oral; Caracterul colectiv al interacţiunii verbale; Formalitate. Impersonalitate. Colocvialitate. Limbaj standard / limbaj familiar; Diversitate lexicală inedită; Elemente distincte de ortografie.

Particularităţi ale discursului computerizat (I)
 Absenţa contactului face-to-face
Comunicarea mediată de calculator permite stabilirea de legături cu oameni din diferite regiuni ale globului, care se cunosc sau nu în lumea reală. Iniţial, acest tip de comunicare era restricţionat de absenţa contactului vizual şi auditiv, însă evoluţia tehnicii permite acum şi umplerea acestor goluri prin transmiterea imaginii prin camera web şi a sunetului prin microfon. În ciuda acestor creaţii revoluţionare pentru comunicarea mediată de calculator, limbajul corpului, intonaţia şi inflexiunile vocii se pierd, fiind mai greu de sesizat.  Discontinuitatea

Spre deosebire de comunicarea face-to-face, în care divagările, întreruperile şi adăugirile se manifestă spontan, interacţiunea verbală digitalizată impune o succesiune cronologică a replicilor, fapt care face imposibilă suprapunerea interlocutorilor sau întreruperea enunţării. Comunicarea mediată de calculator permite manifestarea a numeroase elemente de discontinuitate: citirea unor replici anterioare, secvenţialitatea, divagările, revenirile etc. Enunţurile formulate în discursul computerizat nu pot fi preluate, prin întrerupere, de un alt emiţător, acestea fiind, în marea majoritate a situaţiilor, construcţii gramaticale finite.

Particularităţi ale discursului computerizat (II)
 Accesibilitatea Impus ca un instrument de comunicare rapid, eficient şi permisiv, internetul permite o democratizare mediatică, o omogenizare a cunoştinţelor şi a informaţiilor vehiculate la scară planetară. Cel mai adesea, conversaţiile pe chat şi chiar pe forumuri ţin de registrul informal al limbii, limbajul fiind accesibil majorităţii vorbitorilor.

Interferenţa elementelor de limbaj scris cu cel oral Modalitatea de exprimare a comunicării mediate de calculator este în general textul scris. Cuvintele tastate sunt receptate prin canalul vizual, evoluţia tehnicii permiţând astăzi şi utilizarea canalului sonor sau chiar a ambelor canale (cum este cazul voice chat-ului în care o persoană vorbeşte, iar cealaltă îi răspunde în scris). Fiind un domeniu mai permisiv, comunicarea electronică se caracterizează şi prin pătrunderea unor elemente ale limbajului oral în mesajul scris, care conferă un caracter de familiaritate şi de accesibilitate comunicării.

Particularităţi ale discursului computerizat (III)
 Caracterul colectiv al interacţiunii verbale Schimbul de replici realizat constant, indiferent de distanţa geografică dintre utilizatori şi forma scrisă a comunicării mediate, impune caracterul colectiv al interacţiunii verbale digitalizate, rezultată dintr-o sumă de replici individuale, al căror emiţător poate fi identificat. Formalitate. Impersonalitate. Colocvialitate. Limbaj standard / limbaj familiar. Interferenţa limbajului standard cu cel familiar în mediul electronic oferă un material dens de studiu pentru analiza lingvistică a discursului computerizat. Colocvialitatea marchează în special comunicarea sincronă de tip chat, dar şi comunicarea asincronă de tip forum. Datorită existenţei camerelor de chat (chatrooms) şi a forumurilor, unde oricine poate intra şi poate chiar lua parte la discuţie, conversaţiile se desfăşoară pe un ton familiar, colocvial, limbajul standard nefiind căutat, pentru că nu satisface condiţiile unui limbaj de succes. Internautul este atras de senzaţionalism, de provocarea unui dialog.

Particularităţi ale discursului computerizat (IV)
 Diversitate lexicală inedită Prezenţa unui lexic variat (de la termeni tehnici, argou, jargon, neologisme, xenisme), schimbarea frecventă de registru stilistic, apariţia unui jargon informatic, format în mare parte din neologisme şi xenisme, neadaptate încă la sistemul flexionar al limbii române, imprimă limbajului utilizat în interacţiunea din mediul virtual trăsături funcţional-expresive specifice comunicarii prin internet. Elemente distincte de ortografie Probeleme de ortografie apărute în comunicarea digitală sunt determinate de absenţa diacriticelor în scrierea unor sunete sau grupuri de sunete (ş, ţ) notate în contactele mediate de internet prin forme ortografice specifice comunicării digitalizate: sh, tz. Transpunerea acestor grupuri de sunete în comunicarea scrisă de mână reprezintă nu numai o greşeală de ortografie, dar şi „o modă lingvistică” care poate avea consecinţe nefaste asupra cultivării unei exprimări frumoase şi corecte în mediul şcolar românesc.

Reprezentarea non-verbalului şi a paraverbalului în comunicarea mediată de calculator
 Pentru a suplini elementele limbajului verbal şi paraverbal, comunicarea mediată de calculator face apel la semne codate menite să transmită starea emoţională a locutorului. Cunoscute sub numele de emoticons aceste pictograme formate cu ajutorul semnelor de punctuaţie şi a literelor imprimă comunicării un aspect colocvial şi uşor ludic. Etimologia cuvântului emoticons (termenul provine din engleză, unde „emotion” desemnează „un sentiment” şi „icon”, un semn) indică însăşi funcţiile acestor pictograme caracterizate prin simplitate şi recunoaştere cvasi-universală. Existenţa acestora a dus la apariţia unor noi concepte lingvistice specifice mediului virtual. Tatiana Slama-Cazacu adoptă termenul „sintaxă mixtă” pentru a desemna înlocuirea „indicaţiilor mimicogesticulatorii” (Slama-Cazacu 1999: 187-194) care, de obicei, sunt „intercalate în vorbire şi formeazăun corp comun cu acestea” , cu şabloanele imagistice respective.

II. Particularităţile limbii on-line
 Obiectivul capitolului: ne-am propus ca, pornind de la un sumar suport teoretico-ştiinţific, să analizeze câteva aspecte lingvistice inedite din comunicarea virtuală sincronă (chatul), dar şi asincronă (blogul, forumul, e-mail-ul).
Metodele şi procedeele utilizate în investigaţia întreprinsă în acest capitol sunt: studiu de caz captarea / înregistrarea textelor comunicării din camerele de chat de pe serverele unde era deschis canalul de comunicare. Rezultatul cercetării:   Materialul lingvistic analizat a relevat numeroase încălcări ale normelor morfologice, sintactice, stilistice şi utilizări aberante ale semnelor de punctuaţie şi de ortografie. Un loc important în îndreptarea eventualelor distorsionări lingvistice îl are confruntarea acestora cu normele limbii literare, deoarece numai prin înţelegerea greşelilor, tinerii le pot evita în vederea cultivării unei exprimări corecte şi îngrijite.

   

2.2. Limbajul saloanelor virtuale/ chaturilor
 Definirea conceptului: Formă de comunicare scrisă sincronă, chatul reprezintă o modalitate de interacţiune între două sau mai multe persoane prin intermediul unui calculator sau telefon mobil conectat la internet. Etimologic, cuvântul provine din engleză [1] şi are sensul de „sporovăială, taifas,discuţie”(http://ro.wikipedia.org/wiki/Chat). Chatul poate fi realizat fie pe browser, fie cu ajutorul unor programe speciale care furnizează canale electronice de transmitere a informaţiei (cele mai cunoscute fiind Yahoo Meessenger, Mirc, Skype, ICQ etc.).
[1] chat = a friendly informal conversation (o conversaţie informală prietenoasă), conform definiţiei din Oxford Advanced Learner's Dictionary of Current English, (coordonator AS Hornby), Oxford University Press, 1995

 

Trăsături lingvistice ale limbajului de pe chat (I)
Potrivit ultimelor studii în domeniu, limbajului „messenger” se caracterizează prin: a) scrierea fără semnele diacritice ă, î , â, ş, ţ; iar aici pericolul nu este doar diminuarea informaţiei, ci şi faptul că acest tip de scriere trece din scrierea MI în toate celelalte contexte în care internauţii se văd nevoiţi să scrie, pierd sau nici nu apucă să dobândească competenţe legate de normă; b) utilizarea unor convenţii menite să înlocuiască valoarea diacriticelor (de exemplu grupurile sh/ j sau tz pentru a înlocui absenţa diacriticelor ş şi ţ: shi, asha, mijto, najpa, ejti, tzi-am, tzară); c) renunţarea la notarea vocalelor, unele cuvinte fiind indicate doar prin scheletul lor consonantic: nmdkt ajung (numaidecât ajung), cnd/knd (când), d) folosirea unor mijloace grafice de subliniere, prin scrierea integrală a unor cuvinte cu majuscule (BESTIALĂ!), prin acumularea semnelor de exclamaţie (Incredibil!!!!!) sau prin repetarea literelor (superrrrr, mooolt); e) scrierea cu iniţială minusculă se generalizează ignorând contextele în care sunt necesare majuscule ( începutul unei propoziţii, numele proprii, etc.);

Trăsături lingvistice ale limbajului de pe chat (II)
f) utilizarea registrului familiar-argotic reprezentat prin cuvinte ca: beton, super, bestial, superb, meserie, adevărat, marfă, tare de tot, fain g) uzul vocativelor: omule!, frate!, amice! etc.; h) folosirea diminutivelor: miculetz, poopik, pooiotz, mercik; i) omiterea articolului hotărât, enclitic –l, fenomen sistematic, aproape generalizat în oralitatea informală, evitat chiar şi în variantele familiare ale codului scris, şi care are astfel un rol de marcă neechivocă a oralităţii (prietenu’, rostu’); î) lipsa semnelor de punctuaţie şi de ortografie (cratima, punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog etc.): nam, întro, lam etc.; j) utilizarea în exces a unor semne de punctuaţie – a punctelor de suspensie, semne evocatoare ale oralităţii: e prea mult pentru mine..., sau semnului exclamării:Incredibil!!!!!, k) adăugarea sunetului p pentru întărirea afirmaţiei sau negaţiei: dap, nup; l) folosirea cifrelor 1, 3 în locul literelor i, e: pr1ntz3sa, publ1cität3 m) utilizarea unor pseudonime, nick-uri, id-uri în care predomină semnul underline (subliniat) „_”;

Trăsături lingvistice ale limbajului de pe chat (III)
n) folosirea din abundenţă a abrevierilor, prescurtărilor: d c –de ce, c f – ce faci, f b – foarte bine, n b – noapte bună, scz – scuze, npc – nu ai pentru ce, k – ca/că, vb – vorbim/vorbă/vorbeşti/vorbeşte, sc –şcoală; o) folosirea acronimelor (un tip particular de abreviere realizată prin combinaţii de litere cuprinzând silabe şi logograme cum ar fi “&” sau numere): 2day (today), l8er (later), 22ror (tuturor), unele sunt chiar iniţialele cuvintelor folosite în frază: asl (age, ex, location), brb (be right back), dnd (do not disturb), btw (by the way), cul (see you later)etc.; p) împrumuturile din limba engleză (anglicismele), de asemenea prescurtate: 2night (tonight), w8 (wait), f2f (face to face), b4(before); r) folosirea anagramelor, cuvinte obţinute prin schimbarea ordinii literelor altor cuvinte: şom (moş), ad (da), germe (merge), sipică (pisică), etc.; s) folosirea ideogramelor (emoticons/smiley – combinaţii de semne de punctuaţie şi litere prin care se încearcă recuperarea afectivităţii mesajului) (Necula 2008: 250-251).

Limbajul de pe chat
Secvenţa 3: Alionty22: te iubex mooool!!!!! :x Minutz: me toooo! Ffff moooolt!! Alionty22: itzi dau juma' din inima mea! Minutz: doar atât???? =(( Alionty22: da' kt vrei?...fiin'k asa vreau ieu... Minutz: da....ms.... Alionty22: te poop...shtii k te iubex moolt...am glumit...somnic pufos...vb maine Minutz: ok...np! te poop

Analiza unei structuri din conversaţiile chat
                    Secvenţa 2: Reea: Buna!! c f? Lau: hmmm...bine... Reea: ??? ce ai patit??supi?? Lau: /// Reea: zi k moor!!!!!!!! Eshti supi sau nu? Lau: mda...  offff Reea: uite i-ti dau eu io o veste beton si o sati treak!! Diseara megaparty!! Lau: ooo! Da cin' mai vine? Reea: poi...toata loomea!! mai nasshpa e k nush dak avem totzi loc =)) da vdm noi! Lau: brb k tre sa cumpar paine...k? Reea: k!! las' k pan' vii u vb cu Naty! Lau: am revenit! Azi dimi naty zicea k azi nu mai sta pe mess :-b Reea: mdaaaaaaaaaaaaa nu e! ~x( Lau: stii?? Sunt asa happy!!! Reea: si eu!!!! :-* :-* :-* o sa ne distram marfaaaaaaaa!!!!!< :-P Lau: da-i buzz si lu' cici sai zici si ei k poa' vine si ea! Reea: ok!! La 8 diseara da?? Lau: dap!! Pooopici!!!papap si msss mooolt!!! Reea: npc poop!! See ya!!

Analiza unei structuri din conversaţiile chat (I)
„[01:12:51] <[NT][MELANIA]> salutare [01:13:03] <#(VIP)((-Nirvana-))Cody> sal [01:13:17] <bluetelecomdany> sall melania [01:13:21] <bluetelecomdany> cf? [01:13:22] <[NT][MELANIA]> ce mai faceti? [01:13:22] * #(VIP)((-Nirvana-))Nightwolf ascultam Eminem - Kill you [01:13:44] <bluetelecomdany> bn [01:13:47] <[NT][MELANIA]> cautam o melodie a formatiei RAZA [01:13:55] <[NT][MELANIA]> indienii aia de la mare” (mostră preluată de pe chatul DC++, un hub de descărcare)

Analiza unei structuri din conversaţiile chat (II)
Structura

 

Partea evidenţiată prin scris cursiv îngroşat este generată automat de programul de comunicare fiind urmată de mesajul propriu-zis scris de locutori. Prima replică a locutorului „<[NT][MELANIA]> salutare” este o formulă de salut adresată tuturor celor prezenţi în camera de chat. Formula este o afirmaţie „deschisă”, neadresată cuiva anume, ci oricui prezent în camera de chat. Această formulă se înscrie în normele de politeţe existente în orice canal de comunicare. Formula are funcţie de iniţierea a unei conversaţii şi se înscrie în principiul strategic de inserare într-o conversaţie. Replica II şi III reprezintă feedbackuri a doi locutori, răspunsuri identice la nivelul conţinutului, însă diferit la nivel emotiv. Primul locutor <#(VIP)((-Nirvana-))Cody> răspunde mai protocolar prin formula de salut abreviată „sal”, pe când al doilea <bluetelecomdany> reia prenumele noii partenere de comunicaţie stabilind o relaţie mai strânsă, fapt care demonstrează dorinţa locutorului de a dezvolta o conversaţie mai lungă. Ca o dovadă a intenţiei conversaţionale, replica IV aparţine celui de-al doilea locutor care adresează întrebarea unidirecţionată „ce faci?” în forma prescurtată „cf?”.

Analiza unei structuri din conversaţiile chat (III)
  Replica V este cea a noii sosite <[NT][MELANIA]>, care emite o întrebare „deschisă”: „ce faceţi?”, la care poate răspunde orice persoană prezentă în camera de chat. Replicile VI şi VII sunt răspunsuri concrete ale persoanelor care au acceptat participarea la dialog. Replica VII conţine două elemente particulare ale chatului: abrevierile (ex. Bn = bine), urmată de un emoticon care sugerează zâmbetul interlocutorului. În această replică se observă îmbinarea elementului verbal cu cel iconic prin prezenţa emoticonului. Replicile VIII şi IX sunt afirmaţii neadresate unei persoane concrete şi conţin motivarea prezenţei locutorului pe hub-ul de descărcare. Din punctul de vedere al conţinutului propoziţional şi ilocutoriu, putem distinge prezenţa următoarelor tipuri de acte conversaţionale electronice: salutul, răspunsul, Întrebarea , răspunsuri, afirmaţii

 

Analiza unei structuri din conversaţiile chat (IV)
Concluzii:

Din punctul de vedere al luărilor de cuvânt, această conversaţie se caracterizează prin adoptarea unei structuri tipice comunicării în camerele de chat. În replicile Melaniei sunt inserate replicile a doi interlocutori.  Cei doi interlocutori îşi afirmă aproape simultan intenţia de a lega o conversaţie prin replici şi întrebări scurte. (Se ştie, de altfel, că intervenţiile din camerele de chat sunt limitate la aproximativ 150 de simboluri per intervenţie).  Un element menit să favorizeze comunicarea din camera de chat este, în cazul de faţă, lipsa altor mesaje irelevante ale altor locutori inserate în canalul de comunicare existent. 

III. Resursele didactice virtuale

 
 

Obiectivul capitolului: o prezentare a resurselor didactice virtuale care pot fi utilizate în cadrul orelor de limba şi literatura română. Metodele complementare bazate pe tehnologia informaţiei prezintă cel puţin trei caracteristici: necesită cunoştinţe minimale în utilizarea calculatorului şi a internetului; vizează simultan învăţarea şi evaluarea (realizate de multe ori concomitent); are în vedere dobândirea de competenţe, formarea de capacităţi şi o bună corelare a acestora cu interesele şi aptitudinile elevilor. Resuresele didactice virtuale care pot fi integrate în activitatea didactică de către profesorul de limba şi literatura română:  cartea electronică;  biblioteca virtuală;  proiectul/ portofoliul/ jurnalul reflexiv on-line;  softurile educaţionale reprezintă câteva resurse.

Proiectul on-line
 Definirea conceptului: Proiectul reprezintă „o formă activă, participativă care presupune şi încurajează transferul de cunoştinţe, deprinderi, capacităţi, facilitează şi solicită abordările interdisciplinare şi consolidarea abilităţilor sociale ale elevilor” (Oprea 2008: 286). Realizând apropierea între discursul teoretic şi experienţa de viaţă a elevilor, proiectul on-line facilitează transferul de cunoştinţe prin conexiuni interdisciplinare. După D.S.Frith şi H.G.Macintosch, metoda proiectului presupune parcurgerea unor paşi: Identificarea ariei de interes şi a tematicii proiectului şi stabilirea premiselor iniţiale. Culegerea, selectarea, organizarea şi prelucrarea informaţiilor legate de problema sau tema aleasă. Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei. Evaluarea soluţiilor şi alegerea celei mai bune variante.

 
 

Proiectul on-line
 Metoda proiectului în cadrul orelor de literatura română poate fi orientată spre teme specifice literaturii române în gimnaziu:  eseuri şi creaţii literare pe o anumită temă;  aspecte din viaţa şi opera unui scriitor;  portofoliu virtual (ex. monografia operei unui scriitor);  redactarea unei reviste literare;  cenaclu literar virtual  Publicarea acestor proiecte pe internet determină responsabilizarea elevilor faţă de originalitatea materialului, o abordare critică a unor aspecte din literatură, tocmai pentru că mediul virtual permite un feed-back virtual aproape simultan.

Jurnalul reflexiv (reflexive diary)
 Jurnalul reflexiv on-line reprezintă o metodă modernă de educare, fiind axată, aşa cum indică şi numele, asupra procesului de autoevaluare, de conştientizare a propriilor greşeli sau reuşite obţinute pe parcursul procesului de predare-învăţare. Jurnalul reflexiv realizat on-line ia forma blogurilor personale, conţinând reflecţii asupra aspectelor trăite în procesul cunoaşterii.  În cadrul orelor de comunicare, profesorul de limba şi literatura română poate solicita elevului să redacteze un jurnal reflexiv care să conţină o notare, dacă nu zilnică, atunci cel puţin regulată, a experienţelor, sentimentelor, opiniilor, gândurilor împărtăşite dintr-o perspectivă critică.

Jurnalul reflexiv (reflexive diary)
După Crenguţa Lăcrămioară Oprea (2008: 278), întrebările la care trebuie să răspundă un elev atunci când redactează un jurnal reflexiv sunt următoarele:
            Ce ai învăţat nou din această lecţie?Cum ai învăţat? Ce sentimente ţi-a trezit procesul de învătare? Care dintre ideile discutate ţi s-au părut mai interesante? Care necesită o clarificare? Ce dificultăţi ai întâmpinat? Cum te simţi când lecturezi opera x? Cum poţi utiliza în viitor această experientă de învăţare? În ce măsură ceea ce ai studiat la orele de curs ţi-a satisfăcut aşteptările? Cum îţi place să înveţi în viitor următoarea temă (capitol, lecţie)? Ţi-a plăcut experienţa de învăţare? Dacă nu, de ce? Dacă ai putea schimba ceva, ce ai face? Adaugă alte comentarii care te preocupă. Luând forma unui monolog sau dialog al elevului cu sine însuşi, jurnalul reflexiv, pentru a deveni un mijloc eficace de evaluare, trebuie să fie completat periodic, cu sinceritate, dar mai ales fără a pierde din vedere aspectul reflexiv, meditativ asupra propriei munci.

Prezentarea în PowerPoint
 Aplicaţia la ora de literatura română: Elevii au ca sarcină de lucru realizarea unei lecţii despre viaţa şi opera unui scriitor făcând apel la imagini, la animaţie şi la sunet adecvat. Ca mijloace ale noii tehnologii, pot folosi: secvenţe din ecranizări după opera scriitorului, imagini din viaţa şi opera scriitorului, fragmente de texte lirice/epice sau dramatice în lectura unor actori celebri etc.  Se ştie că o imagine face cât o mie de cuvinte. În mod similar, o prezentare în PowerPoint de calitate poate transmite foarte multe informaţii utile unui auditoriu într-un timp foarte scurt. Imaginile folosite au de obicei un efect deosebit asupra elevilor cărora li se adresează, fixând mai uşor noile noţiuni.

Prezentarea în PowerPoint
 Aplicaţia la ora de limba română: Elevii sunt solicitaţi să realizeze o prezentare în PowerPoint a unei anumite noţiuni de gramatică. Fiecărui elev din clasă i se repartizează o noţiune de vocabular (de ex. sinonimele, antonimele, omonimele, paronimele etc.) pe care trebuie să o prezinte îtr-o manieră cât mai atractivă colegilor. Rezultatele obţinute pot fi postate pe internet, pentru ca elevii să aibă acces permanent la informaţia colegilor. Se pot iniţia dezbateri cu punctele tari şi punctele slabe ale fiecărei prezentări. Parcurgerea etapelor esenţiale presupuse de realizarea unei bune prezentări PowerPoint (stabilirea conţinutului, a structurii prezentării, strângerea materialelor şi informaţiilor, utilizarea de elemente grafice şi multimedia şi, la sfârşit, susţinerea acesteia) determină o înţelegere corectă a noţiunilor teoretice studiate, crescând interesul elevilor pentru consolidarea materiei.

IV. Modalităţi de integrare a resurselor TIC în predarea limbii şi a literaturii române
 Obiectivul capitolului: oferirea de modele concrete de aplicare a resurselor didactice din spaţiul cibernetic în abordarea conţinuturilor asociate limbii şi literaturii române.

 

Metoda chestionarului în cercetarea educaţională a utilizării internetului. Proiectul educaţional „Smart Surfers” („Internauţi inteligenţi”) Cercetarea iniţiată în cadrul proiectului educaţional eTwinning „Smart Surfers” cu ocazia „Safer Internet Day 2009” în colaborare cu Şcoala Podstawowa nr 9 im. Mikołaja Kopernika, Dzierżoniów din Polonia a avut ca scop promovarea siguranţei copiilor pe Internet. Pentru a stabili modul în care este perceput Internetul şi pentru a realiza o conştientizare a pericolelor prezente pe Internet atât de către elevi, cât şi de părinţi am organizat: chestionare aplicate atât elevilor, cât şi părinţilor acestora, dezbateri la care au participat elevi, părinţi şi profesori ai şcolii.

Metoda chestionarului în cercetarea educaţională a utilizării internetului. Proiectul educaţional „Smart Surfers” („Internauţi inteligenţi”)

Chestionar adresat parintilor

Clasa a VIII-a B 120 100 80
% 60

Control Fara control

40 20 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Nr. Intrebare

Metoda chestionarului în cercetarea educaţională a utilizării internetului. Proiectul educaţional „Smart Surfers” („Internauţi inteligenţi”)

Chestionar adresat parintilor

Clasa a V-a B
120 100 80
% 60

Control Fara control

40 20 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Nr. Intrebare

Metoda chestionarului în cercetarea educaţională a utilizării internetului. Proiectul educaţional „Smart Surfers” („Internauţi inteligenţi”)

Chestionar adresat elevilor

Unde ai citit sau ai auzit despre pericolele legate de utilizarea Internetului?

din alte surse 8% de la prieteni 16% la TV 28% la TV la scoala la radio o ziare, reviste de la părinţi 14% o ziare, reviste la radio 9% 4% la scoala 21% de la părinţi de la prieteni din alte surse

Metoda chestionarului în cercetarea educaţională a utilizării internetului. Proiectul educaţional „Smart Surfers” („Internauţi inteligenţi”)  În cele ce urmează vă vom prezenta rezultatele chestionarelor aplicate în Şcoala „Nicolae Iorga”, Ploieşti, la două clase de elevi: clasa a V-a B, coordonată de d-na prof. Cerassela Anghel şi clasa a VIII-a B, coordonată de d-ra prof. Baciu Eugenia. Chestionarul aplicat elevilor a fost urmat de un chestionar adresat părinţilor acestora pentru a se realiza un studiu comparativ al modului în care sunt percepute pericolele noilor tehnologii online atât de elevi, cât şi de părinţii acestora. Investigaţia noastră „Internauţi inteligenţi” a urmărit în principal utilizarea Internetului de către elevii de gimnaziu, implicarea familiei în activităţile comunicării mediate de calculator conectat la Internet şi stabilirea gradului în care copii, dar şi părinţii sunt conştienţi de pericolele navigării pe Internet. Concluzia noastră este aceea că se impune creşterea activităţilor menite să ghideze activităţile copiilor pe Internet, să-i conştientizeze de avantajele, dezavantajele, riscurile navigării pe Internet, dar şi de conduita şi limbajul care se impun în spaţiul virtual. S-au obţinut rezultate interesante, însă se impune investigarea fenomenului pe viitor şi prin alte metode şi tehnici de cercetare: analiza produselor activităţii, studiul de caz, teste sociometrice etc.

CONCLUZII
 Analiza acestui subiect de mare actualitate, despre efectele comunicării prin internet asupra predării şi învăţării limbii şi literaturii române în şcoală, demonstrează că spaţiul cibernetic este şi va continua să fie o sursă bogată de inovare a limbajului tinerilor.

Considerăm că acest nou context lingvistic virtual impune proiectarea unui vast sistem de acţiuni educative care să dirijeze elevul în utilizarea cu discernământ a internetului. Digitalizarea informaţiilor, creşterea interesului elevilor pentru sistemele new media reclamă folosirea de către profesorul de limba şi literatura română atât a unor metode activparticipative, cât şi a unor mijloace didactice inovatoare.

Obiectivul urmărit (o atentă supraveghere a influenţei limbajului folosit pe internet asupra exprimării elevilor) este cu atât mai dificil, cu cât impune realizarea unui liant între şcoală şi viaţa din afara şcolii. Sprijinind înclinaţiile novatoare ale elevilor de a folosi internetul în procesul educativ, profesorul trebuie să stimuleze latura creativă a elevilor, insistând pe valoarea propriilor opinii, exprimate într-un limbaj cât mai apropiat de norma lingvistică actuală.

CONCLUZII
 Considerăm că internetul nu trebuie privit doar ca un instrument educativ cu efecte nocive asupra elevului. Lecţiile AEL, sarcinile de lucru date elevilor prin care se impune utilizarea internetului pot fi mijloace de a sprijini profesorul în efortul său de a completa şi consolida cunoştinţele predate la oră. Utilizat adecvat, internetul este veriga lipsă din lanţul comunicării, dar şi din amplu proces instructiv-educativ. Utilitatea studiului: lucrarea poate constitui un punct de plecare pentru viitoare studii ştiinţifice care vor fi în concordanţă cu prezenţa din ce în ce mai activă a tehnologiilor noului mileniu atât în societate, cât şi în şcoală. Nu trebuie să trecem cu vederea faptul că internetul măsoară astăzi distanţele nu în kilometri, ci în apăsări de mouse, timpul a fost efectiv anulat în lumea virtuală, iar viitorul apropiat va aduce probabil o reconfigurare a întregului sistem educativ sub influenţa ciberneticii.

CONCLUZII
 Referindu-se la „păcatele limbii” actuale, Mioara Avram afirma că nu „avem motive să fim astăzi mai alarmaţi decât odinioară” în privinţa limbii române actuale şi că „putem avea încredere în capacitatea limbii de a alege mereu grâul de neghină în toate compartimentele ei, deci de a nu ajunge, în ceea ce priveşte gramatica, să-şi facă norme din dezacorduri şi anacoluturi”, deoarece „în exprimarea neîngrijită asemenea fenomene au existat şi vor exista totdeauna, dar important este ca ele să nu fie preluate în limba literară” (2001: 9).

Lucrarea de faţă se plasează în această viziune propusă de Mioara Avram, ştiut fiind faptul că o societate, oricât de informatizată ar deveni, nu poate supravieţui fără educatorii ei. Chiar dacă asistăm la o accentuată tendinţă de virtualizare a educaţiei, rolul educatorului este acela de a forma caractere, capabile să se afirme în societatea contemporană care este incontestabil una a cunoaşterii permanente şi dinamice.

CONCLUZII
În concluzie, lucrarea de faţă accentueză ideea că scopul educaţiei în era digitală trebuie regândit, tocmai pentru ca şcoala românească să poată face faţă cerinţelor lumii contemporane. Riscul neadaptării şcolii româneşti la noile tehnologii utilizate în sistemele educative occidentale este acela de a fi considerat un sistem anacronic, incapabil să creeze o educaţie de calitate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->