Sunteți pe pagina 1din 6

Depresiunea Bra ov

Depresiunea Bra ov este o depresiune intracarpatic de origine tectono-eroziv si este situat pe rul Olt i afluen ii s i, Brsa i Rul Negru. In ceea ce priveste obiectivele turistice naturale sunt M-tii Bucegi(relief stancos cu varfuri si creste, modelat in conglomerate, circurile si vaile glaciare Gaura, Malaiesti si Tiganesti),M-tii Ciucas (relief de eroziune diferentiata in conglomerate, turnuri, ciuperci, stanci ce inchipuie chipuri de om sau de animale etc.) Depresiunea Brasov este situata aproximativ in centrul tarii, la curbura interna a arcului carpatic, fiind o arie de discontinuitate intre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Pe teritoriul ei se intretaie meridianul de 25 45" longitudine estica si paralela de 45 42" latitudine nordica. Este cea mai intinsa depresiune intramontana din Carpatii Romanesti, 2004 km. Miscarile tectonice care au afectat arcul carpatic, intense in aceasta arie de curbura a muntilor au avut ca efect compartimentarea inegala a depresiunii. Regiunea de la curbura Carpatilor Orientali cuprinde trei compartimente : - extern, inalt, cu altitudini de peste 2000 de m ; - central, Depresiunea plana a Brasovului ; - intern, cu rare varfuri ce depasesc 1200 m altitudine. Aruncand o privire generala asupra depresiunii de pe muntii din jur observam netezimea acesteia si zidul muntos ce o strajuieste aproape de jur imprejur si care o domina cu peste 1 300 m in sud, 1 200 m in est, si aproximativ 500 m in nord si vest. Depresiunea reprezinta o mare cuveta formata dintr-o campie aluvionara intinsa si plana, usor inclinata spre centru catre Olt si Raul Negru. Prin pasurile : Vladeni, Giuvala, Predeal, Bratocea, Buzau, Oituz a avut si are loc o intensa circulatie din si spre depresiune, ceea ce a influentat dezvoltarea economico-sociala a regiunii. Depresiunea Brasov, prin pozitia sa geografica, prezinta limite naturale clare. Masivele muntoase ce inchid depresiunea au un rol deosebit din punct de vedere climatic, ele fiind cele care amplfica sau diminueaza o serie de procese si fenomene meteorologice din regiune. Pantele nordice ale muntilor Piatra Craiului, Bucegi, Postavaru, Piatra Mare, Ciucas, Intorsurii, sunt ridicate cu aproximativ 1 300-2 000 m deasupra depresiunii formeaza limita sudica a acesteia. Contactul dintre munte si depresiune este marcat de o zona piemontana destul de festonata. Sesul depresiunii patrunde in unele portiuni, in masa muntoasa, sub forma unor gol- furi de-a lungul conurilor de dejectie de la gura vailor, dand acestei limite un aspect sinuos. In aceasta zona se inregistreaza un accentuat contrast termic de la sub 2 C, ce se inregistreaza la altitudini mai mari de 2 000 m, la peste 7 C in depresiune, dar si unul

pluviometric de la peste 1 200 mm la 550 mm. In deplasarea maselor de aer dinspre nord si nord-est, masivitatea si altitudinea ridicata a Carpatilor sudici din aceasta regiune favorizeaza acumularea aerului rece in depresiune, ceea ce duce la aparitia inversiunilor termice. Pantele nordice ale muntilor Piatra Craiului, Bucegi, Ciucas sunt brazdate de o serie de vai care debuseaza in depresiune : Vulcanita, Barsa, Ghimbav, Timis, Tarlung etc. Limita estica a depresiunii este formata din Muntii Vrancei. Trecerea de la sesul depresiunii spre munte se face prin intermediul unei zone de acumulare torentiala, numeroase cunuri unindu-se intre ele. Aspectul zonei de contact este mai uniform. Altitudinea relativ scazuta a Muntilor Vrancei, sub 1 800 m, dar si existenta trecatorii Oituz, favorizeaza patrunderea in timpul iernii a maselor de aer continental din estul si nord-estul tarii spre Transilvania. Asa se explica de ce in compartimentul estic al depresiunii, Targul Secuiesc, se inregistreaza temperaturi medii mai scazute cu circa 1 C sau precipitatii cu aproximativ 100 mm mai putine decat in restul depresiunii. In nord, depresiunea este limitata de muntii Bodoc si Baraolt. Diferenta de altitudine dintre munte si fundul depresiunii este in acest sector de numai 400-600 m. Ultimele prelungiri sudice ale acestor masive patrund adanc in depresiune (dealul Straja 631 m, dealul Ciobot 732 m ) si sunt numai cu 100-200 m mai inalte decat lunca mlastinoasa a Oltului. Aceasta rama muntoasa este fragmentata redus, singurul accident de relief fiind Valea Oltului care desparte muntii Bodoc si Baraolt de la nord la sud. Din punct de vedere climatic Valea Oltului are o mare importanta deoarece ea este un culoar de scurgere al aerului rece arctic din nord, dinspre Depresiune Ciucului, aer care iesind prin defileul de la Malnas debuseaza in cuveta Brasovului, stagnand aici o perioada de timp mai mica sau mai mare contribuind astfel la scaderea temperaturii aerului si la intensificarea inversiunilor termice in special iarna. Obiective in zona turistica Depresiunea Brasovului Poarta Ecaterinei Situata pe latura de vest a cetatii Brasov, Poarta Ecaterinei este singura poarta a cetatii fortificate care se mai pastreaza si astazi. Poarta facea legatura intre ulita Orfanilor si asezarea romaneasca a Scheilor Brasovului. Anterior constructiei turnului din fata portii in anul 1559, documentele atesta existenta in acest loc a unui depozit de praf de pusca si de proiectile (1552). Poarta Ecaterinei, construita in stilul Renasterii, in plan patrat cu turnulete de panda la colturi, era prevazuta cu un pod mobil care asigura trecerea peste santul cu apa al cetatii. Dupa deschiderea portilor de la Targul Cailor si Schei in 1820, respectiv 1828, Poarta Ecaterinei a fost zidita si folosita drept magazin. Langa poarta Ecaterinei se afla si azi o parte din vechiul zid al orasului.

Edificiu de secol XVI, cunoscut initial sub numele de Biserica Sfanta Maria, Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument de arhitectura gotica din Romania. Biserica a fost incendiata anterior anului 1384, iar reconstructia sa a durat pana in 1477. O inscriptie descoperita in zidul bisericii il atesta ca prim ctitor pe Thomas despre care aflam ca a murit in anul 1410. Planul utilizat de catre arhitecti a fost acela de bazilica cu trei nave, egale ca inaltime, inscriindu-se in tipul de biserica-hala preferate in secolele XV-XVI in spatiul german, de unde proveneau de altfel unii dintre arhitecti si mesteri. Turnul Alb tine de fortificatiile exterioare ale Brasovului medieval fiind situat pe un varf de stanca al dealului Warthe. Turnul Alb are un plan de semicerc inchis, avand partea rotunjita indreptata spre deal, inalta de 18 m, iar partea sudica spre oras, inalta de 20 m. In interiorul Turnului Alb existau cinci nivele de galerii de lemn pentru aparatori si paznici. Partea superioara a turnului era prevazuta cu creneluri. Intrarea in Turnul Alb se realiza pe o scara mobila, printr-o usa in partea dinspre oras a turnului. Cetatuia Construita in varful unui deal in anul 1395, cetatea a fost una dintre cele mai puternice din Transilvania. Vechea cetate de pe dealul Sf. Martin a fost distrusa in anul 1529. Pe la mijlocul secolului al XVI-lea cetatea a fost refacuta de catre generalul conte Arko, capatand in marea parte infatisarea de astazi. Fortificata din nou in secolul urmator si renovata de mai multe ori, cetatea s-a dovedit a fi un adapost sigur mai ales pe timpul rascoalelor din perioada principelui Rakoczi. Cheltuielile mari de intretinere au determinat orasul sa daruiasca cetatea imparatesei Maria Tereza. Cetatea a intrat apoi in posesia statului si a avut diverse destinatii - inchisoare pana in 1954, depozit de arhiva (pana in 1975), iar dupa restaurare, in anul 1981 va deveni complex turistic. Astazi cladirea adaposteste un restaurant cu specific romanesc, nu foarte popular. Sinagoga de pe Strada Chei Sinagoga de pe Strada Chei reprezinta templul comunitatii evreilor din Brasov, incepand cu anul 1901,data inaugurarii sale. Sinagoga are planul unei bazilici cu trei nave si este realizata in stilul asa numit spaniol comportand elemente decorative gotice (rozasa, ancadramentele ferestrelor si portilor) si romanice. Sinagoga de pe Strada Castelului Constuirea unei a doua sinagogi a fost necesara din cauza cresterii numarului de adepti ai cultului mozaic in Brasov. Sinagoga este decorata in exterior cu motive vegetale iar pe fronton, deasupra portalului de la intrare sunt reprezentati doi sfincsi. Aceasta sinagoga este atipica, pentru ca reprezentarea figurilor umane si a celor animale este interzisa in cultul mozaic inca de pe timpul lui Moise.

Strada Sforii Reprezinta una dintre curiozitatile Brasovului, fiind recunoscuta drept cea mai ingusta strada din estul Europei. Strada face legatura dintre strazile Porta Schei si Cerbului. Latimea sa variaza intre 111 si 135 cm, iar in
lungime masoara 80 m. Desi poarta titulatura de "strada", Strada Sforii este de fapt un coridor ce indeplinea rolul de cale de acces pentru pompieri. Un adevarat punct de atractie pentru turisti, strada a fost restaurata, marcata si iluminata in anul 2003 pentru a fi redata in conditii adecvate circuitului turistic. Alte obiective turistice mai sunt biserica Bartolomeu, biserica Neagra (cea mai mare biserica gotica din Romania) si centrul istoric al orasului, biserica Sf. Nicolae, Manastirea Sambata, Biserici fortificate(Cincsor, Cincu, Codlea, Drauseni, Harman, Homorod, Prejmer, Viscri).

Elev: Clasa: Profesor: Anul scolar:

2010

Bibliografie

iul geografic romnesc: organizare, amenajare, dezvoltare durabil , de Candea Melinda, B. Florina, Edit. Economic , 2001 - "Bra ov - ghid turistic ", de S. Pop, t. Princz, Ed. Pentru Turism, Bucure ti, 1974
-

- ,,Spa

www.google.com - imagini