P. 1
Evaluarea Continutului de Zaharuri Din Must

Evaluarea Continutului de Zaharuri Din Must

|Views: 3,639|Likes:
Published by Diana Toma

More info:

Published by: Diana Toma on Jan 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/14/2013

pdf

text

original

- 1

-

EVALUAREA CONŢINUTULUI DE ZAHARURI DIN MUST

Noţiuni generale
Zaharurile numite şi glucide, zaharide sau hidraţii de carbon sunt
compuşi organici de origine vegetală, rezultate din CO
2
şi H
2
O prin procesul
de fotosinteză.
Mustul obţinut prin prelucrarea strugurilor conţine 150–250 g/l zaharuri,
cantitate ce variază cu soiul, podgoria, condiţiile meteorologice ale anului, starea de
maturitate şi sănătate a recoltei. Când mustul provine din struguri supramaturaţi-
stafidiţi sau atinşi de putregaiul nobil, conţinutul în zaharuri poate ajunge la 250–350
g/l.
În struguri şi must se găsesc reprezentanţi din toate grupele de zaharuri,
dominante fiind ozele (pentoze, hexoze). Dintre ozide, oligozidele sunt în cantităţi
mici sau sub formă de urme.
Dintre oze, principale sunt hexozele. Astfel, glucoza şi fructoza (în proporţie
aproape egală la maturitatea deplină) reprezintă peste 95% din totalul zaharurilor din
must. Alături de ele se mai poate întâlni galactoza (100-150 mg/l ). Pentozele
(arabinoza, xiloza, riboza, ramanoza) se găsesc în cantităţi mult mai mici decât
hexozele, respectiv 1–2 g/l.

Scopul lucrării
− urmărirea evoluţiei maturării strugurilor în vederea stabilirii momentului optim
de cules;
− stabilirea dozelor de maia de drojdii selecţionate care trebuie administrate
mustului în vederea fermentării;
− efectuarea unor eventuale corecţii de zahăr alimentar ale mustului, cupajări şi
analizări de musturi;
− calculul potenţialului alcoolic al vinului care va rezulta din mustul analizat.

Metodele de determinare a zaharurilor din must se împart în 2 grupe:
− metode chimice;
− metode fizice.
- 2 -

Metodele chimice deşi sunt mai precise, necesită reactivi specifici, timp de
lucru mare, motive pentru care sunt mai puţin folosite în practică. Se folosesc mai
mult la vin.
Metodele fizice sunt mai expeditive, mai uşor de efectuat iar rezultatele
obţinute sunt satisfăcătoare din punct de vedere practic.

Prin metodele fizice se determină:
− indicele de refracţie la 20ºC şi procente de masă zaharoză (substanţă uscată
solubilă) cu refractometre de diferite tipuri;
− densitatea mustului, cu picnometre, şi densimetre (areometre).
Pe baza acestor determinări se citeşte din tabelele corespunzătoare cantitatea
de zaharuri existentă în proba de analizat.
În practica oenologică, conţinutul de zaharuri din musturi se poate determina
prin una din metodele fizice enumerate mai jos:
− metoda refractometrică;
− metoda densimetrică

METODA REFRACTOMETRICĂ

Principiul metodei
Metoda refractometrică este o metodă fizică de determinare şi se bazează pe
principiul refracţiei luminii atunci când o rază luminoasă străbate două medii de
densităţi diferite (solid-lichid).
Mediul solid este constituit din prisma de sticlă a aparatului, iar cel lichid din
pelicula de must supusă analizei. Refractometrele sunt instrumente optice folosite
pentru măsurarea indicelui de refracţie (n) a substanţei şi a conţinutului în substanţă
uscată (% de masă zaharoză) în cazul zaharurilor.
Expresiile: substanţă uscată solubilă şi procente de masă zaharoză sunt
echivalente indicând acelaşi lucru.
Substanţa uscată solubilă sau extractul sec total al mustului reprezintă
totalitatea substanţelor care în condiţii fizice determinate nu se volatilizează ci rămân
sub formă de reziduu.
- 3 -

În cazul mustului, substanţa uscată solubilă este dată de: zaharuri (glucide), acizi
liberi nevolatili şi sărurile lor, substanţele tanante şi colorante precum şi sărurile
minerale.
Denumirea de procente de masă zaharoză derivă din faptul că etalonarea
refractometrelor se efectueaza cu soluţii de zaharoză pură de concentraţie cunoscută
(%, grame de zaharoză/grame zaharoză la 100 grame soluţie, (m/m)).
Zaharurile din must se pot determina fie cu refractometre de masă (laborator),
fie cu refractometre de mână (portabile).

- 4 -

1. Determinarea zaharurilor din must cu refractometre de masă (Abbé)
Aparatură şi materiale:
− refractometrul Abbé;
− centrifugă;
− termometru;
− pipete gradate;
− baghetă de sticlă;
− tifon, vată, hârtie de filtru.
Refractometrul Abbé este prevăzut cu o scală indicând:
− fie indicele de refracţie (n) cu patru zecimale;
− fie procente de masă zaharoză (%) cu o aproximaţie de 0,1%.
Refractometrul este prevăzut şi cu un termometru a cărui scală este cuprinsă
între 15±5°C.
Refractometrul Abbé, reprezentat schematic în fig. 1, este compus dintr-un
bloc al prismelor (1) alcătuit din două prisme, una de iluminare şi cealaltă de
măsurare între care se introduce produsul de analizat (mustul). Corpul prismelor
poate fi rotit împreună cu un sector gradat direct în indici de refracţie.
Razele de lumină emise de sursă (un bec de 25–40 W sau lumina zilei) sunt
reflectate de oglinda (2) pe prisma de iluminare şi după ce suferă o serie de refracţii
la diferite limite de separare, pătrund în luneta aparatului (3). Ultima rază care va
intra în prisma de măsurare şi apoi în ocularul (4) este cea a cărei incidenţă este
tangenţială şi care va fi deci refractată după un unghi limită.
Privit în ocularul (4) al lunetei câmpul va apărea jumătate întunecat şi jumătate
luminat (fig.1.a). Poziţia limitei de demarcaţie dintre cele două câmpuri,
corespunzătoare unghiului limită, depinde de mărimea indicelui de refracţie a
mustului.
Dacă zona de demarcaţie prezintă o serie de irizaţii în culorile curcubeului, se
roteşte tamburul (5) pentru a se realiza o demarcaţie netă.
Rotind tamburii (5) şi (6) se ajunge la poziţia în care limita de separaţie
coincide cu intersecţia firelor reticulare ce sunt fixate în ocular (fig. 1.b).
În această poziţie se va face citirea indicelui de refracţie sau a conţinutului de
substanţă uscată solubilă (procente de masă zaharoză) pe scara vizibilă în ocularul
(8) al lunetei (7) (fig. 1.c).

- 5 -

Modul de lucru
Obişnuit, înainte de a începe măsurătorile se va verifica exactitatea valorilor
indicate de aparat, determinând indicele de refracţie (n) al apei care la temperatura
camerei (20°C) este egal cu 1,3330 sau conţinutul de substanţă uscată solubilă a
cărei valoare este 0%.
Mustul ce urmează a fi analizat trebuie să fie limpede şi să aibă temperatura
cuprinsă între 15–25°C.
Proba de analizat (mustul) este introdusă în aparat prin deschiderea corpului
prismelor prin răsucirea butonului (9), în acest scop partea superioară a aparatului
este adusă în poziţie orizontală.
Pe suprafaţa prismei de măsurare, se lasă să cadă de pe o baghetă de sticlă
rotunjită sau o pipetă, 2–3 picături de probă (must).
Se închide corpul prismelor prin răsucirea butonului (9) şi se readuce aparatul
în poziţie verticală.
Se aşteaptă câteva minute, pentru uniformizarea temperaturii, care se citeşte
la termometrul (10), după care se roteşte tamburul (6) până când zona de
demarcaţie ajunge în intersecţia firelor reticulare.
Se citeşte valoarea indicelui de refracţie sau procente de masă zaharoză
(substanţă uscată solubilă), privind în ocularul (8) a lunetei (7).
Se efectuează cel puţin două determinări pe aceeaşi probă de must, notându-
se cu t temperatura de citire la termometrul (10).

Calculul rezultatelor obţinute
Pentru proba de must al cărui indice de refracţie (n) sau procente de masă
zaharoză care s-au citit la temperatura de 20°C, evaluarea conţinutului de zaharuri
exprimată în g/l sau g/kg se face direct din tabelul 2.
Astfel pentru un must provenit din soiul Muscat Ottonel al cărui conţinut de
sustanţă uscată solubilă este 20,2% la temperatura de 20°C, conţinutul de zaharuri
este de 194,2 g/l sau 179,4 g/kg
Dacă indicele de refracţie sau conţinutul de substanţă uscată solubilă
(procente de masă zaharoză), pentru aceeaşi probă, se citeşte la o temperatură
diferită de 20°C, atunci trebuie să se facă o corecţie a acestor valori conform
tabelului 1.
- 6 -

De exemplu, pentru aceeaşi probă de must, valoarea conţinutului de
substanţă uscată solubilă citită la temperatura de 17°C, are valoarea 20,4%.
Valoarea corectată la 20°C este tot 20,2%, cifră obţinută prin scăderea din valoarea
citită la 17°C (20,4%) a valorii 0,2 %. (20,4 - 0,2 = 20,2) (tabelul 1).
Conform acestei valori (20,2%) din tabelul 2 se estimează acelaşi conţinut de
zaharuri, respectiv 194,2 g/l sau 179,4 g/kg.
Pentru valori ale procentului de masă zaharoză care nu sunt trecute în tabelul
2, conţinutul de zaharuri se evaluează prin interpolare.
De exemplu,
dacă pentru aceeaşi probă de must procentele de masă zaharoză la 20°C
sunt 20,3%, conţinutul de zaharuri în g/l sau g/kg se estimează astfel:
20,2% ............................................. 194,2 g/l
20,4% ............................................. 196,5 g/l
0,2% ............................................... 2,3 g/l
0,1% ............................................... x
x =
2 3
0 2
,
,
0,1 ×
= 1,15 g/l
1,15 g/l se adună la 194,2 sau se scad din 196,5
Deci pentru 20,3% corespunde 194,2 + 1,15 = 195,35 g/l sau 196,5 – 1,15 =
195,35 g/l.
Corectarea valorii indicelui de refracţie citit la o temperatură diferită de 20°C
se face conform tahelului 2 astfetl: indicele de refracţie citit la temperatura (t) din
coloana 2 se raportează la valoarea corespunzătoare a procentului de masă
zaharoză (coloana 1). Această valoare este corectată la temperatura de 20°C şi
exprimată cu ajutorul tabelului 1. Apoi procentul de masă zaharoză la 20°C se
raportează pentru obţinerea indicelui de refracţie la 20°C, cu ajutorul căruia din
tabelul 2 se estimează conţinutul de zaharuri exprimat în g/l sau g/kg.

2. Determinarea zaharurilor din must cu refractometrul de mână
Principiul metodei
Principiul metodei constă în determinarea la refractometru a procentului de
masă zaharoză (substanţă uscată solubilă) şi estimarea pe bază de tabele sau a
unei formule de calcul a conţinutului de zaharuri exprimat în g/l sau g/kg must.

- 7 -

Aparatură şi materiale
− refractometrul de mână(tip: Zeiss, Meopta,ect.);
− centrifugă;
− termometru;
− pipete gradate;
− baghetă de sticlă;
− tifon, vată hârtie de filtru.

Un refractometru de mână (fig.2) este alcătuit din următoarele părţi
componente:
1. tub optic (lunetă), prevăzut în interior cu lentile şi cu un disc de sticlă pe care
este marcat o scală gradată de jos în sus, de la 0-30%, îndicând procente de
masă zaharoză (substanţă uscată solubilă);
2. un ocular prevăzut cu o rozetă pentru reglarea lui potrivit ochiului;
3. un şurub de reglare aflat pe lunetă în apropierea ocularului, care acţionat cu o
şurubelniţă serveşte la reglarea punctului de 0% al refractometrului;
4. o prismă de sticlă la partea terminală a lunetei, montată într-o ramă metalică. În
partea opusă a acestei rame se află o fereastră (deschizătură), prin care pătrund
razele de lumină, în prisma de sticlă până la pelicula de must;
5. o placă de bachelită rabatabilă, prevăzută cu o adâncitură, în care se pipetează
mustul de analizat, iar prin închidere aceasta se lipeşte de prisma de stică,
prinzând între ele pelicula de must.
- 8 -


Fig. 2. Refractometrul de mână şi scala refractometrului:
1 - lunetă; 2 - ocular; 3 - şurub de reglare; 4 - prismă; 5 - placă rabatabilă.

Modul de lucru

Determinarea conţinutului de zaharuri dintr-o probă de must implică
următoarele operaţii:
− reglarea ocularului;
− verificarea şi reglarea refractometrului la 0% substanţă uscată solubilă.
Reglarea ocularului se face prin rotirea rozetei spre stânga şi spre dreapta
până ce cifrele şi diviziunile scalei gradate sunt văzute clar.
În vederea verificării şi reglării refractometrului, mai întâi se spală prisma şi
placa rabatabilă cu apă distilată şi alcool; după care se şterg până la uscare cu o
bucată de tifon curat sau cu vată.
Apoi deschizând placa rabatabilă şi ţinând-o în poziţie orizontală cu scobitura
în sus, se pipetează în ea 3–4 picături de apă distilată după care se alipeşte de
prismă.
După ce în prealabil refractometrul a fost orientat cu fereastra către o sursă de
lumină, se aduce la nivelul ochilor şi se priveşte în ocular, observându-se linia de
separare între cele două câmpuri (întunecat şi luminat).
- 9 -

Dacă linia de separare nu trece exact prin punctul de 0%, se reglează aparatul
acţionând cu o şurubelniţă asupra şurubului de reglare de pe lunetă.
Apoi se şterge prisma refractometrului cu o bucată de tifon, după care se
pipetează 2–3 picături de must în scobitura de pe placa rabatabilă.
Se închide refractometrul şi se citeşte cifra corespunzătoare liniei de separare
dintre cele două câmpuri. Cifra citită reprezintă procentul de substanţă uscată
aparentă cu o precizie de 0,2 unităţi. Se notează temperatura (t) la care a fost făcută
citirea.
Evaluarea conţinutului de zaharuri din proba de must se poate face cu ajutorul
tabelelor de calcul, asemănător metodei anterioare (refractometru Abbé) sau cu
ajutorul unei formule empirice:
g/l zaharuri =
S 4,25
- 2,5 10
×
¸
¸

_
,
×
4

în care:
S - conţinutul mustului în substanţă uscată solubila la 20°C;
4,25 - raportul dintre densitatea şi indicele de refracţie a mustului;
2,5 - conţinutul mediu al mustului în procente % substanţă uscată
nezaharată;
4,0 - coeficient empiric stabilit pe baza unui număr mare de determinări;
10 - coeficient de raportare la 1 litru.

În funcţie de conţinutul de zaharuri determinat prin metodele de mai sus se
poate calcula tăria alcoolică potenţială (T.a.p.) cu relaţia:
T.a.p. =
Z
17
, % vol.
în care:
Z – conţinutul de zaharuri, g/l;
17 – grame de zaharuri necesare pentru obţinerea unui grad alcoolic.






- 10 -

Tabelul 1
Corecţia ce se aplică în cazurile în care procentele de masă zaharoză
au fost determinate la o temperatură diferită de 20°C
Temperatura
°C
Zaharoză în g pentru 100 g must
5 10 15 20 25 30 35 40
Se scade
15 0.25 0.27 0.31 0.31 0.33 0.34 0.35 0.35
16 0.21 0.23 0.27 0.27 0.28 0.29 0.30 0.31
17 0.16 0.18 0.20 0.20 0.21 0.22 0.23 0.23
18 0.11 0.12 0.14 0.15 0.16 0.16 0.16 0.16
19 0.06 0.07 0.08 0.08 0.08 0.08 0.09 0.09
Se adună
21 0.06 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07
22 0.12 0.14 0.14 0.14 0.14 0.14 0.14 0.14
23 0.18 0.20 0.20 0.21 0.21 0.21 0.21 0.21
24 0.24 0.26 0.26 0.27 0.28 0.28 0.28 0.28
25 0.30 0.32 0.32 0.34 0.35 0.36 0.36 0.36
Notă: Variaţiile de temperatură prin raportare la 20°C nu trebuie să depăşească
t5°C.

Tabelul 2
Conţinutul de zaharuri determinate refractometric sau densimetric
şi tăria alcoolică potenţială a mustului de struguri.
Procente de
masă
zaharoză,
%
(m/m)
Indice de
refracţie,
(n)
Densitatea la
20°C,
g/cm
3

Zaharuri,
g/l
Zaharuri,
g/kg
Tăria
alcoolică
potenţială,
% vol.
1 2 3 4 5 6
10,0 1,34781 1,0390 82,3 79,2 4,84
10,2 1,34841 1,0398 84,5 81,3 4,97
10,4 1,34845 1,0406 86,6 83,2 5,09
10,6 1,34875 1,0414 88,6 85,1 5,21
10,8 1,34906 1,0423 90,8 87,1 5,34
11,0 1,34836 1,0431 92,9 89,1 5,46
11,2 1,34968 1,0439 95,0 91,0 5,59
11,4 1,34999 1,0447 97,1 92,9 5,71
11,6 1,35031 1,0456 99,3 95,0 5,84
11,8 1,35062 1,0464 101,4 96,9 5,96
12,0 1,35092 1,0473 103,6 98,9 6,09
12,2 1,35124 1,0481 105,7 100,8 6,22
12,4 1,35156 1,0489 107,9 102,9 6,35
12,6 1,35187 1,0498 110,0 104,8 6,47
12,8 1,35219 1,0506 112,2 106,8 6,60
13,0 1,35249 1,0514 114,3 108,7 6,72
13,2 1,35282 1,0523 116,5 110,7 6,85
13,4 1,35313 1,0531 118,6 112,6 6,98
13,6 1,35345 1,0540 120,8 114,6 7,11
13,8 1,35376 1,0548 122,9 116,5 7,23
14,0 1,35407 1,0557 125,1 118,5 7,36
14,2 1,35440 1,0565 127,3 120,5 7,49
- 11 -

14,4 1,35472 1,0574 129,5 122,5 7,62
14,6 1,35503 1,0582 131,6 124,4 7,74
14,8 1,35535 1,0591 133,8 126,3 7,87
15,0 1,35567 1,0599 136,0 128,3 8,00
15,2 1,35599 1,0608 138,2 130,3 8,13
15,4 1,35631 1,0616 140,4 132,3 8,26
15,6 1,35664 1,0625 142,6 134,2 8,39
15,8 1,35699 1,0633 144,8 136,2 8,52
16,0 1,35728 1,0642 147,0 138,1 8,65
16,2 1,35760 1,0651 149,2 140,1 8,78
16,4 1,35793 1,0660 151,5 142,1 8,91
16,6 1,35825 1,0668 153,7 144,1 9,04
16,8 1,35858 1,0677 155,9 146,0 9,17
17,0 1,35890 1,0685 158,1 148,0 9,30
17,2 1,35923 1,0694 160,4 150,0 9,44
17,4 1,35955 1,0703 162,6 151,9 9,56
17,6 1,35988 1,0711 164,8 153,9 9,69
17,8 1,36020 1,0720 167,0 155,8 9,82
18,0 1,36053 1,0729 169,3 157,8 9,96
18,2 1,36086 1,0738 171,5 159,7 10,09
18,4 1,36119 1,0746 173,6 161,5 10,21
18,6 1,36152 1,0755 176,0 163,6 10,35
18,8 1,36185 1,0764 178,3 165,6 10,49
19,0 1,36217 1,0773 180,5 167,5 10,62
19,2 1,36251 1,0782 182,8 169,5 10,75
19,4 1,36284 1,0791 185,1 171,5 10,89
19,6 1,36318 1,0800 187,4 173,5 11,02
19,8 1,36351 1,0809 189,7 175,5 11,16
20,0 1,36383 1,0817 191,9 177,4 11,29
20,2 1,36417 1,0826 194,2 179,4 11,42
20,4 1,36451 1,0835 196,5 181,4 11,56
20,6 1,36484 1,0844 198,8 183,3 11,69
20,8 1,36518 1,0853 201,1 185,3 11,83
21,0 1,36550 1,0862 203,3 187,2 11,96
21,2 1,36585 1,0871 205,7 189,2 12,10
21,4 1,36618 1,0880 207,9 191,1 12,23
21,6 1,36652 1,0889 210,3 193,1 12,37
21,8 1,36685 1,0897 212,5 195,0 12,50
22,0 1,36719 1,0906 214,8 197,0 12,64
22,2 1,36753 1,0916 217,2 199,0 12,78
22,4 1,36787 1,0925 219,5 200,9 12,91
22,6 1,36820 1,0933 221,7 202,8 13,04
22,8 1,36845 1,0943 224,1 204,8 13,18
23,0 1,36888 1,0952 226,4 206,7 13,32
23,2 1,36922 1,0961 228,7 208,6 13,45
23,4 1,36956 1,0970 231,1 210,7 13,59
23,6 1,36991 1,0979 233,4 212,6 13,73
23,8 1,37025 1,0988 235,8 214,6 13,87
24,0 1,37059 1,0998 238,2 216,6 14,01
24,2 1,37093 1,1011 240,3 218,2 14,14
24,4 1,37128 1,1022 243,0 220,5 14,29
24,6 1,37162 1,1030 245,0 222,1 14,41
24,8 1,37197 1,1041 247,7 224,3 14,57
- 12 -

25,0 1,37232 1,1049 249,7 226,0 14,69
25,2 1,37266 1,1057 251,7 227,6 14,81
25,4 1,37300 1,1068 254,4 229,9 14,96
25,6 1,37335 1,1076 256,4 231,5 15,08
25,8 1,37370 1,1087 259,1 233,7 15,24
26,0 1,37405 1,1095 261,1 235,3 15,36
26,2 1,37440 1,1106 263,8 237,5 15,52
26,4 1,37475 1,1114 265,8 239,2 15,64
26,6 1,37510 1,1125 268,5 241,3 15,79
26,8 1,37545 1,1133 270,5 243,0 15,91
27,0 1,37580 1,1144 273,2 245,2 16,07
27,2 1,37615 1,1152 275,2 246,8 16,19
27,4 1,37650 1,1163 277,9 248,9 16,35
27,6 1,37685 1,1171 279,9 250,6 16,46
27,8 1,37721 1,1182 282,6 252,7 16,62
28,0 1,37757 1,1190 284,6 254,3 16,74
28,2 1,37793 1,1201 287,3 256,5 16,90
28,4 1,37828 1,1209 289,3 258,1 17,02
28,6 1,37863 1,1220 292,0 260,2 17,18
28,8 1,37899 1,1228 294,0 261,8 17,29
29,0 1,37935 1,1239 296,7 264,0 17,45
29,2 1,37971 1,1250 299,4 266,1 17,61
29,4 1,38006 1,1258 301,4 267,7 17,73
29,6 1,38042 1,1269 304,1 269,9 17,89
29,8 1,38078 1,1277 306,1 271,4 18,01


METODA DENSIMETRICĂ

Principiul metodei
Determinarea zaharurilor din must prin metoda densimetrică, constă în relaţia
directă ce există între variaţia densităţii musturilor în funcţie de temperatura şi
conţinutul acestora în zaharuri.
Densitatea (masa volumică) a mustului se poate determina prin următoarele
metode:
− picnometrică ca metodă de referinţă;
− metode uzuale:
− picnometrică obişnuită;
− densimetrică la balanţă hidrostatică;
− areometrică (densimetrică) cu areometre (densimetre) de masă volumică.
În funcţie de densitatea (masa volumică) determinată prin una din aceste
metode se evaluează conţinutul de zaharuri din must cu ajutorul tabelelor:
− tabelele 3 şi 6 de la masa volumică
- 13 -

− tabelul 2 de la metoda refractometrică.
În afară de densimetrele de masă volumică, în practica oenologică, se
folosesc şi areometre speciale pentru must, denumite mustimetre sau zaharimetre,
ale căror gradaţii reprezintă fie direct conţinutul de zaharuri, fie grade zaharimetrice
(mustimetrice) convenţionale, pe baza cărora se evaluează conţinutul de zaharuri în
g/l cu ajutorul tabelelor sau a formulelor de calcul.
Unele din acestea prezintă şi gradaţii care indică potenţialul alcoolic a vinului
ce se va obţine prin fermentarea mustului.

Determinarea zaharurilor din must cu mustimetrele
Mustimetrele sunt densimetre (areometre) pentru lichide mai grele ca apa.
Construcţia şi funcţionarea lor se bazează pe principiul lui Arhimede conform căruia
un corp (areometrul), introdus într-un lichid (mustul) este împins de jos în sus cu o
forţă egală cu greutatea volumului de lichid dezlocuit de acel corp.
Astfel, cu cât lichidul (mustul) are un conţinut mai mare în zaharuri, cu atât
densimetrul se scufundă mai puţin în must, iar acesta indică pe scala gradată valori
mai mari şi invers.
Un mustimetru, ca orice areometru, este format din:
− o parte cilindrică cu diametru mai mare pentru a putea pluti;
− la bază prezintă un rezervor sferic umplut cu mercur sau cu alice de plumb, cu
rolul de a menţine aparatul în poziţie verticală;
− o tijă la partea superioară de minimum 3 mm diametru, prevăzută în interior cu o
bandă de hârtie pe care sunt notate gradaţiile aparatului de sus în jos.
Mustimetrele (densimetrele) sunt etalonate (gradate) la temperatura de 15 sau
20°C.
Din acest motiv este necesar ca odată cu determinarea densităţii, să se
noteze şi temperatura probei de analizat (mustului) necesară pentru efectuarea
corecţiei densităţii la temperatura de etalonare a mustimetrului (areometrului).
La determinarea zaharurilor din must cu ajutorul mustimetrelor este necesar
să se respecte următoarele reguli.
− mustul de analizat să fie limpede şi fără vreun început de fermentaţie;
− mustimetrul să fie curat şi uscat;
− introducerea în must se va face încet, deoarece în caz contrar pe tija aparatului
pot adera picături de must, care pot cauza erori de analiză;
- 14 -

− mustimetrul nu trebuie să atingă pereţii cilindrului în care este introdus şi din
acest motiv este strict necesar să se folosescă un cilindru standardizat; (320 mm
înălţime şi 36 mm diametru interior);
− citirea densităţii se face la meniscul superior pentru areometrele oficiale etalonate
la 20°C şi pentru areometrele speciale pentru musturi tulburi şi roşii respectiv la
meniscul inferior (nivelul suprafeţei plane a mustului) pentru areometrele vechi
gradate la 15°C.
− rezultatul citirii se exprimă cu 4 zecimale.

Aparatură şi materiale
− mustimetre (areometre);
− termometrul de la 0 la 30°C, controlat şi gradat în diviziuni de 0,5°C;
− cilindru gradat standardizat;
− lupă;
− tifon, vată, hârtie de filtru etc.;
− centrifugă cu minimum 3600 rotaţii/minut;
Dintre mustimetrele folosite pentru determinarea zaharurilor din must putem
enumera:
− mustimetre tip Victoria, de fabricaţie românească;
− mustimetre tip Dujardin Salleron, Oechslé, Babo, Balling şi Baumé de fabricaţie
străină.

Mustimetrele Victoria, sunt cele mai răspândite în practica vinicolă. După
conţinutul mustului în zaharuri se prezintă în două serii de gradaţii, respectiv de la
1000–1070 şi 1070–1140.
Ambele sunt etalonate la 20°C.

Mustimetrul Dujardin - Salleron, este etalonat la 15°C şi are pe tijă, de la vârf
spre bază, două feluri de gradaţii:
− una de la 970 la 1130, care reprezintă greutatea în grame a unui litru de must
respectiv densitatea mustului (0,9700–1,1300);
− alta de la 35 la 185 (3,5–18,5) care reprezintă tăria alcoolică potenţială a vinului
ce se va obţine prin fermentarea mustului.

- 15 -

Mustimetrul Oechslé, este etalonat la temperatura de 15°C, 17,5°C sau 12°C
(Reaumur).
În funcţie de concentraţia de zaharuri a mustului este gradat fie între 0 - 100,
fie între 30–125, sau între 120–200.
Oechslé a stabilit gradele acestui mustimetru scăzând o unitate din densitatea
mustului, iar restul la înmulţit cu 1000.
Partea zecimală a densităţii mustului formează gradele Oechslé.
Gradele Oechslé (°0) arată cu câte grame este mai greu 1 litru de must decât
1 litru apă distilată.

Mustimetrul Babo, este gradat de la vârful tijei spre bază, fie de la 0 la 30, fie
de la 4 la 30, de la 4 la 32 sau de la 8 la 32.
Etalonarea mustimetrului este făcută la temperatura de 15°C, 17,5°C sau
14°R.
Gradele Babo (°B) arată conţinutul de zaharuri din must, exprimat în grame
zaharuri la suta de grame must.
Areometrul Balling, este folosit în fabricile de zahăr şi bere.
Este gradat pentru soluţii pure de zaharoză între 12,2 şi 30,1.
Gradul Balling corespunde gradării arbitrare a acestui areometru şi indică
greutatea zaharozei în grame dizolvată în 100 cm
3
apă, la 60°F/grade (Fahrenheit)
sau 15,56°C.
Se exprimă în procente de greutate, % (m/V).
Areometrul Baumé este gradat între 0 şi 20 la temperatura de 15°C.
Un grad Braumé corespunde aproximativ cu densitatea dată de 17 - 18 zahăr
adăugat într-un litru de apă.
Se exprimă în grade Baumé, °B (m/V).
Gradul Baumé (°B) corespunde gradării arbitrare a areometrului Baumé care
marchează 0°B la apă distilată. Al 15-lea °B este dat de o soluţie de 15 părţi în
greutate de sare marină în 85 părţi de apă.

Modul de lucru
Mustul de analizat (200 - 250 ml) bine limpezit prin decantare, filtrare sau
centrifugare se toarnă cu atenţie într-un cilindru de 250 ml care ulterior se aşează pe
o suprafaţă perfect orizontală.
- 16 -

Turnarea mustului se face lent pe peretele acestuia, ţinând cilindrul înclinat,
pentru a se evita formarea de spumă.
Introducerea mustimetrului (oricare din cele prezentate anterior) se face cu
atenţie, respectându-se cu stricteţe regulile amintite.
Se aşteaptă 2-3 minute pentru ca temperatura mustimetrului şi a cilindrului să
se uniformizeze cu cea a mustului.
Temperatura mustului se determină concomitent cu citirea gradelor
mustimetrice, dacă mustimetrul este prevăzut cu termometru, fie imediat după
aceasta folosind un termometru care se introduce în cilindrul cu must.

Calculul şi exprimarea rezultatelor
Dacă citirea la mustimetru are loc la o temperatură diferită decât cea la care
este etalonat, se efectuează o corecţie a densităţii sau gradelor mustimetrice cu
ajutorul tabelelor ce însoţesc mustimetrele sau cu formule de calcul.
Astfel, la folosirea mustimetrelor Victoria care sunt etalonate la 20°C, corecţia
densităţii mustului (ρ
20°C
) la temperatura de 20°C se efectuează cu ajutorul tabelului 6
de la masa volumică (pag..........).
Exemplu: densitatea ( ρ
t
) este de 1,0818 g/cm
3
la temperatura de 16°C.
ρ
20 C
o
= ρ
t
±
c
1000
= 1,0818 -
1,19
1000
= 1,0821 - 0,00119 ≈ 1,0809 g/cm
3

Din tabelul 2 de la metoda refractometrică se citeşte conţinutul în zaharuri
respectiv 189,7 g/l sau 175,5 g/kg must.
În cazul folosirii mustimetrului Dujardin Salleron, când temperatura mustului
este diferită de 15°C, se face corecţia densităţii citite, adăugând sau scăzând din
aceasta, după cum temperatura este mare sau mai mică decât 15°C (tabelul 3).
Exemplu: mustimetrul arată densitatea 1082 g/cm
3
la temperatura de 25°C.
Astfel:
− densitatea (grade Dujardin-Saleron la 25°C .......................................... 1082 +
− corecţia (c) temperaturii de la 25°C la 15°C (conform tabelul 3) ................ 2,0
− densitatea la 15°C................................................................................. 1084
Din tabelul 4 se citeşte conţinutul în zaharuri respectiv tăria alcoolică
potenţială.
- 17 -

Astfel pentru ρ
15 C
o
= 1084 g/cm
3
, conţinutul în zaharuri este 194 g/l iar tăria
alcoolică potenţială este 11,35% vol.
În cazul când densitatea (grade mustimetrice) se citeşte cu zecimale, se
neglijează zecimile dacă au valoarea mai mică de 5 şi se transformă în întreg mai
mare cu o unitate dacă sunt peste 5.
În cazul folosirii mustimetrelor, Oechslé, Babo, Balling şi Beaumé se face
corecţia gradului mustimetric la temperatura de etalonare a aparatului conform
instrucţiunilor acestora, iar conţinutul în zaharuri se citeşte din tabelul 4.
Evaluarea conţinutului de zaharuri din proba de must se poate face şi cu
ajutorul unei formule empirice de calcul:
g/l zaharuri =
( ) ρ
15 C
- 1000 1000
1600 - 1000
1,6
o
×
×

¸

1
]
1
1
- 30
în care:
ρ
15 C
o
- densitatea mustului corectată la 15°C;
1600 - densitatea medie a zaharurilor;
30 - greutatea medie în grame a substanţelor
nezaharate din must;
1000 - densitatea apei.
Tabelul 3.
Corecţia (c) ce se aplică în cazurile în care densitatea mustului
a fost citită la o temperatură diferită de 15°C.
Temperatura
°C
Corecţia (c)
10 - 0,6 - 0,0006
11 - 0,5 - 0,0005
12 - 0,4 - 0,0004
13 - 0,3 - 0,0003
14 - 0,2 - 0,0002
15 0 0
16 + 0,1 + 0,0001
17 + 0,3 + 0,0003
18 + 0,5 + 0,0005
19 + 0,7 + 0,0007
20 + 0,9 + 0,0009
21 + 1,1 + 0,0011
22 + 1,3 + 0,0013
23 + 1,6 + 0,0013
24 + 1,8 + 0,0018
25 + 2,0 + 0,0020



- 18 -

Tabelul 4
Corespondenţa între densitatea sau masa volumică a mustului de struguri la 15°C
şi gradele areometrice (mustimetrice) Oechslé, Babo, Balling, Baumé,
respectiv conţinutul de zahruri şi tăria alcoolică potenţială.
Grade
Dujardin-Saleron
(densitatea
la 15°C)
g/cm
3

Grade
Oechslé
°O
(m/V)
Grade
Babo
%
(m/m)
Grade
Balling
%
(m/v)
Grade
Baumé
°B
(m/v)
Zaharuri
g/l
Tăria
alcoolică
potenţială
% vol.
1050 50 10,3 12,2 6,9 103 6,06
1051 51 10,5 12,5 7,0 106 6,24
1052 52 10,7 12,8 7,1 108 6,35
1053 53 10,9 13,0 7,3 111 6,53
1054 54 11,1 13,2 7,4 114 6,71
1055 55 11,3 13,5 7,5 116 6,82
1056 56 11,5 13,7 7,7 119 7,00
1057 57 11,7 14,0 7,8 122 7,18
1058 58 12,0 14,2 7,9 124 7,29
1059 59 12,2 14,4 8,0 127 7,47
1060 60 12,4 14,7 8,2 130 7,65
1061 61 12,6 14,9 8,3 132 7,76
1062 62 12,8 15,1 8,4 135 7,94
1063 63 13,0 15,4 8,6 138 8,12
1064 64 13,3 15,6 8,7 140 8,24
1065 65 13,5 15,8 8,8 143 8,41
1066 66 13,7 16,1 8,9 146 8,59
1067 67 13,9 16,3 9,0 148 8,71
1068 68 14,1 16,5 9,2 151 8,88
1069 69 14,2 16,8 9,3 154 9,06
1070 70 14,4 17,0 9,4 156 9,18
1071 71 14,6 17,2 9,6 159 9,35
1072 72 14,8 17,5 9,7 162 9,53
1073 73 15,0 17,7 9,8 164 9,65
1074 74 15,2 17,9 9,9 167 9,82
1075 75 15,4 18,1 10,0 170 10,00
1076 76 15,6 18,4 10,2 172 10,12
1077 77 15,8 18,6 10,3 175 10,29
1078 78 15,9 18,8 10,4 178 10,47
1079 79 16,1 19,0 10,6 180 10,59
1080 80 16,3 19,3 10,7 183 10,76
1081 81 16,5 19,5 10,8 186 10,94
1082 82 16,7 19,7 10,9 188 11,06
1083 83 16,9 20,0 11,1 191 11,24
1084 84 17,1 20,2 11,2 194 11,41
1085 85 17,3 20,4 11,4 196 11,53
1086 86 17,4 20,6 11,4 199 11,71
1087 87 17,6 20,8 11,6 202 11,88
1088 88 17,8 21,1 11,7 204 12,00
1089 89 18,o 21,3 11,8 207 12,18
1090 90 18,2 21,5 11,9 210 12,35
1091 91 18,3 21,7 12,0 212 12,47
- 19 -

1092 92 18,5 21,9 12,2 215 12,65
1093 93 18,6 22,2 12,3 218 12,82
1094 94 18,8 22,4 12,4 220 12,94
1095 95 18,9 22,5 12,5 223 13,12
1096 96 19,0 22,8 12,6 226 13,29
1097 97 19,2 23,0 12,7 228 13,41
1098 98 19,3 23,2 12,9 231 13,59
1099 99 19,5 23,5 13,0 234 13,76
1100 100 19,7 23,7 13,1 236 13,88
1101 101 19,9 23,9 13,2 239 14,06
1102 102 20,1 24,1 13,3 242 14,24
1103 103 20,3 24,3 13,5 244 14,35
1104 104 20,5 24,5 13,6 247 14,53
1105 105 20,8 24,8 13,7 250 14,71
1106 106 21,0 25,0 13,8 252 14,82
1107 107 21,2 25,2 13,9 255 15,00
1108 108 21,4 25,4 14,1 258 15,18
1109 109 21,6 25,6 14,2 260 15,29
1110 110 21,8 25,8 14,3 263 15,47
1111 111 22,0 26,1 14,4 266 15,65
1112 112 22,2 26,3 14,5 268 15,76
1113 113 22,4 26,5 14,6 271 15,94
1114 114 22,6 26,6 14,8 274 16,12
1115 115 22,8 26,9 14,9 276 16,24
1116 116 23,0 27,1 15,0 279 16,41
1117 117 23,1 27,3 15,1 282 16,59
1118 118 23,5 27,5 15,2 284 16,71
1119 119 23,8 27,8 15,3 287 16,88

-2- . timp de lucru mare. Expresiile: substanţă uscată solubilă şi procente de masă zaharoză sunt echivalente indicând acelaşi lucru. − densitatea mustului. motive pentru care sunt mai puţin folosite în practică. Refractometrele sunt instrumente optice folosite pentru măsurarea indicelui de refracţie (n) a substanţei şi a conţinutului în substanţă uscată (% de masă zaharoză) în cazul zaharurilor. Mediul solid este constituit din prisma de sticlă a aparatului. Se folosesc mai mult la vin. Substanţa uscată solubilă sau extractul sec total al mustului reprezintă totalitatea substanţelor care în condiţii fizice determinate nu se volatilizează ci rămân sub formă de reziduu. iar cel lichid din pelicula de must supusă analizei. În practica oenologică. Prin metodele fizice se determină: − indicele de refracţie la 20ºC şi procente de masă zaharoză (substanţă uscată solubilă) cu refractometre de diferite tipuri. Pe baza acestor determinări se citeşte din tabelele corespunzătoare cantitatea de zaharuri existentă în proba de analizat. mai uşor de efectuat iar rezultatele obţinute sunt satisfăcătoare din punct de vedere practic.Metodele chimice deşi sunt mai precise. necesită reactivi specifici. conţinutul de zaharuri din musturi se poate determina prin una din metodele fizice enumerate mai jos: − metoda refractometrică. şi densimetre (areometre). Metodele fizice sunt mai expeditive. cu picnometre. − metoda densimetrică METODA REFRACTOMETRICĂ Principiul metodei Metoda refractometrică este o metodă fizică de determinare şi se bazează pe principiul refracţiei luminii atunci când o rază luminoasă străbate două medii de densităţi diferite (solid-lichid).

substanţele tanante şi colorante precum şi sărurile minerale.În cazul mustului. grame de zaharoză/grame zaharoză la 100 grame soluţie. acizi liberi nevolatili şi sărurile lor. (m/m)). fie cu refractometre de mână (portabile). Denumirea de procente de masă zaharoză derivă din faptul că etalonarea refractometrelor se efectueaza cu soluţii de zaharoză pură de concentraţie cunoscută (%. Zaharurile din must se pot determina fie cu refractometre de masă (laborator). -3- . substanţa uscată solubilă este dată de: zaharuri (glucide).

corespunzătoare unghiului limită. 1. − centrifugă.c). − termometru. Corpul prismelor poate fi rotit împreună cu un sector gradat direct în indici de refracţie. Privit în ocularul (4) al lunetei câmpul va apărea jumătate întunecat şi jumătate luminat (fig. − baghetă de sticlă. hârtie de filtru. Dacă zona de demarcaţie prezintă o serie de irizaţii în culorile curcubeului. Razele de lumină emise de sursă (un bec de 25–40 W sau lumina zilei) sunt reflectate de oglinda (2) pe prisma de iluminare şi după ce suferă o serie de refracţii la diferite limite de separare. Refractometrul Abbé.1%. Poziţia limitei de demarcaţie dintre cele două câmpuri.1. − tifon.1. − fie procente de masă zaharoză (%) cu o aproximaţie de 0. Refractometrul este prevăzut şi cu un termometru a cărui scală este cuprinsă între 15±5°C. Refractometrul Abbé este prevăzut cu o scală indicând: − fie indicele de refracţie (n) cu patru zecimale. depinde de mărimea indicelui de refracţie a mustului.a). -4- . − pipete gradate. Determinarea zaharurilor din must cu refractometre de masă (Abbé) Aparatură şi materiale: − refractometrul Abbé. În această poziţie se va face citirea indicelui de refracţie sau a conţinutului de substanţă uscată solubilă (procente de masă zaharoză) pe scara vizibilă în ocularul (8) al lunetei (7) (fig. Rotind tamburii (5) şi (6) se ajunge la poziţia în care limita de separaţie coincide cu intersecţia firelor reticulare ce sunt fixate în ocular (fig. vată. reprezentat schematic în fig.b). una de iluminare şi cealaltă de măsurare între care se introduce produsul de analizat (mustul). pătrund în luneta aparatului (3). 1. Ultima rază care va intra în prisma de măsurare şi apoi în ocularul (4) este cea a cărei incidenţă este tangenţială şi care va fi deci refractată după un unghi limită. 1. este compus dintr-un bloc al prismelor (1) alcătuit din două prisme. se roteşte tamburul (5) pentru a se realiza o demarcaţie netă.

privind în ocularul (8) a lunetei (7). care se citeşte la termometrul (10). înainte de a începe măsurătorile se va verifica exactitatea valorilor indicate de aparat. Se aşteaptă câteva minute. determinând indicele de refracţie (n) al apei care la temperatura camerei (20°C) este egal cu 1. Astfel pentru un must provenit din soiul Muscat Ottonel al cărui conţinut de sustanţă uscată solubilă este 20. 2–3 picături de probă (must). Se efectuează cel puţin două determinări pe aceeaşi probă de must.2% la temperatura de 20°C. Mustul ce urmează a fi analizat trebuie să fie limpede şi să aibă temperatura cuprinsă între 15–25°C. atunci trebuie să se facă o corecţie a acestor valori conform tabelului 1.3330 sau conţinutul de substanţă uscată solubilă a cărei valoare este 0%.4 g/kg Dacă indicele de refracţie sau conţinutul de substanţă uscată solubilă (procente de masă zaharoză). după care se roteşte tamburul (6) până când zona de demarcaţie ajunge în intersecţia firelor reticulare. Proba de analizat (mustul) este introdusă în aparat prin deschiderea corpului prismelor prin răsucirea butonului (9). pentru aceeaşi probă.Modul de lucru Obişnuit. Calculul rezultatelor obţinute Pentru proba de must al cărui indice de refracţie (n) sau procente de masă zaharoză care s-au citit la temperatura de 20°C. Se citeşte valoarea indicelui de refracţie sau procente de masă zaharoză (substanţă uscată solubilă). evaluarea conţinutului de zaharuri exprimată în g/l sau g/kg se face direct din tabelul 2.2 g/l sau 179. pentru uniformizarea temperaturii. notânduse cu t temperatura de citire la termometrul (10). în acest scop partea superioară a aparatului este adusă în poziţie orizontală. Pe suprafaţa prismei de măsurare. se citeşte la o temperatură diferită de 20°C. se lasă să cadă de pe o baghetă de sticlă rotunjită sau o pipetă. Se închide corpul prismelor prin răsucirea butonului (9) şi se readuce aparatul în poziţie verticală. -5- . conţinutul de zaharuri este de 194.

5 g/l 0. (20.... De exemplu....5 Deci pentru 20....4%) a valorii 0..0. respectiv 194.............4% .2 1.1% ..... are valoarea 20. conţinutul de zaharuri se evaluează prin interpolare...........4 g/kg. Corectarea valorii indicelui de refracţie citit la o temperatură diferită de 20°C se face conform tahelului 2 astfetl: indicele de refracţie citit la temperatura (t) din coloana 2 se raportează la valoarea corespunzătoare a procentului de masă zaharoză (coloana 1)...................2% .15 g/l se adună la 194....1 = 1....4 .... 2.. 2... -6- ...3%..De exemplu. Valoarea corectată la 20°C este tot 20.............2 = 20.....2 g/l sau 179....... valoarea conţinutului de substanţă uscată solubilă citită la temperatura de 17°C..2 + 1.....2 sau se scad din 196....2) (tabelul 1)..... Apoi procentul de masă zaharoză la 20°C se raportează pentru obţinerea indicelui de refracţie la 20°C........3 g/l 0. dacă pentru aceeaşi probă de must procentele de masă zaharoză la 20°C sunt 20...........15 = 195. cifră obţinută prin scăderea din valoarea citită la 17°C (20.35 g/l.. conţinutul de zaharuri în g/l sau g/kg se estimează astfel: 20.............2 g/l 20. 196.35 g/l sau 196.. cu ajutorul căruia din tabelul 2 se estimează conţinutul de zaharuri exprimat în g/l sau g/kg.. x x= 2...15 g/l 0.2% . Determinarea zaharurilor din must cu refractometrul de mână Principiul metodei Principiul metodei constă în determinarea la refractometru a procentului de masă zaharoză (substanţă uscată solubilă) şi estimarea pe bază de tabele sau a unei formule de calcul a conţinutului de zaharuri exprimat în g/l sau g/kg must..3 × 0............2%......5 – 1... 194.3% corespunde 194.2%) din tabelul 2 se estimează acelaşi conţinut de zaharuri. Această valoare este corectată la temperatura de 20°C şi exprimată cu ajutorul tabelului 1.........2 %. pentru aceeaşi probă de must....... Conform acestei valori (20...4%.15 = 195......... Pentru valori ale procentului de masă zaharoză care nu sunt trecute în tabelul 2.

un ocular prevăzut cu o rozetă pentru reglarea lui potrivit ochiului. de la 0-30%.). tub optic (lunetă). − baghetă de sticlă. o placă de bachelită rabatabilă. 2. În partea opusă a acestei rame se află o fereastră (deschizătură). iar prin închidere aceasta se lipeşte de prisma de stică. − centrifugă. îndicând procente de masă zaharoză (substanţă uscată solubilă). − pipete gradate. prin care pătrund razele de lumină. Un refractometru de mână (fig. prevăzută cu o adâncitură. în prisma de sticlă până la pelicula de must. o prismă de sticlă la partea terminală a lunetei. 5. Meopta. un şurub de reglare aflat pe lunetă în apropierea ocularului. vată hârtie de filtru. 3. prevăzut în interior cu lentile şi cu un disc de sticlă pe care este marcat o scală gradată de jos în sus. -7- . 4. montată într-o ramă metalică. − tifon.Aparatură şi materiale − refractometrul de mână(tip: Zeiss.ect. prinzând între ele pelicula de must.2) este alcătuit din următoarele părţi componente: 1. care acţionat cu o şurubelniţă serveşte la reglarea punctului de 0% al refractometrului. − termometru. în care se pipetează mustul de analizat.

lunetă. Reglarea ocularului se face prin rotirea rozetei spre stânga şi spre dreapta până ce cifrele şi diviziunile scalei gradate sunt văzute clar. Apoi deschizând placa rabatabilă şi ţinând-o în poziţie orizontală cu scobitura în sus. Modul de lucru Determinarea conţinutului de zaharuri dintr-o probă de must implică următoarele operaţii: − reglarea ocularului. după care se şterg până la uscare cu o bucată de tifon curat sau cu vată. 5 . După ce în prealabil refractometrul a fost orientat cu fereastra către o sursă de lumină. − verificarea şi reglarea refractometrului la 0% substanţă uscată solubilă. 3 . mai întâi se spală prisma şi placa rabatabilă cu apă distilată şi alcool. se pipetează în ea 3–4 picături de apă distilată după care se alipeşte de prismă.şurub de reglare. 2 . se aduce la nivelul ochilor şi se priveşte în ocular. 4 . 2. observându-se linia de separare între cele două câmpuri (întunecat şi luminat). -8- .Fig. Refractometrul de mână şi scala refractometrului: 1 .placă rabatabilă. În vederea verificării şi reglării refractometrului.prismă.ocular.

Se notează temperatura (t) la care a fost făcută citirea. Apoi se şterge prisma refractometrului cu o bucată de tifon.5 × 10 g/l zaharuri =    4 în care: S .) cu relaţia: T. 10 .a.coeficient empiric stabilit pe baza unui număr mare de determinări. se reglează aparatul acţionând cu o şurubelniţă asupra şurubului de reglare de pe lunetă.p. 2. Z 17 . Cifra citită reprezintă procentul de substanţă uscată aparentă cu o precizie de 0.conţinutul mustului în substanţă uscată solubila la 20°C. asemănător metodei anterioare (refractometru Abbé) sau cu ajutorul unei formule empirice:  S × 4.raportul dintre densitatea şi indicele de refracţie a mustului. după care se pipetează 2–3 picături de must în scobitura de pe placa rabatabilă. 4. % vol.2.coeficient de raportare la 1 litru. Se închide refractometrul şi se citeşte cifra corespunzătoare liniei de separare dintre cele două câmpuri.25 . Evaluarea conţinutului de zaharuri din proba de must se poate face cu ajutorul tabelelor de calcul.conţinutul mediu al mustului în procente % substanţă uscată nezaharată.2 unităţi.Dacă linia de separare nu trece exact prin punctul de 0%. = în care: Z 17 – conţinutul de zaharuri.0 . În funcţie de conţinutul de zaharuri determinat prin metodele de mai sus se poate calcula tăria alcoolică potenţială (T. -9- .5 . g/l.a. 4. – grame de zaharuri necesare pentru obţinerea unui grad alcoolic.25  .p.

27 0.22 6.0565 103.5 118.5 118.6 12.6 114.14 0.32 Zaharoză în g pentru 100 g must 15 20 25 30 Se scade 0.0498 1.4 12.07 0.35 0.6 90.0 14.21 0.Tabelul 1 Corecţia ce se aplică în cazurile în care procentele de masă zaharoză au fost determinate la o temperatură diferită de 20°C Temperatura °C 15 16 17 18 19 21 22 23 24 25 5 0.0456 1.28 0.35219 1.09 0.5 6.2 12.31 0.23 0.9 110.35092 1.06 0. % vol. Procente de masă zaharoză.0390 1. % (m/m) 1 10.9 125.8 122.0 13.28 0.21 5.34999 1.06 0.11 0.8 92.6 11.8 14.0540 1.0506 1.59 5.34781 1.35407 1.8 108.16 0.60 6.85 6.0398 1.4 5 79.2 114.1 127.20 0.4 13.49 .0431 1.1 89.28 0.6 10.12 0.47 6.0 96.0439 1. g/kg Tăria alcoolică potenţială.08 0.36 40 0.2 10.2 81. 6 4.0 92.2 13. g/l Zaharuri.72 6.12 0.14 0.29 0. (n) Densitatea la 20°C.9 12.35376 1.07 0.21 0.07 0.0523 1.0489 1.11 7.0 97.35313 1.21 0.7 107.0406 1.14 0.07 0.0423 1.21 0.0481 1.8 Indice de refracţie.23 0.16 0.07 0.9 100.31 0.22 0.34836 1.0473 1.21 0.35031 1.27 0.16 0.30 0.09 0.08 0.16 0.16 0.2 11.6 120.0464 4 82.4 10.1 91.07 0.0 10.35345 1.0 12.14 0.0447 1.3 101.3 84.31 0.35062 3 1.14 0.28 0.34845 1.35156 1.35187 1.26 0.6 105.20 0.34 0.14 0.27 0.32 0.20 0.21 0.0 112.1 99.09 5.46 5.7 110.34 5.07 0.18 0.30 10 0.98 7.4 11.34906 1.35 0.26 0.35249 1. g/cm3 Zaharuri.35 6.0 11.15 0.35 0.6 116.33 0.36 Notă: Variaţiile de temperatură prin raportare la 20°C nu trebuie să depăşească ±5°C.2 1.28 0.36 7.25 0.07 0.5 120.71 5.20 0.23 7.7 112.84 4.8 106.3 83.35440 1.96 2 1.14 0.2 85.35282 1.0514 1.9 104.35124 1.23 0.34841 1.0414 1.34968 1.34 0.8 11.97 5.08 Se adună 0.84 5.0548 1.9 95.5 86.08 0.14 0.36 35 0.21 0.8 13.9 95.0557 1.34875 1.18 0. Tabelul 2 Conţinutul de zaharuri determinate refractometric sau densimetric şi tăria alcoolică potenţială a mustului de struguri.24 0.6 13.3 116.8 102.27 0.6 88.09 6.3 98.0531 1.1 87.10 - .

04 13.4 21.6 20.4 24.35728 1.1 140.6 19.6 176.36484 1.0642 1.57 .21 10.78 12.2 240.87 8.36318 1.23 12.37128 1.2 23.36753 1.1 187.62 7.0651 1.5 175.5 124.6 17.0826 1.5 177.2 20.8 22.0871 1.0 23.36417 1.35631 1.42 11.6 16.4 235.35923 1.0925 1.8 159.36185 1.0 20.36217 1.0 247.91 13.35699 1.3 134.0817 1.8 238.8 16.2 24.96 12.0 199.2 17.3 180.0738 1.0608 1.00 8.41 14.0711 1.5 169.3 185.0 150.37059 1.82 9.4 14.35567 1.35664 1.7 161.0 200.6 23.0880 1.6 133.7 155.5 153.09 10.1011 1.0685 1.29 14.7 231.0800 1.3 212.35858 1.5 182.1 226.0889 1.36652 1.4 23.1030 1.2 191.6 21.0 245.50 12.4 15.02 11.6 18.04 9.0853 1.9 210.9 153.0 15.2 196.9 194.0746 1.0755 1.96 10.2 22.0 138.8 17.1 142.35988 1.5 198.0970 1.3 205.7 212.8 1.0 151.36685 1.1041 129.10 12.17 9.73 13.0998 1.7 207.0933 1.16 11.1 233.39 8.36518 1.3 171.0625 1.7 191.0616 1.36991 1.49 10.91 9.6 210.0 19.0 24.2 136.0729 1.2 140.1 144.89 11.32 13.36618 1.0809 1.69 11.36284 1.5 173.36383 1.37 12.2 18.5 163.4 162.36845 1.0988 1.36451 1.2 19.69 9.3 128.6 218.5 173.6 15.35503 1.83 11.36020 1.0 18.37162 1.2 16.0 17.5 214.8 185.36351 1.9 155.0916 1.0599 1.36086 1.87 14.1 146.6 167.0979 1.26 8.4 20.56 9.0 178.0668 1.74 7.4 17.0720 1.5 222.36152 1.65 8.7 224.1022 1.52 8.36585 1.35599 1.5 171.0835 1.3 187.36922 1.2 189.0961 1.8 157.3 243.1 160.6 14.6 214.35955 1.4 228.0677 1.3 130.0764 1.0 169.44 9.4 18.62 10.0952 1.2 219.36053 1.78 8.4 183.4 16.6 22.56 11.14 14.8 201.4 126.35472 1.3 7.1 203.0773 1.0694 1.0791 1.0591 1.0782 1.36787 1.3 132.0862 1.4 19.0906 1.9 158.4 179.8 204.8 147.8 21.6 24.0633 1.0943 1.0 197.8 20.5 221.75 10.36719 1.8 15.18 13.35535 1.6 216.36550 1.1 224.0660 1.36251 1.7 208.30 9.64 12.59 13.0574 1.1 195.36888 1.01 14.13 8.0844 1.45 13.0 22.7 122.6 164.8 217.35 10.37025 1.2 138.36119 1.0897 1.36820 1.0 16.8 136.8 23.8 167.2 15.6 165.6 144.2 151.29 11.37197 1.1 193.14.35825 1.2 220.35760 1.4 142.5 131.8 24.36956 1.8 18.0582 1.0703 1.0 148.37093 1.4 189.9 202.8 19.0 149.11 - .35890 1.4 22.4 181.8 206.2 21.35793 1.0 21.

6 29.1076 1.73 17.1152 1.12 - . Densitatea (masa volumică) a mustului se poate determina prin următoarele metode: − picnometrică ca metodă de referinţă.1220 1.37510 1.7 235.2 275. constă în relaţia directă ce există între variaţia densităţii musturilor în funcţie de temperatura şi conţinutul acestora în zaharuri.9 279.5 270.19 16.8 265.0 26.8 26.37935 1.0 296.37475 1.1190 1.1114 1.0 245.4 25.37863 1.74 16.1171 1.1258 1.37232 1.4 14.61 17.8 29.1182 1.18 17.1 261.8 28.3 237.6 25.3 256.4 301.6 229.7 269.37615 1.5 258.2 246.9 271.9 231.37685 1.07 16.3 292.1106 1.6 284.1 260.0 227.0 25.25.37580 1.1269 1.0 294.4 259.08 15.7 251.2 241.6 28.1 263.4 28.0 27.36 15.37721 1. − metode uzuale: − picnometrică obişnuită.1209 1.1144 1.8 27.37370 1.81 14.91 16.62 16.7 254.96 15.38042 1.1163 1.1250 1.46 16.37545 1.4 27.37971 1.3 289.8 248.9 250.5 273.38006 1.3 243.5 239.8 1.8 268.1 226.2 27.1087 1.6 287.2 28.1068 1.1095 1.69 14.1201 1.79 15.37899 1.37300 1.64 15.2 25.1228 1.9 282.45 17.1 267.1 306. − densimetrică la balanţă hidrostatică.1239 1.24 15.89 18.37793 1.4 256.90 17.0 266.0 29.6 27.37828 1.37266 1.1049 1.2 29.5 233.37440 1.1277 249.37757 1.37405 1.38078 1. − areometrică (densimetrică) cu areometre (densimetre) de masă volumică.2 261.2 277.37335 1.0 28.37650 1.4 304.6 26.7 254.4 26.8 264.7 299. În funcţie de densitatea (masa volumică) determinată prin una din aceste metode se evaluează conţinutul de zaharuri din must cu ajutorul tabelelor: − tabelele 3 şi 6 de la masa volumică .02 17.35 16.29 17.01 METODA DENSIMETRICĂ Principiul metodei Determinarea zaharurilor din must prin metoda densimetrică.2 26.6 252.1125 1.1057 1.52 15.4 29.1133 1.

pe baza cărora se evaluează conţinutul de zaharuri în g/l cu ajutorul tabelelor sau a formulelor de calcul. care pot cauza erori de analiză. ca orice areometru. fie grade zaharimetrice (mustimetrice) convenţionale. . iar acesta indică pe scala gradată valori mai mari şi invers. denumite mustimetre sau zaharimetre. − mustul de analizat să fie limpede şi fără vreun început de fermentaţie. − la bază prezintă un rezervor sferic umplut cu mercur sau cu alice de plumb. cu atât densimetrul se scufundă mai puţin în must. Un mustimetru. Mustimetrele (densimetrele) sunt etalonate (gradate) la temperatura de 15 sau 20°C.− tabelul 2 de la metoda refractometrică. La determinarea zaharurilor din must cu ajutorul mustimetrelor este necesar să se respecte următoarele reguli. − mustimetrul să fie curat şi uscat. să se noteze şi temperatura probei de analizat (mustului) necesară pentru efectuarea corecţiei densităţii la temperatura de etalonare a mustimetrului (areometrului). Astfel.13 - . − introducerea în must se va face încet. este format din: − o parte cilindrică cu diametru mai mare pentru a putea pluti. prevăzută în interior cu o bandă de hârtie pe care sunt notate gradaţiile aparatului de sus în jos. în practica oenologică. Determinarea zaharurilor din must cu mustimetrele Mustimetrele sunt densimetre (areometre) pentru lichide mai grele ca apa. − o tijă la partea superioară de minimum 3 mm diametru. se folosesc şi areometre speciale pentru must. cu cât lichidul (mustul) are un conţinut mai mare în zaharuri. cu rolul de a menţine aparatul în poziţie verticală. Din acest motiv este necesar ca odată cu determinarea densităţii. deoarece în caz contrar pe tija aparatului pot adera picături de must. În afară de densimetrele de masă volumică. ale căror gradaţii reprezintă fie direct conţinutul de zaharuri. Construcţia şi funcţionarea lor se bazează pe principiul lui Arhimede conform căruia un corp (areometrul). Unele din acestea prezintă şi gradaţii care indică potenţialul alcoolic a vinului ce se va obţine prin fermentarea mustului. introdus într-un lichid (mustul) este împins de jos în sus cu o forţă egală cu greutatea volumului de lichid dezlocuit de acel corp.

două feluri de gradaţii: − una de la 970 la 1130. − rezultatul citirii se exprimă cu 4 zecimale.5–18. Aparatură şi materiale − mustimetre (areometre). − centrifugă cu minimum 3600 rotaţii/minut.− mustimetrul nu trebuie să atingă pereţii cilindrului în care este introdus şi din acest motiv este strict necesar să se folosescă un cilindru standardizat. − tifon. este etalonat la 15°C şi are pe tijă. Ambele sunt etalonate la 20°C. Mustimetrele Victoria. Dintre mustimetrele folosite pentru determinarea zaharurilor din must putem enumera: − mustimetre tip Victoria. sunt cele mai răspândite în practica vinicolă.1300). vată. . Mustimetrul Dujardin .. controlat şi gradat în diviziuni de 0. respectiv de la 1000–1070 şi 1070–1140. Babo. − alta de la 35 la 185 (3. După conţinutul mustului în zaharuri se prezintă în două serii de gradaţii. − mustimetre tip Dujardin Salleron. hârtie de filtru etc. de la vârf spre bază.5°C. (320 mm înălţime şi 36 mm diametru interior). care reprezintă greutatea în grame a unui litru de must respectiv densitatea mustului (0. − lupă.Salleron.9700–1.14 - . − cilindru gradat standardizat. de fabricaţie românească.5) care reprezintă tăria alcoolică potenţială a vinului ce se va obţine prin fermentarea mustului. Oechslé. Balling şi Baumé de fabricaţie străină. − termometrul de la 0 la 30°C. − citirea densităţii se face la meniscul superior pentru areometrele oficiale etalonate la 20°C şi pentru areometrele speciale pentru musturi tulburi şi roşii respectiv la meniscul inferior (nivelul suprafeţei plane a mustului) pentru areometrele vechi gradate la 15°C.

filtrare sau centrifugare se toarnă cu atenţie într-un cilindru de 250 ml care ulterior se aşează pe o suprafaţă perfect orizontală. Areometrul Balling. Modul de lucru Mustul de analizat (200 .18 zahăr adăugat într-un litru de apă. Se exprimă în grade Baumé.Mustimetrul Oechslé. Se exprimă în procente de greutate. 17. este gradat de la vârful tijei spre bază.15 - . este folosit în fabricile de zahăr şi bere. Gradele Babo (°B) arată conţinutul de zaharuri din must.250 ml) bine limpezit prin decantare. iar restul la înmulţit cu 1000. Gradele Oechslé (°0) arată cu câte grame este mai greu 1 litru de must decât 1 litru apă distilată. °B (m/V). sau între 120–200. fie de la 4 la 30.1. Al 15-lea °B este dat de o soluţie de 15 părţi în greutate de sare marină în 85 părţi de apă. În funcţie de concentraţia de zaharuri a mustului este gradat fie între 0 .5°C sau 14°R. Gradul Baumé (°B) corespunde gradării arbitrare a areometrului Baumé care marchează 0°B la apă distilată. Partea zecimală a densităţii mustului formează gradele Oechslé. . Gradul Balling corespunde gradării arbitrare a acestui areometru şi indică greutatea zaharozei în grame dizolvată în 100 cm3 apă. 17. % (m/V).5°C sau 12°C (Reaumur). exprimat în grame zaharuri la suta de grame must. Este gradat pentru soluţii pure de zaharoză între 12. Mustimetrul Babo. Un grad Braumé corespunde aproximativ cu densitatea dată de 17 . fie de la 0 la 30. la 60°F/grade (Fahrenheit) sau 15.56°C. este etalonat la temperatura de 15°C. de la 4 la 32 sau de la 8 la 32.2 şi 30. Etalonarea mustimetrului este făcută la temperatura de 15°C. Oechslé a stabilit gradele acestui mustimetru scăzând o unitate din densitatea mustului.100. fie între 30–125. Areometrul Baumé este gradat între 0 şi 20 la temperatura de 15°C.

. Astfel. În cazul folosirii mustimetrului Dujardin Salleron.....0809 g/cm3 1000 1000 Din tabelul 2 de la metoda refractometrică se citeşte conţinutul în zaharuri respectiv 189. Astfel: − densitatea (grade Dujardin-Saleron la 25°C .0......... Se aşteaptă 2-3 minute pentru ca temperatura mustimetrului şi a cilindrului să se uniformizeze cu cea a mustului......... 1082 − corecţia (c) temperaturii de la 25°C la 15°C (conform tabelul 3) .... se efectuează o corecţie a densităţii sau gradelor mustimetrice cu ajutorul tabelelor ce însoţesc mustimetrele sau cu formule de calcul.00119 ≈ 1........ respectându-se cu stricteţe regulile amintite............0 − densitatea la 15°C........0818 g/cm3 la temperatura de 16°C.7 g/l sau 175. Exemplu: mustimetrul arată densitatea 1082 g/cm3 la temperatura de 25°C. la folosirea mustimetrelor Victoria care sunt etalonate la 20°C......... după cum temperatura este mare sau mai mică decât 15°C (tabelul 3)... + ..........5 g/kg must...... Exemplu: densitatea ( ρ t ) este de 1....... se face corecţia densităţii citite. adăugând sau scăzând din aceasta. când temperatura mustului este diferită de 15°C.)......19 = 1. Temperatura mustului se determină concomitent cu citirea gradelor mustimetrice.... dacă mustimetrul este prevăzut cu termometru. 1084 Din tabelul 4 se citeşte conţinutul în zaharuri respectiv tăria alcoolică potenţială...... Introducerea mustimetrului (oricare din cele prezentate anterior) se face cu atenţie. Calculul şi exprimarea rezultatelor Dacă citirea la mustimetru are loc la o temperatură diferită decât cea la care este etalonat............16 - .. 2......... fie imediat după aceasta folosind un termometru care se introduce în cilindrul cu must.....Turnarea mustului se face lent pe peretele acestuia..0818 = 1. corecţia densităţii mustului (ρ20°C) la temperatura de 20°C se efectuează cu ajutorul tabelului 6 de la masa volumică (pag.0821 ........ ρ 20o C = ρ t ± c 1................ pentru a se evita formarea de spumă...... ţinând cilindrul înclinat..

4 .0003 + 0.0011 + 0. 1600 .6 . Tabelul 3.0013 + 0.0004 .5 + 0. conţinutul în zaharuri este 194 g/l iar tăria alcoolică potenţială este 11.1000  × 1.0005 .0020 .0003 .6 .greutatea medie în grame a substanţelor nezaharate din must.3 + 0.0.3 .0006 .1 + 0. Temperatura °C 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Corecţia (c) . Evaluarea conţinutului de zaharuri din proba de must se poate face şi cu ajutorul unei formule empirice de calcul:  ρ g/l zaharuri =    în care: ρ 1 5o C ( 15o C .densitatea medie a zaharurilor. iar conţinutul în zaharuri se citeşte din tabelul 4.0005 + 0.0. 1000 .0 .densitatea mustului corectată la 15°C.6 + 1.0.0018 + 0.0.0.0007 + 0.0.2 0 + 0. Corecţia (c) ce se aplică în cazurile în care densitatea mustului a fost citită la o temperatură diferită de 15°C.5 .30   .0.9 + 1.Astfel pentru ρ 15 oC = 1084 g/cm3.0001 + 0.1 + 1.0. Oechslé. Babo.35% vol. În cazul când densitatea (grade mustimetrice) se citeşte cu zecimale.densitatea apei.8 + 2. 30 .0013 + 0.0.7 + 0.0009 + 0.3 + 1. se neglijează zecimile dacă au valoarea mai mică de 5 şi se transformă în întreg mai mare cu o unitate dacă sunt peste 5.0.0002 0 + 0.17 - .1000 × 1000 ) 1600 . În cazul folosirii mustimetrelor. Balling şi Beaumé se face corecţia gradului mustimetric la temperatura de etalonare a aparatului conform instrucţiunilor acestora.

29 10.5 13.9 16.5 7.4 8.8 16.2 9.1 17.2 10.59 8.1 18.6 11.4 15.9 9.3 17. Baumé.3 16.0 Grade Baumé °B (m/v) 6.8 8.06 9.1 11.1 Grade Balling % (m/v) 12.6 12.0 183 186 188 191 194 196 199 202 204 207 210 212 10.7 14.7 17.2 13.9 18.6 8.4 14.3 10.7 16.4 10.2 11.8 15.47 .82 10.6 18.2 15.82 7. respectiv conţinutul de zahruri şi tăria alcoolică potenţială.4 11.2 14.7 8.47 10.0 13.24 8.4 15.9 8. Grade Grade Dujardin-Saleron Oechslé (densitatea °O la 15°C) (m/V) g/cm3 1050 50 1051 51 1052 52 1053 53 1054 54 1055 55 1056 56 1057 57 1058 58 1059 59 1060 60 1061 61 1062 62 1063 63 1064 64 1065 65 1066 66 1067 67 1068 68 1069 69 1070 70 1071 71 1072 72 1073 73 1074 74 1075 75 1076 76 1077 77 1078 78 1079 79 Grade Babo % (m/m) 10. 6.8 18.4 11.65 9.5 16.24 11.4 12.5 10.8 13.47 7.94 11.5 19.5 11.4 7.8 15.12 10.71 6.71 8.0 20.06 6.1 15.06 11.9 17.88 9.0 17.12 8.71 11.18 12.3 11.6 15.00 7.41 8.0 14.0 9.53 11.8 21.8 9.6 20.7 20.0 7.2 12.7 14.8 11.7 10.6 14.4 14.35 12.2 18.9 7.7 9.35 6.4 20.2 14.3 9. Balling.18 - 10.2 17.00 12.41 11.7 7.18 9.2 12.59 103 106 108 111 114 116 119 122 124 127 130 132 135 138 140 143 146 148 151 154 156 159 162 164 167 170 172 175 178 180 1080 1081 1082 1083 1084 1085 1086 1087 1088 1089 1090 1091 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 16.9 10.5 21.35 9.9 11.88 12.6 Zaharuri g/l Tăria alcoolică potenţială % vol.4 18.5 16.1 7.6 17.53 9.24 6.1 11.4 17.3 7.0 15.9 11.9 12.8 17.3 19.94 8.1 16.7 10.6 9.5 13.5 12.2 8.7 13.9 15.76 10.3 13.o 18.6 15.8 13.0 13. Babo.29 7.3 19.4 9.8 7.9 14.7 .8 19.1 14.3 16.76 7.0 10.65 7.00 10.0 8.3 10.53 6.8 10.Tabelul 4 Corespondenţa între densitatea sau masa volumică a mustului de struguri la 15°C şi gradele areometrice (mustimetrice) Oechslé.7 12.1 21.5 17.0 12.2 20.3 21.3 8.7 11.18 7.

82 15.4 22.8 12.65 15.5 27.5 18.4 22.6 12.47 15.2 22.0 21.2 12.2 25.9 22.7 13.06 14.5 22.0 23.9 20.8 23.35 14.53 14.5 24.76 15.9 13.2 14.8 18.5 26.0 15.3 24.0 19.18 15.1 15.0 13.9 15.3 14.9 27.3 26.94 16.19 - .2 23.8 25.88 .7 19.5 23.1 26.0 22.71 16.6 21.8 21.29 15.1 13.9 19.1 27.7 12.41 13.0 23.8 23.3 27.6 14.4 14.2 15.3 215 218 220 223 226 228 231 234 236 239 242 244 247 250 252 255 258 260 263 266 268 271 274 276 279 282 284 287 12.4 21.4 12.5 20.88 14.5 12.2 22.3 13.5 23.5 19.9 14.6 13.8 26.94 13.76 13.8 21.2 19.1 14.24 16.12 13.71 14.2 21.3 12.3 19.7 23.41 16.3 20.6 26.8 14.8 22.1 23.1 24.5 13.12 16.5 14.82 12.9 24.24 14.6 25.0 25.29 13.59 16.1092 1093 1094 1095 1096 1097 1098 1099 1100 1101 1102 1103 1104 1105 1106 1107 1108 1109 1110 1111 1112 1113 1114 1115 1116 1117 1118 1119 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 18.1 20.6 22.4 25.8 13.59 13.00 15.6 18.2 13.65 12.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->