P. 1
Contributia Lui Dimitrie Cantemir La Dezvoltarea Limbii Romane

Contributia Lui Dimitrie Cantemir La Dezvoltarea Limbii Romane

|Views: 1,345|Likes:
Published by Georgiana Geo

More info:

Published by: Georgiana Geo on Jan 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/16/2013

pdf

text

original

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Litere

Student: Ghita C.( Raduta) Georgiana Anul III- Zi Grupa 301-Romana –Engleza Specializarea: Limba si literatura romana

Referat Istoria Limbii Romane Literare Contributia lui Dimitrie Cantemir la dezvoltarea limbii romane literare

1

muzicolog. om politic și scriitor român. a fost domn al Moldovei. autor.aprilie 1693.aprilie 1693 și 1710 . azi comuna Dimitrie Cantemir din județul Vaslui. Viața și cariera politică Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673 într-o familie nobilă. unde a stat 22 ani. A fost fiul lui Constantin și al Anei.Conf. în localitatea Silișteni din comuna Fălciu. La 15 ani a fost nevoit să plece la Constantinopol (1688-1690).d. În perioada martie . după moartea tatălui său. 2 . ca zălog al tatălui său pe lângă Înalta Poartă. enciclopedist. dar Înalta Poarta nu l-a confirmat. etnograf. compozitor.1711). cărturar. 26 octombrie 1673 . devenit ulterior domn al Moldovei. lingvist. geograf. 21 august 1723) a fost domn al Moldovei (martie . istoric. astfel încât s-a întors la Constantinopol pentru a-și continua studiile la Academia Patriarhiei Ecumenice. dr. născută Bantaș. univ. înlocuindu-l pe Antioh. Valeriu Marinescu Contributia lui Dimitrie Cantemir la dezvoltarea limbii romane literare Dimitrie Cantemir (n. filozof. în partea de sud a orașului Huși.

se află în Arhiva Cabinetului lui Petru cel Mare de la Petersburg. dar noul domn-cărturar a încheiat la Luțk în Rusia. Casandra. iar cu cea a doua. soldat cu bătălia de la Zenta. Din 1695 a fost capuchehaie. După numai un an de domnie (1710 . După ce creștinii au fost înfrânți de turci în Lupta de la Stănilești . numai o fată. lăsându-l într-o situație precară. a traversat Banatul. Din a doua căsătorie (după moartea Casandrei). cu fiica unui general rus. Șerban și Antioh. Această lucrare a devenit o referință fundamentală pentru corifeii Școlii Ardelene. încă trăind el. a avut o fată: Anastasia. și-a însușit întreaga moștenire. Șerban. Constantin. adică ambasador la Constantinopol. A fost un adept al domniei autoritare. S-a căsătorit cu fiica lui Constantin Cantacuzino Stolnicul.ținutul Fălciu pe Prut. acesta fiind ales domn. În politica externă s-a orientat spre Rusia ca entitate ortodoxă. un tratat secret de alianță cu Petru cel Mare. Colecția sa de hărți. având încredere în el. și așa-i rămaseră două fete Maria și Smaragda și patru feciori Matei. care ia dăruit pe Matei." Turcii l-au înscăunat pe Dimitrie Cantemir la Iași în 1710. A contribuit la cartografierea Rusiei și a lucrat în sistem Mercator. în speranța eliberării țării de sub dominația turcă și precizând integritatea granițelor și faptul că ele vor fi apărate de armata Moldovei. Constantin. susținând latinitatea limbii și a poporului format pe teritoriul vechii Dacii. inclusiv faptul că româna are patru dialecte. Negruzzi scrie: "El avu cu soția dintâi șease feciori și două fete. dar n-a plasat Moldova sub suzeranitate rusească. Maria și Antioh (viitorul poet.1711). scriitor și diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709 . Lângă Harkov i s-a acordat un domeniu feudal și a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711. fratele mai mare. scrise în latină. s-a alăturat lui Petru cel Mare în războiul ruso-turc. A devenit consilier intim al lui Petru I (după ce a fost ajutat de ambasadorii Olandei și Franței la Înalta Poartă) și a desfășurat o activitate științifică rodnică. încercând să stabilească principiile fondării unei Academii Ruse. după 3 . unde a rămas cu familia sa. Una din fete și doi feciori muriră. la 2 aprilie-13 aprilie 1711. adversar al atotputernicei mari boierimi și a fost împotriva transformării țăranilor liberi în șerbi. Tratatul a fost publicat de Cantemir în spațiul german. Ca membru al Academiei din Berlin a corespondat cu Leibniz. Antioh. C.Cu prilejul unui război turco-Austriac.1744)). neputându-se întoarce în Moldova. A murit în refugiu. a emigrat în Rusia. al fratelui său Antioh. opusă Islamului. A scris Hronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor.

Este considerată prima încercare de roman politico-social. scrisă la Constantinopol în română (1703 . În opera lui Cantemir. suflet.campania lui Petru cel Mare la Marea Caspică. Este considerat până astăzi unul dintre marii umaniști ai Europei. franceză și germană. sacre. Cantemir satirizează lupta pentru domnie dintre partidele boierești din țările române. susține superioritatea vieții spirituale asupra condiției biologice a omului. Nicolae. A fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714. În această lucrare întâlnim disputele medievale despre timp. A insistat și asupra posibilităților popoarelor asuprite de a-și recuceri libertatea. lucrare filosofică în care încearcă să integreze fizica într-un sistem teist. osemintele sale se odihnesc în Biserica Trei Ierarhi din Iași. influențată de umanismul Renașterii și de gândirea înaintată din Rusia. Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago 1700. scrisă în română și tipărită la Iași în 1698. Dimitrie Cantemir sugerează superioritatea omului asupra celorlalte viețuitoare. încearcă să definească concepte filosofice și să alcătuiască o terminologie filosofică. Lucrarea a fost tradusă și publicată în limbile engleză. natură sau conștiință. Această luptă alegorică se reflectă printr-o dispută filosofică între două principii. face din om un stăpân al lumii. Cantemir manifestă un interes deosebit pentru astrologie și științele oculte.1705).redactată în latină (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) între 1714 și 1716. în linia lui Bacon. un fel de împăcare între știință și religie. Istoria Creșterii și Descreșterii Curții Otomane . în zona Derbent 1723 și a fost înmormântat în Rusia. între determinismul științific și metafizica medievală. Această operă este prima lucrare filozofică românească. în biserica Sf. construită după planurile sale și cu hramul ca al Bisericii Domnești din Iași. Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman și a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrămarea sa. Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul. Istoria ieroglifică. în 1935. specifice Renașterii. proverbe și versuri care reflectă influența poeziei populare. Actualmente. Lucrarea cuprinde cugetări. s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea socialistorică a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. la Dimitrovka. repatriate grație lui Nicolae Iorga. În această lucrare. simbolizate de Inorog și Corb. 4 .

greacă. Toponimele sunt scrise cu alfabet latin. În partea a doua a lucrării este înfățișată organizarea politică și administrativă a țării. despre slovele folosite. Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei). ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. dar tradus apoi de autor în română (1719 . a munților. de logodnă. Descriptio Moldaviae cuprinde trei părți: Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei. înmormântări. alegerea sau îndepărtarea din scaun a domnilor. A prezentat flora și fauna. Pentru scrierea acestei lucrări. cuprinde istoria românilor de la origini până la descălecare. a apelor și a câmpiilor.1716). polonă și rusă. nunți. iar apoi înlocuite cu cele slavonești. la obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor. scris mai întâi în latină. la cererea Academiei din Berlin. *Cartea științei muzicii (Kitab-i-musiki).1722). scrisă în latină (1714 . Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată. când trăia în Rusia. În ultima parte a lucrării există informații despre graiul moldovenilor. S-au făcut referiri detaliate la forma de stat. care la început au fost latinești. Alte opere *Compendiolum universae logices institutionis (Prescurtare a sistemului logicii generale).Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare române și străine în limbile latină. 5 . *Sistema religiei mahomedane în rusă Kniga sistima muhamedanskoi relighii. după pilda tuturor celorlalte popoare a căror limbă încă e alcătuită din limba cea română. *Monarchiarum physica examinatio (Cercetarea naturală a monarhiilor). târgurile și capitalele țării de-a lungul timpului. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă a Moldovei. Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar român care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia și folclorul. Susține ideea lui Miron Costin: originea latină comună a tuturor dialectelor românești.

concepută într-un stil savant. ocupa in opera lui Cantemir “Hronicul vechimei a romano – moldo – vlahilor”. Dimitrie Cantemir a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice și studios al celei religioase sub numele de Cantemiroglu (fiul lui Cantemir). in care. de la studiile de logica la literatura de fictiune. politolog. idee regasita si in operele istoriciilor Scolii Ardelene. beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului Ahmed al III-lea. filozof. Finalul studiului este însoțit de o culegere de melodii a diverselor compoziții otomane. Desi Cantemir era concentat mai ales asupra operelor sale de anvergura. Leibniz. cuprinzând ilustrarea curentelor și tematicilor. teolog. Cartea muzicii. cunoscut drept mare susținpător al artelor. Cantemir este un spirit continuator. precum și un număr de 20 de creații proprii.W. intaia oara in limba nationala. spiritualitatea romaneasca redobandind. preluand afirmatiile cronicarilor moldoveni. istoria romanilor de la originile sale. scrierea sa cea mai moderna. primul sistem de notație muzicală al muzicii otomane (a fost contemporan cu Johann Sebastian Bach) savantul punând în discuție și importanța muzicii religioase ortodoxe și influențarea acesteia de către muzica bisericească bizantină. folclorist. Studiul se referă la compozitori otomani. Solidim format in variate domeni. Un loc important. de la care a obtinut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiala. “Hronicul vechimei…” este ultima sa scriere si cea mai erudita. Creatia sa este diversa. trateaza critic si stematic. abia duba un secol de la moartea autorului. De-abia in 1895 a fost publicata. pe care le-a uzitat in realizarea celebrei opere “Cresterea si descresterea Curtii otomane”. dedicate Imperiului Otomani si natiei sale. diplomat innascut. locrare redactata intre anii 1719 – 1722. este una dintre primele lucrări ale savantului domnitor. dar exagerand in sustinerea origiini pur latine a neamului romanesc. concepută în perioada vieții acestuia din Istanbul. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice și religioase. aceea a continuitatii existentei poporului nostru. primind titlul de pașă cu trei tuiuri (ceilalți domni aveau două tuiuri) de la Ahmed al III-lea. scrisă în limba turcă. privind cronologic evenimentele si dispunand informatia in jurul temei centrale. redactata in limba latina si publicata in 1716. ramasa si astazi o lucrare de referinta in bibliografia de specialitate. geograf. Datorită acestei lucrări. cum il considera Lucian Blaga. la cerea Academiei de Stiinte din Berlin.Kitab-i-musiki. cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane “Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae)”. exemplificate printr-o redare a notelor și gamelor într-un sistem de note. etnolog si om politic. Este prima lucrare dedicată muzicii. consusa atunci de prestigiosul G. fondatorul si primul ei presedinte. lingvist. Dimitrie Cantemir a sustinut originea romantica a 6 . Personalitate enciclopedica. Dimitrie Cantemir s-a afirmat ca scriitor. dar și folclor din Moldova. “Inorogul alb” al gandirii romanesti.

multă şi îndelungată învăţătură să fie trebuit am socotit ”. Printre strădaniile sale susţinute de nuanţare a expresiei se numără. Leul vultureşte şi vulturul leuieşte. Resimţind necesitatea utilizării unui limbaj ştiinţific abstract – la acel moment nu existau nici în limba poporului. dar o face mai ales pentru a-şi înviora stilul. În unele situaţii.). El manifestă în domeniu serioase abilităţi lexicografice prin alcătuirea unui prim glosar de neologisme alcătuit din 260 de lexeme noi şi explicaţia acestora („Scara numerelor şi cuvintelor streine tâlcuitoare” din Istoria ieroglifică). Aparuta in epoca elenista. prin analogie. de aici eruditului principe venindu-i convingerea că „la simcea groasă ca aceasta. unde. a informui etc. avocat. sferă.).natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste.). adresându-se cititorilor săi. materie. experienţie. aruncate vii afla. pe care încearcă să le adapteze sistemului fonetic al limbii române. şi lătineşti cuvinte şi numere. literar sau politic – Cantemir recurge la îmbogăţirea vocabularului românesc din resurse externe şi apelează în acest sens la cuvinte de sorginte latină. oraţie. cronica este bogat reprezentata de-a lungul Evului Mediu. a conferi muzicalitate expunerii sau a da un echilibru textului (porc peştit şi peşte porcit. energhie. formarea unei terminologii ştiinţifice româneşti. nici în cea a scrierilor bisericeşti cuvinte apte să redea pe deplin un conţinut filosofic. continuata in Antichitatea tarzie si dezvoltata. adică „a le moldoveni şi a le români sileşte” (continuaţie. a explicui. a suppleca etc.). sistimă. orizon etc. carile înţelegerii discursului nostru nu puţină întunecare pot să aducă”. cii şi colea. austru. pentru că înţelege că inovaţiile pe care le face ar putea produce anumite dificultăţi în timpul lecturii: „în une hotare loghiceşti sau filosofeşti a limbi streine. Preocupările sale constante pentru perfecţionarea exprimării literare sunt şi mai îndrăzneţe în sintaxă. primele semne de literatura apar o data cu istoriografia cronicarilor. In cuprinsul manifestarilor ce caracterizeaza inceputurile culturii romane. din dorinţa de a da noi forme limbii române. creează singur noi cuvinte (lucrăreţ. caracterizează limba română din acea perioadă drept „brudie” (adică „tânără”. greacă sau latino-romanică (argument. după asupreala voroavii. axiomă. „necoaptă”): „de vreme ce brudiii noastre limbi cunoscătoriu eşti”. În introducerea la Istoria ieroglifică Dimitrie Cantemir. el 7 . pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca “suntem urmasii unui popor care a creat o civilizatie si o cultura clasica. întâi de toate. pe langa literatura populara si scrierile religioase. lavirint. prepeliţa ce va iepuri şi iepurele ce va prepeliţi etc. elineşti dzic. indeosebi in Bizant. Este o afirmaţie care caracterizează interesele filologice cantemirene în complexitatea lor şi explică eforturile de îmbogăţire a lexicului şi de perfecţionare a mijloacelor expresive pe care le întreprinde marele cărturar. câtinţă. <pre> prea aspră piatră.

8 . De aceleaşi viziuni umaniste ţin şi observaţiile teoretice ale lui Cantemir referitoare la originea şi dezvoltarea limbii române. Alţii socotesc că el s-ar trage din graiul italienesc”. constituie dominanta stilistică a operelor cantemirene scrise în română. Dimitrie Cantemir pledează pentru puritatea latină a limbii noastre. Raţiunile adoptării unei sintaxe latinizante trebuie puse în strânsă legătură cu intenţiile stilistice al principelui moldovean. iată trei spre a sufletului dulce gustare ţi se întind meşcioare). chizma. Bazându-se pe observaţii directe asupra vocabularului şi a pronunţiei românilor din diferite regiuni. intenţia artistică îl fac pe Dimitrie Cantemir să nu ignore nici organizarea discursului artistic: comparaţia retorică. iar în cea română înaintea lui…).încearcă să creeze o variantă literară care s-ar opune prin structurile sale sintactice construcţiilor caracteristice limbii populare. până nu de tare străjuirea Crocodilului s-au înştiinţat. din pricina că acolo se află curtea domnească”. fiindcă oamenii din părţile acestea sunt mult mai învăţaţi. perioadele care conferă textului un echilibru intern etc. inversiuni (otrăvite ca acestea de la Şoim cuvinte audzind) sunt doar câteva fenomene gramaticale specifice stilului cantemirean. în limba italiană articolul stă înaintea numelui. Eruditul principe pune într-un cadru teoretic şi problema limbii literare unice şi a dialectelor limbii române. străduinţa de a da conţinutului scrierilor sale o formă cât mai potrivită. autorul Descrierii Moldovei constată că unele particularităţi fonetice.) şi la problema originii limbii române. Pornind de la o idee a lui Miron Costin despre latinitatea limbii române. civitas-cetate. albus-alb. fără amestecul altor graiuri. în mijlocul Moldovei. fie din italiană: „Mulţi dintre aceştia socotesc că el ar fi graiul latinesc stâlcit. chiatra). Varianta din Moldova este cea care. Concluzia care se impune de aici este că preocupările cărturarului moldovean pentru perfecţionarea exprimării literare aveau menirea de a duce la integrarea literaturii române în cultura umanistă a Europei. Postpunerea verbului-predicat (Mai dinainte decât temeliile Vavilonului a să zidi şi Semiramis într-însul raiul spândzurat …a sădi). şi îndeosebi în Descrierea Moldovei la confruntarea cuvintelor latineşti cu cele româneşti (incipio-încep. variate tipuri de dislocări sintactice şi morfosintactice (căci în Sfintele găseşti Scripturi. la acel moment. cum ar fi palatalizarea labialelor (ghine. creaţia lui reprezentând în general „un act de violentă sincronizare cu marile curente europene al timpului”. proza rimată şi ritmată. În definitiv. Dimitrie Cantemir remarcă: „Cea mai bună rostire este la Iaşi.. Expunând diferite argumente şi contraargumente (în graiul românesc până astăzi se găsesc cuvinte care în cel italienesc „nu se află deloc”. despre care. care însă nu pot fi rupte din contextul mai general al umanismului european. Cultura umanistă. limbajul figurativ. nu sunt acceptabile în limba literară unică. Cantemir revine în Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor. se credea că vine fie direct din latină. dominus-domn etc.

un procedeu de stil unic.din ebraica: consens.Grafia cu e pentru i este arhaica:den.plasma.sa marga.reduplicarea consonantica imita modele latine:afflare. ghenealoghie.ciudesa.Unele particularitati grafice se explica prin influenta savanta-de exemplu.articolul posesiv –genitival a invariabil.oblastie.soaime.dislocarea este.dupa marturisirea autorului.La acest material.in limba maternal.din italiana.ghizdav.orice notiune apropiindu-l de scriitorii din prima jumatate a secolului al XIX-lea.Hronicul Vechimei a romano-moldo-vlahilor.a ucenicilor cu invrednicii si invataturi impodobeste viata.un numar mare de neologisme.din neogreaca.la Cantemir.din rusa.sufferire etc.forme vechi de perfect simplu (eu raspunsi.trebuie semnalate trasaturile modovenesti ale limbii folosite de Cantemir:macar.au fost invitand).din turca. Sintaxa lui Dimitrie Cantemir demonstreaza ca acesta vorbea si scria curent latineste.chiteala.ar hi fost.De multe ori.mierare.prin intercalarea unei parti de propozitie al carei lo car trebui sa fie in alta parte: de s-ar cumva altuia iara nu sie tampla.branca.adica separarea a doua cuvinte strict conexe din punct de vedere sintactic.hulpe.culese de autor din latina.pren.eu dzis) si de mai mult ca perfect (au fost ağuns.gartan etc.din araba.chiar al frazei. căci locuitorii Valahiei şi Transilvaniei „Se ţin pas cu pas de graiul şi scrierea moldovenească şi recunosc.ocheian.din persona. tircumstantie.observam topica neromaneasca a frazei lui Cantemir si asezarea verbului la sfarsitul propozitiei si. O trasatura a sintaxei lui Cantemir este hiperbatul.prin derivare sau prin compunere.aplicat frecvent gruparilor organice de cuvinte. 9 .fundament.semnalam un mare numar de cuvinte din limba vorbita:bardahan.crede Cantemir. a fost scris in limba latina si apoi tradus in romaneste.din ucraineana. se impune şi în jurul căreia se poate unifica româna literară.Indiferent de contextual gramatical in care se produce.din slava veche.din graca .de preocuparea carturarului de a exprima.se adauga cuvintele formate de Cantemir pe taram romanesc. La nivelul vocabularului. o .Acestea se imbina armonios cu neologismele.in limba literara.particularitate intalnita si in scrisul lui Miron Costin. în chipul acesta.coarbe). de fapt că graiul moldovenesc este mai curat decât al lor”.herb.sa videm.uneori. deploma.din polona.suppune.care au introdus. Limba scrierilor in limba romana ale lui Dimitrie Cantemir In plan fonetic.fartat.intalnim unele trasaturi arhaice:vocativul masculin nearticulat (o. Si in morfologie.

Bibliografie *Al. *G. Rosetti – Istoria limbii romane.Editura Fundatiei Romania de Maine. prin eforturile sale susţinute de cultivare a limbii române şi de formare a unei variante literare după modelul limbilor apusene Dimitrie Cantemir anticipă preocupările cărturarilor de mai târziu şi reprezintă punctul culminant al tradiţiei umaniste româneşti.Bucuresti.Prin contribuţia sa teoretică în problema originii limbii române şi în problema formării unei limbi literare unice. *Valeriu Marinescu. 10 . Calinescu – Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent.Momente de referinta ale evolutiei limbii romane literare.2005.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->