P. 1
Legea Celor 12 Table

Legea Celor 12 Table

1.0

|Views: 2,973|Likes:
Published by cadriancosmin

More info:

Published by: cadriancosmin on Jan 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/16/2013

pdf

text

original

LEGEA CELOR XII TABLE IN ROMA ANTICA

BIBLIOGRAFIE:
1. 2. 3. 4. 5. 6. http://ro.wikipedia.org ÄRoma antica´ EMIL MOLCUT - ³Drept privat roman´ ELENA ANGHEL si EMIL MOLCUT -³Suport curs drept roman ³ NICOLAE POPA ± ³Teoria Generala dreptului, editia 3´ VLADIMIR HANGA SI MIHAI JACOTA ± ³Drept privat roman´ CONSTANTIN STEFAN TOMULESCU ± ³Drept privat roman´

Roma Antic a fost un ora -stat a c rui istorie se întinde în perioada de timp cuprins între 753 î.Hr. i 476 d.Hr. Ea a dominat Europa de Vest i întreaga arie în jurul M rii Mediterane, prin cuceriri i asimilare, îns , în final, a cedat în fa a invaziilor barbarilor din

e. art si literatura.n. marcând. tot ceea ce afirm m despre epoca anterioar secolului al III-lea î. Cu toate c participau la via a economic a cet ii în calitate de negustori i meseria i primitivi. limbile Europei (limbile romanice). caracterizate prin diferentieri specifice societatii politice. Roma antic a adus contribu ii importante în organizarea politica si administrativa.e. Plebea era format din popula iile vecine supuse de c tre romani. luceres). astfel in Roma Antica dispunem de cele dou criterii în virtutea c rora se poate realiza distinc ia dintre societatea gentilic i cea organizat în stat: . de aceea. f r a se mai ine seama de distinc ia dintre patricieni i plebei. realizat prin reforma administrativ .. numite i triburi fondatoare: latinii. Fenomenul juridic roman s-a z mislit în procesul trecerii societ ii romane de la societatea gentilic la cea politic . precum i urma ii acestora. Aveau obliga ia de a respecta toate hot rârile luate de c tre patricieni i.n. la care. când s-a fondat statul roman.criteriul teritorial. Servius Tullius a împ r it Roma în patru triburi urbane i în aptesprezece triburi rurale. iar istoria sa continu s aib o influen puternic asupra lumii moderne.reforma administrativ : întregul teritoriu al Romei a fost împ r it în cartiere. Istoria scris a Romei a început în secolul al III-lea î. în cinci mari categorii sociale. Istoria dreptului roman începe în secolul al VI-lea î. cu timpul.reforma social : întreaga popula ie a Romei a fost împ r it .n. . realizat prin efectul reformei sociale a lui Servius Tullius .e. numite i triburi (unit i administrativ-teritoriale). . astfel. Erau constitui i într-o cast social închis i exercitau conducerea social în condi iile democra iei militare. pe tradi ie i legend . Epoca Statala : Din cauza pozi iei inferioare din societate.secolul cinci. De aceea. se adaug i comercian ii i meseria ii primitivi veni i la Roma. Istoria Romei a fost periodizat în dou epoci: Epoca Prestatala : a durat din 753 î. declinul Imperiului Roman i începutul Evului Mediu. se bazeaz pe relat ri indirecte. Consideram ca dreptul apare in conditii social . tities.n.Pentru a pune cap t acestui conflict. pân la jum tatea secolului al VI-lea î.e.istorice determinate. Roma a fost fondat de trei triburi. pe cercet ri arheologice. Popula ia era împ r it în dou mari grupuri sociale: patricienii i plebeii : Patricienii erau membrii celor trei triburi fondatoare.n.e. stabilite pe criteriul averii.e. Intre cele dou grup ri s-a declan at un conflict ce s-a adâncit i care a dus la publicarea Legii celor XII Table si în final la formarea statului roman.n.n. fapt ce ar fi dus la dezmembrarea societ ii romane.) a înf ptuit dou reforme: . amenin ând în repetate rânduri cu secesiunea (plecarea din cetate). plebeii nu aveau acces la conducerea social . juridical . sabinii i etruscii (ramnes. regele Servius Tullius (575-535 î..criteriul stratific rii sociale. i se încheie în secolul al VI-lea e. militar . plebeii au protestat sistematic.

in drept privat (care ocroteste interesele private ale diferitelor personae) si drept public (care ocroteste interesele intregii societati). obiceiul. Ulpian clasifica astfel: ³Publicum ius est quod ad statum rei romane spectat. relatiile sociale au capatat un caracter tot mai complex . Discutand despre izvoarele dreptului privat roman mentionam urmatoarele: izvoarele dreptului in sens fomal. Când aceast conven ie intervenea între dou persoane. avea în elesul de lege. astfel apare legea (³lex³) ca expresie a vointei stapanitorilor de sclavi apare datorita unor posibilitati mai complete si mai rapide de reglementare . Cea mai veche si cea mai importanta lege romana este fara indoiala Legea celor XII Table. cuvântul ³lex´ avea în elesul de contract. iar dreptul privat la interesele fiec ruia´). In domeniul dreptului familial si al celui penal. ca form de exprimare a dreptului. Pe baza celor mai sus mentionate consideram ca Dreptul privat roman cuprinde totalitatea normelor juridice instituite sau sanc ionate de c tre statul roman.Dreptul roman cuprinde totalitatea normelor de conduit . Referitor tot la impartirea dreptului romana in drept privat si drept public. senatusconsultele. rela iile dintre persoane. legea. iar când intervenea între magistrat i popor. bazata pe productia de marfuri si pe un intens schimb comercial . debitorul insolvabil putand fi vandut ca sclav ³dincolo de Tibru´ sau chiar omorat. avea puteri nelimitate asupra sotiei si a copiilor si sub aspectul pedepsei . superioara obiceiului asupra caruia capata treptat o netagaduita preponderenta. caci dupa afirmatia istoricului Titus Livius . edictele magistratilor. legea recunostea existenta legii . Multa vreme de la formarea statului roman obiceiul a fost principalul izvor al dreptului. norme care reglementeaz rela iile ce se stabilesc cu privire la statutul juridic al persoanelor. care au un con inut patrimonial. jurisprudenta. O importanta deosebita se acorda creditului . legea avea un caracter preponderent gentilic. Persistenta economiei naturale si simplicitatea vietii sociale si de stat nu necesitau forme juridice complexe si dreptul cutumiar satisfacea multumitor nevoile clasei stapanitoare. Prin cuvântul ³lex´. precum i rela iile ce se stabilesc între persoane cu ocazia solu ion rii proceselor private. instituite sau sanc ionate de statul roman i constituie un sistem extrem de vast i de complex. In perioada republicii si mai ales in perioada stapanirii sclavagiste . Este de mentionat ca seful familiei ( ´pater familias´). romanii desemnau o conven ie obligatorie între p r i. si dreptul cutumiar s-a dovedit a fi insuficient pentru a exprima in forme juridice corespunzatoare noile relatii sociale. Dreptul roman se impartea in conformitate cu conceptia romana . privatum quod ad singulorum utilitatem´ (ÄDreptul public este cel care se refer la organizarea statului roman. format dintr-o multitudine de ramuri i institu ii juridice. pedepsind cu asprime pe cei care o incalcau. ea constituie izvorul intregului drept public si privat (³fous omnis publici privatique iuris´ ). Legea ocrotea cu multa grija proprietatea privata .

In acelasi an. Proiectul de lege era afisat in for pentu a fi discutat de cetateni in diferite intruniri neoficiale (contiones) timp de 24 de zile . Timp de zece ani. a fost instituit o nou comisie. tribuniciene. dar in virtutea unei imputerniciri a acestora si in calitate de reprezentant al lor. care dezbatea proiectul de lege din perspecvtiva traditiei romane.talionului . adica legi promulgate de un magistrat in anumite probleme speciale (acordare cetateniei . Cu mentiunea ca poporul nu putea a duce amendamente ( nu putea propune modificarea textului din proiectul de lege). aceast comisie este cunoscut sub denumirea de ³decemviri legibus scribundis´ (cei 10 b rba i care s scrie dreptul)..n . intemeierea unor colonii etc. plebea l-a ales tribun pe Terentilius Arsa. pentru a se pronunta asupra proiectului de lege. LEGEA CELOR XII TABLE: Este cea mai important lege roman a ap rut pe fondul conflictului dintre patricieni i plebei. Daca legea era votata de popor . În cele din urm . votarea avea loc in forma scrisa si secreta. In prima faza .e. în anul 451 î. legea se vota oral . care a cerut invariabil sistematizarea i publicarea dreptului cutumiar. fara consultare prealabila a adunarilor populare . Legea este o hotarare luata de stapanii de sclavi in adunarile lor legislative. patriciatul a fost de acord s se formeze o comisie compus din zece persoane.e. dar dupa legea Papiria din 131 i. pentru a se evita posibilitate de influentare a alegatorilor . menita sa inlocuiasca total sau partial vechea lege. alaturi de compozitia voluntara legala. In opozitie cu legile votate de magistrati exista si leges datae . in fata poporului constituit in una dintre adunari. pretorilor si tribunilor plebei. In epoca republicana dezvoltarea istorica a situat legea ca izvor de drept .Legea se aplica pana la abrogarea ei. ) . si initiativa legislative apartinea magistratilor care prezidau astfel de adunari . Abrogarea poate rezulta din decaderea in desuetudine a legii sau din votarea unei legi noi . pe primul plan. pe triburi (comitia tributa) si cele plebiene (concilia plebis) . în . ace tia din urm solicitând în mod repetat codificarea si publicarea normelor de drept in forum pentru ca cetatenii romani sa cunoasca dispozitiile normelor de drept. dar numai daca textul ei nu prevedea un alt termen de intrat in vigoare (vocatio legis). pretoriene . membrii comisiei au facut o sistematizare a obiceiurilor si le-au publicat pe 10 table din lemn. nemul umit de faptul c din comisie nu f cea parte nici un plebeu. urma sa fie trimisa in fata senatului in vederea ratificarii . La protestele plebei.n. Legile romane erau propuse de unul dintre magistrati . Ori se vota in bloc asa cum era formulate . adica consulilor . Legile votate se numeau leges rogatae si imprumutau denumirea demnitatii magistratilor : legi consulare . dupa care poporul era convocat de catre magistratul care a avut initiativa legislativa . Rezultatul poporului este adus la cunostinta poporului imediat dupa votare (renuntiatio) si textul votat se pastra in arhivele statului (aerarium). Legea se aplica imediat . Aceste adunari erau adunarile pe centurii (comitia centuriata) . ori era respinsa in bloc. Legea exprima in mod limpede diferentierea de avere si de clasa din societatea romana Legea distinge dintre assidui = bogati si proletari = saraci .

pentru ca ea oglindeste fidel modul de viata al romanilor din acel moment istoric. in jurul anului 389 i. ceea ce se explic prin faptul c . Aceasta cuprinde intregul drept public si privat al romei. textul legii a fost afisat numai sase decenii.n. Legea celor XII Table este profound originala in primul rand.e. Între dispozi iile de drept privat. în epoca adopt rii codului decemviral.e. aplicandu-se atat patricianului cat si plebeului. dupa izgonirea regilor. Egalitatea spre care tindeau plebeii nu s-a realizat deoarece printer altele Legea celor XII Table consacra imposibilitatea casatoriei intre patricieni si plebei iar in alte cazuri doar apparent aceasta lege nu face nici o deosebire intre plebei si patricieni: exemplu ar fi executarea debitorului pentru datorii unde se mentioneaza ca debitorul care nu si-a indeplinit indatoririle poate fi vandut ca sclav peste granita sau chiar ucis. pe dou sprezece table de bronz. denumit codul decemviral. dar Legea celor XII Table s-a imprimat pentru . geneza Legii celor XII Table trebuie cautata in conditiile economice si politice ale Romei. datorita probabil contactului direct cu grecii care inainte de secolul al V-lea i. Textul legii nu ne-a parvenit pe cale directa . romanii erau un popor de agricultori. pe cand patricienii erau creditori. la materia succesiunii (era declarata libertatea de a lasa mostenire) i la organizarea familiei (era interzisa casatoria dintre patricieni si plebei. aceasta prevedere. deoarece acestia erau in general oamenii nevoiasi pusi in situatia de debitori. adica in lupta plebeilor contra patricienilor. potrivit caruia inainte de adoptarea legii o comisie formata din 5 barbati s-ar fi deplasat in Grecia Mare (Sudul Italiei) pentru a studia dreptul grec. In altreilea rand s-au facut studii comparative intre Legea celor XII Table si Legiile lui Solon (Solon a fost cel mai mare legislator atenian) si s-a constatat ca sunt numai trei elemente comune.e. Era in interesul plebei ca sa nu mai fie judecata potrivit obiceiului pe care nu mai patricienii il cunosteau si il interpretau conform intereselor lor ci printr-o lege scrisa pe care sa o cunoasca si ei. Aceasta afirmatie gresita se bazeaza pe un text din Titius Livius. care tr ia în condi iile economiei naturale închise. a publicat o nou lege. deoarece cele 12 table din bronz au fost distruse de catre Gali . Normele de drept privitoare la materia obliga iilor sunt relativ pu ine. Prin urmare.n. In realitate . era declarata autoritatea nelimitata a parintelui). In al doilea rand. ea oglindeste psihologia poporului roman din acea epoca (prin duritatea sanctiunilor si prin exprimarile clare si concentrate).n. un loc central îl ocup cele privitoare la regimul propriet ii private (furtul in timpul zilei era sanctionat cu amenzi mari si cel din timpul noptii care era pedepsit cu moartea). Prin Legea celor XII Table plebea urmarea un scop dublu : egalitatea politica si civila a plebeilor cu patricienii si codificarea dreptului privat consuetudinar. Legea celor XII Table cuprindea codificarea vechiului drept cutumiar.. Numai a a se poate în elege de ce Legea celor XII Table men ioneaz un singur contract. Contrar afirmatiei ca Legea celor XII Table nu ar fi original. în anul 449 î. cu ocazia incendierii Romei .. constituind un adev rat cod. in realitate doar plebeul avea de suferit de pe urma asprimii legii deoarce executarea asupra persoanei se aplica numai plebeilor. intrasera in relatii comerciale cu romanii.componen a c reia intrau i 5 plebei i care. Multa vreme s-a afirmat faptul ca Legea celor XII Table nu ar fi originala.

care treptat . proprietatea de pamant. fiind considerat simbol al spiritualit ii sale. din care multe intereseaza dreptul privat. Astfel ca. instrument voalat al vointei imperiale.imparatul fiind socotit deasupra oricarei legi (legibus solutus). in dauna legilor se impune vointa imperiala. precum si sanctiuni impotriva acelora care violeaza dreptul de proprietate. Legea celor XII Table cuprinde dispozitii privind bunurile si in special . poporul pierzand cu totul puterea legislativa . c memorarea acesteia constituia o lec ie obligatorie pentru elevi. in care schimburile comerciale erau putin numeroase. textul legii a fost reconstituit in epoca moderna pe baza fragmentelor din lucrarile jurisconsultilor . ca urmare a noilor schimbari de factura socio ±politica petrecute in viata statului roman. care va fi transferata Senatului . Din cuprinsul legii . o ³carmen necesarium´. legea nu va mai fi izvor de drept . rolul legii scade. devine unica sorginte a dreptului.asa cum o cunoastem ±se deduce ca Roma era un stat preponderent agricol. Pentru ca cele 12 table nu s-au pastrat. . numeroase alte legi . dobandirea fructelor cazute pe domeniul vecinului. Dupa Legea celor XII Table au fost votate in epoca republicana .n. Incepand cu epoca imperiala . Girard. La finele secolului I e. Cu toate acestea . hotarnicia campului . Cicero spunea. la patru secole dup publicarea legii.F. În acest sens. Cei care au comandat Legea celor XII Table au fost jurisconsultii. reglementarea scurgerii apelor . Legea celor XII Table contine si sanctiuni privitoare la intretinerea drumurilor rurale . Cea mai buna reconstituire a fost facuta de profesorul P. fiind transmis prin intermediul Digestelor lui Justinian. legea nu a fost republicata.totdeauna în con tiin a poporului roman. Astfel.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->