Sunteți pe pagina 1din 9

Peste acestea se dispun depozite de vrst Vraconian - Cenomanian reprezentate prin depozite de fli.

eu " conglomerate, gresii, calcarenite, marne. Acestea formeaz axul masivului Piatra Craiului i cea mai mare parte a masivului montan dintre Sirnea - Fundata - Moeciu de Sus i Bran. Cele mai noi depozite care apar in perimetru se raporteaz holocenului inferior i reprezint depozitele de teras de pe prul Barsa si afluenii acestuia constituite, in baza, din pietriuri cu elemente de bolovanisuri cu grosimea de 5 - 8 m, peste care se dispun argile nisipoase deluviale cu grosimea de 1 3 m,care uneori pot lipsi.La acestea se adaug depozitele recente deluviale formate pe seama depozitelor preexistente i care au suferit un transport pe pant. Ele se prezint ntr-o stiv cu grosimi diferite de la 1 m la 5 m i prezint un grad de consolidare relativ sczut.

4.4.2 Geologie i litologie


In vederea identificrii constituiei litologice din zonele unde conductele transport gaze naturale sunt afectate, s-au executat foraje geotehnice dup cum urmeaz: TRONSONUL COMUN ZONA 1+ZONA2 Pe acest tronson cu lungimea de cea 300 m conducta, pozat pe lng malul drept a fost dezvelit punctual i zonaliar izolaia apare deteriorat Forajul 1 executat in jumtatea amonte a tronsonului a interceptat: 0,00 - 1,25 m = depozit deluvial:* elemente si blocuri rulate si coluroase (bolovanisuri) de calcare i gresii n mas argilo-nisipoas cafenie 1,25 - 6,00 m = roca de baz = calcare cu separaii centimetrice de gresii. La data efecturii cercetrilor pn la adncimea la care s-a executat forajul s-au intalnit infiltraii de ap pe toat grosimea depozitului deluvial. Forajul 2 a interceptat: 0,00 - 0,10 m = sol vegetal 0,10 - 1,50 m = depozit deluvial: elemente si blocuri coluroase (bolovanisuri) de calcare i gresii n mas argilo-nisipoas cafenie 1,50 6,00 m = roca de baz = calcare cenuii. La data efecturii cercetrilor pn la adncimea la care s-a executat forajul s-au intalnit slabe infiltraii de ap la interfaa depozit deluvial/roca de baz de pe intervalul - 1,00 - 1,50 m. TRONSONUL ZONA 3 Pe acest tronson cu lungimea de cea 50 m conducta a fost dezvelit punctual i zonal iar izolaia apare deteriorat. Forajul 3 executat n zona median a tronsonului, conform schiei anexate, si a interceptat: 0,00 - 1,75 m = depozit deluvial: elemente si blocuri rulate si coluroase de calcare (bolovniuri) n mas argilo-nisipoas cafenie 1,75 - 5,00 m = roca de baz = calcare cenuii. La data efecturii cercetrilor pn la adncimea la care s-a executat forajul s-au intalnit slabe infiltraii de ap la interfaa depozit deluvial/roca de baz de pe intervalul - 1,00 - 1,75 m. TRONSONUL ZONA 4 Pe acest tronson cu lungimea de cea 250 m conducta a fost dezvelit punctual i zonal iar izolaia apare deteriorat. Forajul 4 executat njumtea amonte a tronsonului, a interceptat: 0,00 - 0,10 m = sol vegetal 0,10 - 1,75 m = depozit deluvial: elemente si blocuri rulate si coluroase de calcare, gresii i conglomerate (bolovniuri) n mas argilo-nisipoas cafenie 1,75 - 5,00 m = roca de baz = calcare cenuii. La data efecturii cercetrilor pn la adncimea la care s-a executat forajul s-au intalnit slabe infiltraii de ap la interfaa depozit deluvial/roca de baz de pe intervalul - 1,00 - 1,75. Forajul 5 executat njumtea aval a tronsonului, a interceptat: 0,00 - 1,75 m = depozit deluvial: elemente si blocuri rulate si coluroase de calcare i conglomerate
1

(bolovniuri) n mas argilo-nisipoas cafenie 1,75 - 5,00 m = roca de baz = calcare cenuii. La data efecturii cercetrilor pn la adncimea la care s-a executat forajul s-au intalnit slabe infiltraii de ap la interfaa depozit deluvial/roca de baz de pe intervalul - 1,00 - 1,75 m. TRONSONUL ZONA 5 Pe acest tronson cu lungimea de cea 100 m conducta a fost dezvelit punctual i zonal iar izolaia apare deteriorat. Forajul 6 executat in zona median a tronsonului a interceptat: 0,00 - 1,75 m = depozit deluvial: elemente si blocuri rulate si coluroase de marnocalcare, gresii, conglomerate (bolovniuri) n mas argilo-nisipoas cafenie 1,75 - 5,00 m = roca de baz = calcare albe - cenuii, tari n alternan cu gresii marnoase siltice slab cimentate cenuii. La data efecturii cercetrilor pn la adncimea la care s-a executat forajul s-au intalnit slabe infiltraii de ap la interfaa depozit deluvial/roca de baz de pe intervalul - 1,00 - 1,75 m. TRONSONUL COMUN ZONA 6 + ZONA 7 In lungul acestor tronsoane cu lungimea total de cea 275 m conducta traverseaz de mai multe ori cursul prului Prpstiilor unde a fost dezvelit punctual iar izolaia apare deteriorat. Forajul 7 executat in jumtatea amonte a tronsonului (zona 6) a interceptat: 0,00 - 0,50 m = depozit deluvial: elemente si blocuri rulate si coluroase de calcare albe (bolovniuri) in mas argilo-nisipoas cafenie 0,50 - 5,00 m = roca de baz = calcare albe - cenuii. La data efecturii cercetrilor pn la adncimea la care s-a executat forajul s-au intalnit slabe infiltraii de ap la interfaa depozit deluvial/roca de baz de la adncimea de 0,25 m. Forajul 8 executat in jumtatea aval a tronsonului (zona 7) pe malul stng a interceptat: 0,00 - 0.50 m = depozit deluvial: elemente si blocuri rulate si coluroase de calcare albe (bolovniuri) in mas argilo-nisipoas cafenie 0,50 - 5,00 m = roca de baz = calcare albe - cenuii. La data efecturii cercetrilor pn la adncimea la care s-a executat forajul s-au intalnit slabe infiltraii de ap la interfaa depozit deluvial/roca de baz de la adncimea de 0,25 m.

4.5 Biodiversitatea
4.5.1 Fauna Fauna de nevertebrate este foarte bogata prezentnd un deosebit interes tiinific. Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru tiina. Menionam doua specii specifice Pietrei Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). De asemenea menionam prezenta speciei rare Octodrilus exacystis (Oligocheta, Lumbricidae), endemic in Transilvania si in zonele subcarpatice ale Munteniei si Moldovei si Sclerophaedon carpaticus (Coleoptera, Chrysomelidae), endemism al Carpatilor Orientali si Meridionali. Pana in prezent au fost identificate peste 90 de specii de fluturi unele rare sau endemice: Psodos coracinusdioszeghy, subspecie endemica alpina;Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi; Pierisbryoniae specie menionata in lista roie a fluturilor de zi din Europa, etc. Studiile efectuate in vara anului 2000 in cadrul programului de inventariere a biodiversitatii au dus la identificarea a 49 de specii de diptere dintre care 16 fiind noi pentru fauna Romniei. In Piatra Craiului reeaua hidrografica este mai redusa. Fauna acvatica este reprezentata printr-o serie de nevertebrate si 10 specii de peti oxifili si reofili specifici rurilor de munte: zglavoaca - Cotus gobio; pstrvul - Salmo trutta etc. Fauna de amfibieni si reptile din PiatraCraiului este ceva mai puin studiata. Se intalnesc: salamandra sau salamazdra - Salamandra salamandra;tritonul cu creasta - Triturus cristatus
2

cristatus (specie de interescomunitar conf. Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC); tritonul de munte - T. alpestris alpestris; broasca roie de munte -Rana temporaria temporaria; buhaiul de balta - Bombina variegata variegata (specie de interes comunitar) ;broasca raioasa bruna - Bufo bufo, etc. Dintre reptile menionam: - vipera demunte - Vipera berus berus; - sarpelede casa - Natrix natrix; - sarpelede alun - Corqnella austriaca austriaca; - nprca- Anguis fragilis; - soparlade munte - Lacerta vivipara; -soparlade cmp - L. agi lis agi lis; - guterul- L. viridis viridis; - soparlade ziduri - Podarcis muralis, etc. De menionat ca toate speciile de amfibieni si reptilede pe teritoriul Romniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Convenia de la Berna). In ceea ce privete ornitofauna pana in prezent au fost identificate 89 de specii dintre care 50 sunt menionate ca specii strict protejate in Convenia de la Berna - Convenia pentru protejarea vieii slbatice si a habitatelor naturale din Europa (legea nr.l3din 11 martie 1993); iar sase specii in Convenia de la Bonn Convenia privind conservarea speciilor migratoare de animale slbatice (legeanr. 13 din 8 ian. 1998). Fata de alte masive muntoase Piatra Craiului si-apierdut in mare msura fauna de rpitoare mari pe care o deinea in trecut, in prezent existnd un numr foarte mic de exemplare de acvila de munte - Aquila chrysaetos, care cuibresc probabil in M-tii Fagaras. Alte specii de rpitoare intalnite in parc sunt: -acvila iptoare mica - Aquila pomarina; - sorecarulcomun -Buteo buteo; - uliul porumbar- Accipiter gentilis; - uliulpasarar- A. nisus; - oimul randunelelor- Falco subbuteo; - oimul calator- F. peregrinus; - vanturelulrosu - F. tinunculus; - cucuveaua-Athene noctua etc. Cheile si zonele stancoase din parc sunt populate de : -fluturasul de stanca - Tichodroma muraria, specie rara; - brumarita de stanca - Prunella collaris; - drepneaua neagra - Apus apus; - drepneaua mare- Apus melba; - mierla de piatra - Monticola saxatilis; - lstunul de casa - Delichion urbica etc. Pdurile de fag, rasinoase, tufiurile sifanetele sunt populate de: -pitigoiul de bradet - Parus ater; - pitigoiul de munte- P. montanus; -pitigoiul moat - P. cristatus; - alunar - Nucifragacaryocatactes; - ciocanitoarea neagra - Dryocopus martius; - sfranciocul roiatic - Lanius collurio; - ochiul boului- Troglodytes troglodytes; -

corb - Corvuscorax; mierla gulerata- Turdus torquatus.

Exista si cteva specii de interes cinegetic: -cocosul de munte -Tetrao urogallus;


3

- ierunca - Bonasiabonasia etc. La marginea rurilor sunt ntlnite frecvent: -codobatura alba - Motacilla alba; - codobatura galbena- M. cinerea; - codobatura de munte - M. flava; - pescarelul negru- Cinclus cinclus etc. Alte specii ntlnite la marginea parculuisunt: -cioara griva - Corvus corone cornix; - barza alba - Ciconiaciconia si o specie rara, barza neagra Ciconia nigra. Fauna de mamifere mici este bine reprezentata fiind insa insuficient cunoscuta. Pana in prezent au fost identificate 15 specii de lilieci, care se adpostesc in peterile sau scorburile arborilor btrni de pe teritoriul parcului. Dintre acestea 14 specii intra in categoria specii strict protejate conform Conveniei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys,Barbastella barbastellus) iar o specie Vespertilio murinus - esteinclusa in Convenia de la Bonn. De menionat ca pe teritoriul Romniei sunt protejate toate speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea Romniei la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, adoptatla Londra la 4 decembrie 1991. Parcul National Piatra Craiului gzduiete o populaie bogata de carnivore mari: -urs - Ursus arctos; - lup -Cani lupus; - ras -Lynx lynx. Studiile realizate au artat existenta a trei culoare de circulaie ale acestor specii intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protecie. Cpriorul Capreoluscapreolus si cerbul comun Cervus elaphus sunt intalniti in padurilede la baza masivului. In prezent populaia de capre neagre - Rupicapra rupicapra care triete in zonele stancoase ale masivului este de cea. 120 de exemplare. Numrul exemplarelor a sczut dramatic in ultimii ani datorita vntorii, braconajului si a distrugerii habitatului lor natural (tierii tufriurilor de jnepeni). Alte specii intalnite in parc sunt: -porcul mistre - Sus scrofa; - bursucul- Meles meles; -jderul de copac - Martes martes; -jderul de piatra - M.foina; -pisica slbatica - Felix silvestris , vidra - Lutra lutra, etc. GRUPUL NR. TOTAL SPECII SPECII ENDEMICE CARPATICE SPECII ENDEMICE PT. PIATRA CRAIULUI Nevertebrate 352 Fluturi >90 Diptere >49 Peti 10 Pasri >89 Lilieci 15

4.5.2 Flora
In Piatra Craiului se gsesc peste 1100 de specii de plante, identificate prin programul de inventariere, cartare si monitorizarea biodiversitasii iniiat de parc in vara anului 2000. Aceasta inseamna ca peste 30% din flora Romniei se regsete in aceasta zona. Studiile efectuate in vara anului 2000 au dus la imbogatirea inventarului floristic prin descoperirea de noi specii pentru Piatra Craiului Un numr de 150 de specii sunt sunt incluse in "Lista roie a plantelor superioare din Romnia" ca specii endemice, rare sau vulnerabile. Dintre acestea 53 reprezint specii endemice carpatice. Dintre speciile rare menionam feriga Woodsia glabella intalnita numai in Bucegi, in anul 2000 fiind semnalata si din Piatra Craiului, tisa,zambrul,
4

angelica si sngele voinicului. Piatra Craiului este unicul loc din lume unde vegeteaz endemismele garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), simbolul floristic al masivului si Aubrieta intermedia ssp.falcata. Au fost identificate un numr de 49 asociaii vegetale, grupate in 17 clase, 21 de ordine si 31 de aliane. Vegetaia este reprezentata preponderent de pduri, tufriuri alpine si subalpine si pajiti alpine. Vegetaia palustra mai puin reprezentata in masiv se intalneste in jurul izvoarelor, pe vai si pe terenurile mltinoase. Flora Parcului National Piatra Craiului a inceput sa fie studiata intr-o maniera tiinifica inca din a doua jumtatea secolului XVIII si inceputul secolului al XDC cnd incep colectrile de plante si alctuirea de herbare. Prima lucrare scrisa, mai importanta,in care se face referire la flora Pietrei Craiului intitulata "Enumeratiostirpium Magno Transilvaniae Principatui" aparinnd lui J. C.G. Baumgarten dateaz din anul 1916. Pana in prezent exista numeroase informaii despre flora si vegetaia Pietrei Craiului care vor fi completate cu rezultatele programului de inventariere, cartare si monitorizare a biodiversitasii iniiat de parc in vara anului 2000. Flora micologiea, este inca puin cercetata. Majoritatea studiilor efectuate, au avut ca obiect ciupercile parazite. Pana in prezentau fost identificate din aceasta zona peste 300 de specii de ciuperci, in marea lor majoritate parazite pe plantele superioare. De pe teritoriul parcului au fost descrii patru taxoninomi pentru tiina (Niptera plicata, Stictis pachyspora, Trichopezizaleucostoma, Ramularia sambucina f. ebuli). De asemenea s-au identificat un numr mare de combinaii ciuperca parazita - planta gazda, noi pentru tiina sau pentru Romnia. Cu toate ca exista un numr mare de ciuperci parazite, starea fitosanitara a masivului este echilibrata nefiind depistate atacuri masive care sa pun in pericol in special plantele endemic sau rare. Grupul lichenilor este de asemenea bine reprezentat inregistrandu-se peste 214 de specii saxicole. Muchii (brioflora) au fost cercetai de numeroi briologi inca de la sfritul secolului al XIX - lea, astfel incat sunt semnalate pana in prezent peste 100 despeeii unele avnd un areal destul de restrns pentru Carpatii Romaneti - Bucegia romanica, Riccia sorocarpa, Grimaldia pilosa, altele fiindspecii protejate de interes comunitar conform Directivei ConsiliuluiEuropei 92/43 EEC: Mannia triandra, Buxbaumia viridis, Sphagnum sp. GRUPUL NR. TOTAL SPECII ENDEMICE CARPATICE PT. PIATRA CRAIULUI Ciuperci (in principal specii fitoparazite) >300 Licheni saxicoli >214 Muchi > 100 Cormofite>1100

4.6 Peisajul
Principalele trsturi care dau valoare peisajului sunt: valoarea estetic (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor peisagistice); valoarea tradiional (elemente endemice naturale, elemente distinctive de natur cultural). Vulnerabilitatea peisajului este dat de capacitatea sa de a integra sau de a asimila elementele antropice pe care le presupune proiectul. Elemente cheie ale vulnerabilitii peisagistice sunt: tipul i gradul de acoperire cu vegetaie (ct de extins i variat este vegetaia - de la terenuri lipsite de vegetaie sau cu monoculturi pn la pduri naturale extinse); topografia terenului (poate favoriza sau estompa elementele ce confer un impact negativ peisajului); gradul de expunere/vizibilitate (ct de expuse sunt elementele antropice i modul n care acestea au fost sau nu realizate la o scar care s le permit integrarea armonioas n peisaj). Valoarea estetic a peisajului este comun, att n cadrul natural ct i n cel arhitectural neexistnd elemente cu valoare deosebit. Lucrrile de aprri de mal si prag de fund, au rolul de a stopa fenomenele periculoase de eroziune asupra albiei prului Prpastiei, conferindu-i stabilitate , adic lucrrile efectuate pot fi clasificate ca fiind i lucrri de reconstrucie ecologic, de conservare a peisajului natural.
5

5. Evaluarea i diminuarea impactului asupra mediului


Efectele investiiei propuse asupra mediului nconjurtor nu vor fi limitate doar la zonele n care se va interveni direct. Implementarea soluiilor propuse va aduce beneficii comunitii locale prin mbuntirea condiiilor socio-economice. Proiectul, n ntregime, are potenialul de a genera un impact nefavorabil asupra mediului doar n perioada activitilor de construcie. In subcapitolele urmtoare sunt identificate i evaluate efectele i impactul proiectului asupra diverselor componente de mediu i, totodat, sunt evideniate i msurile de reducere a impactului negativ generat de proiect asupra mediului nconjurtor. 5.1 Apele de suprafa i subterane

Msuri de reducere a impactului negativ avnd n vedere c proiectul propus nu va avea impact asupra apelor de suprafa i subterane,, nu este necesar implementarea unor msuri de reducere a impactului negativ; se recomand ca n perioada de construcie i exploatare s se furnizeze ap potabil pentru lucrtorii implicai n lucrrile de construcie iar amplasamentele s fie dotate cu toalete ecologice.

5.2

Clima i calitatea aerului atmosferic

Posibila sursa de poluare a aerului in perioada de execuie este reprezentata de utilajele din dotare. Impactul gazelor de ardere provenit de la motoarele utilajelor asupra aerului atmosferic este practic nesemnificativ, el incadrndu-se in fondul general al admisiei permise. Pentru motoarele Diesel specifice utilajelor grele, factorii de emisie sunt prezeni in tabelul de mai jos : POLUANI U.M. CANTITI ADMISE Particule Kg/10001 1,56 Sox Kg/10001 3,24 CO Kg/1000 1 27,00 Hidrocarburi Kg/10001 4,44 Nox Kg/10001 44,40 Aldehide Kg/10001 0,36 Acizi organici Kg/10001 0,36 Determinarea emisiilor rezultate pentru un consum specific de motorina de 50 l/h la funcionarea concomitenta a 5 utilaje, comparate cu limitele maxime admise in Ordinul 462/1993 sunt prezentate in tabelul de mai jos :

5.3 Solul
Msuri de reducere a impactului negativ limitarea suprafeelor de teren afectate de lucrrile de excavare; refacerea zonelor afectate pe perioada lucrrilor de construcie ( dac va fi cazul ); limitarea procesului de eroziune a terenului n faza de execuie a lucrrilor de sptur ; decopertarea solului fertil naintea lucrrilor de excavare i depozitarea temporar n zona antierului n vederea utilizrii ulterioare ( dac va fi cazul ); construirea fundaiilor n conformitate cu prevederile incluse n studiul tehnic de proiectare i a cerinelor legale n domeniu; luarea unor msuri adecvate pentru evitarea deversrilor accidentale de combustibil, lubrifiani, etc;
6

dup finalizarea lucrrilor, constructorul are obligaia eliberrii amplasamentului de orice fel de deeuri; evacuarea deeurilor trebuie realizat controlat, acestea urmnd a fi predate ctre centre specializate de colectare i depozitare (centrul amenajat din localitatea Zarnesti); este interzis depozitarea/eliminarea deeurilor sau abandonarea acestora pe terenurile nvecinate; preluarea de pe amplasament a surplusului de pmnt excavat i depozitarea temporar a acestuia n vederea utilizrii ulterioare n activiti de construcie; amplasarea n zona antierului a containerelor pentru colectarea diferitelor tipuri de deeuri (dac este cazul).

5.4 Flora i fauna


Potrivit informaiilor obinute de la beneficiar, modul de utilizare a terenului se va menine i dup realizarea lucrrilor de investiie propuse conform celor afirmate de beneficiar. Nu exist specii valoroase de plante din punct de vedere conservativ, a cror protecie ar trebui asigurat conform legislaiei de mediu n vigoare. In zona organizri de antier si n zona de execuie a lucrrilor de protecie, nu exist habitate naturale, specii de plante de interes conservativ sau asociaii vegetale valoroase.Distana mic a amplasamentului obiectivului de investiie fa de aezrile umane, face ca prezena faunei s fie sporadic. O atenie deosebita se va acorda pentru mierla de apa Cinclus cinclus si pentru codobatura de munte Motacilla cinerea in perioada de cuibrit, dar lucrrile se vor executa in afara perioadei de cuibrit. Nu au fost observate specii de plante care figureaz n Listele roii naionale ca plante rare sau periclitate, nici specii de plante menionate n anexele Directivei Habitate sau Conveniei de la Berna, ca specii ce necesit protecie. Msuri de reducere a impactului negativ refacerea zonelor afectate la finalizarea etapei de construcie i redarea terenului n circuitul iniial pentru evitarea pierderilor de habitate se recomand utilizarea suprafeei minime necesare pentru desfurarea lucrrilor (drumuri de acces, amenajarea antierului, etc). La finalizarea lucrrilor, executantul are obligaia eliberrii zonelor de intervenie de orice fel de materiale i/sau deeuri; lucrrile de construcie se vor executata numai n timpul zilei pentru a evita utilizarea luminii artificiale pe amplasament care ar afecta speciile identificate n zon (unele dintre ele fiind active pe perioada nopii); limitarea vitezei autovehiculelor pe amplasament n perioada de construcie pentru a putea fi evitat o posibil coliziune cu speciile identificate n zona de interes; amenajarea drumurilor de acces trebuie executat raional pentru a se evita pierderile de habitat; utilizarea drumului de acces existent, fara executarea altor drumuri secundare.

5.5

Peisajul

Evaluarea peisagistic i vizual ia n considerare nivelul de senzitivitate a reliefului iniial i a resurselor identificate vizual precum i nivelul impactului potenial pe care l va produce proiectul de investiii. Aceast analiz, permite evaluatorului s decid dac aceste efecte vizuale sunt sau nu semnificative. Efectele pot fi: adverse, benefice sau neutre; pe termen scurt, mediu sau lung; permanente sau temporare; cumulative.
7

Pe durata derulrii activitilor de construcie se poate considera c exist un impact vizual temporar datorat prezenei echipamentelor i utilajelor de lucru. Conform informailor obinute de la beneficiar, vegetaia care urmeaz a fi dislocat este cantitativ redus i cu o putere de regenerare crescut. Astfel, impactul negativ produs asupra peisajului pe perioada lucrrilor va fi redus n timp. Msuri de reducere a impactului negativ reamenajarea corespunztoare a amplasamentului, conform proiectului.

5.6 Alte tipuri de impact


5.6.1 Zgomot i vibraii Limitele maxim admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului din punct de vedere acustic n zona unui obiectiv sunt precizate n STAS 10 009-88 i prevd, la limita unei incinte, valoarea maxim de 65 dB(A) sau valorile curbei de zgomot Cz 60 (din STAS-ul amintit), iar n ceea ce privete amplasarea cldirilor de locuit (2.5 din acelai STAS), aceasta se va face n aa fel nct s nu se depeasc valoarea maxim de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cldirii, msurat la 2 m de faada acesteia n conformitate cu STAS 6161/1-89. Pentru intervalul orar 6:00 - 22:00, OM 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populapei (cu modificrile i completrile ulterioare), impune aceeai limit maxim admisibil. Pentru intervalul 22:00 - 6:00, acelai ordin impune o limit maxim admisibil a nivelului de presiune sonor continuu echivalent, ponderat A, de 40 dB(A) Din analiza rezultatelor evalurilor rezult c nivelurile de zgomot generat n mediul nconjurtor, ca urmare a funcionrii mainilor i utilajelor, nu influeneaz nivelul de zgomot din zona locuit.

6 Analiza alternativelor
Analiza alternativelor n concepia, proiectarea, execuia, exploatarea i monitorizarea unei investiii din punct de vedere al proteciei mediului se poate referi la urmtoarele elemente: alegerea amplasamentului; alegerea.soluiilor tehnice i tehnologice de producie inclusiv a utilajelor, materiilor prime, ambalajelor, n final al ciclului de via al produselor; alegerea soluiilor tehnice i tehnologice de execuie inclusiv a utilajelor i materialelor; alegerea duratelor de execuie i a perioadelor de lucru; alegerea celor mai bune tehnici disponibile n toate etapele. In toate cazurile alternativele vor lua n considerare varianta 0", respectiv consecinele n toate domeniile n cazul n care investiia nu trebuie realizat. Pentru identificarea soluiei optime din punct de vedere tehnic i al impactului asupra mediului s-a realizat o analiz comparativ a 2 variante: Alternativa 0 - meninerea strii actuale, cu probabilitatea apariiei unor avarii la conducta de transport gaze, si impact major asupra mediului nconjurtor; Alternativa I - executarea digului de de aprare,a pragului de fund si betonarea conductei de transport gaze, cu rol si de protecie a mediului nconjurtor Alternativa 0: Meninerea strii actuale Prin meninerea strii actuale se nregistreaz impact negativ asupra factorilor de mediu ap, sol, aer, peisaj, biodiversitate, datorit fenomenelor complexe de eroziune, determinate de cursul de apa. Prin alegerea aceste variante, exist un impact negativ asupra factorilor de mediu, suprapus cu probabilitatea fisurrii sau spargerii conductei de transport gaze cu impact major asupra mediului nconjurtor. Alternativa I: Lucrri de aprri de mal, prag de fund, betonarea conductei
8

Execuia unor lucrri hidrotehnice: prag de fund, aprri de mal din anrocamente, betonarea conductei in fir continuu- care sa asigure sigurana in exploatare a conductei de transport gaze naturale si sa previn eventualele erodri ale fundului albiei si malurilor, care sunt si lucrri de protecie a mediului. Aprarea de mal in zonele 5 si 7 , reprezint si o msura de protecie a drumului de exploatare al Parcului National Piatra Craiului Pentru identificarea alternativei optime din punct de vedere al impactului asupra mediului, a raportului cost-beneficiu, s-a realizat o analiz comparativ a variantelor studiate. In scopul evalurii celor 2 alternative avute n vedere, echipa de elaboratori a caracterizat impactul fiecrei alternative n funcie de o serie de criterii, folosind urmtorul sistem de notare: 1 - efect slab (intensitate i amploare reduse, reversibil); 5 - efect mediu (intensitate i amploare reduse, reversibil dup o perioad de timp); 10 - efect major (intensitate i amploare importante, ireversibil); notelor acordate li s-a asociat fie +", fie -", desemnnd un impact pozitiv sau unul negativ, dup caz. Evaluarea comparativ a impactului i punctajele totale obinute pentru cele 2 variante este prezentat tabelar Evaluarea comparativ a impactului i punctajele totale obinute pentru cele 2 variante Criterii/Alternative Dezvoltarea infrastructurii Stimularea mediului economic Raportul cost/beneficiu (profitabilitateainvestiiei) Impactul asupra mediului Peisaj i valori estetice Folosina curent i ulterioar a terenurilor PUNCTAJ TOTAL Alternativa 0 Alternativa I -10

-10

-1 0
5 5 1 -19

5 10 10 10 10 5 41

Din matricea prezentat anterior, se observ c Alternativa I este cea care satisface cel mai bine criteriile impuse.

Monitorizarea

Realizarea unui program de monitorizare a lucrrilor propuse este necesar pentru observarea tendinelor de evoluie a ecosistemului i interpretarea schimbrilor acestuia att pe perioada de derulare a lucrrilor de execuie, ct i dup realizarea acestora. Rezultatele obinute vor sta la baza evalurii eficienei aciunilor propuse i la adaptarea acestora de-a lungul timpului. In cadrul prezentului studiu a fost propus un plan de monitorizare a factorilor de mediu n timpul construciei. Conform legislaiei, pe perioada execuiei lucrrilor, ct i dup darea n folosin a obiectivului de investiie, se vor stabili cu autoritile de mediu programe de monitorizare a factorilor de mediu. Este necesar realizarea periodic a msurtorilor privind ncadrarea activitilor organizrii de antier n limitele de poluare admise privind concentraiile de substane poluante n aer, sol, niveluri de zgomot, gestiunea deeurilor etc. In urma monitorizrii vor fi luate msurile necesare pentru protecia factorilor de mediu.