Sunteți pe pagina 1din 5

PLAN DE MANAGEMENT

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt: modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor subterane poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de "dezvoltare durabila", se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani). Depozitele de deseuri inchise sunt supuse unuia dintre cele doua tratamente, si anume: incapsularea; recuperarea terenului.

INCAPSULAREA Incapsularea reprezinta inchiderea definitiva a unei rampe pana de curand in exploatare si in care, din diferite motive (dimensiunea rampei, eterogenitatea materialelor depozitate), nu se poate practica recuperarea terenului. Incapsularea consta in inchiderea depozitului de deseuri propriu-zis. Pe langa aceste operatii se practica in mod curent controlul / tratarea lichidelor provenite din fermentarea deseurilor si al apelor freatice din aria rampei. Componentele operatiei de incapsulare sunt: acoperirea rampei de deseuri cu un capac;

controlul surselor de alimentare cu apa din apele freatice din zona; controlul / tratarea lichidelor de fermentare scurse la baza rampei; colectarea / tratarea biogazului format prin fermentarea deseurilor; controlul institutional si tehnic al rampei inchise.

RECUPERAREA RAMPEI Recuperarea rampei este o abordare noua care se aplica in vederea extinderii capacitatii rampei si evitarii unor costuri mari pentru achizitia unor noi terenuri destinate depozitarii deseurilor. O parte din costurile de recuperare a rampei se amortizeaza din vanzarea materialelor reciclabile obtinute, a solului si a deseurilor care se pot vinde incineratoarelor. Alte avantaje se obtin prin reducerea costurilor de inchidere a rampei, precum si recuperarea terenului rampei pentru a i se da alte destinatii. Dezavantaje avute in vedere la inceperea unui proces de recuperare sunt: posibilitatea eliberarii de metan sau alte gaze rezultate din descompunerea deseurilor. Astfel, se poate ajunge la dezgroparea unor deseuri toxice sau periculoase a caror neutralizare se poate dovedi costisitoare. pericolul ca excavarea sa conduca la prabusirea unor zone in care compactarea deseurilor nu a fost uniforma. natura densa si abraziva a materialelor excavate va scurta durata de functionare a echipamentelor folosite. Procesul de recuperare Recuperarea rampei poate fi facuta in mod diferit, in functie de scopurile pe care proiectul de recuperare si le-a propus, precum si de caracteristicile continutului rampei. Echipamentul utilizat in procesele de recuperare a rampei este cel utilizat in industria mineritului, in constructii sau in alte operatiuni care implica procesarea deseurilor. In general, recuperarea rampelor de deseuri urmareste pasii: 1) Excavarea Un excavator va sapa in continutul de deseuri depozitate in rampa. Un incarcator cu

lama frontala va incarca materialul excavat in spatii unde se separa componentele voluminoase, cum sunt aparatele electrocasnice sau cablurile lungi de otel. 2) Cernerea (separarea solului) O sita cilindrica rotativa sau una plana vibratoare va fi folosita la separarea solului de deseurile din materialul excavat. Tipul sitei depinde de utilizarea finala a materialelor recuperate. 3) Procesarea materialelor reciclabile In functie de conditiile concrete, atat solul cat si deseurile propriuzise pot constitui obiectul reciclarii. Solul recuperat poate fi folosit ca material de umplere sau pentru constituirea straturilor de sol dintre straturile de deseuri din alta rampa. Deseurile excavate pot intra intr-un proces de recuperare a metalelor valoroase (otel sau aluminiu) sau pentru incinerare in vederea producerii energiei. Masurile suplimentare de protectie a calitatii apelor subterane pot fi: impermeabilizarea de fund si a taluzelor depozitului; colectarea levigatului din depozitul de deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit; pentru colectarea apelor pluviale cazute pe suprafata depozitului dupa inchidere se va executa un sistem de drenaj din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10%; un canal pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile exterioare ale digului perimetral;

deasupra hidroizolatiei de fund;

urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul stationarelor (foraje) hidrogeologice; optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie; monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se

constructie preluat din gropi de imprumut;

utilajelor

executa. Masuri de diminuare a impactului In perioada de constructie respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona tehnica; scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de carburanti sau lubrefianti; In perioada de exploatare verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor; respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de deseuri. eventualelor fisuri/crapaturi;

levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare; verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti; executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe

platforma betonata; se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate In perioada post-inchidere respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a depozitului de deseuri.