Sunteți pe pagina 1din 5

Alexandru Lapusneanul , Costache Negruzzi

Date biografice:
Costache Negruzzi apartine curentului romantic , perioadei pasoptiste, 1848. Debuteaza in primul numar al revistei Dacia literara cu nuvela Alexandru Lapusneanul, inscriindu-se in noile directii cultural trasate de Mihail Kogalniceanu, in programul Introductie. Debuteaza in volum , in 1857, cu Pacatele tineretilor in care aduna tot ce se scrisese pana atunci : poezii,proza,scrisori literare, etc.

Definitia nuvelei : specie a genului epic in proza , cu un singur fir narativ , urmarind un
conflict unic concentrat; accentul cade pe definirea personajului, nu pe actiune; sunt prezentate fapte verosimile, cu o intriga riguros construita.

Tema nuvelei : este evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei , in timpul celei de-a doua domnii a lui Lapusneanul (1564-1569) Structura: Nuvela cuprinde 4 capitole precedate de cate un motto cu semnificatie
deosebita:

1. Daca voi nu ma vreti , eu va vreau- subliniaza egoismul de nestapanit al


domnitorului

2. Ai sa dai sama , Doamna! vorbele spuse doamnei Ruxandra de catre sotia unui
boier ucis de Lapusneanul.

3. Capul lui Motoc vrem! vocea personajului colectiv. 4. De ma voi scula , pre multi am sa popesc si eu vorbele zise de domnitor pe
patul de moarte.

Relatia incipit-final
Incipitul si finalul se remarca prin sobrietate si stilul lapidar se aseamana cu cel cronicaresc. Paragraful initial rezuma evenimentele care motiveaza venirea lui Lapusneanul la tron si atitudinea lui vindicativa: se inturna acum sa izgoneasca pre rapitorul Tomsa si sa-si ia scaunul , pre care nu l-ar fi perdut , de n-ar fi fost vandut de boieri. Frazele finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis , lapidar si obiectiv., amintind de stilul cronicaresc, iar mentionarea portretului sustine verosimilitatea : Acest fel fu sfarsitul lui Lapusneanul , care lasa o pata de sange in istoria Moldovei. La monastirea Slatina , zidita de el , unde e ingropat, se vede si astazi portretul lui si al familiei sale.

Momentele subiectului

Expozitiunea prezinta venirea lui Lapusneanul in Moldova, acesta fiind hotarat sa ocupe tronul tarii pentru a doua oara.El este intampinat de vornicul Motoc, postelnicul Veverita , spatarul Spancios si Stroici care incearca sa-l convinga ca tara nu-l doreste ca domnitor. Intriga: Cuprinde infruntarea lui Lapusneanul cu boierii trimisi de Tomsa, pentru a-l convinge sa se intoarca din drum. Hotarat sa se instaleze ca domnitor al Moldovei, Lapusneanul raspunde boierilor cu fermitate : Daca voi nu ma vreti, eu va vreau, si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc Ajung la putere, Lapusneanul incearca sa-si intareasca domnia. Desfasurarea actiunii cuprinde masurile luate de domnitor: Arderea tuturor cetatilor Moldovei, in afara Hotinului Pedepsirea aspra a boierilor (le ia averile si ii omoara, atarnandu-le capele in parii de la porti) Isi formeaza garda din lefecii albanezi,sarbi,unguri izgoniti pentru relele lor(nu aveau relatii cu boierii moldoveni si erau platiti bine) Speriata doamna Ruxanda il roaga sa inceteze cu crimele

Punctul culminant este marcat de momentul cand sub pretextul unui festin , domnul aduna 47 de boieri la curte , pe care apoi ii ucide cu sange rece. Pentru a potoli multimea de afara , Lapusneanul il preda pe Motoc rasculatilor. Leacul promis doamnei Ruxanda consta intr-o piramida cu cele 47 de capete ale boierilor ucisi. Deznodamantul: Actiunea se petrece peste 4 ani , in cetatea Hotinului. Lapusneanul este grav bolnav; mitropolitul Teofan este chemat pentru a-l calugari pe domnitor, lasand astfel tronul tarii lui Bogdan, fiul lui Lapusneanul. Domnul este calugarit cu numele de Paisie, dar revenindu-si , el ameninta ca-I va ucide pe toti, fapt care o determina pe Ruxanda sa-l otraveasca .

Perspectiva narativa
Naratiunea la persoana a III-a , obiectiva , focalizare zero Naratiunea lineara, prin succesiunea scenelor si a episoadelor Naratorul este omniscient si omnipresent , descriind realitatea ca un observator. El furnizeaza cititorului cele mai multe informatii.

Nuvela Alexandru Lapusneanul prezinta :

1.Tipare romantic
Personaje puternce

Intorsaturi neasteptate de situatie Scene crude Replici memorabile Personajul exceptional pus in situatii exceptionale Antiteza ca figura de stil specifica romantismului

2.Tipare clasice
Personajul ales din clasele superioare ale societatii Tipologia tiranului Conflictul dintre datorie si pasiune Finalul moralizator , moarte fiind privita ca o necessitate Stilul sobru , solemn

3.Tipare realiste
Tipologia personajelor Reconstituirea atmosferei de la curte Descrierea vestimentatiei Dialogurile verosimile Adevarul istoric ca izvor de inspiratie

Naratorul subiectivizeaza usor naratiunea prin gesture si lexic combinat. Dialogul, servind relevarii starii de spirit a personajelor, este construit din replici de mare efect artistic. Motto-urile au valoare simbolica , fiind folosite pentru a exprima fapte esentiale din continutul narativ al operei, redand dominant epica a fiecarui capitol si starea de spirit a personajelor.

Caracterizarea lui Lapusneanul


Eroul nuvelei, Lapusneanul este un personaj construit dupa tipare romantice (personaj exceptional pus in situatii exceptionale, are trasaturi puternice de caracter)si clasice (tipologia tiranului; ambitiosul;crud; capabil de razbunare impotriva boierilor)

Personajul detine arta disimularii, exemplu fiind scena din biserica, cand in spatele unui caracter smerit se ascunde viclenie si cruzime.

Trasatura dominanta a personalitatii sale este cruzimea

Scurta biografie: Alexandru Lapusneanul este fiul nelegitim al lui Bogdan al treilea. Numele de Lapusneanul il datoreaza asezarii de obarsie a mamei, Targu-Lapusna . Personajul isi intareste legitimitatea , mai ales in fata poporului , prin casatoria cu Ruxanda, fiica lui Petru Rares

Descrierea vestimentatiei la slujba din biserica are rol in caracterizarea personajului. Voievodul se infatiseaza nu in vesminte sobre , ci le arata boierilor , cu ostentatie chiar , toate insemnele puterii si autoritatii sale, cu trimitere la 3 centre de putere : Bizantul , Regatul Poloniei si Imperiul Turcesc . Dulama stacojie si cabanita albastra reamintesc boierilor de cele doua domnii : prima oara a venit cu sprijin polonez , iar a doua oara cu sprijin turcesc. Prezenta jungherului intr-un lacas bisericesc isi atenueaza efectul profanator al armei datorita dimensiunilor reduse si a aurului plaselelor, ce-I dau un aspect ornamental. Camasa de zale reamintesc privitorilor ca nu are incredere in ei si ca nu a uitat de tradarea lor. Analiza portretului sau din momentul mortii arata o perfecta corespondenta cu cel din biserica, cu un joc al unei simetrii bine ascunse .Astfel, in clipa mortii, dulamei si cabanitei le corespunde rasa calugareasca , coroanei Paleologilor ii corespunde potcapul monahal, jungherului cu plasele de aur ii corespund metaniile de lana.

Temerea lui de moarte o explica teama de judecata divina asupra careia il avertizase doamna Ruxanda Personajul este caracterizat direct de catre autor prin dialog si descriere (portret fizic si moral, gesturi, mimica) Lapusneanul este caracterizat indirect prin fapte , vorbe , atitudine(ex. Scena finala, cand isi ameninta fiul cu moartea); si de alte personaje: mitropolitul Teofan: Crud si cumplie e omul acesta , fiica mea !; sau Spancioc: Eu sunt cel a carui avere ai jefuit-o si i-ai lasat femeie si copiii sa cerseasca pe la usile crestinilor Personaj sangviar, dornic de razbunare, Lapusneanul este capabil sa ofere lectii dureroase , adevarate leacuri de frica , perfid, viclean,urmandu-si planurile cu detasare si consecventa

Aprecieri Critice
George Calinescu: Lapusneanul e desigur un damnat, osandit de Providenta sa verse sange si sa nazuie dupa mantuire. El suferea de o melancolie sanguinara , colorata cu mizantropie.

Liviu Leonte: Eroul are o inclinatie diabolica, sadica spre teroare, o dorinta bolnavicioasa de a vedea curgand sange Nicolae Iorga: Lapusneanul are sufletul unui bolnav ce-si afla alinarea unei suferinte tainice, numai la vederea si auzul suferintei altora.

Doamna Ruxanda este un personaj romantic , construit in antiteza cu Lapusneanul :


Blandete-cruzime Caracter slab- caracter puternic Ea nu actioneaza din propria vointa , nici cand ii cere sotului sa inceteze cu omorurile, nici cand il otraveste Rolul Ruxandei este de a pune in lumina caracterul puternic al sotului prin contrast cu caracterul ei moale

Stilul nuvelei
Naratiunea este sobra , bine articulate, expresiva Stilul este precis , fara prea multe mijloace artistice Sunt inregistrate in mod obiectiv miscarile,gesturile,detaliile de comportament Limbajul este inspirit din cronici (arhaisme: slic, surguci, dulama , cabanita).