P. 1
Organizatia Mondiala a Comertului

Organizatia Mondiala a Comertului

1.0

|Views: 230|Likes:
Published by Maryo Maryan

More info:

Published by: Maryo Maryan on Jan 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2015

pdf

text

original

Cuprins

:

1.Notiuni generale 1.1. Infiintarea Organizatiei Comertului 1.2. Scop OMC 1.3. Obiective principale OMC 1.4. Functii OMC 2. Principiile OMC 2.1. Comerţul fără discriminări 2.2. Un comerţ mai liber, de formă graduală şi prin intermediul negocierilor 2.3. Posibilitate prin intermediul consolidărilor 2.4. Dezvoltarea unei concurente loiale 2.5. Creşterea dezvoltării şi reforma economică 3. Structura institutionala Anexa 1 – Structura institutionala OMC Bibliografie Mondiale a

1

III. Scopul OMC Conform primelor patru articole din Acordul OMC. III. la 14 iunie 2000. adaptat cerinţelor actuale şi de perspectivă. în direcţia promovării reconstrucţiei şi creşterii economice. fie la nivelul Miniştrilor (care se reunesc o dată la 2 2 . atât pentru problemele cuprinse în acorduri cât şi pentru alte noi domenii (art. Infiintarea OMC La 1 ianuarie 1995. exponenta noului set de principii. OMC reprezintă baza instituţional-juridică a sistemului comercial multilateral. toate deciziile importante sunt luate de ansamblul ţărilor membre. reguli şi discipline care urmează a asigura comerţului internaţional un cadru îmbunătăţit de desfăşurare. Veniturile bugetului sunt constituite prin cotizaţii anuale plătite de membri.1) ► să asigure un forum de negocieri viitoare între ţările membre. OMC reprezintă astăzi cadrul instituţional în care se negociază acordurile de liberalizare a comerţului internaţional. Sediul OMC este la Geneva.1. III. administrarea şi operabilitatea instrumentelor legale ale Rundei Uruguay.4) În cadrul OMC. La 15 iunie 2000.3) ► să organizeze periodic examinări ale politicilor comerciale ale ţărilor membre (art. OMC număra 137 de ţări. prin intermediul unor relaţii comerciale multilaterale. a luat fiinţă Organizaţia Mondială a Comerţului. fiind unica organizaţie internaţională care tratează regulile globale ale comerţului dintre ţări.III.1. ultima ţară care a devenit membru. 1. după îndelungate şi complexe negocieri. cotizaţiile fiind stabilite în funcţie de ponderea în comerţul internaţional.2. ca şi a oricăror noi acorduri ce vor fi negociate în viitor (art. această organizaţie are ca scop: ► să faciliteze punerea în aplicare. Notiuni generale 1.2) ► să fie responsabilă pentru reglementarea neînţelegerilor şi diferendelor între ţări (art. fiind Georgia.

necesitatea protectiei si conservarii mediului inconjurator. deciziile sunt luate pe bază de consens. Dar principalul avantaj al consensului este că deciziile luate au mai multe şanse de a fi acceptate de toţi membrii şi astfel. în cazul a 137 de membri. utilizarea optima a resurselor mondiale. ● cooperarea cu alte institutii internationale in formularea politicilor economice la scara mondiala.Principalele obiective adoptate la infiintarea OMC sunt: ► ► ► ► ridicarea standardelor de viata si a veniturilor. ea indeplineste urmatoarele functii: ● facilitarea implementarii. 1.4. corespunzator diferitelor niveluri de dezvoltare economica ale tarilor. Pe linga aceasta. administrarii si aplicarii instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay si ale oricaror noi acorduri ce vor fi negociate in viitor. utilizarea deplina a fortei de munca. fie la nivelul înalţilor funcţionari (care se întâlnesc regulat la Geneva). Desigur că a adopta decizii prin consens. nu este deloc uşor. 3 . ● solutionarea diferendelor comerciale. ● examinarea politicilor comerciale nationale. au fost încheiate acorduri importante. expansiunea productiei si a comertului. De regulă. Functiile OMC Organizatia Mondiala a Comertului serveste drept forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comertului cu servicii prin desfiintarea barierelor si elaborarea de reguli in noi domenii legate de comert.ani).3. în ciuda dificultăţilor. 1.

Comerţul fără discriminări a. care nu se aplică mărfurilor ce provin din exteriorul grupului. Principiile OMC Acordurile OMC sunt întinse şi complexe pentru că se referă la texte juridice care abordează o mare varietate de activităţi. textile şi îmbrăcăminte. acordurile permit doar aceste excepţii cu referire la condiţii stricte. ţările nu pot prin regula generala să stabilească discriminări între diverşii săi interlocutori comerciali. în anumite circumstanţe restrânse. de exemplu). Aceste principii sunt baza sistemului multilateral de comerţ. Sunt permise anumite excepţii. Acest principiu este cunoscut drept clauza naţiunii celei mai favorizate (NMF). să aplice anumite discriminări. O ţară poate pune obstacole produselor ce provin din anumite ţări. Este vorba despre: agricultură. reguli despre sănătatea alimentelor. Naţiunea cea mai favorizata (NMF): tratarea celorlalţi în mod egal. ţările care fac parte dintr-o regiune pot stabili un acord de liber comerţ. Toate aceste documente sunt inspirate din diferite principii simple si fundamentale. trebuie să se facă acelaşi lucru cu toţi ceilalţi membri ai OMC. În virtutea acordurilor OMC.2. norme industriale. se permite ca ţările. Dacă i se acordă unei ţări un avantaj special (reducerea tarifului aplicabil la unul din produsele sale. Aceste principii sunt: 2. servicii bancare. Totuşi.1. De exemplu. telecomunicaţii. In general. proprietate intelectuala si multe alte teme. ce sunt considerate obiect al unui comerţ neloial. clauza naţiunii 4 . Şi în cazul serviciilor. contracte publice.

Condiţia de naţiunea cea mai favorizată (NMF) nu înseamnă întotdeauna egalitate în modul de tratare. pentru că doar puţine ţări se bucurau de acest privilegiu. Ceea ce se întâmplă în OMC este: fiecare membru îi tratează pe ceilalţi membri în mod egal ca interlocutori comerciali "cei mai favorizaţi". Astfel. Pare să sugereze că este vorba de vreun tip special de clauză pentru o ţară determinată. bogaţi sau săraci. de formă graduală şi prin intermediul negocierilor Reducerea obstacolelor către comerţ este unul din mijloacele cele mai evidente de a însufleţi comerţul. slabi sau puternici. Un comerţ mai liber. adică tratament egal pentru toţi.2. b. serviciul sau lucrarea au intrat pe piaţă. articolul 17 din AGCS şi articolul 3 din Acordul asupra ADPIC). când s-au semnat primele tratate bilaterale NMF. Astăzi când marea majoritate a ţărilor sunt membre ale OMC. clubul NMF nu mai este exclusivist. Acest principiu de "tratat naţional" (a-i trata pe ceilalţi la fel ca pe conaţionali) figurează în cele trei principale Acorduri ale OMC (Articolul III din GATT. Dacă o ţară creşte beneficiile pe care le dă altui partener de afaceri. Aceste obstacole includ taxele vamale (sau impozite) şi anumite instrumente cum ar fi interzicerile de 5 .celei mai favorizate înseamnă că de fiecare dată când o ţară înlătură un obstacol din faţa comerţului sau deschide o piaţă. Expresia "cea mai favorizată" sună ca o contradicţie. trebuie să acorde acest "cel mai bun" tratament tuturor celorlalţi membri ai OMC astfel încât toţi să continue să fie "cei mai favorizaţi". Principiul NMF asigură ca fiecare ţară îi tratează egal pe toţi cei 100 de membri. chiar daca în acest caz principiul se abordează pentru fiecare dintre ei intr-o maniera diferită. chiar daca produsele fabricate in ţară nu sunt supuse unui impozit echivalent. dreptul de autor şi patentele străine şi naţionale. Tratatul naţional: tratatul de egalitate pentru naţiuni şi străini Mărfurile importate şi cele produse în ţară trebuie să primească un tratament egal. cel puţin după ce mărfurile străine au intrat pe piaţă. aplicarea taxelor vamale asupra importurilor nu constituie o violare a tratatului naţional. În secolul XIX. includerea în grupul de interlocutori comerciali "cei mai favorizaţi" ai unei ţări însemnă că fac parte dintr-un club exclusivist. Tratatul naţional se aplică doar când produsul. trebuie să facă acelaşi lucru pentru aceleaşi produse sau servicii ale tuturor partenerilor comerciali. 2. Acelaşi lucru se aplică serviciilor străine şi celor naţionale şi mărcilor de fabrică sau de comerţ. dar în OMC înseamnă în termeni reali nediscriminarea.

Deschiderea pieţelor poate fi benefică. ajungând la aproximativ 6. aceste consolidări depind de tipul taxelor. îşi "consolidează" obligaţiunile. s-au realizat opt runde de negocieri comerciale. În mod ocazional s-au dezbătut şi alte probleme. 2. se creează locuri de muncă şi consumatorii pot profita de beneficiile concurenţei: posibilitatea de a alege şi preturi mai joase. cum ar fi rolul administrativ şi politicile de schimb.3.importuri sau contingentele care restrâng selectiv cantităţile importate. Prin intermediul stabilităţii şi previziunii. promisiunea de a nu ridica un obstacol in faţa comerţului poate fi atât de important ca şi reducerea lui. De la crearea GATT. cum ar fi serviciile şi proprietatea intelectuală. şi anumite domenii noi. În agricultură. în anii '80. O ţară îşi poate modifica consolidările dar numai după ce le negociază cu partenerii săi comerciali. La început. Acordurile OMC permit ca ţările să introducă schimbări graduale. în 1947-1948. În general se acordă ţărilor în dezvoltare termene mai îndelungate pentru a-şi îndeplini obligaţiile. Ca o consecinţă a negocierilor. la sfârşitul lui 1980 tarifele aplicate ţărilor dezvoltate pentru produsele industriale au scăzut neîntrerupt. dar cere şi o adaptare. Pentru mărfuri. se încurajează investiţiile. In OMC. drepturile de import aplicate sunt inferioare tipurilor consolidate. În unele cazuri. Sistemul încearcă să îmbunătăţească previziunea şi stabilitatea prin alte mijloace. Pe de altă parte. ceea ce poate însemna că trebuie să-şi compenseze pierderile comerciale. Rezultatul este un grad mare de securitate a pieţelor pentru comercianţi şi investitori. Posibilitate prin intermediul consolidărilor În unele cazuri. astăzi aproximativ 100% din produse au tarife consolidate. Aceasta obişnuieşte să se întâmple în ţările în dezvoltare. prin intermediul "liberalizării progresive". negocierile s-au amplificat pentru a include obstacolele netarifare asupra mărfurilor. Una dintre reuşitele negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay a constat în incrementarea unei proporţii a comerţului referitor la obligaţiile consolidate. În ţările dezvoltate tipurile efectiv aplicate şi cele consolidate obişnuiesc să fie identice. Prin intermediul sistemului multilateral de comerţ. acum că promisiunea permite intreprinderilor să aibă o panoramă mai clară asupra oportunităţilor sale viitoare. când ţările se hotărăsc să-şi deschidă pieţele de mărfuri şi servicii. guvernele încearcă să dea stabilitate şi să previzioneze activităţile economice. aceste negocieri se centrau pe reducerea taxelor (taxele vamale) aplicabile mărfurilor importate. Unul dintre ele constă în a descuraja utilizarea de contingente şi alte mijloace angajate pentru a fixa limite cantităţilor ce 6 .3%.

în particular prin intermediul aplicării drepturilor de import adiţionale calculate pentru a compensa prejudiciul ocazionat de comerţul neloial. leale şi fără distorsiuni. Multe din Acordurile OMC cer ca guvernele sa facă publice politicile şi practicile lor în ţară şi să le aducă la cunoştinţă OMC. în circumstanţe restrânse. care prevăd o asistenţă specială şi concesiuni comerciale pentru ţările în curs de dezvoltare. Şi tot aşa în mod succesiv. ţările în dezvoltare şi economiile in tranziţie au fost mult 7 . Este mai corect să se spună că un sistem de norme destinat dobândirii unei concurenţe libere. În acelaşi timp. Mai mult de trei sferturi din membrii OMC sunt ţări în curs de dezvoltare şi în tranziţie spre o economie de piaţă. Alt mijloc constă în a face ca normele comerciale ale ţărilor să fie atât de clare şi publice ("transparente") pe cât posibil. Creşterea dezvoltării şi reforma economică Economiştii şi experţii în probleme comerciale recunosc în mare că sistemul OMC contribuie la dezvoltare.4. 2. Se recunoaşte de asemenea că ţările mai puţin avansate au nevoie de flexibilitate în momentul în care aplica Acordurile. Acesta este şi el obiectivul normelor referitoare la dumping (exporturi la preturi inferioare costului pentru a câştiga piaţa) şi subvenţiile. De-a lungul a şapte ani şi jumătate cât a durat Runda Uruguay. mai mult de 60 din aceste ţări au aplicat în mod autonom programe de liberalizare a comerţului. dar asta nu este exact. Normele asupra nediscriminării . Şi propriile texte ale acordurilor încorporează dispoziţiile anterioare ale GATT. În realitate sistemul autorizează aplicarea de tarife şi.NMF şi tratatul naţional . proprietatea intelectuală şi serviciile. Acordul asupra Contractării Publice (care este un acord "plurilateral" pentru că a fost semnat doar de unii din membrii OMC) extinde normele în materie de competenta în ceea ce priveşte cumpărăturile realizate de mii de entităţi "publice" ale multor ţări. Controlul periodic al politicilor comerciale naţionale prin intermediul Mecanismului de Examinare al Politicilor Comerciale constituie alt mijloc de incurajare a transparenţei. atât la nivel naţional cât şi multilateral. Dezvoltarea unei concurente loiale Câteodată OMC este descrisă ca o instituţie de "comerţ liber ". alte forme de protecţie.5.au ca obiectiv îndeplinirea condiţiilor echitabile de comerţ. Multe din celelalte acorduri ale OMC sunt destinate să sprijine concurenţa loiala. Problemele sunt complexe şi normele încearcă să determine ce este leal sau nu şi cum pot răspunde guvernele. de exemplu în ceea ce priveşte agricultura.se pot importa (administrarea contingentelor poate crea o creştere a rolului administrativ şi la acuzaţii într-o maniera neloială). 2.

În virtutea unei decizii ministeriale adoptate în finalizarea Rundei. La sfârşitul Rundei Uruguay. li s-au acordat perioade de tranziţie pentru a se adapta la dispoziţiile . responsabil pentru luarea deciziilor este Conferinta Ministeriala. care se reuneste la fiecare doi ani. 3. în special în cazul celor mai săraci.mai active şi influente în negocierile din Runda Uruguay ca în nici o altă rundă anterioara. Ea va exercita functiile OMC si va lua masuri necesare in acest scop. ţările în curs de dezvoltare erau dispuse să-şi asume majoritatea obligaţiilor ce se impuneau ţărilor dezvoltate. se dă acestor ţări o mai mare flexibilitate pentru aplicarea Acordurilor OMC. Această tendinţă a distrus în practică ideea că sistemul de comerţ există doar pentru ţările industrializate. Structura institutionala Organul suprem din cadrul OMC. Ea va fi abilitata sa ia decizii cu privire la toate aspectele tinind de orice Acord comercial multilateral daca un Membru solicita aceasta. În această decizie se stabileşte ca ţările cele mai bogate trebuie sa accelereze aplicarea obligaţiunilor în materie de acces la pieţe care afectează mărfurile exportate de către ţările mai puţin avansate şi se cere să li se dea o mai mare asistenţă tehnică. tarile "mai puţin dezvoltate". Ministrii tarilor participante au decis includerea in programul de lucru al 8 . Nu întâmplător. De la infiintarea OMC au avut loc patru Conferinte Ministeriale : 1.mai puţin familiare şi poate mai dificile OMC. Singapore (1996) – in cadrul acestei Conferinte au fost examinate evolutiile in cadrul comertului international precum si problemele si aspectele de implementare a diverselor Acorduri OMC.

facilitarea comertului. 4. 9 .pertinenta pentru politica concurentiala la principiile fundamentale ale OMC ( tratamentul national. .cooperarea intre tarile membre in domeniul cooperarii tehnice. OMC poate constitui un instrument util in rezolvarea acestor probleme. cit si de tara gazda.comertul si investitiile. Referitor la ultimul domeniu mentionat. prin faptul ca este o institutie cu vocatie universala. . . incepind din anul 1999. .prevederile agendei incorporate in diferite Acorduri.comertul si politica concurentei.problemele aparute in urma implimentarii Acordurilor OMC. Grupul de Lucru creat.transparenta achizitiilor guvernamentale.comertul electronic. 3. iar acordul TRIPS abordeaza aspecte legate de conditiile ce se pot impune unui investitor de tara gazda. . S-a depus o munca enorma atit de Secretariatul OMC.de a face o retrospectiva a evolutiei comertului international. . Cu toate ca Consiliul General al OMC a stabilit programul de lucru cu mult inainte de inceperea Conferintei. din pacate aceasta nu s-a soldat cu succes. .comertul si mediul inconjurator. 2. Seattle (1999) – la Seattle ministrii si-au propus ca scop lansarea unei noi runde de negocieri dedicata reducerii de mai departe a barierelor in calea comertului. Acest ansamblu de masuri se dovedeste a fi nesatisfacator in ceea ce priveste realizarea si protejarea investitiilor straine. Doha (2001) – Conferinta Ministeriala de la Doha poate fi considerata un succes atit pentru tarile membre cit si pentru OMC.OMC sase noi subiecte care au impact asupra dezvoltarii comertului international.contributia politicii concurentiale la realizarea obiectivelor OMC. transparenta. . si anume: . Astfel. GATS a stabilit o serie de standarde privind prezenta unui furnizor de servicii in alta tara membra GATS. investitiile au fost permanent in atentia OMC. La Geneva a fost instituit un Grup de Lucru pentru studierea problemei ce tine de interactiunea dintre comert si politica concurentiala in cadrul OMC. precum si prin relatia indisolubila existenta intre comertul mondial si fluxurile de investitii straine. clauza natiunii cele mai favorizate ). examineaza in special trei probleme relevante: . . Geneva (1998) – Conferinta Ministeriala de la Geneva a autorizat Consiliul General al OMC sa stabileasca un program de activitati si negocieri ulterioare in cadrul OMC luind in consideratie si alte citeva aspecte importante: .

a devenit formal cea de-a 144-a membra a OMC). Prima intrunire a Comitetului a avut loc in perioada 28 ianuarie – 1 februarie la care s-au luat decizii de ordin organizational.4 al TRIPS etc). fiind sub autoritatea si supravegherea Consiliului General. serviciile. sediul sau aflindu-se la Geneva. etc. Cu art. El este compus din reprezentantii ai tuturor guvernelor membre si are autoritatea de a 10 . comertul cu servicii. . . 23. Comitetul de Negocieri Comerciale si Grupurile de Lucru nu sunt structuri paralele. Se reuneste o data in fiecare 2-3 luni. acoperind diferite domenii care vor viza comertul international. La Conferinta Ministeriala de la Doha s-au dus dezbateri si negocieri si-n alte domenii ca: securitatea alimentara si protectia sanatatii. cu o zi dupa semnarea Protocolului de Aderare a Chinei la OMC. problemele cu care se confrunta tarile in curs de dezvoltare in implementarea acordurilor curente ale OMC. Consiliul General este cel mai inalt organ de luare a deciziilor din cadrul OMC. CNC este condus ex officio de Directorul General al OMC. Consiliul General ramine a fi responsabil pentru intregul program negociat in cadrul Conferintei Ministeriale de la Doha. tarifele industriale. Declaratia Ministeriala de la Doha prevede infiintarea de catre membrii OMC a Comitetului de Negocieri Comerciale (CNC) pina la data de 31 ianuarie 2002. investitiile. in special agricultura.au fost obtinute rezultate excelente in cea ce tine de Acordul TRIPS (sau dus negocieri in vederea crearii unui sistem multilateral de notificari si inregistrare a indicatiilor geografice a pentru vin si bauturi spirtoase. domeniul investitiilor. Programul stabileste trei ani de negocieri care vor fi finalizate in 2005. precum si de a decide care Grupuri de Lucru din cadrul OMC se vor ocupa cu implementarea prevederilor paragrafului 12 al Declaratiei de la Doha. tot aici au fost propuse negocieri de extindere a accesului pe piata. Taiwanul. Dupa sase zile de negocieri. reducerea tuturor formelor de subventionare a exportului. tara rivala Chinei. Pe 12 noiembrie . etc. comertul electronic. in conf.s-au obtinut rezultate semnificative in domeniul agriculturii (principalul subiect in acest domeniu a fost sprijinul producatorilor interni si promovarea exportului. precum si pentru pregatirile pentru Conferintele Minesteriale care vor avea loc in viitor. reducerea sprijinului intern ce afecteaza negativ comertul. CNC a fost creat cu scopul de a monitoriza toate intilnirile de negociere a conditiilor de aderare la OMC a statelor candidate.2001. pe 14 noiembrie.aderarea Chinei si a Taiwanului la OMC (China a devenit cea de-a 143 tara membra a OMC dupa 15 ani de negocieri. etc). ministrii au aprobat o Declaratie privind lansarea noilor negocieri comerciale multilaterale.In acest sens trebuie sa retinem trei evenimente importante care s-au derulat la Doha: .

condus de un director general. In prezent. De asemenea. Comitetul pentru restrictii din motive de balanta de plati. Director General este Mike Moore. cit si personalului OMC li se solicita ”sa nu ceara sau sa accepte nici un fel de instructiuni de la vre-un Guvern sau de la vre-o Autoritate din afara OMC”. Conferinta Ministeriala numeste Directorul General pe o perioada de 4 ani si adopta regulile referitoare la puterile. de nationalitati diferite. asa cum este prevazut in Mecanismele de Revizuire a Politicilor Comerciale.Consiliul pentru TRIPS. Comitete si alte organe subsidiare: Prin Acordul OMC au fost constituite: Comitetul pentru Comert si Dezvoltare . In prezent. Uniunea Europeana sprijina activitatea unui grup de lucru al OMC in domeniul comertului si investitiilor.Consiliul pentru comertul cu Servicii. . Consiliul General al OMC a constituit alte doua comitete care se raporteaza la el: Comitetul pentru Comert si Mediu si Comitetul pentru Acordurile Comerciale Regionale. care supravegheaza implementarea si functionarea GATT 1994 si a acordurilor conexe. responsabil pentru examinarea politicilor comerciale ale tarilor membre. Consiliul General este asistat in activitatea sa de: . solicitind si corelarea cu activitatile care se desfasoara in cadrul altor institutii. de asemenea. Consiliul General se intruneste ca Organ de Reglementare a Diferendelor (DSB). mentinindu-se astfel caracterul international al Secretariatului. Consiliul General se mai poate intruni si pentru a examina politicile si practicile comerciale ale membrilor in calitate de Organ de Examinare a Politicilor Comerciale. care supravegheaza implementarea si functionarea GATS. Secretariatul OMC are un personal de 500 de angajati. Consiliul General este condus de Stuart Harbinson. care supravegheaza functionarea acordului TRIPS. 11 . Comitetul pentru Buget. trimitindu-le in mod direct rapoarte. Este. atributiile.Consiliul pentru Comertul cu bunuri. conditiile de lucru si durata mandatului. care este asistat de trei directori generali adjuncti. atit Directorul General.actiona in numele Conferintei Ministeriale a OMC in perioadele dintre reuniunile acesteia. pentru a exercita functiile stabilite in Memorandumul de Acord privind Reglementarea diferendelor. . In indeplinirea sarcinilor lor. Finante si Aderare. OMC dispune de un Secretariat. in special UNCTAD. pe baza rapoartelor pregatite de Secretariatul OMC.

Acestea stabilesc principalele obligaţiuni contractuale ale guvernelor respective. 12 . OMC constituie o organizaţie ce dispune de un cadru legal şi instituţional comercial multilateral.Există şi un risc real ca aceste ţări să fie marginalizate în continuare. nu toate ţările au fost în măsură să beneficieze de aceste oportunităţi. dar nu suficient pentru asigurarea eficienţei noului sistem comercial conturează opinia. Această părere sa dovedit a fi greşită şi învechită. Intrarea în funcţiune a OMC reprezintă un moment foarte important. de natură să menţină în funcţiune. Totuşi. Mulţi critici ai OMC cred că aceasta organizaţie trebuie închisă deoarece ea nu este decît un vehicul care dirijează corporativ procesul de globalizare şi o astfel de maşină conduce la creşterea sărăciei în lume. trebuie continuate eforturile pentru consacrarea multilateralismului comercial şi calmarea tentaţiilor de rezolvare a problemelor majore în cercuri restrînse. Globalizarea şi liberalizarea au determinat transformarea comerţului internaţional într-un motor puternic al creşterii şi într-un mecanism important de integrare a ţărilor în economia globală. Liberalizarea şi ordonarea comerţului internaţional ca urmare a transpunerii în practică a rezultatelor rundei prin intermediul Organizaţiei Mondiale a Comerţului sunt de natură să stimuleze expansiunea economică globală. În al doilea rînd. deoarece pe parcursul activităţii sale au fost realizate o serie de îmbunătăţiri în activitatea organizaţiei. larg împărtăşită de specialişti. toate angajamentele acestui sistem. Un număr mare de ţări în curs de dezvoltare au profitat de oportunităţi obţinînd o creştere rapidă a economiilor lor.Finalizarea Rundei Uruguay şi crearea OMC constituie o victorie incontestabilă a miltilateralismului comercial. este unanim recunoscut că integrarea şi participarea deplină a acestora şi a altor ţări în curs de dezvoltare şi în tranziţie la economia globală ar contribui substanţial la expansiunea comerţului mondial. în materie de legislaţie comercială internă faţă de instituţia nominalizată şi fiecare membru al ei în parte. conform căreia este necesară o „stare de veghe” permanentă din partea tuturor membrilor. În prezent. În acelaşi timp. în ritmul cerut.

13 .

2004 .Fundamentele comertului international. Gabriela . 2006 14 .Dragan.Bibliografie . Bucureşti.Politici agricole. Editura Ceres. Bucuresti: Editura ASE.Ion Dona .

15 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->