Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DIN BACAU FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZARE: I. P. M. I.

PROIECT LA AMENAJARI HIDROTEHNICE

COORDONATOR: Conf.dr.ing. BOGDAN MACARESCU;

STUDENT: ANGELA GRUPA: 332 B.

BUZILA

(MANCAS)

2008 - 2009
1

CUPRINS

DATE GENERALE 1.1 Definitia mediului .. pg Planimetrul pg. CALCULUL PATRATULUI . pg. CALCULUL SUPRAFETELOR SUBBAZINELOR 3.1 Subbazinul nr.12 .. pg. 3.2 Subbazinul nr. 5 pg. IV. LUNGIMEA SUBBAZINELOR, RH . pg. V.CALCULUL DENSITATII, RH pg. VI. CALCULUL PERIMETRULUI, BH . pg. VII. CALCUL COEFICIENTILOR 7.1 Calculul coeficientilor de asimetrie pg. 7.2 Calculul gradului de abatere de la forma circular pg. 7.3 Calculul gradului de alungire al BH pg. VIII. BIBLIOGRAFIE .. pg.

1. DATE GENERALE Pentru studiu a fost analizat bazinul raului Tarcau Tarcaul are cel mai intins bazin hidrografic, de 394 kmp, are izvoarele la circa 1200 m inaltime, in saua larga dintre varfurile Grindusu-1664 m si Balint-1269 m. Pe stanga are ca afluenti pe apu,Tarcuta, Ardelua, Rchita,Bolovanis, Mieruu, Brates, Ata, Valea Btrna, Cazaci, Frasinu iar pe dreapta Rchiti, Gomanu, Dumitru, Cichiva, Murgoci, Pacu, Radu, Hermanu In acest proiect intalnim notiunile elementare cu privire la un bazin si o retea hidrografica.
1.1.

Definitia mediului: Mediul este ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei : apa, aer, solul si subsolul aspectelor caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, unele valori naturale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului. Definitia unui bazin hidrografic: Prin bazin hidrografic intelegem suprafata de alimentare a unui sistem hidrografic delimitata de cumpana apelor Cumpana apelor este o linie de separatie care uneste de obicei puncte de cea mai mare inaltime de pe suprafata terenului din care apa aflata in exces porneste spre bazinul hidrografic studiat sau un alt bazin hidrografic invecinat si se inchide in zona de varsare a obiectului acvatic luat in studiu. In natura avem de a face cu un bazin hidrografic superficial si un altul subteran. Exista situatii cand intre cele doua bazine hidrografice exista coincidente sau, mai des, diferente, acestea din urma intalnindu-se cu precadere in zonele carstice. Bazinul hidrografic este suprafata in care cantitatea de apa provenita din precipitatii aflueaza catre reteaua hidrografica de suprafata si spre panza de apa subterana. Suprafata Aspectele cantitative asupra bazinului hidrografic pornesc de la elementul de baza ala acestuia care este suprafata bazinului hidrografic ( F ) { km2} si se refera la zona de pe care isi aduna apele reteaua hidrografica aferenta unei a anumite sectiuni. Modul de determinare este acelasi ca si al oricarei suprafete , cu planimetrul/ cu ajutorul hartiei milimetrice.
1.3.

1.2.

De obicei, suprafata bazinului hidrografic se determina dupa harti topografice la scari corespunzatoare adica avem de a face cu o suprafata plana. Dar, in natura, suprafata bazinului hidrografic este inclinata, deci mai mare. Cu cat inclinatia este mai mare , pe harta suprafata corespunzatoare va fi mai mica. Eroarea intre suprafata masurata pe harta si suprafata reala va fi cu atat mai mare cu cat panta medie a bazinului va fi mai mare
3

Coninutul: pentru bazinul hidrografic al rului reprezentat pe harta cu curbe de nivel la scara 1:100000 se cer determinarea urmtorilor parameti: In prima etapa a hartii unui bazin hidrografic a fost desenata cumpana principala a bazinului care s-a reprezentat cu o linie groasa intrerupta de culoatre rosie incepand cu gura de varsare a raului. Reteaua hidrografica principala s-a reprezentat cu o linie neagra continua, iar afluentii directii cu linie neagra intrerupta. Dupa reprezentarea cumpanei de apa au fost delimitate subbazinele raului luate in calcul, urmarindu-se mersul curbelor de nivel, distributia retelei si punctele cu cea mai mare altitudine. Apoi au fost colorate subbazinele rezultate in urma delimitarilor in functie de preferinte. Am numerotat subbazinele, pe malul stang numerotarea incepand de la numarul impar 1, terminandu-se tot cu un numar impar 27 Pe malul drept, numerotarea incepand de la numarul par 2 si terminandu-se cu 34. In a doua etapa s-a stabilit scara hartii studiata si s-a construit patratul corespunzator scarii grafice simple a hartii. Patratul din partea de jos a hartii bazinului hidrografic l-am obtinut prin trasarea a trei laturi cu dimensiunea de 5 centimetri, una din laturi ( a 4-a ) fiind deja trasata. La o scara de 1:100.000 unui 1cm pe plan ii corespunde 1 km in teren, si unui 1 cm ii corespunde 1 km, atunci patratului nostru cu latura de 5 cm are 25 km. A fost calculata suprafata patratului, prin intermediul unui aparat special numit planimetru. 1.4. Planimetrul: 1.1.1. Descriere Planimetrul este un aparat cu ajutorul caruia putem determina cu multa precizie suprafata bazinului hidrografic. Dintre planimetre, cele mai cunoscute sunt urmatoarele tipuri : Otto Kemtes; Maho; Reiss; Amsler; Cel mai simplu aparat si frecvent folosit este planimetrul cu roti sau planimetrul polar. Planimetrele au un vrf care se deplaseaz pe conturul suprafeei de msurat, iar micarea acestuia se transmite la un mecanism integrator care afieaz aria suprafeei msurate. Msurarea suprafeelor pe hrile topografice la scar mare se poate face prin urmtoarele metode: numrarea ochiurilor reelei caroiajului rectangular (sferturile i jumtile de ochiuri se apreciaz); trasarea conturului suprafeei de msurat pe o hrtie milimetric i apoi numrarea centimetrilor i milimetrilor ptrai; procedeul cntririi; procedeul mecanic, cu planimetrul polar.
4

Dintre acestea vom folosi metoda planimetrrii. Rezultatele ei depind foarte mult de tipul aparatului. Precizia este mult mai mare la planimetrul digital, dect la cel mecanic (fig. 1). Planimetrul este un instrument construit pentru determinarea ariilor pe planuri topografice la scar foarte mare. Totui, planimetrele pot fi folosite i pentru determinarea ariilor pe hri la scar mare, nmulindu-se rezultatul obinut cu ptratul raportului dintre scri. De exemplu, dac am reglat planimetrul pentru scara 1:1 000 i dorim s determinm o suprafa pe o hart la scara 1:50 000, va trebui s nmulim rezultatul obinut cu 502 (adic ptratul raportului scrilor: 50 000 / 1 000 = 50). Planimetrul polar mecanic (fig. 1) se compune din dou brae metalice: braul polar i braul port crucior (bra trasor sau bra urmritor). Braul polar are o lungime fix, n timp ce braul port crucior se lungete sau se scurteaz n funcie de scara la care se fac determinrile. Braul polar este fixat ntr-un capt de greutatea polar, iar n cellat capt de cruciorul planimetrului. Greutatea polar se fixeaz ntr-un punct care trebuie s rmn fix pe toat durata msurtorii, n timp ce cruciorul planimetrului se deplaseaz odat cu braul trasor i nregistreaz micarea acestuia pe plan sau hart. Braul trasor este prevzut la un capt cu un stil (stilet sau ac trasor) cu ajutorul cruia se urmresc contururile suprafeelor de determinat, iar la cellalt capt este fixat de crucior. Este divizat n milimetri sau prezint mai muli indici corespunztori scrilor uzuale. Poziia braului trasor pe crucior pentru diversele scri este specificat ntr-un tabel care nsoete cutia aparatului. Cruciorul planimetrului (dispozitivul de nregistrare) se compune din urmtoarele pri: o roti nregistratoare (ruleta), divizat n 100 de pri egale, notate din 10 n 10; vernierul, cu zece diviziuni pentru citirea exact a gradaiilor de pe rulet; un nregistrator de ture (disc), gradat n zece pri egale, care nregistreaz numrul de ture pe care l face ruleta. 4.1.2. Modul de lucru cu planimetrul. Cruciorul planimetrului se fixeaz pe braul trasor, n dreptul diviziunii care corespunde scrii planului pe care se lucreaz. Greutatea polar se fixeaz ntr-un punct de pe plan, care se alege n aa fel, nct stiletul braului trasor s poat descrie cu uurin conturul figurii, fr ca braele planimetrului s fac ntre ele unghiuri prea mari sau prea mici. n cazul suprafeelor mici polul se plaseaz n afara lor, n timp ce la suprafeele mari n interior. Suprafeele mari se i pot descompune n altele mai mici i apoi planimetra cu polul n afar. Planimetrul fiind fixat se duce stiletul n unul din punctele conturului, se noteaz citirea la dispozitivul de nregistrare, dup care se ncepe, n sensul acelor de ceasornic, conturarea suprafeei de planimetrat. Stiletul trebuie condus cu foarte mult atenie, n aa fel nct vrful lui s urmeze n mod riguros linia de contur, pn ce revine la punctul de plecare, cnd se face o nou citire la dispozitivul de nregistrare. Diferena dintre ultima i prima citire reprezint numrul generator, care nmulit cu 3 numrul constant, corespunztor scrii planului (notat n tabelul planimetrului) ne d aria suprafeei conturate de stiletul braului trasor. Dac, nainte de nceperea conturrii suprafeei aducem dispozitivul de nregistrare la valoarea zero, atunci ultima citire ne va da numrul generator.
5

Cruciorul poate culisa pe braul trasor. Fixarea lui se face prin intermediul a dou uruburi, unul de presiune i altul de reglaj fin, la diferite repere de pe bra, ce corespund cu anumite scri nscrise n tabelul planimetrului. n timpul lucrului planimetrul se sprijin pe trei puncte i anume: greutatea polar (punct fix), ruleta nregistratoare (mobil) i stiletul (mobil).

CRUCIORUL PLANIMETRULUI
Fig. 1. Planimetrul polar mecanic REISS

prima cifr (miile de uniti), se citete pe nregistratorul de ture (disc); urmtoarele dou cifre (sutele i zecile de uniti) se citesc pe ruleta nregistratoare pn la valoarea zero a vernierului; ultima cifr (unitile) se citete pe vernier. n fig. 1 numrul generator este 5720. Planimetrarea unei suprafee se face de cel puin dou ori. Dac ntre cele dou planimetrri exist o diferen prea mare, se va face o a treia planimetrare. Media dintre cele dou rezultate mai apropiate d numrul generator definitiv. CALCULUL PATRATULUI - din partea de jos a hartii se realizeaza cu ajutorul planimetrului, astfel: s-a pozitionat planimetrul intr-un punct al patratului, dupa ce acesta a fost fixat in masa de lucru prin intermediul unui ac si a unui element de fixare si s-a efectuat prima citire. In urma citirii a fost evidentiata o valoare initiala. Apoi prin
6

intermediul partii mobile a planimetrului a fost parcursa suprafata intregului patrat ca mai apoi sa fie citita o valoare finala. Au fost facute 3 citiri dupa care au fost calculate diferentele dintre acestea astfel : Ci1 = 5717 Cf1 Ci1 = 5717 5967 = 250; Cf1 = 5967 Ci2 = 5965 Cf2 = 6213 Ci3 = 6212 Cf3 = 6461 Cf3 Ci3 = 6212 6461 = 249 Cf2 Ci2 = 5965 6213= 248

S-a trecut apoi la calculul numarului generator al suprafetei conturate reprezentand de fapt media aritmetica a citirilor efectuate apropiate ca valoare, astfel : Nmed (patrat) =250+248+2493 = 249; CALCULUL SUPRAFETELOR SUBBAZINELOR : Suprafaa bazinului hidrografic (F) se determin pe hart prin planimetrarea ariei delimitat de cumpna apelor; suprafaa astfel obinut se nmuleste cu factorul de scar SF: F km 2 = F cm 2 S Suprafaa BH creste pe msur ce profilele de nchidere se situeaz ctre avalul cursului de ap. Epura de variaie a suprafeei bazinului reprezint variaia cumulativ a suprafeelor, considerat de la izvor spre vrsare, n raport cu lungimea cursului de ap. Subbazinele alese sunt urmatoarele : Subbazinul nr. 12 Subbazinul nr.5 Au fost alese doua bazine preferentiale, unul de pe malul drept ( 12) si unul de pe malul stang (5). Planimetrand cele doua bazine obtinem valorile: Bazinul nr. 12 Ci1 = 3965 Cf1 Ci1 = 3965 4187 = 223; Cf1 = 4187 Ci2 = 4187 Cf2 = 4485 Cf2 Ci2 = 4187 4485= 224

Nmed (bazin 12) =223+2242 = 223; Pentru a calcula suprafata bazinului folosim urmatoarea formula: S = Nmed (bazin 5) x 25 kmNmed (patrat) Suprafata bazinului numarul 12 este S12 = 223 x 25 km249 = 22.39 km Bazinul nr. 5 Ci1 = 4885 Cf1 Ci1 = 4885 4913 = 28; Cf1 = 4913 Ci2 = 4913 Cf2 = 4914 Cf2 Ci2 = 4913 4941= 28

Nmed bazin 5) =28 +282 = 28; Suprafata bazinului numarul 5 este S = 28 x 25 km249 = 2.81 km LUNGIMEA SUBBAZINELOR, RH Un bazin hidrografic se caracterizeaz prin dou lungimi (figura 2) definite astfel: -centrul de greutate al bazinului - lungimea bazinului, LG, reprezint distana masurat de-a lungul cursului de ap principal de la ieire pn n punctul reprezentnd proiecia centrului de greutate al BH pe un plan (Snyder, 1938). - lungimea cursului de ap principal, L, reprezint distana de la iesire pn la cumpna apelor, urmnd tronsonul cu ordinul cel mai mare. Atunci cnd apare o confluen, dac cele dou tronsoane la confluen sunt de acelai ordin, se consider acela care dreneaz cea mai mare suprafa.

LG G L

Figura 2 Lungimile caracteristice ale unui bazin hidrografic Lungimea cursului de ap principal n cazul nostrum la bazinul nr. 12 este de 279 mm pe plansa ceea ce in teren nseamn 27.9 km. Am msurat-o cu ajutorul unei bucai de a umezit pe care am pus-o pe plans dea lungul cursului de ap principal. Lungimea unei ramificaii se msoar prin distana desfsurat n plan orizontal, n km, numerotai de la confluen; se determin pe hri la diferite scri, funcie de gradul de precizie urmrit. Suma lungimilor tuturor ramificaiilor formeaz lungimea RH (LT):

LT = l k 1 + l k 2 + + l k ( n 1) + l n
Lungimea rurilor se poate determina pe hri (cu ajutorul curbimetrului sau a unui compas cu deschidere mic sau direct n natur, pentru ruri mici sau n cazuri speciale prin msurtori topometrice. Lungimea msurat pe hart se nmuleste cu factorul de scar SL:

L[ km] = L[ cm] S L
Prin topologie se nelege studiul stucturii unei RH, care presupune numerotarea tronsoanelor cursurilor de ap. Ordinl cursului de ap reprezint o clasificare care
9

reflent ramificaia acestora. Codificarea cursurilor de ap este utilizat pentru codificarea staiilor de msur (staii hidrometrice), permind astfel o prelucrare autonat a datelor (Pidwirny, 2oo6). Exist mai multe tipuri de clasificare a tronsoanelor cursurilor de ap i anume: Clasificarea Gravelius (1935) propune determinarea ordinului reelei pornind din aval ctre amonte, astfel: -cursul de ap principal- ordinul 1; -afluentul principal- ordinul 2; -afluentul afluentului principal- ordinul 3, etc. n Romnia, conform Atlaslui cadastrelor apelor din 1992, reeaua hidrografic este grupat i codificat n 15 bazine de ordinul 1, cu considerarea afluenilor pn la ordinul 6 inclusiv. Sunt codificate 4864 de cursuri de ap, lungimea total a acestora fiind de 78905km (Mustea, 2005). Clasificarea Strahler (1957) Permite descrierea dezvoltrii reelei de drenaj a unui bazin. Definete ordinul cursurilor de ap printr-o regul simpl: orice curs de ap fr afluent este de ordinul 1. 5.Bazinul hidrografic Un bazin are ordinul n a celui mai mare dintre cursurile sale de ap sau ordinul cursului de ap principal care ajunge la seciunea de ieire a bazinului. Ordinul n ofer indicaii privind gradul de complexitate a RH i asupra formei BH. Bazinul nr. 12: Cursul de apa principal (ordin 1) l12 = 0,5 + 0,5 + 0,6 + 0,4 + 0,6 + 0,9 + 0,4 + 0,4 = 4,3 cm = 4,3 1 = 4.3 Km; Malul drept cursul de ordin 2 (malul dreapt) l 122dd = 0,4 + 0,7 + 0,3 + 0,3 + 0,3 + 0,1 + 0,5 + 1,1 + 0,1 + 0,1 + 0,6 + 0,2 + 0,2 + 0,1 + 0,2 + 0,3 + 0,3 + 0,2 + 0,3 = 6,3 cm = 6,3 1 = 6.3 Km; Malul drept cursul de ordin 2 (malul stang) l 122ds = 0,6 + 1 + 0,1 + 0,9 + 0,4 + 0,2 + 0,7 = 4 cm = 4 1 = 4 Km; Malul stang cursul de ordin 2 (malul stang) l 122ss = 1,2 + 0,5 + 1,2 = 2,9 cm = 2,9 1 = 2.9 Km; Malul drept cursul de ordin 3 (malul dreapt) l123dd = 0,9 cm = 0,9 9 = 0.9 Km; Malul drept cursul de ordin 3 (malul stang1) l123ds1 = 0,1 + 0,3 = 0,4 cm = 0,4 1 =0.4 Km; Malul drept cursul de ordin 3 (malul stang 2) l123ds2 = 0,6 + 0,1 + 0,2 + 0,2 = 1,1 cm =1,1 1 = 1.1 Km; Malul stang curs de ordin 3 (malul dreapt) l132sd = 0,4 + 0,5 + 0,5 + 0,4 + 0,1 + 1,9 + 0,4 + 0,1 + 0,7 = 5 cm = 5 1 = 5 Km; Malul stang curs de ordin 3 (malul stang) l 132ss = 0,5 + 0,1 + 0,2 + 0,1 + 0,3 + 0,2 + 0,2 + 0,3 + 0,5 +0,5 + 0,1 = 3 cm = 3 1 = 3 Km; L12 = 4.3 + 6.3 + 4 + 2.9 + 0.9 + 0.4 + 1.1 + 5 + 3 = 27.9 Km.

Bazinul nr. 5 : Cursul de apa principal ( ordin 1 ) l5 = 1,3 + 0,5 + 1 = 2,8 1 = 2.8 km;
10

Malul drept cursul de ordin 2 ( malul drept ) l 52d = 0,1 + 0,3 + 0,5 + 0,3 + 0,3 + 0,4 + 0,1 + 0,2 = 2,2 1 = 2.2 km; Malul stang cursul de ordin 2 ( malul stang ) l52s = 0,2 + 0,3 + 0,2 + 0,4 + 0,4 + 0,2 + 0,1 = 1,4 1 = 1.4 km; 1 = 0.2 km;

Malul stang cursul de ordin 3 ( malul stang ) l53s = 0,2 L6 = 2.8 + 2.2 + 1,4 + 0,2 = 6,6 km

CALCULUL DENSITATII, RH Densitatea de drenaj (colectare), Dd, exprim capacitatea unui RH de a colecta un anumit volum din apele de precipitaie i subterane; depinde de caracteristicile geologice, topografice i antropice ale bazinului. Se defineste ca raportul dintre lungimea total a RH (LT) i suprafaa BH (F) care nscrie reeaua respectiv:

Dd =

LT F

Se calculeaza densitatea de dreanaj pentru fiecare subbazin ales si am obtinut rezultatul:

Dd12 = LT12/F12= 27.922.39

= 1.34

Dd6 = LT5/F5

= 6.62.81

= 2.34

Densitatea hidrografic (Dh) reprezint numrul cursurilor de ap, N, pe unitatea de suprafa (F):
Dh = N F

Dh11 =

N12/F12 = 922.39

= 0,40;

Dh5 =

N5/F5 = 42.81

= 1.42;

CALCULUL PERIMETRULUI, BH Cumpna apelor se definete ca linia care separ bazinele de recepie. Lungimea acestei linii reprezint perimetrul BH, Lp.
11

Cumpna apelor reprezint linia de ntretiere a doi versani adiaceni de la care apele se scurg n sensuri opuse;prin urmare este i linia celor mai nalte cote ale BH; se determin pe harta topografic cu ajutorul curbimetrului. Cumpna apelor este evident cnd este format de culmi de muni sau dealuri i mai greu de definit n regiunile de cmpie. Se consider izvor al rului (i) punctul n care rul apare iniial n mod clar sub form de curent de suprafa. Vrsarea (V) este de obicei un punct mai bine precizat ca poziie geografic. Perimetrul fiecarul bazin in parte a fost calculat cu ajutorul unei ate, astfel: o bucata de ata de o anumita lungine a fost umezita, nu foarte tare insa pentru a nu fi degradata harta, iar apoi a fost folosita la interpretarea cat mai bine a formei fiecarui bazin in parte. Dupa efectuarea acestei operatii ata respectiva a fost masurata cu ajutorul unei rigle, a fost inmultita cu factorul de scara, rezultand in ultima faza perimetrul corespunzator fiecarui subbazin studiat. Au rezultat urmatoarele date: BH12= 18,5 cm = 18,5 1= 18.5 Km; BH5 = 7,5 cm = 7,5 1 = 7.5 Km. CALCULUL COEFICIENTILOR 7. 1. Calculul coeficientilor de asimetrie:

unde Fst, Fdr reprezinta suprafetele BH corespunzatoare malului stang, respectiv drept al cursului principal, iar F este suprafata totala a BH. Daca a=0, subbazinul este simetric. Fst = 75,6 km2 Ft = 1335,6 km2 Fdr = 1335,6 75,6 = 1260 km2 a 12= FstF12 - FdrF12 = 75.6462.5 a 5= FstF5 - FdrF5 = 75.6187.5

- 1260462.5= - 2.56

- 1260187.5= - 6.32

7.2 Gradul de abatere de la forma circulara ( ). Reprezinta raportul dintre perimetrul cercului Lc care are aceeasi suprafata cu cea a BH si perimetrul BH, Lp :

12 = LcLp 5 = LcLp

= 2**FLp 12 = 2*3.14*22.3918.5 =
0.79

0.90

= 2**FLp = 2*3.14*2.817.5 =

7. 3. Calculul gradului de alungire al BH (


12

Exprima raportul dintre latimea medie a bazinului bmed si lungimea cursului de apa principal

= bmedI=FI = bmedI=FI

= 22.394.3 = 1.21

= 2.812.8 = 0.35

BIBLIOGRAFIE 1. Indrumar de laborator.

13