Apostu Adelina Carmen

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ NAPOCA
TEZ DE DOCTORAT
TRANSPORTUL RADONULUI PRIN MATERIALELE DE
CONSTRUC|II
REZUMAT
Doctorand
Adelina Carmen APOSTU
Coordonator tiintific
Prof.dr. Constantin COSMA
2011
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
1
CUPRINS
1. INTRODUCERE 2
2. SCOPUL CERCETARILOR 2
3. STRUCTURA TEZEI 2
4. CERCETARI EXPERIMENTALE 3
4.1. nfluen[a factorilor de compozi[ie i a caracteristicilor de rezisten[ i durabilitate a betoanelor
asupra emisiei de radon
3
4.1.1. nfluen[a adaosurilor din cimenturi i a cimenturilor fabricate n Romania asupra
radioactivittii betoanelor
3
4.1.2. Cercetri experimentale pentru determinarea unor caracteristici de rezisten[ i durabilitate
pentru betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi
8
4.1.2.1. Program de cercetare 8
4.1.2.2. Rezultate ob[inute 9
4.1.3. Rezultate ob[inute pentru rata de exala[ie a radonului din betoane preparate cu diferite tipuri
de cimenturi
15
4.2. nfluen[a caracteristicilor betonului asupra transportului radonului 19
4.2.1. Influenta raportului A/C si a densit[ii betonului asupra porozit[ii aparente i totale a
betonului
19
4.2.2. Influenta raportului A/C si a densit[ii betonului asupra coeficientului de permeabilitate 20
4.2.3. nfluen[a raportului A/C i a densit[ii betonului asupra coeficientului de difuzie 23
4.2.3.1. nfluen[a raportului A/C asupra coeficientului de difuzie 23
4.2.3.2. nfluen[a densit[ii betonului asupra coeficientului de difuzie 24
4.2.4. nfluen[a permeabilit[ii betonului asupra coeficientului de difuzie 25
5. CONTRIBU|IA BETOANELOR LA CONCENTRA|IA DE RADON DIN INTERIOR 26
5.1. Determinarea concentra[iei de radon din interior, cu ajutorul ratei de exala[ie a radonului din
betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi
26
6. MSURI DE REDUCERE A RADONULUI DIN INTERIOR 27
6.1. Determinri efectuate pe diferite tipuri de membrane rezistente la intrarea radonului 27
7. CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE 30
7.1. Concluzii generale rezultate n urma studiului literaturii de specialitate 30
7.2. Concluzii rezultate in urma cercetrilor experimentale efectuate 31
7.3. Contributii proprii 36
BIBLIOGRAFIE 38
Cuvinte cheie: radioactivitate, adaos, ciment, beton, aditiv, exala|ie, difuzie
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
2
1. INTRODUCERE
Obiectivul acestei teze a constat n evidentierea caracteristicilor materialelor de constructii,
importante pentru transportul radonului. Avnd n vedere faptul c, dintre toate materialele de construc[ii,
betonul pare a avea cele mai mari contribu[ii la creterea concentra[iei de radon din interior, n teza se
prezint influen[ele caracteristicilor acestuia asupra exalatiei si cresterii concentratiei de radon. S-au
realizat amestecuri de betoane utilizand diferite tipuri de cimenturi si s-au analizat influentele adaosurilor
din cimenturi asupra exalatiei de radon.
2. SCOPUL CERCETARILOR
Principalul scop al tezei este stabilirea influentei adaosurilor din cimenturi, a factorilor de
compozitie si a caracteristicilor de rezistenta si durabilitate ale betoanelor preparate cu diferite tipuri de
cimenturi asupra difuziei radonului, a ratei de exalatie din betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi
si respectiv a concentratiei de radon din interior.
Am conceput trei programe de cercetare, primul program constand in determinarea influentei
adaosurilor din cimenturi, a cimenturilor si respectiv a agregatelor asupra radioactivitatii betoanelor. Acest
lucru s-a realizat prin testarea unor adaosuri ce intra in compozitia cimenturilor, testarea cimenturilor
fabricate cu diferite adaosuri si respectiv prepararea si testarea unor betoane cu aceste tipuri de
cimenturi pentru a putea evalua influenta adaosurilor si implicit a cimenturilor asupra radioactivitatii
betoanelor.
Cel de-al doilea program de cercetare a constat n corelarea unor caracteristici de rezisten[
(rezisten[a la compresiune) i durabilitate (porozitate, permeabilitate la ap i aer) ale betoanelor
preparate cu cimenturi cu diferite adaosuri i diferite tipuri de aditivi cu ratele de exala[ie a radonului si
respectiv concentratiile de radon din interior.
In cadrul celui de-al treilea program, am preparat amestecuri de betoane utilizand doua tipuri de
cimenturi cu adaosuri, pe care am testat eficacitatea a doua bariere mpotriva radonului.
Masuratorile le-am realizat utilizand un sistem de masurare a radonului Pylon AB-5, compus din
monitor radon model Pylon AB-5, celule LUCAS, contor pasiv model CPRD impreuna cu o cutie speciala
pentru masurarea exalatiei de radon, sistem achizitionat in cadrul proiectului Solutii tehnice pentru
protectia constructiilor existente si noi din Romania expuse emisiilor radioactive, cerinta esentiala pentru
asigurarea igienei si sanatatii oamenilor, in conformitate cu legislatia europeana, finantat de Ministerul
Educatiei si Cercetarii, in cadrul programului national de cercetare-dezvoltare si inovare AMTRANS
Amenajarea Teritoriului si Transporturi [3].
3. STRUCTURA TEZEI
Teza este structurat n sapte capitole, prezentate pe scurt in continuare.
Capitolul 1 prezint pe scurt sursele de radon. Se prezinta factorii de care depinde migrarea
radonului de la locul de formare spre aerul interior, precum si factorii care limiteaza migrarea acestuia din
sol spre cladire.
De asemenea, se scot in evidenta factorii care influenteaza eliberarea radonului din materialele
de constructii.
Capitolul 2 evidentiaza particularitatile si caracteristicile radonului, caile de intrare ale acestuia,
precum si factorii care favorizeaza transportului radonului in interior. Se prezinta, pe scurt, factorii care
influenteaza variatiile radonului din exterior si din interior.
Capitolul 3 prezinta proprietatile si caracteristicile materialelor componente betonului si ale
betonului. Sunt abordate particularit[ile alctuirii microstructurii betonului, caracteristicile specifice
(porozitatea, permeabilitatea, difuzia), precum i factorii care influen[eaz aceste caracteristici. De
asemenea, se prezinta pe scurt fenomenul de hidratare a cimentului, procesul de fabricatie, precum si
particularitatile si caracteristicile adaosurilor utilizate la fabricarea cimenturilor (zgura, puzzolana, cenusa
zburatoare, calcar).
Celelalte materiale componente ale betonului, agregatele, apa si aditivii, sunt caracterizate pe
scurt, subliniind rolul acestora in amestecul de beton.
In cadrul acestui capitol se subliniaza principalele caracteristici ale betonului importante pentru
emisia radonului: raportul apa/ ciment, raportul gel/ spatiu, volumul de pori, sistemul de pori, porozitatea,
permeabilitatea, difuzia si relatiile dintre acestea.
Capitolul 4 prezinta caracteristicile de eliberare a radonului din beton, precum si factorii care
influenteaza exalatia de radon din beton. Astfel, se prezint o sintez a unor studii, cercetri i
reglementri existente pe plan interna[ional i, n extenso, rezultatele cercetrilor experimentale efectuate
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
3
in vederea stabilirii influentei diverselor tipuri de adaosuri utilizate la fabricarea cimenturilor si respectiv a
cimenturilor asupra radioactivitatii betoanelor; a unei corelari intre dozajele de ciment, raportul A/C,
caracteristicile de rezistenta si durabilitate ale betonului si rata de exalatie a radonului din beton; a
influentei raportului A/C, a densitatii si permeabilitatii betonului asupra difuziei radonului.
Capitolul 5 evidentiaza contribu[ia betonului i a altor materiale de construc[ii la cresterea
concentra[iei radonului din interior. In acest capitol se prezinta rezultatele obtinute pentru concentratia de
radon din interior in functie de rata de exalatie a radonului obtinuta pentru betoane preparate cu diferite
tipuri de cimenturi cu adaosuri.
Capitolul 6 subliniaza metodele de reducere a radonului din cldiri existente, precum si solutiile
tehnico-constructive pentru cladiri noi expuse in zone cu potential radioactiv, evidentiind particularitatile si
eficienta fiecarei metode.
De asemenea, se prezinta rezultatele obtinute prin testarea eficacitatii barierelor mpotriva
radonului, aplicate pe betoane preparate cu doua tipuri de cimenturi cu adaosuri.
Capitolul 7 este rezervat concluziilor generale rezultate in urma studiului literaturii de
specialitate, precum si a celor rezultate in urma cercetarilor experimentale efectuate.
In cele ce urmeaza voi prezenta, pe scurt, rezultatele cercetarilor experimentale efectuate.
4. CERCETARI EXPERIMENTALE
4.1. InfIuen|a factoriIor de compozi|ie i a caracteristiciIor de rezisten| i durabiIitate a betoaneIor
asupra emisiei de radon
4.1.1. InfIuen|a adaosuriIor din cimenturi si a cimenturilor fabricate in Romania asupra
radioactivitatii betoanelor
Programul de cercetare a constat in testarea unor adaosuri ce intra in compozitia cimenturilor
existente pe piata din Romania, a cimenturilor cu diferite adaosuri si respectiv prepararea unor betoane
cu aceste tipuri de cimenturi pentru a putea evalua influenta adaosurilor si implicit a cimenturilor asupra
radioactivitatii betoanelor.
Fig. 4.1.1 -Schema de realizare a programului de cercetare privind determinarea influentei adaosurilor din
cimenturi, a cimenturilor si agregatelor asupra radioactivitatii betoanelor
In continuare se prezinta rezultatele obtinute pentru determinarea concentratiilor principalelor
elemente radioactive (Ra-226, Th-232, K-40) si a indicelui de radioactivitate pentru diferite adaosuri
S
Indice de
radioactivitate
Adaos
Ra, Th, K
Tip ciment
Agregate
Beton
Indice de
radioactivitate
Ra, Th, K Ra, Th, K
Indice de
radioactivitate
Ra, Th, K
Indice de
radioactivitate
Clincher
Ghips
Zgura S
Calcar LL
Cenusa V
Puzzolana P
0-4mm
4-8mm
8-16mm
16-32mm
S-LL
P-LL
V
S-V
LL
Dozaje
diferite
ciment
Sorturi si
% diferite
agregate
Tip si %
diferit
aditivi
Mentinere
diferita
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
4
utilizate la fabricarea cimenturilor, pentru cimenturi cu adaosuri si respectiv pentru betoane preparate cu
aceste tipuri de cimenturi.
1. Adaosuri
Pentru a evalua radioactivitatea adaosurilor utilizate la fabricarea cimenturilor, s-au realizat
masuratori prin spectroscopie gama cu detector HP (Ge). Astfel, s-au masurat concentratiile principalelor
elemente radioactive pentru diferiti componenti folositi la fabricarea cimenturilor.
Rezultatele ob[inute pentru concentra[iile principalelor elemente radioactive pentru diferi[i
componen[i folosi[i la fabricarea cimenturilor sunt prezentate n teza si sunt sintetizate in figura 4.1.2.
0,00
50,00
100,00
150,00
200,00
250,00
300,00
C
l
i
n
c
h
e
r
C
l
i
n
c
h
e
r
C
l
i
n
c
h
e
r
C
l
i
n
c
h
e
r
G
h
i
p
s
G
h
i
p
s
G
h
i
p
s
G
h
i
p
s
C
r
b
u
n
e
Z
g
u
r

C
a
l
c
a
r
C
e
n
u
C
e
n
u
P
u
z
z
o
I
a
n

Z
g
u
r
P
u
z
z
o
I
a
n
P
u
z
z
o
I
a
n
A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 A13 A14 A15 A16 A17

C
o
n
c
e
n
t
r
a
[
i
a

(
B
q
/
k
g
)
Ra-226
Th-232
Fig. 4.1.2 Concentratiile activitatii radiului si thoriului
Pentru un acelasi tip de component, rezultatele obtinute variaza datorita surselor diferite din care
acesta provine. De asemenea, din figura 4.1.2, se observa valorile ridicate ale radionuclizilor pentru zgura
(A10, A15) si cenusa (A12, A13), comparativ cu cele obtinute pentru calcar (A11).
2. Cimenturi
Contributia adaosurilor testate s-a evaluat prin adaugarea acestora la fabricarea diferitelor tipuri
de cimenturi. Astfel, s-au testat cimenturi fara adaosuri (CEM I 42,5R) si cimenturi cu adaosuri de zgura,
cenusa, calcar, zgura+calcar, puzzolana+calcar, zgura+cenusa. Cimenturile testate sunt fabricate in
Romania, de diferite fabrici, procentele de adaosuri utilizate pentru un acelasi tip de ciment variind de la o
fabrica la alta.
Astfel, pentru a putea evalua radioactivitatea cimenturilor datorata adaosurilor continute de
acestea, s-au masurat concentratiile radionuclizilor Ra, Th si K si s-au determinat indicii de radioactivitate
pentru diferite tipuri de cimenturi.
Valorile obtinute pentru concentratia activitatii radionuclizilor sunt reprezentate grafic in figura
4.1.3, comparativ cu valoarea maxim admisa a radiului pentru ciment reglementata de ordinul Ministerului
Sanatatii nr. 51/ 1983 [97].
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
5
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
L
L
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
4
2
,
5
N
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
P
-
L
L
)
3
2
,
5
R C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
V
)
3
2
,
5
R
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
/
I
I
B
-
M
(
S
-
V
)
3
2
,
5
R
c
i
m
e
n
t
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 C16 C17 C18 C19 C20 C21 C22 C23 C24 C25 C26 OMS
51
C
o
n
c
e
n
t
r
a
[
i
a

(
B
q
/
k
g
)
Ti p ci ment
Fig. 4.1.3 Concentra[ia activit[ii radionuclidului radiu pentru diferite tipuri de cimenturi
Cimenturile cu adaos de cenusa (II/A-V 42,5R) au valori ale concentratiei de radiu apropiate de
valoarea maxima admisa in Romania. In cazul cimentului II/A-S 32,5R se observa ca valorile obtinute
depind de sursa de zgura si respectiv de procentele utilizate la fabricarea cimentului (6-20%).
In cazul radionuclizilor Th-232 si K-40, toate tipurile de cimenturi testate au valori mult mai mici
fa[ de valoarea maxim admis n Romnia.
0,00
0,10
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
L
L
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
4
2
,
5
N
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
P
-
L
L
)
3
2
,
5
R C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
V
)
3
2
,
5
R
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
I

4
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R
C
E
M
/
I
I
B
-
M
(
S
-
V
)
3
2
,
5
R
c
i
m
e
n
t
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 C16 C17 C18 C19 C20 C21 C22 C23 C24 C25 C26 OMS51
I
n
d
i
c
e

d
e

r
a
d
i
o
a
c
t
i
v
i
t
a
t
e
Tip ciment
Fig. 4.1.4 Valorile indicelui de radioactivitate pentru diferite tipuri de cimenturi
Cimentul C12, cu adaos de cenu, are indicele de radioactivitate mai mare cu 10% fa[ de
valoarea maxim admis n Romnia. Cimenturile cu cenu, C10 i C11, au valori apropiate (0,45 i
respectiv 0,49) de valoarea maxim admis pentru indicele de radioactivitate.
Celelalte tipuri de cimenturi testate au avut valori ale indicilor de radioactivitate sub valoarea
maxim admis.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
6
3. Agregate
La prepararea betoanelor s-au utilizat agregate sorturi 0-4 mm, 4-8 mm, 8-16 mm si 16-32 mm,
procentele de agregate utilizate, precum si rezultatele determinarilor izotopilor radioactivi realizate pe
cantitati de agregate cuprinse intre 157 si 177 g, fiind prezentate in tabelul 4.1.1.
Tabelul 4.1.1 - Rezultatele determinarilor de izotopi radioactivi pentru diferite sorturi de agregate utilizate
la prepararea betoanelor
Sort agregate
(mm)
Procente agregate
utilizate la prepararea
betoanelor
Concentra[ia activit[ii
radionuclizilor (Bq/kg) Indicele de
radioactivitate
I
Cod beton
B1-B4,
B14-B20
Cod beton
B5-B13
Ra-226 Th-232 K-40
0-4 35% 45% 10,4 11,5 506 0,26
4-8 15% 23% 9,2 10,0 528 0,26
8-16 21% 32% 10,0 13,0 555 0,28
16-32 29% - 6,8 10,0 292 0,17
Valoare maxima admisa OMS 51/1983 29,97 91,39 869,5
In cazul agregatelor, se observa ca valorile obtinute pentru cele 4 sorturi, pentru radionuclizii Ra-
226, Th-232 si K-40 sunt mult mai mici decat valorile maxime admise in Romania.
Cu ajutorul procentelor de agregate utilizate la prepararea betoanelor si respectiv a cantitatii de
ciment folosit pentru fiecare tip de beton testat, se poate estima concentratia activitatii radionuclizilor
datorata materialelor componente betonului.
4. Betoane
La prepararea betoanelor s-au utilizat:
cimenturi cu adaosuri de puzzolana (P), zgura (S),
calcar (LL), cenusa (V);
agregate de ru, sorturi 0-4 mm, 4-8 mm, 8-16 mm,
16-32 mm, zona 3 de granulozitate, favorabil, n
conformitate cu NE 012-1/2007 [4];
aditiv plastifiant / superplastifiant sau antrenor de aer,
dupa caz.
Programul de cercetare a constat in determinarea
concentratiilor radionuclizilor Ra-226, Th-232 si K-40 din betoane
preparate cu unele tipuri de cimenturi cu adaosuri.
Dintre tipurile de cimenturi studiate, au fost alese cele cu
cele mai ridicate valori ale concentratiei activitatii de radiu si
respectiv a indicelui de radioactivitate, pentru a putea evalua
radioactivitatea betoanelor preparate cu acestea. Astfel, au fost
utilizate urmatoarele tipuri de cimenturi: C10, C11, C12 (CEM II/A-V
42,5R, cu diferite procente si surse de cenusa), C15 (CEM II/A-S
32,5R, cu adaos de zgura), C4, C5, C8 (CEM/II B-M (S-LL) 32,5R
cu diferite procente de zgura si calcar) si C9 (CEM/II B-M (P-LL)
32,5R, cu adaosuri de puzzolana si calcar).
Astfel, s-au preparat betoane cu cimenturi cu adaosuri
(cimenturi Portland cu adaosuri ce variaza intre 21-35%: CEM II/B-
M (S-LL) 32,5R, CEM II/B-M (P-LL) 32,5R, cimenturi Portland cu
adaosuri ce variaza intre 6-20%: CEM II/A-V 42,5R si CEM II/A-S
32,5R), la diferite dozaje de ciment, utilizand diferite tipuri si
procente de aditivi (superplastifiant/ plastifiant, antrenor de aer) si sorturi de agregate cu granula maxima
de 16 mm si respectiv 32 mm. Tipurile de ciment, dozajul de ciment si aditivii utilizati la prepararea
betoanelor, cantitatea totala de agregate utilizate, precum si raportul apa/ ciment obtinut sunt prezentate
in tabelul 4.1.2.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
7
Tabelul 4.1.2 Compozitiile betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi
Cod
beton
Tip ciment
Dozaj
ciment
(kg/m
3
)
Aditiv
(% din cantitatea
de ciment)
Apa (l)
Agregate
(kg)
Granula
maxima
agregate
(mm)
Raport apa/
ciment
B1
CEM II/B-M (P-LL)
32,5R
350
0,4%
plastifiant
161,0 1718,0 32 0,46
B2
CEM II/B-M (P-LL)
32,5R
350
0,4%
plastifiant
161,0 1718,0 32 0,46
B3
CEM II/B-M (S-LL)
32,5R (1)
320
1%
superplastifiant
160,0 1752,0 32 0,50
B4
CEM II/B-M (S-LL)
32,5R (1)
400
1%
superplastifiant
160,0 1646,0 32 0,40
B5
CEM II/A-V 42,5R
(1)
470
0,7%
superplastifiant
211,5 1589,0 16 0,45
B6
CEM II/A-V 42,5R
(2)
350
0,7%
superplastifiant
192,5 1733,0 16 0,55
B7
CEM II/A-V 42,5R
(1)
350
0,7%
superplastifiant
189,0 1733,0 16 0,54
B8
CEM II/A-V 42,5R
(2)
470
0,7%
superplastifiant
211,5 1589,0 16 0,45
B9
CEM II/A-V 42,5R
(3)
350
0,7%
superplastifiant
189,0 1733,0 16 0,54
B10
CEM II/A-V 42,5R
(3)
470
0,7%
superplastifiant
206,8 1589,0 16 0,44
B11
CEM II/A-V 42,5R
(2)
400
0,05% antrenor+
plastifiant
204,0 1666,0 16 0,51
B12
CEM II/A-V 42,5R
(1)
400
0,05% antrenor+
plastifiant
200,0 1666,0 16 0,50
B13
CEM II A-V 42,5R
(1)
400
0,05% antrenor+
plastifiant
200,0 1666,0 16 0,50
B14
CEM II B-M (S-LL)
32,5R (2)
340 0,4% plastifiant 159,8 1739,0 32 0,47
B15
CEM II/B-M (S-LL)
32,5R (2)
400 0,4% plastifiant 168,0 1651,0 32 0,42
B16
CEM II/B-M (S-LL)
32,5R (2)
300 0,4% plastifiant 168,0 1773,0 32 0,56
B17
CEM II/B-M (S-LL)
32,5R (3)
320
1%
superplastifiant
150,4 1752,0 32 0,47
B18 CEM II/A-S 32,5R 320
1%
superplastifiant
160,0 1752,0 32 0,50
B19 CEM II/A-S 32,5R 400
1%
superplastifiant
160,0 1646,0 32 0,40
B20
CEM II/B-M (S-LL)
32,5R (3)
400
1%
superplastifiant
144,0 1646,0 32 0,36
Probele de beton de dimensiuni 150x150x150 mm au fost realizate in conformitate cu normele in
vigoare la data prepararii acestora [4]. Acestea au fost tinute 2 sau 7 zile in apa, apoi au fost mentinute in
aer, pana la varsta incercarii (28 zile, 180 zile si 1 an), la o temperatura de 20
0
C si umiditate 65%.
Valorile obtinute pentru concentratia activitatii Ra-226 variaza intre 15-25 Bq/kg. Valorile obtinute
pentru Th-232 variaza intre 10-22 Bq/kg, iar pentru K-40 valorile se situeaza intre 250-770 Bq/kg. Valorile
obtinute pentru Ra si Th din betoane sunt asemanatoare celor obtinute in diferite cercetari experimentale
internationale [35], situandu-se la partea inferioara a intervalului citat in literatura de specialitate.
Indicii de radioactivitate pentru betoanele studiate sunt prezentate in figura 4.1.5.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
8
0,00
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
P
-
L
L
)
3
2
,
5
R

C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
P
-
L
L
)
3
2
,
5
R
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
(
1
)
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
(
1
)
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
(
1
)
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
(
2
)
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
(
1
)
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
(
2
)
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
(
3
)
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
(
3
)
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
(
2
)
C
E
M
I
I
/
A
-
V
4
2
,
5
R
(
1
)
C
E
M
I
I
A
-
V
4
2
,
5
R
(
3
)
C
E
M
I
I
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
(
2
)
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
(
2
)
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
(
2
)
C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
(
3
)
C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R

C
E
M
I
I
/
A
-
S
3
2
,
5
R

C
E
M
I
I
/
B
-
M
(
S
-
L
L
)
3
2
,
5
R
(
3
)
b
e
t
o
n
B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 B9 B1 0 B1 1 B1 2 B1 3 B1 4 B1 5 B1 6 B1 7 B1 8 B1 9 B2 0 OM S5 1
I
n
d
i
c
e
d
e

r
a
d
i
o
a
c
t
i
v
i
t
a
t
e
Cod bet on/ t ip ciment ut ilizat la pr epar ar ea bet onului
Fig. 4.1.5 Valorile indicilor de radioactivitate obtinuti pentru betoane preparate cu diferite tipuri de
cimenturi cu adaosuri
Betoanele preparate cu acelasi tip de ciment, mentinute in apa 2 zile (B1) au valori ale indicelui
de radioactivitate mai mari cu 30% fata de betoanele tratate 7 zile (B2).
Se observa ca pentru betoanele preparate cu acelasi tip de ciment de clasa 32,5, mentinute in
aceleasi conditii, valorile indicilor de radioactivitate cresc cu sporirea cantitatii de ciment.
In cazul betoanelor preparate cu ciment de clasa 42,5 se observa diferente mici ale valorilor
indicilor de radioactivitate pentru dozaje diferite de ciment.
Pentru acelasi dozaj de ciment, valorile obtinute pentru betoanele mentinute 7 zile in apa si apoi
in aer, nu prezinta diferente semnificative, astfel:
pentru dozaje de ciment de 320 kg/m
3
, s-au obtinut valori ale indicelui de radioactivitate
cuprinse intre 0,25 si 0,30.
3
3
Rezultatele obtinute in cadrul acestui program de cercetare pot fi sintetizate in schema
prezentata in figura 4.1.6.
Fig. 4.1.6 - Schitarea rezultatelor obtinute pentru adaosurile din cimenturi, cimenturi, agregate si betoane
CRa zgura,
CRa cenusa >
CRa calcar
Adaos Tip ciment
Agregate
Beton
I ciment cu zgura,
I ciment cu cenusa, >
I ciment cu calcar
I ciment depinde
de sursa, tipul si
procentul de
adaos
I
Durata
tratare
I
Dozaj
ciment
I
%
adaos
I = 0,17 - 0,28
I = 0,24 - 0,55 I = 0,25 - 0,42
CRa zgura> CRa max.
CRa cenusa< CRa max
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
9
4.1.2. Cercetri experimentaIe pentru determinarea unor caracteristici de rezisten| i durabiIitate
pentru betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi
4.1.2.1. Program de cercetare
Programul de cercetare a constat n determinarea unor caracteristici de rezisten[ i durabilitate
(rezisten[a la compresiune, porozitate, permeabilitate la ap i aer, etc.) ale betoanelor preparate cu
cimenturi cu diferite adaosuri i diferite tipuri de aditivi, in vederea corelarii rezultatelor ob[inute cu ratele
de exala[ie a radonului si respectiv valorile obtinute pentru concentratia de radon din interior (fig.4.1.7).
Fig. 4.1.7 - Schema de realizare a programului de cercetare privind corelarea caracteristicilor de
rezisten[ i durabilitate ale betoanelor preparate cu cimenturi cu diferite adaosuri i diferite tipuri de
aditivi, cu ratele de exala[ie a radonului si respectiv concentratiile de radon din interior
n cadrul programului experimental s-au preparat betoane
de clase C12/15.C20/25 cu cimenturi avand diferite procente de
adaosuri de zgur, zgur + calcar, calcar + cenu, fr aditiv i
respectiv betoane de clase de rezistenta C18/22,5.C30/37 cu
cimenturi avand diferite procente de adaosuri de zgur, zgur +
calcar, calcar + cenu, zgur + cenu, cenu si cu diferite
dozaje de aditiv superplastifiant (S). De asemenea, s-au preparat
epruvete de beton de clase C25/30 si C30/37 cu ciment cu adaos
de zgur, cenu sau fr adaos i diferite dozaje de aditiv
antrenor de aer (A). Procentul de aer antrenat a fost aproximativ
3,5%, pentru betoanele preparate cu ciment cu adaos i respectiv
4,9%, pentru betonul preparat cu ciment fr adaos, pentru un
acelai raport ap/ ciment de aproximativ 0,36.
Dup preparare, probele de beton au fost men[inute 7 zile
n ap, apoi au fost men[inute n mediu interior, la o temperatur
de 20
0
C i umiditate de 65% pana la data incercarii.
S-au determinat rezisten[ele la compresiune,
caracteristicile de permeabilitate la aer i respectiv ap a
betoanelor avnd compozi[ii diferite, dup 28 de zile, 180 zile i 1
an de la turnarea acestora. Totodat, s-au determinat valorile
porozit[ii i respectiv ratele de exala[ie a radonului din tipurile de
betoane studiate din punct de vedere al rezistentei si durabilitatii in
timp.
S
Tip ciment
Agregate
Beton
0-4mm
4-8mm
8-16mm
16-32mm
S-LL
V
S-V
L-V
Dozaje
diferite
ciment
Sorturi si
% diferite
agregate
Cu sau
fara
aditiv
Rezistenta la
compresiune
fara adaos
Porozitatea
28 zile, 180
zile, 1 an
Permeabilitate
apa
Permeabilitate
aer
Rata exalatie
Coeficient
difuzie
Concentratie
interioara
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
10
4.1.2.2. RezuItate ob|inute
Rezistenta la compresiune
n cadrul programului de cercetare s-au determinat caracteristicile de rezisten[, permeabilitate la
aer i respectiv la ap a unor betoane avnd compozi[ii diferite, pentru a le putea corela cu ratele de
exala[ie a radonului.
n tabelul 4.1.3 se prezint compozi[ia betoanelor i caracteristicile betoanelor n stare proaspt
(raportul apa/ciment, continutul de aer antrenat).
Tabelul 4.1.3 - Compozi[ia i caracteristicile betoanelor n stare proaspt
Nr.
crt.
Tip adaos n
ciment
Clasa
prescris a
betonului
Dozaj
ciment
(kg/m
3
)
Aditiv A/C
Aer antrenat
(%)
1 zgur C 12/15 300 - 0,55 -
2 zgur + calcar C 12/15 300 - 0,57 -
3
calcar +
cenu
C 12/15 300 - 0,58 -
4 zgur +calcar C 16/20 320 - 0,53 -
5 zgur C 18/22,5 340 - 0,49 -
6 zgur+ calcar C 18/22,5 340 - 0,52 -
7
calcar +
cenu
C 18/22,5 340 - 0,52 -
8 zgur C 20/25 380 - 0,43 -
9 zgur+ calcar C 20/25 380 - 0,48 -
10
calcar +
cenu
C 18/22,5 330 superplastifiant 0,49 -
11 zgur C 18/22,5 330 superplastifiant 0,42 -
12 zgur+ calcar C 18/22,5 330 superplastifiant 0,49 -
13 zgur C 20/25 360 superplastifiant 0,44 -
14 cenu C 20/25 360 superplastifiant 0,40 -
15
zgur+
cenu
C 20/25 360 superplastifiant 0,43 -
19 zgur+ calcar C 20/25 360 superplastifiant 0,46 -
20
calcar +
cenu
C 20/25 360 superplastifiant 0,46 -
23 cenu C 30/37 400 superplastifiant 0,35 -
24 - C 25/30 450 antrenor de aer 0,35 4,9
25 zgur C 25/30 450 antrenor de aer 0,36 3,6
26 zgur C 30/37 510 antrenor de aer 0,35 3,3
27 cenu C 30/37 510 antrenor de aer 0,37 3,8
Rapoartele A/C, dozajele de ciment i condi[iile de pstrare utilizate au fost n conformitate cu
reglementrile aflate n vigoare la data preparrii betoanelor.
Rezisten[ele la compresiune obtinute pentru betoanele preparate cu aditiv superplastifiant sunt
prezentate n figura 4.1.8, evolu[iile n timp a rezisten[elor la compresiune a betoanelor preparate fr
aditiv si respectiv cu aditiv antrenor de aer fiind prezentate in extenso in cadrul tezei.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
11
f
ck
, N/mmp
0
10
20
30
40
50
60
70
28 zile 37,44 38,11 40,11 43,22 37,50 38,22 41,52 42,67 51,20 49,44 42,82 49,29 52,22 47,67
180 zile 40,11 42,85 42,59 44,59 40,48 49,11 52,76 52,64 59,89 52,59 45,02 60,14 60,73 56,52
1 an 40,00 46,22 44,22 44,22 40,20 56,00 55,45 59,11 60,60 64,55 47,37 61,22 62,78 67,89
0,49 0,42 0,49 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35
S S S S S S S S S S S S S S
calcar+
cenu
zgur zgur+
calcar
zgur+
calcar
calcar+
cenu
zgur zgur+
cenu
zgur zgur cenu zgur zgur zgur cenu
330 330 330 360 360 360 360 360 360 360 360 400 400 400
Fig. 4.1.8 - Evolu[ia n timp a rezisten[elor la compresiune a betoanelor preparate cu aditiv
superplastifiant
Din punct de vedere al caracteristicilor de rezisten[, toate betoanele studiate corespund claselor
prescrise, avnd rezisten[e la compresiune superioare celor corespunztoare claselor.
Cele mai mari creteri ale rezisten[ei la compresiune ntre 28 i 180 zile se observ la betoanele
preparate cu ciment cu zgur, evolu[iile cele mai lente ntalnindu-se la betoanele preparate cu ciment cu
adaosuri de calcar i cenu.
ntre 180 zile i 1 an, s-au ob[inut creteri de rezisten[ nsemnate pentru betoanele preparate cu
aditiv i ciment cu adaos de zgur i respectiv cenu. n general, la betoanele preparate cu ciment cu
adaosuri de calcar i cenu se observ o uniformizare a rezisten[elor ntre 180 de zile i 1 an.
Pentru o aceeai clas de beton, se observ c betoanele preparate cu ciment cu adaos de
zgur au o rezisten[ la compresiune mai mare dect a celorlalte betoane, indiferent dac sunt sau nu
preparate cu aditiv. Rezisten[e la compresiune mai sczute s-au ob[inut n cazul betoanelor preparate cu
ciment cu adaosuri de calcar i cenu. Desigur, un factor
esen[ial l constituie valoarea rezisten[ei cimenturilor.
Porozitatea
Valorile ob[inute pentru porozitatea betoanelor la
vrstele de 28, 180 zile si 1 an sunt prezentate n figura
4.1.9. Probele au fost men[inute n mediu interior, la o
temperatur de 20
0
C i umiditate de 65% inainte de
inceperea testelor pentru determinarea porozitatii betonului.
Porozitatea scade n timp, mai accentuat pentru
betoanele preparate cu ciment cu adaos de zgur i
respectiv cu cenu. Betoanele preparate cu ciment cu zgur i calcar prezint o uniformizare a valorilor
porozit[ii n timp, indiferent de tipul de aditiv utilizat la prepararea betoanelor.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
12
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
28 zile 6,78 6,44 6,74 6,11 6,44 5,20 5,78 6,34 5,21 4,89 5,73 5,55 4,31 4,30
180 zile 6,00 6,11 6,34 6,01 6,20 5,17 5,16 5,17 4,78 4,20 5,67 5,78 4,11 4,00
1 an 6,20 6,00 4,76 5,78 6,34 4,18 4,12 4,67 4,26 3,80 4,71 4,20 3,14 3,52
0,49 0,49 0,42 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35
330 330 330 360 360 360 360 360 360 360 360 400 400 400
C 18/22,5 C 18/22,5 C 18/22,5 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 30/37 C 30/37 C 30/37
calcar+
cenu
zgur+
calcar
zgur zgur+
calcar
calcar+
cenu
zgur zgur+
cenu
Porozitate (%)
Fig. 4.1.9 - Evolu[ia n timp a porozit[ii betoanelor preparate cu aditiv superplastifiant
Permeabilitate la apa si la aer
Probele de beton au fost testate i din punct de vedere al permeabilit[ii, msurndu-se
adncimea de ptrundere a apei la o presiune de 4, 8 sau 12 barr (grad de permeabilitate P4, P8 sau
P12) i respectiv adncimea de scurgere a aerului (coeficientul de permeabilitate la aer).
Determinarea coeficientului de permeabilitate la
aer s-a realizat prin metoda Torrent.
Scurgerea aerului se face unidirectional si
perpendicular pe suprafata expusa, in acelasi mod in care
se face transportul agentilor agresivi catre interiorul
betonului. Prezenta umiditatii in cadrul structurii betonului
poate avea o influenta semnificativa in ceea ce priveste
permeabilitatea sa la aer sau apa.
Scopul urmrit a fost efectuarea unei analize
comparative ntre adncimea de scurgere a aerului n
beton, determinat prin metoda Torrent (L) i adncimea de ptrundere a apei (h) la o presiune de 4, 8
sau 12 barr i respectiv corelarea acestora cu emisiile de radon. Rezultatele ob[inute sunt prezentate n
figura 4.1.9 si in extenso in cadrul tezei.
In urma cercetarilor experimentale efectuate s-a constatat ca valorile coeficientului de
permeabilitate la aer cresc in timp, astfel in rezumat se vor prezenta rezultatele obtinute la varsta de un
an de la turnarea betoanelor. Mentionez ca in teza sunt prezentate si rezultatele obtinute la 28 si
respectiv 180 de zile.
Cercetrile de laborator au indicat c permeabilitatea betonului se reduce cu creterea cantit[ii
de materiale cimentoide hidratate i cu descreterea raportului A/C.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
13
0
10
20
30
40
50
60
h (mm) 28,80 29,10 26,90 27,80 21,10 29,80 25,60 20,00 14,30 16,70 24,70 13,40 15,00 20,10
L (mm) 10,08 12,94 11,56 14,12 15,45 12,91 14,24 10,00 6,18 11,44 9,88 7,51 8,75 13,06
P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P12 P12 P12 P12 P12
0,49 0,49 0,42 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35
calcar+
cenu
zgur+
calcar
zgur zgur+
calcar
calcar+
cenu
zgur zgur+
cenu
h vs. l
Fig. 4.1.10 - Adncimea de ptrundere a apei (P8 si P12) i adncimea de scurgere a aerului pentru
betoane preparate cu aditiv superplastifiant, la vrsta de 1 an
Adncimea de scurgere a aerului pentru betoanele preparate cu aditiv superplastifiant reprezint,
n general, ntre 40-60% din adncimea de ptrundere a aerului, pentru 8 si 12 barr.
Pentru betoanele preparate cu aditiv antrenor de aer, valorile ob[inute pentru adncimea de
scurgere a aerului reprezint, n medie, 50-55%, cea mai mare valoare ob[inndu-se pe betoanele cu
ciment cu adaos de cenu (56%), cea mai mic valoare, de 50%, a fost masurat pentru betoanele cu
ciment cu adaos de zgur.
Comparnd betoanele preparate cu acelai dozaj de ciment, betoanele preparate cu ciment cu
adaos de zgur prezint adncimi de scurgere a aerului mai mici dect celelalte tipuri de betoane
studiate, indiferent dac sunt sau nu preparate cu aditivi. n general, adncimi ridicate de scurgere a
aerului s-au ob[inut pentru betoanele preparate cu ciment cu adaosuri de calcar i cenu.
Analiznd rezultatele ob[inute se poate aprecia c adncimea de scurgere a aerului L(mm)
determinat prin metoda Torrent, variaz n func[ie de tipul de ciment, de tipul de aditiv i de vrsta
betonului.
Adncimea de ptrundere a apei i respectiv adncimea de scurgere a aerului scad cu reducerea
raportului A/C.
n cazul betoanelor preparate cu aditiv superplastifiant, la rapoarte ap/ciment reduse, s-au
ob[inut valori mai mici ale adncimii de scurgere a aerului dect n cazul betoanelor preparate cu rapoarte
A/C ridicate, n special n cazul betoanelor preparate cu cimenturi cu adaos de zgur. Aceleai concluzii
se pot formula i pentru betoanele preparate fara aditiv.
Adancimea de scurgere a aerului in betoane creste in timp, indiferent de tipul de aditiv utilizat.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
14
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
28 zile 7,80 5,20 6,51 3,94 3,33 3,18 4,60 2,50 3,10 3,60 4,42 2,61 1,94 1,90
180 zile 9,50 10,20 7,90 8,20 10,60 6,20 7,20 5,30 4,30 9,50 7,80 4,80 4,40 5,60
1 an 10,08 12,94 11,56 14,12 15,45 12,91 14,24 10,00 6,18 11,44 9,88 7,51 8,75 13,06
P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P12 P12 P12 P12 P12
0,49 0,42 0,49 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35
calcar+
cenu
zgur zgur+
calcar
zgur+
calcar
calcar+
cenu
zgur zgur+
cenu
Adncimea de scurgere a aerului L (mm)
Beton cu aditiv superplastifiant
Fig. 4.1.11 - Varia[ia n timp a adncimii de scurgere a aerului pentru betoane preparate cu aditiv
superplastifiant
De asemenea, a fost determinat coeficientul de permeabilitate la aer pentru betoanele preparate
cu diferite tipuri de cimenturi, rezultatele ob[inute fiind prezentate n figura 4.1.12.
Coeficientul de permeabilitate urmeaz aceeai evolu[ie ca i adncimea de scurgere a aerului,
cu valori mai mici pentru betoanele preparate cu ciment cu adaos de zgur, pentru un acelai dozaj de
ciment, respectiv pentru un raport A/C asemntor, indiferent daca betoanele sunt sau nu preparate cu
aditivi.
0,000
0,005
0,010
0,015
0,020
0,025
0,030
28 zile 0,006 0,007 0,009 0,004 0,005 0,003 0,007 0,003 0,002 0,010 0,006 0,003 0,004 0,005
180 zile 0,008 0,012 0,009 0,010 0,011 0,004 0,009 0,004 0,005 0,012 0,007 0,005 0,006 0,007
1 an 0,010 0,015 0,014 0,011 0,012 0,008 0,011 0,008 0,008 0,014 0,010 0,008 0,011 0,014
P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P12 P12 P12 P12 P12
0,49 0,42 0,49 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35
calcar+
cenu
zgur zgur+
calcar
zgur+
calcar
calcar+
cenu
zgur zgur+
cenu
k (10
-16
m
2
)
Fig. 4.1.12 - Varia[ia n timp a coeficientului de permeabilitate la aer pentru betoane preparate cu aditiv
superplastifiant
Pentru betoanele preparate cu aditiv superplastifiant i respectiv antrenor de aer, valorile ob[inute
pentru coeficientul de permeabilitate sunt cu cteva ordine de mrime mai mici dect cele ob[inute pentru
betoanele fr aditiv.
Coeficientul de permeabilitate evolueaz n timp, ntre vrstele de 28 zile i 1 an, creterile fiind
cuprinse ntre 25%-60%, evolu[ii mai lente ob[inndu-se pentru betoanele preparate cu ciment cu adaos
de zgur i respectiv pentru betoanele preparate cu aditiv antrenor de aer i ciment cu adaos de cenu.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
15
Coeficient de permeabilitate (10
-16
m
2
), la vrsta de 1 an
0,00
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
Densitate(kg/m
3
)
k 0,460 0,455 0,410 0,370 0,280 0,300 0,190 0,165 0,200 0,025 0,010 0,015 0,014 0,011 0,014 0,018 0,021 0,015 0,011 0,012 0,008 0,011 0,014 0,008 0,008 0,008 0,010
2311 2320 2326 2340 2340 2340 2345 2345 2350 2350 2355 2355 2355 2360 2360 2365 2365 2365 2370 2370 2370 2370 2385 2390 2390 2395 2395
A S S S S S A A A S S S S S S S S S
calcar +
cenu
zgur+
calcar
zgur+
calcar
zgur calcar +
cenu
zgur+
calcar
zgur+
calcar
zgur zgur - calcar +
cenu
zgur+
calcar
zgur zgur+
cenu
cenu zgur cenu zgur zgur+
calcar
calcar +
cenu
zgur zgur cenu zgur zgur zgur zgur
Coeficient de permeabilitate la aer la 1 an (10
-16
m
2
)
0,00
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
Porozitate (%)
k 0,018 0,011 0,021 0,015 0,014 0,025 0,014 0,011 0,008 0,008 0,008 0,008 0,010 0,014 0,011 0,015 0,010 0,012 0,165 0,200 0,190 0,280 0,370 0,300 0,455 0,410 0,460
3,11 3,14 3,21 3,49 3,52 3,68 3,80 4,12 4,18 4,20 4,26 4,67 4,71 4,76 5,78 6,00 6,20 6,34 6,35 6,40 6,45 6,65 6,94 7,00 7,22 7,49 7,69
zgur zgur cenu zgur cenu - cenu zgur+
cenu
zgur zgur zgur zgur zgur zgur zgur+
cal car
zgur+
cal car
cal car +
cenu
cal car +
cenu
zgur zgur zgur+
cal car
cal car +
cenu
zgur zgur+
cal car
zgur+
cal car
zgur+
cal car
cal car +
cenu
A S A A S A S S S S S S S S S S S S - - - - - - - - -
Coef icient de permeabilitate la aer la 1 an (10
-16
m
2
)
0,000
0,005
0,010
0,015
0,020
0,025
0,030
Porozi tate (%)
k 0 ,0 1 8 0 ,0 1 1 0 ,0 2 1 0 ,0 1 5 0 ,0 1 4 0 ,0 2 5 0 ,0 1 4 0 ,0 1 1 0 ,0 0 8 0 ,0 0 8 0 ,0 0 8 0 ,0 0 8 0 ,0 1 0 0 ,0 1 4 0 ,0 1 1 0 ,0 1 5 0 ,0 1 0 0 ,0 1 2
3 ,1 1 3 ,1 4 3 ,2 1 3 ,4 9 3 ,5 2 3 ,6 8 3 ,8 0 4 ,1 2 4 ,1 8 4 ,2 0 4 ,2 6 4 ,6 7 4 ,7 1 4 ,7 6 5 ,7 8 6 ,0 0 6 ,2 0 6 ,3 4
z g u r z g u r c e n u z g u r c e n u - c e n u z g u r +
c e n u
z g u r z g u r z g u r z g u r z g u r z g u r z g u r +
c a lc a r
z g u r +
c a lc a r
c a lc a r +
c e n u
c a lc a r +
c e n u
A S A A S A S S S S S S S S S S S S
Coefi ci ent de permeabi l i tate (10
-16
m
2
), l a vrs ta de 1 an
0,000
0,005
0,010
0,015
0,020
0,025
0,030
Dens itate ( kg/m3)
k 0,025 0,010 0,015 0,014 0,011 0,014 0,018 0,021 0,015 0,011 0,012 0,008 0,011 0,014 0,008 0,008 0,008 0,010
2350 2355 2355 2355 2360 2360 2365 2365 2365 2370 2370 2370 2370 2385 2390 2390 2395 2395
A S S S S S A A A S S S S S S S S S
- calcar +
cenu
zgur+
calcar
zgur zgur+
cenu
calcar
calcar +
cenu
zgur zgur cenu zgur zgur zgur zgur
nfluen[a densit[ii i porozit[ii asupra coeficientului de permeabilitate la aer este ilustrat n
continuare.
Coeficientul de permeabilitate la aer pentru betoane preparate cu acelasi tip de ciment creste cu
porozitatea betoanelor.
Fig. 4.1.13 - Varia[ia coeficientului de permeabilitate n func[ie de porozitatea betonului, la vrsta
de 1 an
La vrsta de 1 an, valorile ob[inute pentru coeficientul de permeabilitate a betoanelor preparate
cu aditiv sunt mai mici de 15-20 ori fa[ de valorile ob[inute pentru betoanele fr aditiv. Se observ, i n
acest caz, rolul aditivului folosit la prepararea betoanelor.
Fig. 4.1.14 - Variatia coeficientului de permeabilitate n func[ie de densitatea betonului, la vrsta de 1 an
Pentru betoanele preparate cu acelasi tip de ciment, coeficientul de permeabilitate la aer scade
cu creterea densit[ii betonului.
Pentru o aceeai rezisten[ la compresiune, cele mai mici valori ale coeficientului de
permeabilitate s-au ob[inut pentru betoanele preparate cu ciment cu adaos de zgur.
Coeficientul de permeabilitate la aer scade cu creterea rezisten[ei la compresiune, valori mai
mari ale coeficientului ob[inndu-se la betoanele preparate fr aditiv.
Dintre toate betoanele studiate, cele preparate cu ciment cu zgur au structura mai dens, sunt
mai putin permeabile i respectiv mai pu[in poroase dect celelalte tipuri de betoane, fapt ce reiese din
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
16
rezultatele ob[inute pentru adncimea de ptrundere a apei, pentru adncimea de scurgere a aerului i
respectiv pentru coeficientul de permeabilitate a aerului.
Caracteristicile de rezisten[ i durabilitate prezentate confirm calitatea betoanelor studiate, n
special a betoanelor preparate cu aditiv superplastifiant i respectiv antrenor de aer.
4.1.3. RezuItate ob|inute pentru rata de exaIa|ie a radonuIui din betoane preparate cu diferite tipuri
de cimenturi
Probele de beton preparate cu diferite tipuri de
cimenturi au fost testate i din punct de vedere al exala[iei de
radon la vrstele de 28 zile, 180 zile i 1 an. Rezultatele
ob[inute pentru ratele de exala[ie a radonului pe unitatea de
suprafa[ a betonului sunt prezentate n figura 4.1.15.
Mentionez ca la masurarea exalatiei s-a utilizat sistemul de
masurare a radonului Pylon AB-5, compus din monitor radon
model Pylon AB-5 impreuna cu o cutie speciala in care au fost introduse probele de beton.
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
3,50
4,00
Es 28 zile (mBq/m2s) 2,07 1,96 1,29 1,45 1,67 1,39 1,69 1,36 1,43 1,98 1,66 1,33 1,75 1,93
Es 180 zile (mBq/m2s) 2,96 2,65 2,18 2,50 2,75 1,93 2,50 1,89 2,22 2,25 2,24 2,07 2,14 2,28
Es 1 an (mBq/m2s) 3,50 3,26 2,93 3,24 3,32 2,75 3,03 2,60 2,86 2,96 2,82 2,75 2,91 2,93
0,49 0,49 0,42 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35
calcar +
cenu
zgur+
calcar
zgur zgur+
calcar
calcar +
cenu
zgur zgur+
cenu
Es (mBq/m
2
s)
Fig. 4.1.15 - Varia[ia n timp a ratei de exala[ie pe unitatea de suprafa[, pentru betoane preparate cu
aditiv superplastifiant
Valorile ratei de exala[ie cresc n timp, valorile ob[inute la 28 de zile dup preparare fiind cuprinse
ntre (1,29-2,44) mBq/m
2
s, ajungnd ca, la 1 an dup prepararea betoanelor, valorile s varieze ntre
(2,33-3,79) mBq/m
2
s.
Ratele de exala[ie a radonului pe unitatea de mas a betonului sunt prezentate n figura 4.1.6
Valorile ratei de exala[ie Em variaz ntre (7-12,5) mBq/kgh pentru betoanele cu vrsta de 28 de
zile, (11-16,5) mBq/kgh pentru betoanele cu vrsta de 180 de zile i (14,5-20,5) mBq/kgh pentru
betoanele cu vrsta de 1 an, valorile din partea superioar a intervalelor fiind pentru betoanele preparate
fr aditiv.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
17
Em 1 an (mBq/kg h)
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
2311 2320 2326 2340 2340 2340 2345 2350 2350 2355 2355 2355 2360 2360 2365 2365 2365 2370 2370 2370 2370 2370 2370 2385 2390 2395 2395
cal car +
cenu
zgur+
cal car
zgur+
cal car
zgur cal car +
cenu
zgur+
cal car
zgur zgur - cal car +
cenu
zgur+
cal car
zgur zgur+
cenu
cal car
zgur+
cal car
cal car +
cenu
zgur zgur zgur cenu zgur zgur zgur
C
12/15
C
12/15
C
16/20
C
12/15
C
18/22,5
C
20/25
C
20/25
C
18/22,5
C
25/30a
C
18/22,5
C
18/22,5
C
18/22,5
C
20/25
C
20/25
C
25/30a
C
30/37a
C
30/37a
C
18/22,5
C
20/25
C
20/25
C
20/25
C
30/37
C
30/37
C
30/37
C
20/25
C
20/25
C
20/25
Densitate (kg/m
3
)
Fig. 4.1.16 - Variatia ratei de exala[ie a radonului pe unitatea de mas,
la vrsta de 1 an, n func[ie de densitatea betonului
Se observ c, odat cu creterea densit[ii betonului, rata de exala[ie pe unitatea de mas
scade, indiferent de vrsta betonului.
Varia[ia ratei de exala[ie a radonului pe unitatea de mas, n func[ie de porozitatea betonului, la
diferite vrste, este prezentat n figura 4.1.17.
Em 1 an (mBq/kg h)
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
Em 1 an 18,49 17,00 18,13 15,47 14,88 14,52 14,88 17,93 13,23 13,90 14,06 16,28 17,40 16,35 16,55 15,18 16,86 15,17 15,14 14,40 19,00 16,75 18,44 19,01 19,05 19,86 16,47
4,26 4,12 3,68 3,11 3,14 3,49 3,52 4,18 3,21 3,80 4,20 4,28 4,67 4,71 4,76 5,78 5,78 5,78 5,78 6,34 6,44 6,45 6,65 7,00 7,22 7,69 7,99
2390 2360 2350 2365 2370 2365 2385 2395 2365 2360 2370 2345 2390 2395 2355 2350 2355 2355 2370 2370 2340 2345 2340 2340 2320 2311 2326
C
20/25s
C
20/25s
C
25/30a
C
25/30a
C
30/37s
C
30/37a
C
30/37s
C
20/25s
C
30/37a
C
20/25s
C
30/37s
C
20/25
C
20/25s
C
20/25s
C
18/22,5s
C
18/22,5
C
18/22,5s
C
18/22,5s
C
20/25s
C
20/25s
C
12/15
C
20/25
C
18/22,5
C
18/22,5
C
12/15
C
12/15
C
16/20
Porozitate (%)
Fig. 4.1.17 - Varia[ia ratei de exala[ie a radonului pe unitatea de mas,
la vrsta de 1 an, n func[ie de porozitatea betonului
Valorile ratei de exala[ie pe unitatea de mas cresc cu creterea porozit[ii betonului, indiferent
de vrsta betonului.
Porozitatea betonului scade n timp, mai accentuat pentru betoanele preparate cu ciment cu
adaos de zgur i respectiv cu cenu.
S-au ob[inut valori mari ale porozit[ii, n special pentru betoanele preparate fr aditivi.
Pentru o aceeai clas de beton, varia[ia ratei de exala[ie Em n func[ie de compozi[ia betoanelor
este reprezentat n figura 4.1.18.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
18
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0
18,0
Em 28 zile 10,34 7,33 8,63 10,24 8,50 8,05 8,40 7,20 6,99 6,81
Em 180 13,32 12,79 12,79 11,65 14,07 11,54 11,40 11,20 9,73 9,54
Em 1 an 16,28 16,55 15,47 15,14 17,00 15,18 14,40 14,52 13,90 13,23
C 20/25 C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25 C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25s
zgur+ calcar zgur+ calcar zgur+ cenu cenu cenu+ calcar zgur zgur zgur zgur zgur
Em (mBq/kg h)
Fig. 4.1.18 - Valorile ratei de exala[ie pentru betoane de clasa C20/25, preparate cu i fr aditiv
superplastifiant (S)
Pentru o aceeai clas de beton, ratele de exala[ie a radonului din betoanele preparate cu ciment
cu adaos de zgur sunt mai mici dect ale betoanelor preparate cu celelalte tipuri de cimenturi, indiferent
de aditivul utilizat.
Valorile ratei de exala[ie Em variaz ntre (7-12,5) mBq/kgh pentru betoanele cu vrsta de 28 de
zile, (11-16,5) mBq/kgh pentru betoanele cu vrsta de 180 de zile i (14,5-20,5) mBq/kgh pentru
betoanele cu vrsta de 1 an, valorile din partea superioar a intervalelor fiind pentru betoanele preparate
fr aditiv.
Varia[ia ratei de exala[ie a radonului pe unitatea de mas n func[ie de coeficientul de
permeabilitate la aer a betonului la vrsta de 1 an de la preparare este prezentat n figura 4.1.19.
Em 1 an (mBq/kg h)
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
Em 1 an 13,90 13,23 14,52 14,06 18,13 14,40 16,55 15,47 14,88 17,40 17,00 15,17 15,14 14,88 16,86 16,35 17,93 18,49 15,18 16,28 16,75 19,01 18,44 16,47 19,00 19,05 19,86
0,008 0,008 0,008 0,008 0,010 0,010 0,011 0,011 0,011 0,012 0,012 0,014 0,014 0,014 0,015 0,015 0,021 0,025 0,165 0,190 0,200 0,280 0,300 0,370 0,410 0,455 0,460
Coeficient de permeabilitate (10
-16
m
2
)
Fig. 4.1.19 - Varia[ia ratei de exala[ie a radonului pe unitatea de mas,
la vrsta de 1 an, n func[ie de coeficientul de permeabilitate la aer
Valorile ratei de exala[ie pe unitatea de mas cresc cu valorile coeficientului de permeabilitate,
indiferent de vrsta betonului.
Rata de exala[ie a radonului pe unitatea de mas variaz liniar cu coeficientul de permeabilitate,
ob[inndu-se valori mari ale Em pentru valori ridicate ale coeficientului de permeabilitate, deci pentru
betoane cu densitate mic i porozitate mare.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
19
n func[ie de raportul A/C, betoanele au rate de exala[ie diferite, n general acestea fiind mai mari
pentru rapoarte A/C ridicate.
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0
18,0
20,0
Em28 zile 10,34 7,33 8,50 6,99 6,81 8,05 8,63 7,20 8,40 10,24
Em180 13,32 12,79 14,07 9,73 9,54 11,54 12,79 11,20 11,40 11,65
Em1 an 16,28 16,55 17,00 13,90 13,23 15,18 15,47 14,52 14,40 15,14
C 20/25 C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25 C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25s
0,48 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40
zgur+ calcar zgur+ calcar cenu+ calcar zgur zgur zgur zgur+ cenu zgur zgur cenu
Em (mBq/kg h)
Fig. 4.1.20 - Varia[ia ratei de exala[ie a radonului pe unitatea de mas n func[ie de raportul A/C, pentru
betoane de clas C20/25
Concluziile acestui program de cercetare sunt sintetizate in schemele prezentate in figurile 4.1.21
- 4.1.23.
Fig.4.1.21 - Variatia in timp a caracteristicilor betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi
Beton
Rezistenta la
compresiune
Porozitatea
Permeabilitate
apa
Permeabilitate
aer Rata exalatie
Coeficient
difuzie
28 zile 180 zile 1 an
Coeficient
permeabilitate
Concentratie
interioara
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
20
Fig.4.1.22 - Influenta raportului A/C, a dozajului de ciment si a adaosurilor asupra caracteristicilor
betoanelor preparate cu diferite cimenturi cu adaosuri
Fig. 4.1.23 - Schitarea rezultatelor obtinute privind corelarea caracteristicilor betoanelor cu rata de
exalatie si concentratia de radon din interior
4.2. InfIuen|a caracteristiciIor betonuIui asupra transportului radonului
Radonul poate fi transportat datorit diferen[elor de concentra[ie (transport difuziv). Transportul
difuziv este considerat a fi principalul proces pentru exala[ia radonului din materialele de construc[ie i, de
asemenea, se consider c joac un rol deosebit n transportul radonului din sol n subsolul cldirii.
Pentru a obtine o buna descriere a transportului radonului prin beton sunt necesare mai multe
informatii despre structura betonului, porozitatea si permeabilitatea sa, procesele care cauzeaza
transportul radonului, interactiunea radonului cu mediul, factorii care contribuie la generarea radonului,
etc.
Caracteristicile betonului (ce depind de compozitia acestuia si, in special, de raportul A/C) care
influenteaz transportul radonului prin beton sunt, in principal, porozitatea, permeabilitatea, difuzia,
umiditatea si densitatea.
Pentru betoane mentinute in conditii controlate de temperatura si umiditate, porozitatea totala a
betonului (Rogers, [111]) se poate calcula cu formula:
Beton
Adancimea
de scurgere a
aerului, L
Adancimea de
patrundere a
apei, h
Rata exalatie,
E
Concentratie
interioara, C
A/C
Dozaj
L bet. zgura < L celelalte betoane
h bet. zgura < h celelalte betoane
k bet. zgura < k celelalte betoane
L, k, h, E, D, C - variaza in functie de tipul si
dozajul de ciment, A/C, tipul si % de aditiv,
varsta betonului, porozitate, densitate,
rezistenta betonului
k ad < k f.ad
k f.ad 28 zile = (6-20) k ad. 28 zile
k f.ad 1 an = (15-20) k ad. 1 an
Coeficient de
permeabilitate,
k
Porozitate
Densitate
Rezistenta
Es ad < Es f.ad
Em bet S = (20-60)% Em bet L-V
L =(55-65)% h, la 1 an, fara aditiv
L =(40-60)% h, la 1 an, cu aditiv
Coeficient
difuzie, D
C ad < C f.ad
C bet S < C bet L-V
Beton
Rezistenta la
compresiune
Porozitatea
Permeabilitate
apa
A/C
Dozaj
Rezistenta bet. zgura
>
Rezistenta bet. calcar+cenusa
A/C
Dozaj
Porozitate bet. zgura
<
Porozitate bet. calcar+cenusa
Permeabilitate apa bet. zgura
<
Permeabilitate apa bet.
calcar+cenusa
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
21
P
t
= 1 - d/G
unde:
d = densitatea betonului in conditii controlate de temperatura (20
0
C) si umiditate (65%) (g/cm
3
)
G = densitatea solidelor (2,6x10
3
kg/m
3
).
4.2.1. Influenta raportului A/C si a densitatii betonului asupra porozitatii aparente si totale a
betonului
Cu ajutorul rezultatelor obtinute experimental prezentate in cap. 4.1.2, in continuare se prezinta
valorile porozitatii aparente si respectiv totale. Probele de beton utilizate in aceste experimente au fost
preparate conform normativelor aflate in vigoare la data realizarii cercetarilor. De mentionat este faptul ca
probele au fost mentinute, dupa preparare si decofrare, 7 zile in apa si apoi pana la data incercarii (28 de
zile si respectiv 1 an) in aer.
Porozitatea totala P
t
= P
ap
+P
2
, unde P
2
este volumul porilor inchisi. Valorile porozitatii totale sunt
mai mari cu 0,01-0,04 decat cele ale porozitatii aparente, P
2
= 0,01 - 0,04. Volumul porilor inchisi creste
cu reducerea raportului A/C.
n figura 4.2.1 se prezint valorile ob[inute pentru porozitatea totala a betonului obtinuta cu
ajutorul relatiei cu Rogers si cele ob[inute experimental pentru porozitatea aparent, la 1 an de la
turnarea betonului.
Volumul porilor inchisi la varsta de un an de la turnare este mai mare decat cel obtinut la varsta
de 28 de zile, P
2
= 0,03-0,05, pentru A/C>0,39 si respectiv P
2
= 0,06, pentru A/C<0,37.
0,00
0,02
0,04
0,06
0,08
0,10
0,12
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7
P
o
r
o
z
i
t
a
t
e
a
b
e
t
o
n
u
l
u
i
Raport A/C
Porozitatea betonului
poroz. totala, teoretic
poroz. ap., experimental
Fig. 4.2.1 - Valorile ob[inute pentru porozitatea totala a betonului si cele ob[inute experimental pentru
porozitatea aparent, la varsta de un an
Valorile porozit[ii totale scad mai lent cu reducerea raportului A/C dect cele ale porozit[ii
aparente a betonului. Raportul dintre porozitatea aparenta a betonului determinata experimental si
porozitatea totala scade cu reducerea raportului A/C.
4.2.2. Influenta raportului A/C si a densitatii betonului asupra coeficientului de permeabilitate
Utilizand rezultatele obtinute in cap. 4.1.2, in continuare se face o comparatie intre valorile
obtinute experimental si valorile obtinute prin calcul pentru coeficientul de permeabilitate utilizand valorile
determinate experimental pentru densitatea betonului si raportul A/C.
Coeficientul de permeabilitate la 28 de zile si respectiv 1 an a fost calculat cu ajutorul relatiei
Rogers [109] utilizand valorile obtinute experimental pentru densitatea betonului:
k= 0,22 exp(-12,4 d)
unde d = densitatea betonului, (g/cm
3
).
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
22
Fata de betoanele preparate cu cimenturi cu adaosuri, cele ce contin cimenturi fara adaosuri, au
valori mai mari ale coeficientului de permeabilitate.
La varsta de 1 an de la turnare, betoanele preparate fara aditivi prezinta valori masurate ale
coeficientului de permeabilitate mult mai mari decat cele calculate, oricare ar fi raportul A/C si tipul de
ciment utilizat.
In cazul betoanelor cu aditivi, valorile determinate experimental pentru coeficientul de
permeabilitate sunt mai mici decat valorile teoretice, indiferent de raportul A/C, tipul de aditiv si respectiv
tipul de ciment utilizat la prepararea betoanelor.
n figura 4.2.2 se prezint varia[iile coeficientului de permeabilitate, valori determinate
experimental vs. valori determinate teoretic in func[ie de densitatea betonului masurata la varsta de 28
zile.
Variatia coeficientului de permeabilitate in functie de densitate
y = 2,20E+11e
-1,24E-02x
R
2
= 1,00E+00
y = 5E+48e
-0,0489x
R
2
= 0,7597
0,000
0,100
0,200
0,300
0,400
0,500
0,600
0,700
0,800
0,900
1,000
2330 2340 2350 2360 2370 2380 2390 2400 2410 2420
Densitatea betonului (kg/mc)
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t

d
e

p
e
r
m
e
a
b
i
l
i
t
a
t
e

[
1
0
-
1
6
m
p
]
teoretic
experimental
Fig. 4.2.2 - Valori ale coeficientului de permeabilitate, determinate experimental i respectiv teoretic, n
func[ie de densitatea betonului msurat la vrsta de 28 de zile
Pentru betoane cu varste de 28 de zile, valorile ob[inute experimental pentru coeficientul de
permeabilitate sunt asemntoare celor determinate teoretic.
n figura 4.2.3 se prezint varia[iile coeficientului de permeabilitate, valori determinate
experimental vs. valori determinate teoretic in func[ie de densitatea betonului masurata la varsta de 1 an.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
23
Variatia coeficientului de permeabilitate in functie de densitate
y = 2,20E+11e
-1,24E-02x
R
2
= 1,00E+00
y = 4,1E+58e
-5,9E-02x
R
2
= 7,3E-01
0,000
0,100
0,200
0,300
0,400
0,500
0,600
0,700
0,800
0,900
1,000
2300 2310 2320 2330 2340 2350 2360 2370 2380 2390 2400
Densitatea betonului (kg/mc)
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t

d
e

p
e
r
m
e
a
b
i
l
i
t
a
t
e

[
1
0
-
1
6
m
p
]
teoretic
experimental
Fig. 4.2.3- Valori ale coeficientului de permeabilitate, determinate experimental i respectiv teoretic, n
func[ie de densitatea betonului msurat la vrsta de 1 an
Pentru betoane cu densit[i mai mari de 2350 kg/m
3
(valori ob[inute pentru betoane preparate cu
aditivi), valorile ob[inute experimental pentru coeficientul de permeabilitate sunt asemntoare celor
determinate teoretic. Astfel, rela[ia lui Rogers este verificat pentru betoane cu densit[i mai mari de 2350
kg/m
3
.
n figurile 4.2.4 si 4.2.5 se prezint varia[iile coeficientului de permeabilitate, valori determinate
experimental vs. valori determinate teoretic in func[ie de raportul A/C obtinut la prepararea betoanelor.
y = 0,006e
3,607x
R = 0,679
y = 2E-05e
15,05x
R = 0,577
0,000
0,050
0,100
0,150
0,200
0,250
0,300
0,350
0,400
0,450
0,500
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t
d
e
p
e
r
m
e
a
b
il
i
t
a
t
e
[
1
0
-
1
6
m
p
]
Raport A/C
Variatia coeficientului de permeabilitate in functie de raportul A/C
teoretic
experimental
Fig. 4.2.4 - Varia[iile coeficientului de permeabilitate, valori determinate experimental i respectiv teoretic,
in func[ie de raportul A/C, la 28 de zile de la turnarea probelor
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
24
y = 0,012e
2,705x
R = 0,443
y = 2E-05e
16,71x
R = 0,552
0,000
0,100
0,200
0,300
0,400
0,500
0,600
0,700
0,800
0,900
1,000
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t
d
e
p
e
r
m
e
a
b
il
i
t
a
t
e
[
1
0
-
1
6
m
p
]
Raport A/C
Variatia coef icientului de permeabilitate in f unctie de raportul A/C
teoretic experimental
Fig. 4.2.5 - Varia[iile coeficientului de permeabilitate, valori determinate experimental i respectiv teoretic,
in func[ie de raportul A/C, la 1 an de la turnarea probelor
Pentru betoane preparate cu aditivi, cu varste de un an si rapoarte A/C mai mici de 0,45, valorile
obtinute experimental pentru coeficientul de permeabilitate sunt asemanatoare celor calculate cu relatia
lui Rogers.
Coeficientul de permeabilitate scade cu cresterea dozajului de ciment si implicit cu reducerea
raportului A/C.
4.2.3. InfIuen|a raportuIui A/C i a densit|ii betonuIui asupra coeficientuIui de difuzie
4.2.3.1. InfIuen|a raportuIui A/C asupra coeficientuIui de difuzie
Dependen[a coeficientului de difuzie de raportul A/C a fost determinat de mul[i autori. De
exemplu, Rogers [109] a gasit o corelare ntre cei doi parametri (model RAETRAD), i anume:
D = 1,5 x10
-10
exp (11,4 A/C)
Pentru rapoarte A/C cuprinse ntre 0,52 si 0,67, Rogers a ob[inut valori ale coeficientului de
difuzie cuprinse ntre 1,8 x10
-8
i 4,6 x10
-7
m
2
/s. Nielson si Rogers [111] au gsit o rela[ie de dependen[
ntre coeficientul de difuzie i raportul A/C si anume:
D = 7,7 x10
-10
exp (8,7 A/C).
In figura 4.2.6 se prezinta valorile calculate, utilizand relatiile de mai sus, ale coeficientului de
difuzie a radonului pentru rapoartele A/C obtinute in cazul betoanelor preparate cu diferite tipuri de
cimenturi.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
25
0,00E+00
2,00E-08
4,00E-08
6,00E-08
8,00E-08
1,00E-07
1,20E-07
1,40E-07
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t

d
e

d
i
f
u
z
i
e

(
m
2
/
s
)
Raport A/C
Variatia coef icientului de dif uzie (m
2
/s) f unctie de raportul A/C
D = 1,5x10^-10 exp(11,4 A/C)
D = 7,7 x 10^-10 exp (8,7 A/C)
Fig.4.2.6 - Varia[ia coeficientului de difuzie n functie de raportul A/C
Coeficientul de difuzie scade cu cresterea dozajului de ciment si implicit cu reducerea raportului
A/C.
Pentru rapoarte A/C mari, rezultatele obtinute prin cele doua curbe de corelare sunt apropiate.
Valorile obtinute prin relatia de corelare a lui Rogers sunt mai mici decat cele obtinute prin relatia Nielson
& Rogers.
4.2.3.2. InfIuen|a densit|ii betonuIui asupra coeficientuIui de difuzie
Dependen[a coeficientului de difuzie de densitatea betonului este mult mai util deoarece
densitatea betoanelor este mult mai uor de determinat pentru betoanele puse n oper. Nielson si
Rogers [111] au gsit o astfel de rela[ie de dependenta:
D = 0,084 exp (-0,0064d).
In figura 4.2.7 se prezinta valorile coeficientilor de difuzie a radonului prin betoane preparate cu
diferite tipuri de cimenturi, in functie de densitatea acestora masurata la varsta de 1 an. Coeficientul de
difuzie a radonului scade cu cresterea densitatii betonului.
0,00E+00
5,00E-08
1,00E-07
1,50E-07
2,00E-07
2,50E-07
3,00E-07
2300 2320 2340 2360 2380 2400
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t

d
e

d
i
f
u
z
i
e

(
m
2
/
s
)
Densitatea betonului (kg/m
3
)
2
/s) in f unctie de densitatea betonului
D = 1,5x10^-10 exp(11,4 A/C)
D = 7,7 x 10^-10 exp (8,7 A/C)
Fig.4.2.7- Varia[ia coeficientului de difuzie n functie de densitatea betonului, la 1 an
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
26
y = 1,25E-08e
1,40E+00x
R = 4,43E-01
0,00E+00
5,00E-09
1,00E-08
1,50E-08
2,00E-08
2,50E-08
3,00E-08
3,50E-08
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t

d
e

d
i
f
u
z
i
e

(
m
2
/
s
)
Raport A/C
2
/s) in f unctie de raportul A/C
D = 0,084 exp (-0,0064d)
Fig.4.2.8 - Varia[ia coeficientului de difuzie n functie de raportul A/C, la 1 an
Coeficientul de difuzie scade cu reducerea raportului A/C, indiferent de varsta betonului.
4.2.4. InfIuen|a permeabiIit|ii betonuIui asupra coeficientuIui de difuzie
In figura 4.2.9 se prezinta variatiile coeficientului de difuzie in functie de valorile obtinute pentru
coeficientul de permeabilitate masurat la varsta de 1 an.
Coeficientul de difuzie creste liniar cu coeficientul de permeabilitate, indiferent de varsta
betonului.
y = 1,88E-08x + 2,13E-08
R = 7,37E-01
0,00E+00
5,00E-09
1,00E-08
1,50E-08
2,00E-08
2,50E-08
3,00E-08
3,50E-08
0,000 0,050 0,100 0,150 0,200 0,250 0,300 0,350 0,400 0,450 0,500
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t

d
e

d
i
f
u
z
i
e

(
m
2
/
s
)
Coeficient de permeabilitate (10^-16) m2
Variatia coeficientului de difuzie in functie de coeficientul de permeabilitate
masurat la varsta de 1 an
D = 0,084 exp (-0,0064d)
Fig. 4.2.9 - Variatiile coeficientului de difuzie in functie de valorile obtinute pentru coeficientul de
permeabilitate masurat la varsta de 1 an
Coeficientii de difuzie a radonului prin beton variaza intre 1,62x10
-8
si 1,1x10
-7
m
2
/s (date obtinute
cu relatia Rogers) sau, in conformitate cu datele obtinute cu relatia Nielson & Rogers (1991), intre 8 x10
-9
si 1,1x10
-7
m
2
/s.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
27
La varsta de 28 de zile, betoanele preparate fara aditivi, cu rapoarte A/C cuprinse intre 0,5 si 0,4,
au valori ale coeficientilor de permeabilitate determinate experimental, asemanatoare cu cele determinate
teoretic. In cazul betoanelor preparate fara aditivi, cu rapoarte A/C mai mari de 0,5, valorile determinate
experimental pentru coeficientul de permeabilitate sunt mai mari decat valorile determinate teoretic.
Betoanele preparate cu aditivi au coeficienti de permeabilitate determinati experimental mai mici decat cei
calculati cu relatia lui Rogers, indiferent de raportul A/C sau tipul de ciment utilizat la prepararea acestora.
5. CONTRIBU|IA BETOANELOR LA CONCENTRA|IA DE RADON DIN INTERIOR
5.1. Determinarea concentra|iei de radon din interior, cu ajutoruI ratei de exaIa|ie a radonuIui din
betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi
Cu ajutorul rezultatelor ob[inute prin masurarea ratelor de exala[ie a radonului din beton,
prezentate n subcapitolul 5.2 din teza, s-au determinat concentra[iile de radon din interiorul camerei
model, acestea fiind prezentate, pentru exemplificare, n figura 5.1.1 pentru betoanele cu varsta 1 an. De
mentionat este faptul ca rezultatele obtinute pentru concentratia de radon din aerul interior, datorate
exalatiei la 28 de zile si respectiv 180 de zile de la turnarea betoanelor, sunt prezentate in lucrarea in
extenso.
La calculul concentratiei interioare de radon s-a utilizat relatia C = E x V /
v
, unde
v
este rata de
ventilare, iar V este volumul cldirii.
0,00
2,00
4,00
6,00
8,00
10,00
12,00
14,00
16,00
18,00
20,00
0,3 16,73 17,18 14,22 15,63 13,45 14,77 15,30 14,55
0,4 12,54 12,88 10,66 11,72 10,09 11,07 11,47 10,91
0,5 10,04 10,30 8,53 9,38 8,07 8,86 9,18 8,73
0,6 8,36 8,59 7,11 7,81 6,73 7,38 7,65 7,27
0,7 7,17 7,36 6,09 6,70 5,77 6,33 6,56 6,23
0,8 6,27 6,44 5,33 5,86 5,05 5,54 5,74 5,46
0,9 5,57 5,72 4,73 5,20 4,48 4,92 5,09 4,84
1 5,02 5,15 4,27 4,69 4,04 4,43 4,59 4,36
C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25
0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40
S S S S S S S S
zgur+ calcar calcar + cenu zgur zgur+ cenu zgur zgur cenu zgur
C (Bq/m
3
) la 1 an dup turnarea betonului
Fig. 5.1.1 - Evolu[ia concentra[iei de radon din interior n func[ie de rata de ventilare, pere[i realiza[i din
beton de clas C20/25 cu aditiv superplastifiant
Se observ c, n cazul unei camere realizate din betoane preparate cu ciment cu adaosuri de
calcar i cenu, concentra[iile de radon sunt mai ridicate dect n cazul folosirii celorlalte tipuri de
betoane preparate cu ciment cu adaosuri de zgur i calcar i respectiv cu ciment cu adaos de zgur,
indiferent de vrsta betoanelor studiate.
Pentru o camer realizat din beton preparat cu ciment cu adaos de zgur i aditiv
superplastifiant, dup vrsta de la 1 an de la turnarea betoanelor, s-a ob[inut cea mai mic valoare a
concentra[iei de radon, de aproximativ 14 Bq/m
3
, la o rat de ventilare a camerei de 0,3 h
-1
.
Valoarea maxim obtinut pentru concentra[ia de radon din interior este 20 Bq/m
3
, valoare
ob[inut pentru o camer realizat din beton preparat fr aditiv cu ciment cu calcar si cenusa, la vrsta
de 1 an de la prepararea acestuia, la o rat de ventilare a camerei egal cu 0,3 h
-1
.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
28
Dac nu exist ci de intrare a radonului din sol i dac aerul exterior are o concentra[ie de 8
Bq/m
3
(valoare obinuit pentru exterior), cldirea poate determina o cretere a concentra[iei de radon cu
pn la 28 Bq/m
3
.
Valorile ob[inute pentru concentra[iile de radon din interior, provenit din tipurile de betoane
testate, nu sunt semnificative.
6. MSURI DE REDUCERE A RADONULUI DIN INTERIOR
6.1. Determinri efectuate pe diferite tipuri de membrane rezistente la intrarea radonului
Pentru a testa eficacitatea diverselor bariere mpotriva radonului, aplicate pe betoane, au fost
turnate cuburi de beton cu latura de 100 mm, caracteristicile acestora fiind prezentate n tabelul 6.1.1. De
mentionat este faptul ca aceste determinari au fost realizate de autoare in cadrul programului de
cercetare-inovare AMTRANS finantat de Ministerul Cercetarii si Educatiei [3].
Tabelul 6.1.1 Caracteristicile betoanelor A si B
A: Beton preparat cu ciment II/A-S 32,5R (adaos de zgur)
B: Beton preparat cu ciment II/B-M (S-V) 32,5R (adaos de zgur i cenu)
Dozaj ciment 420 Kg/m
3
Raport A/C 0,5
Ap 210 litri/m
3
Agregate: sort 0-3 mm
sort 3-7 mm
sort 7-16 mm
650 Kg/m
3
425 Kg/m
3
610 Kg/m
3
Probele au fost men[inute 7 zile n ap. Dup vrsta de 28 zile au fost determinate caracteristicile
betoanelor, rezultatele ob[inute fiind prezentate n tabelul 6.1.2.
Tabelul 6.1.2 Caracteristicile betoanelor
Proba
Permeabilitatea la
aer,
k
(10
-16
m
2
)
Adncimea de
scurgere a
aerului,
L (mm)
Adncimea de
ptrundere a
apei la 6 barr,
h (mm)
A
0,031 12,20 21,00
0,044 14,70 9,00
0,013 7,80 15,00
Media 0,029 11,57 15,00
B
0,071 18,60 15,00
0,082 19,90 23,00
0,017 9,10 28,00
Media 0,056 15,87 22,00
Cte 2 cuburi din fiecare serie au fost acoperite cu 2 tipuri
de bariere. Suprafe[ele betoanelor nu au fost tratate ntr-un mod
special naintea aplicrii barierelor, aplicarea i uscarea fiind
realizate la temperatura camerei.
Toate ncercarile au fost fcute n aceleai condi[ii de
umiditate i temperatur. S-a folosit sistemul Pylon AB 5.
Cele 2 bariere utilizate n acest experiment sunt:
1) Produs epoxidic T bicomponent pe baz de rini
epoxidice, utilizat ca strat primar (grund) i/ sau ca strat
intermediar/ final de protec[ie;
2) Vopsea acrilo-stirenic N produs monocomponent anticoroziv pe baz de polimeri n
dispersie apoas, utilizat ca strat de protec[ie i finisare pentru suprafe[e de beton, crmid, ceramic.
Barierele au fost aplicate n 2 straturi, pe fiecare fa[ a cubului, conform specifica[iilor
productorilor.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
29
Avnd n vedere c structura betonului din cuburi prezint diferen[e, presupunem ca referin[ rata
de exala[ie a radonului dintr-un cub de beton neacoperit. Au fost msurate ratele de exala[ie pentru
cuburile neacoperite (E
o
) i pentru cele acoperite (E) de cele 2 bariere, rezultatele fiind prezentate n
tabelul 6.1.3.
Tabelul 6.1.3 - Ratele de exala[ie a radonului, proba A
Proba beton A
Rata de exalatie
(Bq/s)
Valoare medie
(Bq/s)
Reducere
(%)
Cub de beton
neacoperit
1,83E-05
1,83E-05 -
1,46E-05
1,83E-05
2,19E-05
1,46E-05
1,83E-05
2,19E-05
1,83E-05
Cub de beton
acoperit cu 2
straturi de produs
epoxidic
1,46E-05
1,52E-05 16,67
1,46E-05
1,83E-05
1,83E-05
1,46E-05
1,10E-05
Cub de beton
acoperit cu 2
straturi de produs
pe baz de polimeri
1,83E-05
1,77E-05 3,33
1,83E-05
1,46E-05
2,19E-05
1,46E-05
1,83E-05
Tabelul 6.1.4- Ratele de exala[ie a radonului, proba B
Proba beton B
Rata de exalatie
(Bq/s)
Valoare medie
(Bq/s)
Reducere (%)
Cub de beton
neacoperit
1,83E-05
2,28E-05 -
2,56E-05
1,83E-05
2,19E-05
2,19E-05
2,56E-05
2,19E-05
2,92E-05
Cub de beton
acoperit cu 2
straturi de produs
epoxidic
2,19E-05
1,83E-05 20,00
1,83E-05
1,83E-05
1,83E-05
1,83E-05
1,46E-05
Cub de beton
acoperit cu 2
straturi de produs
pe baz de polimeri
2,56E-05
2,13E-05 6,67
2,19E-05
1,83E-05
1,83E-05
2,19E-05
2,19E-05
Rata de exala[ie a radonului din cubul neacoperit preparat cu CEM /BM 32,5R este mai mare
cu 24% fa[ de cea ob[inut pentru cubul neacoperit preparat cu CEM II/AS 32,5R. Acest lucru poate fi
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
30
explicat prin porozitatea mai mare a betonului preparat cu CEM II/B-M 32,5 R i respectiv permeabilitatea
la aer de aproximativ 2 ori mai mare fa[ de cea ob[inut pentru betonul preparat cu CEM /A-S 32,5 R.
n cazul cuburilor acoperite cu produsul epoxidic, reducerea ratei de exala[ie a fost mai mare cu
aproximativ 20 % n cazul cubului B fa[ de cubul A.
Acelai lucru se observ i n cazul produsului pe baz de polimeri, dar reducerea ob[inut
pentru cubul B este dubl fa[ de reducerea ob[inut pentru cubul A.
Cel mai important aspect care trebuie semnalat este c, pentru ambele probe (A i B), reducerea
ob[inut prin aplicarea celor 2 componente ale produsului epoxidic este de aproximativ 5 ori mai mare
fa[ de cea ob[inut cu produsul pe baz de polimeri n dispersie apoas (pentru seria A) i respectiv de
aproximativ 3 ori mai mare (pentru seria B).
Rezultatele sunt similare celor ob[inute de specialitii de la laboratorul KV din Olanda.
Concluziile acestui studiu sunt prezentate in figura 6.1.1.
Fig.6.1.1 - Determinri efectuate pe 2 tipuri de membrane rezistente la intrarea radonului
7. CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE
Lucrarea trateaza aspecte legate de prezenta radonului in materialele de constructii, in special in
beton, subliniind influenta caracteristicilor materialelor componente betonului (diferite tipuri de cimenturi,
agregate), precum si influenta caracteristicilor betonului asupra exalatiei de radon si respectiv asupra
concentratiei de radon din interiorul cladirilor. De asemenea, se prezinta rolul factorilor de mediu asupra
emisiei de radon din materialele de constructii si, pe scurt, principalele metode de reducere a radonului
din cladiri existente si noi.
7.1. Concluzii generale rezultate in urma studiului literaturii de specialitate
Caracteristicile fizice ale betonului care influen[eaz transportul radonului prin beton sunt
porozitatea, permeabilitatea, difuzia radonului prin beton, densitatea betonului, raportul apa/ciment,
raportul gel/ spa[iu.
Principalele idei care se pot extrage in urma studierii literaturii de specialitate sunt:
n beton, valoarea coeficientului de permeabilitate scade foarte mult la diminuarea raportului
ap/ ciment i depinde foarte mult de umiditatea betonului. O schimbare de la starea
aproape saturat, la starea de beton uscat determin o cretere a coeficientului de
permeabilitate la aer cu aproximativ dou ordine de mrime.
Coeficientul de difuzie se modific cu vrsta betonului, deoarece structura poroas a
acestuia se modific n timp, indeosebi ct hidratarea cimentului continu.
Difuzia gazelor prin beton este puternic afectat de pstrarea n mediu umed, o tratare
prelungit a betonului reducnd coeficientul de difuzie de aproximativ sase ori.
Beton
A-S
L, h, k, E
B-M (S-V)
<
reducere
<
A-S, prod.
epoxi
B-M (S-V),
prod. eproxi
reducere
<
A-S, prod.
polimeri
B-M (S-V),
prod. polimeri
Red. epoxi = 5 x red. polimeri (A-S)
Red. epoxi = 3 x red. polimeri (B-M)
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
31
Difuzia radonului prin beton poate fi considerata un mecanism important de patrundere a
radonului in cladiri. Coeficientul de difuzie a radonului prin pori creste cu raportul apa/ciment
al betonului.
Descreterea coeficientului de difuzie este rapid la umidit[i ridicate, ceea ce nseamn c,
odat cu creterea cantit[ii de ap n spa[iul poros, apare blocarea transportului difuziv.
Coeficientul de difuzie estimat se schimb rapid pentru coeficien[i de emana[ie ntre 0,1 i
0,3 i o grosime a plcii de beton ntre 4 i 15 cm.
Valorile concentra[iei de radon variaz n func[ie de rata de ventila[ie a aerului din interior.
Eliberarea radonului din beton, ntr-o cldire, depinde de umiditatea relativ din interior, fiind
maxim pentru umiditate cuprins ntre 30 i 75%.
Concentra[ia radonului din interior depinde de amplasamentul i neetaneitatea cldirilor, de
permeabilitatea i umiditatea solului, de rata de ventilare a spa[iului interior, etc.
Exala[ia radonului din beton este o combina[ie intre generarea radonului, care depinde de
concentra[ia de radiu, de coeficientul de emana[ie a betonului i de tipul materialelor utilizate la
prepararea betonului si de transportul radonului prin microstructura betonului, proces condi[ionat de
umiditatea acestuia.
Astfel ca exala[ia radonului din beton este influen[at de concentra[ia activit[ii de radiu din
beton, de coeficientul de emana[ie, de coeficientul de difuzie a radonului, de structura i finisarea
pere[ilor, plcilor din beton, de capacitatea de ventilare a ncperii, de umiditatea i vrsta betonului, etc.
In ceea ce priveste ratele de exalatie a radonului din beton, se pot formula cateva concluzii si
anume:
Ratele de exala[ie a radonului din beton sunt dependente de vrsta betonului. Valorile ratelor
de exala[ie pe unitatea de mas cresc n primele 180-720 zile dup producerea betoanelor.
Dup aceast vrst, ratele de exala[ie scad n timp.
Umiditatea aerului, n timpul pstrrii betonului, influen[eaz mult rata de exala[ie. Rata de
exala[ie a radonului crete cu umiditatea pn la 70-75%.
Cenua folosit la prepararea betonului reduce factorul de exala[ie a radonului din beton.
Rata de exala[ie poate fi redus ntr-un anumit tip beton, chiar dac con[inutul de radiu al
acestuia este ridicat.
Dependen[a de timp a ratei de exala[ie a radonului din beton este o contribu[ie a mai multor
factori, cel mai important fiind umiditatea betonului. Apa joac un rol important n stimularea
sau ntrzierea eliminrii radonului n func[ie de gradul de saturare al materialului.
Valorile ratelor de exala[ie a radonului cresc cu creterea umidit[ii betonului, ndeosebi
pentru umidit[i ntre 50-80%.
Rata de exala[ie a radonului din beton are o puternic dependen[ de temperatur, la 50
0
C
fiind de aproximativ 3,5 ori mai mare dect rata de exala[ie la 20
0
C; n general, la temperaturi
mai mari de 50
0
C, rata de exala[ie nu mai variaz.
In lucrare s-au prezentat principalele metode de reducere a radonului din cladiri existente si noi.
Recomandrile prezentate pe scurt pentru aplicarea tehnicilor de construc[ie rezistente la radon sunt
bazate pe informa[ii ob[inute din numeroase proiecte de cercetare, aplicate n Europa i, n mare parte, n
SUA.
Tehnicile de construc[ie prezentate se pot aplica pentru cldiri individuale cu unul sau dou
nivele, cu sau fr subsol, care sunt specifice zonelor rurale sau de la periferia localit[ilor.
Pentru cldiri care urmeaz a fi construite, combina[ia polietilen carton gudronat poate fi
aplicat ca barier mpotriva radonului.
Eficien[a aplicrii sistemelor de reducere variaz ntre 50-99% n func[ie de metoda folosit, de
caracteristicile cldirii i ale solului, de factorii climatici, etc.
Din cercetrile experimentale i din analizele beneficiu risc efectuate pentru fiecare metod
propus s-a ajuns la concluzia c aplicarea sistemului de depresurizare sub placa de beton este cea mai
eficient pentru reducerea radonului.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
32
7.2. Concluzii rezultate in urma cercetarilor experimentale efectuate
Principalele idei ce se pot formula in urma cercetarilor experimentale realizate pe mai multe tipuri
de adaosuri, utilizate la prepararea cimenturilor, pe cimenturi cu sau fara adaosuri si respectiv pe betoane
realizate cu diferite tipuri de cimenturi sunt prezentate in continuare.
Adaosuri
Pentru un acelasi tip de adaos, rezultatele obtinute variaza datorita surselor diferite din care
acesta provine. De asemenea, se observa valorile ridicate ale radionuclizilor pentru zgura si cenusa,
comparativ cu cele obtinute pentru calcar.
Cimenturi
o Contributia adaosurilor testate s-a evaluat prin adaugarea acestora la fabricarea diferitelor
tipuri de cimenturi. Astfel, s-au testat cimenturi fara adaosuri si cimenturi cu adaosuri de zgura,
cenusa, calcar, zgura+calcar, puzzolana+calcar, zgura+cenusa. Cimenturile testate sunt
fabricate in Romania, de diferite fabrici, procentele de adaosuri utilizate pentru un acelasi tip
de ciment variind de la o fabrica la alta.
o Cimentul cu adaos de cenusa, CEM II/A-V 42,5R, are o valoare a concentra[iei activit[ii de
radiu mai mare sau egala cu valoarea maxim admis, in functie de sursa i respectiv de
procentul de cenu utilizat la fabricarea cimentului.
o In ceea ce priveste cimentul cu adaos de zgura, CEM II/A-S 32,5R acesta are concentra[ii de
radiu cuprinse ntre 45 i 66 Bq/kg, diferen[e datorate surselor i procentelor de zgur utilizate
la fabricarea cimentului.
o Toate tipurile de cimenturi testate au valori mult mai mici ale concentra[iei de thoriu i respectiv
potasiu fa[ de valorile maxime admise n Romnia.
o Cel mai mic indice de radioactivitate s-a ob[inut pentru cimentul cu adaos de calcar, CEM /A-
LL 32,5R, valoare care reprezint 50% din valoarea maxim admis.
o Cimenturile fr adaos, CEM 42,5R, au indici de radioactivitate cuprini ntre 0,31 i 0,34,
valori mai mari dect cele ob[inute pentru cimentul cu adaos de calcar, rezultate corelate cu
cele ob[inute pentru clincher i respectiv calcar.
o n cazul cimenturilor cu adaos de zgur i calcar, s-au obtinut valori ale indicelui de
radioactivitate ntre 0,33 - 0,39 datorit procentelor diferite de zgur utilizate la fabricarea
cimenturilor.
o Cimenturile cu adaos de zgur, CEM /B-S 32,5R, au indici de radioactivitate de 0,36 i
respectiv 0,37, sensibil mai mari dect valoarea ob[inut (0,34) pentru CEM /A-S 32,5R,
diferen[ datorat procentului mai mare de zgur al CEM /B-S 32,5R.
o In cazul CEM II/A-S 32,5R, valorile ob[inute pentru indicii de radioactivitate sunt 0,45 i
respectiv 0,39, valori datorate surselor diferite de zgur utilizate.
o Cimentul cu adaos de puzzolan i calcar, CEM /B-M (P-LL) 32,5R, are indicele de
radioactivitate de 0,43, valoare care reprezint 86% din valoarea maxim admis.
o n cazul cimenturilor cu adaos de cenu, CEM /A-V 42,5R, se observ ca valorile indicelui
de radioactivitate sunt apropiate de valoarea maxim admis.
Agregate
Valorile obtinute pentru cele 4 sorturi de agregate utilizate la prepararea betoanelor, pentru
radionuclizii Ra-226, Th-232 si K-40 sunt mult mai mici decat valorile maxime admise in Romania.
Cu ajutorul valorilor obtinute pentru cimenturi si agregate si respectiv a procentelor de agregate
utilizate la prepararea betoanelor si a cantitatii de ciment folosit pentru fiecare tip de beton testat, se
poate estima concentratia activitatii radionuclizilor datorata betonului folosind reteta de preparare a
betonului.
Betoane. Indici de radioactivitate
In cazul betoanelor s-a observat ca durata de mentinere a acestora in apa influenteaza
concentratiile activitatii radionuclizilor si respectiv indicii de radioactivitate. Astfel, pentru betoane
preparate cu acelasi tip de ciment, valorile indicilor de radioactivitate obtinuti pentru betoane mentinute 7
zile in apa dupa decofrarea acestora si apoi in aer pana la data incercarii variaza intre 0,25 si 0,38, pentru
betoane mentinute 2 zile in apa obtinandu-se un indice de radioactivitate mai mare cu 30%. Cresterea
duratei de mentinere in apa determina imbunatatirea microstructurii betonului.
Sporirea dozajului de ciment utilizat la prepararea betoanelor conduce la cresterea indicelui de
radioactivitate. Pentru un acelasi dozaj de ciment si tipuri diferite de cimenturi se observa ca betoanele
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
33
mentinute 7 zile in apa si apoi in aer, au un indice de radioactivitate ce variaza intre 0,25 (dozaj de ciment
de 320 kg/m
3
) si 0,38 (dozaj de ciment de 400 kg/m
3
).
Betoane. Rezistenta la compresiune
Caracteristicile de rezisten[ prezentate confirm calitatea betoanelor studiate, n special a
betoanelor preparate cu aditiv superplastifiant i respectiv antrenor de aer.
Pentru o aceeai clas de beton, se observ c betoanele preparate cu ciment cu adaos de
zgur au o rezisten[ la compresiune mai mare dect a celorlalte betoane, indiferent dac sunt sau nu
preparate cu aditiv. Rezisten[e la compresiune mai sczute s-au ob[inut n cazul betoanelor preparate cu
ciment cu adaosuri de calcar i cenu. Desigur, un rol important il are si rezistenta cimentului.
Betoane. Porozitate
Porozitatea scade n timp, mai accentuat pentru betoanele preparate cu ciment cu adaos de
zgur i respectiv cu cenu comparativ cu betoanele preparate cu zgur i calcar.
Betoane. Permeabilitatea la apa si la aer
Dintre toate betoanele studiate, cele preparate cu ciment cu zgur au structura mai dens, sunt
mai putin permeabile i respectiv mai pu[in poroase dect celelalte tipuri de betoane, fapt ce reiese din
rezultatele ob[inute pentru adncimea de ptrundere a apei, pentru adncimea de scurgere a aerului i
respectiv pentru coeficientul de permeabilitate a aerului.
Permeabilitatea de aer este influen[at de timp, n special n cazul betoanelor de rezisten[e mici
i moderate.
Comparnd betoanele preparate cu acelai dozaj de ciment, cele preparate cu ciment cu adaos
de zgur prezint adncimi de scurgere a aerului mai mici dect celelalte tipuri de betoane studiate,
indiferent dac sunt sau nu preparate cu aditivi. n general, adncimi ridicate de scurgere a aerului s-au
ob[inut pentru betoanele preparate cu ciment cu adaosuri de calcar i cenu.
Adncimea de scurgere a aerului variaz n func[ie de tipul de ciment, de tipul de aditiv i de
vrsta betonului.
Valorile ob[inute pentru adncimea de scurgere a aerului reprezint, n medie, aproximativ 10-
65% din valoarea nl[imii ptrunderii apei determinat pentru probele supuse unei presiuni de 4, 8 sau
12 barr. n cazul betoanelor preparate fr aditiv, acest interval variaz ntre 30-65%, pentru betoanele
preparate cu aditiv superplastifiant 10-60%, iar pentru cele cu aer antrenat 15-55%, valorile crescnd n
timp.
Adncimea de ptrundere a apei i respectiv adncimea de scurgere a aerului scad cu reducerea
raportului A/C.
n cazul betoanelor preparate fr aditiv, la dozaje mari de ciment, de 400-470 kg/m
3
, se observ
o cretere mai lent a adncimii de scurgere a aerului n timp dect n cazul betoanelor preparate cu
dozaje mici de ciment, n special n cazul betoanelor preparate cu cimenturi cu zgur. Aceleai concluzii
se pot trage i pentru betoanele preparate cu aditiv superplastifiant.
Si n cazul betoanelor preparate cu aditiv antrenor de aer, cele cu ciment cu adaos de zgur au o
adncime de scurgere a aerului mai mic dect celelalte betoane studiate.
Betoane. Coeficient de permeabilitate
Pentru betoanele preparate cu aditiv superplastifiant i respectiv antrenor, valorile ob[inute pentru
coeficientul de permeabilitate sunt cu cteva ordine de mrime mai mici dect cele ob[inute pentru
betoanele fr aditiv.
Diminuarea coeficientului de permeabilitate este cu atat mai rapida cu cat raportul A/C este mai
mic. Prin folosirea aditivilor la prepararea betoanelor se obtin rapoarte A/C mai mici si implicit
caracteristici de rezistenta si durabilitate imbunatatite.
Coeficientul de permeabilitate urmeaz aceeai evolu[ie ca i adncimea de scurgere a aerului,
cu valori mai mici pentru betoanele preparate cu ciment cu zgur, pentru un acelai dozaj de ciment.
Coeficientul de permeabilitate evolueaz n timp, ntre vrstele de 28 zile i 1 an, creterile fiind
cuprinse ntre 25%-60%. Evolu[ii mai lente s-au obtinut pentru betoanele preparate cu aditiv
superplastifiant i ciment cu adaos de zgur i respectiv pentru betoanele preparate cu aditiv antrenor de
aer i ciment cu adaos de cenu.
Pentru betoanele preparate fr aditiv, la vrsta de 28 de zile, coeficientul de permeabilitate la
aer are valori de 6-20 ori mai mari fa[ de valorile coeficientului de permeabilitate ob[inut pentru betoane
preparate cu aditiv, la rapoarte A/C similare.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
34
La vrsta de 1 an, valorile ob[inute pentru coeficientul de permeabilitate a betoanelor preparate
cu aditiv sunt mai mici de 15-20 ori fa[ de valorile ob[inute pentru betoanele fr aditiv, la rapoarte A/C
similare.
Coeficientul de permeabilitate la aer scade cu creterea densit[ii betonului si respectiv cu
creterea rezisten[ei la compresiune, valori mai mari ale coeficientului ob[inndu-se la betoanele
preparate fr aditiv, la rapoarte A/C similare. Cresterea duratei de mentinere in apa reduce
permeabilitatea si porozitatea betonului prin imbunatatirea microstructurii acestuia.
La varsta de 28 de zile, betoanele preparate fara aditivi, cu rapoarte A/C cuprinse intre 0,5 si 0,4,
au valori ale coeficientilor de permeabilitate determinate experimental, asemanatoare cu cele determinate
teoretic. In cazul betoanelor preparate fara aditivi, cu rapoarte A/C mai mari de 0,5, valorile determinate
experimental pentru coeficientul de permeabilitate sunt mai mari decat valorile determinate teoretic.
Betoanele preparate cu aditivi au coeficienti de permeabilitate determinati experimental mai mici
decat cei calculati cu relatia lui Rogers, indiferent de raportul A/C sau tipul de ciment utilizat la prepararea
acestora.
La varsta de 1 an de la turnare, betoanele preparate fara aditivi prezinta valori masurate ale
coeficientului de permeabilitate mult mai mari decat cele calculate, oricare ar fi raportul A/C si tipul de
ciment utilizat. In cazul betoanelor cu aditivi, valorile determinate experimental pentru coeficientul de
permeabilitate sunt mai mici decat valorile teoretice, indiferent de raportul A/C, tipul de aditiv si respectiv
tipul de ciment utilizat la prepararea betoanelor.
Pentru betoane cu varste de 28 de zile, valorile ob[inute experimental pentru coeficientul de
permeabilitate sunt asemntoare celor determinate teoretic.
Pentru betoane preparate cu aditivi, cu varste de un an si rapoarte A/C mai mici de 0,45, valorile
obtinute experimental pentru coeficientul de permeabilitate sunt asemanatoare celor calculate cu relatia
lui Rogers.
Pentru betoane cu densit[i mai mari de 2350 kg/m
3
(valori ob[inute pentru betoane preparate cu
aditivi), valorile ob[inute experimental pentru coeficientul de permeabilitate sunt asemntoare celor
determinate teoretic. Rela[ia lui Rogers verificandu-se pentru betoane cu densit[i mai mari de 2350
kg/m
3
.
Betoane. Rata de exalatie
In ceea ce priveste rata de exalatie a radonului din beton, se pot formula cateva concluzii care
pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:
Rata de exala[ie a radonului pe unitatea de mas se reduce cu creterea densit[ii betonului,
indiferent de vrsta betonului.
Valorile ratei de exala[ie pe unitatea de mas cresc cu porozitatea betonului, indiferent de
vrsta betonului.
Valorile ratei de exala[ie Em cresc n timp, cu valori ntre (7-12,5) mBq/kgh pentru betoanele
cu vrsta de 28 de zile, (11-16,5) mBq/kgh pentru betoanele cu vrsta de 180 de zile i (14,5-
20,5) mBq/kgh pentru betoanele cu vrsta de 1 an, valorile din partea superioar a
intervalelor fiind ob[inute pentru betoanele preparate fr aditiv.
Rata de exala[ie a radonului pe unitatea de mas variaz liniar cu coeficientul de
permeabilitate, ob[inndu-se valori mari ale Em pentru valori ridicate ale coeficientului de
permeabilitate, deci pentru betoane cu densitate mic i porozitate mare.
Ratele de exala[ie ob[inute pentru betoanele preparate cu ciment cu adaosuri de calcar i
cenu sunt cu aproximativ 20-60% mai mari dect valorile ob[inute pentru betoanele
preparate cu ciment cu adaos de zgur.
Rata de exala[ie a radonului din beton variaz n func[ie de tipul i procentul de adaos din
ciment, de dozajul de ciment, de existen[a, tipul i dozajul aditivului, de raportul ap/ ciment,
de porozitatea, densitatea i vrsta betonului.
Valorile ratei de exala[ie pe unitatea de suprafa[ cresc n timp, valorile ob[inute la 28 de zile
dup preparare fiind cuprinse ntre (1,29-2,44) mBq/m
2
s, ajungnd ca, la 1 an dup
prepararea betoanelor, valorile s varieze ntre (2,33-3,79) mBq/m
2
s.
Adncimea de ptrundere a gazului si rata de exala[ie a radonului variaz n func[ie de tipul
de ciment, de tipul de aditiv i de vrsta betonului.
Rata de exala[ie a radonului, adncimea de ptrundere a apei i respectiv adncimea de
ptrundere a gazului scad cu reducerea raportului A/C.
Ratele de exala[ie a radonului din betoane preparate fr aditiv sunt mai mari dect cele
preparate cu aditiv superplastifiant sau antrenor de aer, la rapoarte A/C similare.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
35
n cazul betoanelor preparate cu ciment cu zgur s-au ob[inut valori mai mici ale ratei de
exala[ie a radonului dect n cazul celorlalte tipuri de betoane. Cele mai mari valori s-au
ob[inut pentru betoanele preparate cu adaosuri de calcar i cenu.
Ratele de exala[ie a radonului din beton variaz liniar cu adncimea de ptrundere a gazului
n beton.
Factorii care influenteaza rata de exalatie a radonului din beton sunt prezentati in fig. 7.2.1. Se
poate observa dependenta acesteia de caracteristicile betonului, de factorii de mediu si de materialele
componente ale betonului.
Fig. 7.2.1 - Factorii care influenteaza rata de exalatie a radonului din beton
Betoane. Coeficient de difuzie
Pentru rapoarte A/C determinate experimental, cuprinse ntre 0,38 si 0,58, s-au ob[inut valori ale
coeficientului de difuzie cuprinse ntre 8,1 x10
-9
i 1,1 x10
-7
m
2
/s.
Coeficientul de difuzie a radonului scade cu cresterea densitatii betonului si respectiv cu
reducerea raportului apa/ ciment.
Coeficientul de difuzie creste liniar cu coeficientul de permeabilitate, indiferent de varsta
betonului.
Betoane. Concentratii de radon in interior
In cazul unei incaperi realizate din betoane preparate cu ciment cu adaosuri de calcar i cenu,
concentra[iile de radon sunt mai ridicate dect n cazul folosirii celorlalte tipuri de betoane preparate cu
ciment cu adaosuri de zgur i calcar i respectiv cu ciment cu adaos de zgur, indiferent de vrsta
betoanelor studiate.
Cele mai mici concentra[ii de radon au fost ob[inute n incaperi realizate din betoane cu ciment cu
adaos de zgur, mai ales n cazul betoanelor preparate cu aditiv.
Pentru o camer realizat din beton preparat cu ciment cu adaos de zgur i aditiv
superplastifiant, dup vrsta de la 1 an de la turnarea betoanelor, s-a ob[inut cea mai mic valoare a
concentra[iei de radon, de aproximativ 14 Bq/m
3
, la o rat de ventilare a camerei de 0,3 h
-1
.
Valoarea maxim obtinut pentru concentra[ia de radon din interior este 20 Bq/m
3
, valoare
ob[inut pentru o camer realizat din beton preparat fr aditiv cu ciment cu calcar si cenusa, la vrsta
de 1 an de la prepararea acestuia, la o rat de ventilare a camerei egal cu 0,3 h
-1
.
Dac nu exist ci de intrare a radonului din sol i dac aerul exterior are o concentra[ie de 8
Bq/m
3
(valoare obinuit pentru exterior), cldirea poate determina o cretere a concentra[iei de radon cu
pn la 28 Bq/m
3
.
Permeabili
-tatea
betonului
la apa
Permeabili
-tatea
betonului
la aer
Procentul
si tipul de
adaos din
ciment
Raportul
apa/
ciment
Utilizarea
aditivilor
in beton
Densitatea
si
porozitatea
betonului
Temperatu
-ra si
umiditatea
aerului
Varsta
betonului
Umiditatea
betonului
Tipul si
dozajul de
ciment
Rata de
exalatie a
radonului
din beton
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
36
Valorile ob[inute pentru concentra[iile de radon din interior, provenit din tipurile de betoane
testate, nu sunt semnificative.
Betoane. Bariere impotriva radonului
In ceea ce priveste determinarile efectuate pentru a testa eficacitatea diverselor bariere mpotriva
radonului, s-au obtinut reduceri semnificative prin utilizarea produselor epoxidice aplicate pe fetele
probelor de betoane preparate cu cimenturi cu adaosuri de zgura si respectiv zgura si cenusa.
7.3. Contributii proprii
Principalele contributii ale autoarei, ale caror rezultate sunt prezentate in teza la capitolele 4, 5 si
6, se refera la:
Stabilirea influentei adaosurilor din cimenturi, a cimenturilor si agregatelor asupra
radioactivitatii betoanelor;
Corelarea unor caracteristici de rezisten[ (rezisten[a la compresiune) i durabilitate
(porozitate, permeabilitate la ap i aer) ale betoanelor preparate cu cimenturi cu diferite
adaosuri i diferite tipuri de aditivi cu ratele de exala[ie a radonului;
Determinarea influentei dozajelor de ciment si raportului A/C asupra exalatiei de radon;
Stabilirea influentei raportului A/C, a densitatii si permeabilitatii betonului asupra difuziei
radonului;
Stabilirea influentei ratei de exalatie din betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi
asupra concentratiei de radon din interior;
Determinarea reducerii ratei de exalatie a radonului cu ajutorul produselor epoxidice.
Din datele prezentate in teza se poate observa dependen[a concentra[iilor radionuclizilor i
respectiv a indicelui de radioactivitate de tipurile i procentele de adaosuri utilizate la fabricarea
cimenturilor, n special n cazul folosirii cenuii si a zgurii. In cazurile utilizrii adaosurilor cu concentratii
ridicate de radionuclizi, trebuie s se determine procentele acestora ce se pot folosi la fabricarea
cimenturilor, procente care nu determina depirea limitelor admise n Romnia.
De asemenea, in urma cercetarilor experimentale efectuate se pot formula cateva concluzii
legate de influenta caracteristicilor betonului asupra transportului de radon (figura 7.3.1).
Fig.7.3.1 - Dependenta transportului de radon din beton de caracteristicile acestuia
Transport
radon
Porozitate
Permeabilitate
apa
Apa/ ciment
Dozaj
ciment
Rezistenta
compresiune
Densitate Permeabilitate
aer
Tip ciment
Tip si %
adaos
Aditiv
Umiditate
beton
Temperatura
beton
Perioada
tratare
Varsta
beton
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
37
La prepararea betoanelor trebuie utilizati aditivi, in conformitate cu legislatia in vigoare. Aditivii
determina o distributie mai uniforma a particulelor de ciment in cadrul amestecului de beton, reducand
raportul A/C si determinand astfel rezistente la compresiune mai mari, o structura interna imbunatatita si
mai putin poroasa.
De remarcat este faptul ca tratarea umeda 7 zile a betoanelor preparate cu cimenturi cu adaosuri
conduce la imbunatatirea microstructurii betonului si implicit la reducerea exalatiei de radon si a
concentratiei de radon din interior.
Prin rezultatele obtinute, se confirma calitatea betoanelor preparate cu cimenturi cu zgura, chiar
daca rezultatele obtinute pentru zgura in ceea ce priveste continutul radioactiv nu prevedeau acest lucru.
Betoanele preparate cu ciment cu adaos de zgura sunt mai putin permeabile la apa si aer, au porozitate
mai mica decat a celorlalte tipuri de betoane studiate, au rata de exalatie redusa si determina o
concentratie de radon in interior mai mica decat celelalte tipuri de betoane (figura 7.3.2).
Fig. 7.3.2 - Concentratia de radon din interior in functie de tipurile de adaosuri utilizate la fabricarea
cimenturilor
Un parametru foarte important in relatia beton - radon este raportul apa/ ciment, raport care
influenteaza caracteristicile betonului si implicit concentratia de radon din interiorul constructiilor.
Fig.7.3.3 - Influenta clasei de beton asupra difuziei, ratei de exalatie si concentratiei interioare de radon
Concluzionand rezultatele obtinute in cadrul cercetarilor experimentale, din figura 7.3.3, se poate
observa mai usor importanta cresterii clasei de beton in reducerea concentratiei de radon din interiorul
constructiilor.
Beton
Clasa de
beton
Porozitate
Permeabilitate
apa
A/C
Dozaj
ciment
Rezistenta
compresiune
Densitate
Permeabilitate
aer
Difuzie
Rata exalatie
Concentratie
interioara
radon
Calcar+
cenusa
Zgura+
calcar
Zgura
> >
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
38
BIBLIOGRAFIE
1. Aldenkamp F.J., Stoop P., Sources and transport of indoor radon - Measurements and mechanism, PhD
thesis, University of Groningen, Netherlands, 1994;
2. Andersen Claus E., Radon-222 Exhalation from Danish Building Materials: H + H Industri A/S Results,
Ris National Laboratory, Roskilde, Denmark, August 1999;
3. Apostu A., Cosma C., Georgescu D., Solutii tehnico-constructive pentru proiectarea constructiilor noi
amplasate n zone cu caracteristici radioactive din punct de vedere al asigurarii sanatatii ocupantIlor,
AMTRANS, 5B01, MEC, 2003-2005;
4. ASRO, NE 012-1, Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului
5. ASRO, SR EN 1008 - Apa de preparare pentru beton
6. ASRO, SR EN 12620 - Agregate pentru beton
7. ASRO, SR EN 197-1 Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor
uzuale
8. ASRO, SR EN 934-2 - Aditivi pentru beton
9. ASRO, STAS 2414 Betoane. Determinarea densitatii, compactitatii, absorbtiei de apa si porozitatii
betonului intarit
10. ASTM E1465 - 08a Standard Practice for Radon Control Options for the Design and Construction of New
Low-Rise Residential Buildings;
11. ASTM E2121 - 08, Standard Practices for Installing Radon Mitigation Systems in Existing Low-Rise
Residential Buildings;
12. Azimi Dariush, Prediction of Seasonal Radon Concentration from Weekly Screening Measurements, Indoor
Built Environment no.3, vol.5/1996;
13. Barnea, M., Calciu, Al., Ecologie umana, sanatatea populatiei umane in interdependenta cu mediul, editura
medicala, Bucuresti 1997;
14. BEIR VI National Research Council, Health effects of exposure to radon, National Academy of Sciences,
Washington DC, 1999;
15. Berissi R, Bonnet G& Grimaldi G., Mesure de la porosite overte des beton hidrauliques". Bull. Liasoon
Labor. Pout Chausse. No 142 (Mars-Avr.1986) 59-67;
16. Bochicchio F., McLoughlin J.P., Piermattei S., Radon in indoor air, European Comission, Report EUR
16123, p.1-50, 1995;
17. BRE, Radon new build : model solution no.1, BRE Report BR 211;
18. BRE, How to reduce Radon Levels in Your Home , 2000;
19. BRE, A Guide to reducing Radon Levels in the Home, Environmental Protection UK, 2003;
20. BRE, Radon new build: model solution nr. 2 -Full protection, BRE Report BR 211;
21. Brooks James R. - Radon and Your Home, March, 1998
22. Build M., Olivier J.P, Conception des betons: La structure poreuse. Presses Ponts et Chausses, Paris
1992.
23. Chen C.J., Weng P.S., Chu T. C. Radon Exhalation Rate from Various Building Materials, Health Physics
64 (1993) 613;
24. Chiosila, I., Radioecologie, managementul accidentului nuclear, Editura Universitatii Bucuresti, 1996;
25. CNCAN: http://www.cncan.ro/bd/norme/2005;
26. Cohen B.L., A Catalog of Risks Extended and Updated, Health Physics, Vol. 61, p. 317-335, 1991;
27. Cosma C., Apostu A., Georgescu D., Begy R. Evaluarea radioactivitatii diferitelor tipuri de cimenturi din
Romania, Revista Romana de Materiale 2 (39) /2009, ISSN 1583-3186;
28. Cosma C., Dancea F., Jurcut T., Ristoiu D., Determination of radon-222 emanation fraction and diffusion
coefficient in concrete using accumulation chambers applied radiation and isotopes, 54/2001;
29. Cosma C., Jurcut T., Radonul si mediul nconjurator, Editura Dacia 1996;
30. Cosma C., Poffijn A., Szacsvai K., Indoor radon exposure in Transylvania (Romania), Proceedings of IRPA
Regional Congress, Brasov, Romania, 24-28 September 2007;
31. Cosma C., Szacsvai K., Dinu A., Ciorba D., Dicu T., Suciu L., Preliminary integrated indoor radon
measurements in Transilvana, Isotopes in Environmental and Health Studies, 45, p. 1-10, 2009;
32. Cozmuta I., Cosma C., Meesen G, Asupra masuratorilor retrospective de 222Rn, Lucrare de Disertatie,
1996;
33. Cozmuta I., E.R. Van der Graff and R.J. Meijer, Modelling Radon Transport in Concrete;
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
39
34. Cozmuta I., ER van der Graaf, RJ de Meijer, Experimental study on the moisture dependence of radon -
release rates of concrete
35. Cozmuta I., Radon Generation and Transport - A journey through matter, dec.2001;
36. Cozmuta I., Radon transport in concrete, web.
37. Darby S, Hill D, Auvinen A, Barros-Dios J.M, Baysson H. et. al, 2006, Residential radon and lung cancer-
detailes results of a collaborative analysis of individual data on 7148 persons with lung cancer and 14208
persons without lung cancer from 13 epidemiologic studies in Europe. Scandinavian Journal of Work,
Environment and Health, 32, p.1-84, 2006;
38. Department of Nuclear Safety, Factors Affecting Radon Entry and Final Concentrations, Illinois, 1998.
39. Duenas C. et al., Release of Rn-222 from some soils, Annales Geophysicae 15/1997;
40. Dwivedi K.K. et al., Measurement of Indoor Radon in Some Dwellings in Aizawl (India), Indoor Environment
no.4-6/1995;
41. Electric-Warrior Pauline, Indian Radon Pilot Project, Jicarilla Apache Nation, Environmental Protection
Office;
42. EPA, A Physician's Guide - Radon (The Health Threat with a Simple Solution), sept. 1993;
43. EPA, Concrete, Fly-ash and the Environment Proceedings, 1988;
44. EPA, A Citizen's Guide to Radon (The Guide to Protecting Yourself and Your Family from Radon), may
1992;
45. EPA, Build Radon Out, 2001;
46. EPA, EPA Assessment of risk from radon in homes, EPA 402-R-03-003, United States Environmental
Protection Agency, 2003;
47. EPA, Model Standards and Techniques for Control of radon in New Residential Buildings, March 1994;
48. EPA, Model Standards and Techniques for Control of Radon in New Residential Buildings, U.S. EPA, Air
and Radiation (6604-J), EPA 402-R-94-009, Martie1994;
49. EPA, Radon n New Home Construction - A Guide for Installing Affordable Radon Control System n New
Homes, Hazardous Materials and Waste Management Division Radiation Management Unit;
50. EPA, Radon Mitigation Standards, oct. 1993, revised april 1994;
51. EPA, Radon Reduction n New Construction - An Interim Guide, aug. 1997;
52. EPA, Radon Resistant Construction Techniques for New Residential Construction. Technical Guidance,
EPA/625/2-91/032, February 1991;
53. EPA, Radon-Resistant Construction For New Homes, web;
54. Ferlay J, Autier P, Boniol M, Heanue M, Colombet M, Boyle P, Estimates of the cancer incidence and
mortality in Europe 2006, Annals of Oncology, 18, p. 581-592, 2007;
55. Field R.W, Krewki D, Lubin J.H, Zielinski J.M, Alavanja M, Catalan V.S, Kloz J.B, Letourneau E.G, Lynch
C.F, Lyon J.L, Sandler D.P, Schoenberg J.B, Steck D.J, Stolwijk J.A, Weinberg C, Wilcox H.B., An
overview of the North American case-control studies of residential radon and lung cancer, J Toxicol
Environ A., 69(7), p. 599-631, 2006;
56. Figg, J., Methods of measuring the air and water permeability of concrete. Mag. Concrete. Res. 25(85)
(1973) 213-214;
57. Fleischer R.L. , Moisture and radon emanation, Health Physics 52/1987;
58. Frumkin H., Samet J.M., Environmental Carcinogens: radon. CA Cancer J Clin, 51, p. 337-44, 2001;
59. Gadd M.S. and Borak T.B., In-situ determination of the diffusion coefficient of Rn-222 in concrete, Health
Physics vol.68 nr.6/95
60. Gheorghe Raluca, Milu Constantin, Modoran Georgeta, Gheorghe Dan, Dobrescu Elisabeta, The
additional exposure due on the use of uncommon Building Materials in Romania; Rom. J. of Biophysis, 3,
157 (1993),
61. Hansen AJ, Ottassen NS&Petersen CG., Gas Permeability of concrete in situ; theory&practice ACI SP -
82 (1984) P543-556;
62. Haquin Gustavo, Natural Radioactivity and Radon in Building Materials;
63. Henschel, Bruce, Radon Reduction Techniques for Detached Houses, Technical Guidance, E.P.A., Jan.
1988;
64. Hilsdorf, H.K., Durability of concrete - a measurable quantity IABSE Rep 57(1) (1989) 111-123;
65. Hofmann W., Overview of radon lung dosimetry, Radiat. Prot. Dosim., 79, p. 229-236, 1998;
66. Hong CZ and Parrott LJ - Air permeabilitity of cover concrete and the effect of curing (British Cement
Association - october 1989);
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
40
67. Hoshino M., Institutul Tehnologic Hokkaido, Japonia 1998, 21, pag. 336-340;
68. Iacob O., Grecea C., Botezatu E., Population exposure to inhaled radon and thoron progeny, The natural
radiation environment, NRE - VII, p. 232-237, 2005;
69. ICRP, Protection Against Radon-222 At Home And At Work. Publication 65, Pergamon Elsevier, (1993);
70. Ionescu Ion , Ispas Traian, Proprietatile si tehnologia betoanelor. Editura tehnica, 1997
71. Jacobi W., Activity and potential a energy of 222Rn and 220Rn daughters in diferent air atmosphere,
Health Physics, 22, p. 441-450, 1972;
72. Janson MPM et al., Modelling Rn Transport in Dutch Dwellings, RIVM, Dec 1998
73. Jonassen N. and McLaughlin J.P., Exhalation of Radon-222 from Building Materials and Walls, in: The
Natural Radiation Environment 111, Vol. 2, Symp. Proc. (Edited by T. F. Gesell and W. M. Lowder),
Houston (1978);
74. Kormos Fiammetta et al., Studii privind determinarea constituentilor monori din cenusile de termocentrala
din Romania, Revista Romana de Materiale vol. XXXIII nr.1/2003;
75. Kovler et al., Radon Exhalation of Cementitious Materials Made with Coal Fly Ash: Part 1 -Scientific
Background and Testing of the Cement and Fly Ash Emanation, J. Environ. Radioact. 82 (2005) 321;
76. Kovler K et al., Natural Radionuclides in Building Materials available in Israel, Building Environ. 37 (2002)
531;
77. Kovler K., Radiological Constraints of Using Building Materials and Industrial by-Products in Construction,
Constr. Build. Mater, 2008;
78. Kovler, K., Radioactivity from Building Materials;
79. Kresl, M., Concentration of Radon in the Atmosferic Ground Layer and its Migration in Rocks, Projects
no.31121, Grant Agency of the Academy of Sciences of Czech Republic, 1991-1993
80. Kropp I., Relations Between Different Types of Permeability and Selected Durability Characteristics of
Concrete, Draft Report, Tilem TC 116 - PCD (November 1990);
81. Ladygiue R. et.al, Radioactivity measurements in the Radiation protection Centre, Lithuania;
82. Lawrence, C.D., Transport of Oxygen Through Concrete in Chemistry and Chemically - related properties
of cement (British Ceramic Society, London 1984);
83. Leung J. K. C., Tso M. Y. W., and Ho C. W., Radon Action Level For High-Rise Buildings, Health Phys. 76
(1999);
84. Marcu, GH., Marcu, T., Elemente radioactive, poluarea mediului si riscurile iradierii, Editura Tehnica,
Bucuresti 1996;
85. Mehta K.P., Monteiro P.J.M., Concrete-Microstructure, properties and materials, editia 3, McGraw Hill, NY,
2003;
86. Meng, Universitatea Tehnica, Aachen, Germania, 1996, 29, pag. 195-205;
87. Mensi R., Scoala nationala de ingineri, Tunisia, P. Acker, A. Attolou, LCPC, Paris, Franta, 1988, vol.21,
pag.3-12;
88. Milu C., Masurarea expunerii la radon, Curierul de Fizica 15, 2, 7 (1995)
89. Molin Ch., Evaluation of Field Test Methods for Gas Permeability: Draft Report RILEM TC 116 PCD (July
1990);
90. Mustonen R., Pennanen M., Annanmaki M. and Oksanen E., Enhanced Radioactivity of Building Materials,
Final Report of the contract No 96-ET-003 for the European Commission, Radiation and Nuclaer Safety
Authority -STUK, Finland, 1997, Radiation Protection 96;
91. NCRP 103, Control of Radon in Houses, National Council of Radiation Protection, Bethesda, MD, 1989,
pg.11;
92. Neville A., Proprietatile betonului, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2002;
93. Nicoara, Simona, Mocsy, Ildiko, Some aspects of Indoor air Quality in Romania, Indoor Built Environment,
vol.6, no.4/1997;
94. NP 008-97 - Normativ privind igiena compozitiei aerului n spatii cu diverse destinatii, concentratia de
substante poluante n interiorul unitatilor functionale;
95. Oncescu, M., Panaitescu, I., Dozimetria si ecranarea radiatiilor Roentgen si gama, Academia Romna,
Bucuresti 1992;
96. Ordinul ministrului sanatatii nr. 381/2004 privind aprobarea Normelor sanitare de baza pentru desfasurarea
n siguranta a activitatilor nucleare;
97. Ordinul ministrului sanatatii nr. 51/1983;
98. RILEM / IUPAC, Structura porilor si proprietatilor materialelor, Praga, septembrie 18-21,1973;
99. RILEM, Materiale si structuri, Efectul ncarcarii asupra modului de rupere al betonului. R.N. Swamy,
Universitatea din Sheffield, UK 1989, 127, pag. 15-22;
100. RILEM, Materiale si structuri, Caracterizarea materialelor poroase;
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
41
101. RILEM, Materiale si structuri, Determinarea proprietatilor higroscopice ale pastelor de ciment ntarire.
Veronique Baroghel, Bernand Perrin, LCPC, Paris, Franta, 1997, 30, pag. 340-348;
102. RILEM, Materiale si structuri, Diferente nregistrate la raportul apa/ciment, porozitate si din punct de
vedere al aspectului microscopic ntre stratul superior si cel inferior al interfetei pasta-agregat;
103. RILEM, Materiale si structuri, Influenta mediului de ntarire a betonului asupra porozitatii pastei de ciment.
R.G. Palet, D. C. Killoh, British Cement Association, Slough, United Kingdome, 1988, vol.21, pag.192-197;
104. RILEM, Materiale si structuri, ntarirea betonului: analiza si model;
105. RILEM, Materiale si structuri, Materiale eterogene: reguli de comportare. Etienne Guyon, Scoala
superioara de fizica si chimie industriala, Paris, Franta, 1988, 21, pag.89-105;
106. Roelofs L. M. M.; Scholten L. C., The effect of aging, humidity, and fly-ash additive on the radon
exhalation from concrete, Health Physics, ISSN 0017-9078, 1994, vol. 67, no.3, pp. 266-271 (18 ref.);
107. Rogers V.C. and Nielson K.K. - Multiphase radon generation and transport in porous materials, Health
Physics, 60:807-815, 1991
108. Rogers V.C. and Nielson K.K., Technical Basis for a candidate Building Materials Radium Standars,
EPA/600/SR-96/022, martie 1996.
109. Rogers V.C. et al. - Radon Generation and Transport Through Concrete Foundations - EPA/600/SR-
94/175, November 1994;
110. Rogers V.C. et al., Radon diffusion coefficients for aged residential concretes, Health Physics, vol 68 no.6,
June 1995;
111. Rogers V.C. et al., Radon diffusion coefficients for residential concretes, Health Physics, vol 67 no.3,
September 1994;
112. RP 112, Radiological Protection Principles concerning the Natural Radioactivity of Building Materials,
Directorate General, Environment, Nuclear Safety and Civil Protection, European Commission 1999;
113. Siehl Agemar et al., Prediction of indoor radon based on geological information and soil gas measurements
in Germany,
114. SNM Committee on Radiobiological Effects of Ionozing Radiation, Facts Concerning Environmental
Radon, The Journal of Nuclear Medicine, vol.35 no.2, febr.1994
115. Spencer, J.E. - Radon Gaz - A geologic Hazard in Arizona, Down - to-Earth Series 2,1992
116. Stranden, E., Assessment of the Radiological Impact by Using Fly Ash in Cement. Health Phys. 45 (1983)
145;
117. Stranden, E., Kolstad,A.K., Lind,B., The Influence of Moisture and Temperature on Radon Exhalation.
Radiation Protection Dosimetry 7 (1984) 55;
118. Taner A.B., Radon migration in the ground, Natural Environment III, NTIS, US Department of Commerce,
Springfield, (1980);
119. TENORM, Geology of Norm; 2004
120. Teodoreanu Ion ; Moldovan Vasile, Durabilitatea betonului. Editura tehnica, Bucuresti, 1982;
121. Thompkins R.W., The Safe Design of a Uranium Mine, 2nd US mine ventilation Symposion, Nevada;
122. Torrent R.J. , G. Forenser G. , The permeability of Cover Concrete;
123. Torrent R.J., On site evaluation of the permeability of the Concrete. Third CANMET/ACI International
Conference on Durability of Concrete Nice, France 1994;
124. Tso M.W., Radon Release from Building Materials from Hong Kong, Health Physics, 1994;
125. U.S. Department of Energy, Slab insulation, Office of Building Technology;
126. Ulbak K. , Jonassen N. and Baekmark K. , Radon Exhalation from Samples of Concrete with Different
Porosities and Fly Ash Additives, Radiation Protection Dosimetry 7:45-48 (1984);
127. UNSCEAR, United Nation Scientific Commitee on the Effects of Atomic Radiation, Sources and Effects of
Ionizing Radiation, Report to General Assembly with Scientific Annexes, New York, 2000;
128. UNSCEAR, United Nations Scientific Committee on the Effects of Atomic Radiation - Sources and Effects
of Ionizing Radiation. New York, 1993;
129. Urosevic V., Nikezic D. - Radon transport through concrete and determination of its diffusion coefficient,
Radiation Protection Dosimetry, vol.104 no.1, pp 65-70, 2003.
130. Van de Spoel W.H., Radon transport in sand, a laboratory study, PhD thesis, Technical University of
Eindhoven, Netherlands, 1998;
131. Van Dijk W., P. de Jong, Determining the radon exhalation rate of building materials using liquid
scintillation counting, Health Physics, 61, 1991;
132. Vander Pal M. , Radon Transport in Autoclaved Aerated Concrete, 2003;
133. WHO, World Health Organization, http://www.WHO.int/whosis/database;
134. Wiegand J. , Radon in Urban Areas, 2005;
135. Xuan X.Z., Lubin J.H. et al., A cohort study in Southern China of miners exposed to radon and radon decay
products, Health Phys, Vol. 64, p.120-131, 1993.
T
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l

r
a
d
o
n
u
l
u
i

p
r
i
n

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
42
136. Yamanischi H., Effect of humidity on radon exhalation rate from concrete, Radon and Thoron in the Human
Environment, World Scinetific Publishing, 1998;
137. Yu K.N., The Effects of Typical Covering Materials on the Radon Exhalation Rate from Concrete Surfaces,
Radiation Protection Dosimetry 48:367-370 (1993);
138. Yu K.N., The variation of radon exhalation rates from building surfaces of different ages, Health Physics
68/1995;
139. *** Fate and Transport of the Agent in the Environment;
140. *** FYI - Radon gas, a piece of mind, Home & Business Inspection Services, LLC.
141. *** Materialele de constructie si sanatatea, Comisia privind asezarile umane, a-15-a sesiune, Nairobi,
1995;
142. *** Rn-222 and Rn-220 Fundamentals, web.
www.kvi.nl; http://www.epa.gov; www.radon.com; www.cca.org.nz; http://www.health-detect.com; www.suro.cz;
www.hull.ac.uk; www.ibes.be; www.healthandenergy.com; http://www.risoe.dk; www.aesradon.com;
www.torromeo.com; www.lbl.gov; www.esto-epa.org; http://archrecord.construction.com; http://www.irpa12.org.ar;
www.radonseal.com; www.muscleride.com; www.hse.gov.uk; www.indoorairalliance.org; www.dynamicvent.com;
http://radonrescue.com; www.radonrepair.com; www.webphysics.iupui.edu; http://www.bfs.de;
http://www.wag.caltech.edu; www.areahomesrealty.com; http://greenlineblog.com; http://www.sosmold.com;
www.southshorewaterproofing.com; www.homesaferadon.com; www.energy.cr.usgs.gov; www.mitigationtech.com;
http://energy.cr.usgs.gov; http://radon.utoledo.edu; http://homeandgarden.canoe.ca; www.insulationsolutions.com;
www.homeaire.com; http://www.all-health.co.uk; www.purifiedliving.com; www.kasznay.com; www.tyvekhome.com.

Apostu Adelina Carmen

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apostu Adelina Carmen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ NAPOCA

A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 A13 A14 A15 A16 A17

S-ar putea să vă placă și