Sunteți pe pagina 1din 15

Parcurile i rezervaiile naturale din Romania

Parcurile nationale si rezervatiile sunt locuri unice, de pmnt sau de apa dintr-o tara stabilite de catre guvern pentru a proteja ecosistemul, specii de plante si animale, cascade in lant, formatiuni geologice sau locuri istorice si arheologice. Parcurile nationale si rezervatiile se bazeaza pe biodiversitate tocmai pentru a proteja toate resursele naturale. Parcurile nationale reprezinta spatii naturale reprezentative, cu diverse peisaje geografice, obiecte si complexe naturale, specii floristice si faunistice autohtone, destinate utilizarii in scop stiintific, recreativ, economic, cultural, instructiv-educativ, etc. In general aceste locuri protejate sunt in afara zonei de vanatoare, extragerii de gaze naturale, mineritului si a altor activitati de exploatare a resurselor. Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic n Romnia primele arii protejate au fost constituite nc de la nceputul secolului (1925 1935), din dorina de a ocroti multe specii de flor i faun rare sau pe cale de dispariie. Exist o puternic concentrare a ariilor protejate n spaiul montan i colinar, fiind cu mult mai mic n perimetrul cmpiilor i luncilor. Cele mai cunoscute parcuri naionale care au intrat de mult n circuitul turistic (Retezat, Rodna, Ceahlu, Munii Apuseni, Bucegi, Domogled Valea Cernei, Delta Dunrii), nu au o dotare corespunztoare n afar de cea din Munii Retezat, Bucegi, Rodna. Marea varietate a cadrului natural, bogia florei i faunei cu multe elemente sudice al cror areal i gsete limita nordic n judeul Cara Severin au creat posibilitatea ca ntinse teritorii s primeasc statutul de monument al naturii, rezervaie natural sau parc naional. Rezervaia natural Domogled este printre primele rezervaii naturale din ar cu acest statut, nc din anul 1932, cuprinznd o suprafa de circa 1194 ha; este o rezervaie complex. n cadrul ei se remarc bogia de specii sudice (est-balcanice, balcano-ilirice, mediteraneene), numrul de specii superioare depind cifra de 1000. Dintre cele peste 80 de specii floristice endemice amintim: Dianthus domogledi, Thlaspi dacicum, Athamantha hungarica, Centaurea degeneana. Dintre arborii i arbutii ntlnii n etajele de vegetaie remarcm: Fagus silvatica, var. moesica, Corylus colurna, liliac slbatic, tis, Pinus nigra. Domogledul, situat n vecintatea staiunii Bile Herculane, este considerat printre rezervaiile cele mai bogate n specii de plante din Europa. Bogate i variate sunt i elementele faunistice: scorpionul carpatin (Euroscorpio carpathicus), vipera cu corn, peste 1300 de specii de fluturi specifice diferitelor zone zoogeografice (alpin, pontic, balcanic, central-european, mediteranean) Rezervaia natural Izvoarele Nerei. Se ntinde pe versantul sudic al masivului Semenic, la obriile bazinelor Nera i Nergnia cu altitudinea cuprins ntre 620 i 1410 m. Suprafaa rezervaiei este de 2500 ha. Rezervaia este important prin vegetaia forestier de 1

fgete; vrsta arborilor este de peste 350 de ani, iar nlimea lor de peste 40 m. Prin frumuseea exemplarelor de fgete aceast rezervaie poate fi considerat unic n Europa, constituind un adevrat laborator natural. Rezervaia natural Cheile Nerei-Beunia (3368 ha). ntre localitile opotul Nou i Sasca Romn, Nera strbate cel mai pitoresc traseu, i defileu unic n ar ca frumusee, slbticie (destul de dificil de strbtut), a crui lungime total depete 20 km. Cheile reprezint o succesiune de crii sau cleanuri, mai mult sau mai puin abrupte, dintre care multe merit a fi menionate pentru peisajul interesant ce-l ofer: Cria Meliugului, Cria Albinii, Cleanul Farna, Cria Cprariului, Cria oimului, Cria Rolului, Cria Foieroaga Mare. Relieful, foarte fragmentat, se face pe alocuri remarcat prin turnuri ca: Turnul Mare al Begului ( de circa 200 m), Turnul Mic al Begului, singurele trasee pentru alpiniti de gradul V. Trstura principal a acestei regiuni este bogia de specii floristice sudice care amestecndu-se cu elementele eurasiatice, europene, central-europene, continentale, pontice, atlantice, mediteraneene se etaneaz n mod complicat alctuind fitocenoze complexe. Pe lng flora i fauna cu populaii relicte, aici sunt ocrotite i fenomenele carstice: ponoare, izbucuri, peteri, cascade de un mare nteres turistic. Cele mai spectaculoase fenomene carstice sunt cele trei cascade din zona de tuf calcaros ale Beuniei, lacurile Ochiul Beiului i Lacul Dracului. Rezervaia natural a cheilor Caraului (894 ha). Cheile Caraului constituie fenomenul cel mai de seam din munii calcaroi ai Banatului. Suprafaa platformei este sculptat aproape n ntregime n formaiuni calcaroase, cu predomunarea fenomenelor carstice ntre care cele mai dezvoltate alturi de peteri i avene sunt dolinele i lapiezurile,, constituind unul dintre marile platouri carstice din Banat Cmpul de doline de la Iabalcea, numite de localnici vrcane. Ca rezultat direct al varietii factorilor ecologici, n sectoarele de chei vegetaia este foarte variat. Morfologia versanilor cu expoziii i nclinaii extrem de diferite imprim vegetaiei o serie de elemente specifice. Rezervaia natural Valea Mare. Situat la 3 km de Moldova Veche, rezervaia se ntinde pe o suprafa de 488 ha sub vrful Gorganul Mic. Vegetaia arborescent este format din frasin, stejar, fag, n amestec cu carpen. n poienile pdurii de fag, crete o specie mediteranean de arbust ieder alb (Daphne laureola). Alturi de acest arbust, n aceast oaz bine adpostit se gsesc i alte plante de origine sudic: mojdreanul, paltinul de munte, scumbia, liliacul, teiul alb, crpinia, iar dintre plantele ierboase, lucerna arbeasc (Medicago arabica). Rezervaia natural valea Ciclovei Oravia. Aceast rezervaie botanic cuprinde zona Muntelui Ril, cu Valea Clugrului, Corcana i o parte din Muntele Simion. Are o suprafa de 218,9 ha. Zona face parte din sinclinoriul Reia Moldova Nou, Muntele

Simion constituit din calcare de Marila(jurasice) aparinnd anticlinoriului Polom, iar masivul Rol format din calcare recifale de Plopa(cretacice), sinclinalului Brdet. Flora se remarc prin cteva plante ca: ghimpele (Ruscus hypoglossum), bujorul bnean, tisa(Taxus baccata) i cteva specii de orhidee. Rezervaia paleontologic de la Soceni. Punctele fosilifere se afl situate n izlazul satului Soceni, pe vile Turislavului i Poliioana i cuprind depozite de faun de vrst sarmatic i ponian, cu peste 2500 de specii de gasteropode i lamelibranhiat. Petera Comarnic, declarat rezervaie speologic, este una din cele mai lungi din ar. Apele de infiltraie au creat n golul subteran formaiuni stalagmitice nebnuit de stranii. Petera Popov, declarat retervaie speologic, reprezint unul dintre cel mai impresionante goluri subterane prin valoarea formaiunilor concreionare. n sfrit pe teritoriul judeului Cara-Severin s-a poiectat i nfiinarea a trei parcuri naionale: Domogled Valea Cernei (63580 ha), Cheile Nerei- Beunia (45561 ha) i Semenic Cheile Caraului (37035 ha). Cu civa ani n a luat fiin i parcul natural Porile de Fier. n baza prevederilor Legii nr. 9&1973 cu privire la protecia mediului nconjurtor au fost efectuate n jude studii i cercetri avnd drept scop combaterea polurii, mai ales n municipiul Reia. S-a urmrit, n acest context, crearea unor condiii, industriale i menajere, astfel nct acestea s devin curate nainte de deversarea n emisari. Dat fiind rolul complex pe care pdurea l ndeplinete n pstrarea echilibrului ecologic i conservarea general a mediului, au fost iniiate aciuni pe termen lung n vederea gospodririi raionale la un nivel superior a fondului forestier. n ceea ce privete recuperarea terenurilor degradate din parteasud-vestic a judeului i din depresiunea Almjului, msurile ntreprinse asigur regenerarea, pe cale natural, a vegetaiei lemnoase pe sol forestier n proporii ct mai mari. Cadrul natural al judeului Cara Severin trebuie pstrat i conservat cu toat grija, iar problema ocrotirii naturii este, cu precdere, o problem de interes vital.

Parcul Naional Retezat (Jud Hunedoara) Reprezint cea mai mare rezervaie tiinific complex din tara noastr situat n impunatorul masiv Retezat, inclus n lista rezervaiilor naturale ale Bisoferei de catre UNESCO. Parcului National Retezat este localizat in Carpatii Meridionali, masivul Retezat Godeanu; jud. Hunedoara, in cea mai mare parte.

Suprafata parcului este de 38138 ha, din care: fond forestier 18 608 ha (49%), gol alpin (puni alpine, stncrii, jnepeniuri, luciu de ap) 19530 ha (51%). Sediul administrativ al parcului se gaseste la Centrul de Vizitare Nucsoara, comuna Salasu de Sus, localitatea Nucsoara, jud. Hunedoara. Elemente naturale deosebite pe care le gasim in parc sunt: Masivul Retezat: partea centrala si nordica - roci metamorfice si granodiorite, partea sudica- roci sedimentare; Godeanu- roci cristaline.

n Parcul Natinal Retezat ntalnim 82 de lacuri de acumulare i turi alpine dintre cele mai adnci Taurul Negru 25,5 si cel mai ntins din tara noastra. Ce mai mare lac glaciar din Romania - Bucura 8,8 ha.

Cel mai adanc lac glaciar - Zanoaga 29 m. 1190 de specii de plante superioare o treime din plantele din Romania. Pentru a admira frumuseile i bogiile florei i faunei Retezatului trebuie s escaladam masivul de pe drumul de pe valea Rului Mare de la Rul Morii i Clopotriva spre Gura Zlata n aceasta zona ntalnim gorunul i mojdreanul pe versantele nsorite iar fagul si carpenul. Fauna masivului Retezat este foarte bogat, prin molidiuri i pajiti alpine ntlnim: mistretul(Sus crofa)iar n fragei cprioara (capreolus capreolus), aici traiesc i numerosi ursi care si duc viata n locuri greu accesibile.Animale ca: rsul (Dynix lynx), lupul( canis lupus), pisica salbatic( felix silvestric), vulpea (canis vulpes),viezurele(meles meles), nevstuica (mustela nivalis), veverita( sciurus vulgarius) i iepurele( depus europaeus) nu sunt prea numerosi n aceasta zon. Animalul carcterstic n aceasta zona i cel mai preuit este ns capra neagr(rupicapra rupicapra). n total prin aceasta zon triesc aproape 1800 de exmplare din care 500 n Parcul Naional. Printre psari,cele mai numeroase populatii le formeaz cocosul de munte (tetrao urogallus)ierunca i ginusa de alun(tetrastes bonasia). Dintre psri rapitoare de zi, ai des ntlnim uliul ginilor, soimul cltor, sorecarul comun iar dintre specii ocrotite amintim: acvila de stnc, hoitarul, vulturul sur,vultur brun. Rurile sunt populate de pstrav( salma truta fario). In partea nord-vestica a Parcului National se afla rezervatia stiintific cu o suprafata de aproximativ 2000 ha, unde lang lacul Gemenele functionraz un laborator alpin unic n tar.

Rezervatia Naturala Petrosul Mare (Muntii Rodnei)

Rezervatia este situata in apropierea localitatilor Borsa si Moisei avand suprafata de 3300 ha si face parte din categoria a I-a, rezervatie stiintifica. Responsabilitatea administrarii revine Administratiei Parcului National Muntii Rodnei, aflata in structura Regiei Nationale a Padurilor - ROMSILVA, in baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Scopul administrarii rezervatiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice si se mai urmareste dezvoltarea durabila a zonei. Rezervatia naturala Pietrosu Mare cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din Muntii Rodnei: circurile glaciare Buhaescu (cel mai mare din Muntii Rodnei), Zanoaga Iezerului, Zanoaga Mare, Zanoaga Mica, Rebra, Gropi, avand in portiunea bazala morene si caderi de apa pe pragurile de stanca lustruite de ghetari. Cea mai mare parte a rezervatiei este ocupata de roci cristaline metamorfice din Panza de Rodna (Precambrian superior). Sub raport floristic Munii Rodnei reprezinta un nod de legatura ntre flora Carpaiilor Orientali, a celor Meridionali i chiar a Balcanilor. Masivul Petrosul este acoperit cu o vegetatie de tip alpin i subalpin ce cuprinde numeroase specii rare,endemise carpatice i chiar rodniene. Dintre raritai pot fi amintite: gusa porumpelului (Silene nivalis), piuul (Festuca porcii), clopotelul (Campanula carpatica), oprlia ( Veronica baumgartenii),mierla ursului (Pulmonaria filerzkiana), floare de col (Beontopodium alpinum). Apropoape 30% din suprafata golului montan este scoperit cu jnepenisuri( Penus mugo),smrdar (Rhododendron kotschyi) iar la limita superioara a padurilor de molid vegeteaza plcuri de zimbru (Pinus cembra). n aceasta rezervaie ntalnim numeroase specii de animale cum ar fi: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), acvila de munte (Aquila chrysaetos), capra neagra (Rupicapra rupicapra). Rezervatia naturala Pietrosul Mare datorita importantei sale stiintifice a fost propusa s devina in viitor parc national cu Masivul Ineu i creastra Petrosul.

Parcul National Ceahlau ( Judetul Neamt)

Parcul National Ceahlau este situat la 10 km vest de orasul Bicaz si este delimitat de vaile Bistritei, Bistricioarei si Bicazului. Muntele Ceahlau este cel mai inalt din Muntii Bistritei, reprezinta cea mai mare atractie turistic din Carpaii Orientali si este cel mai important masiv din Moldova. Considerat de catre daci ca fiind salas al zeului Zamolxis, numele stravechi al Masivului Ceahlau este Pion (Peon) care inseamna casa stalpului. Totodata, Masivul Ceahlau este considerat al doilea munte sfant al crestinatatii, dupa Muntele Athos. Probabil, din acest motiv este foarte des intalnit printre operele marilor scriitori romani Alexandru Vlahuta, Calistrat Hogas si Mihail Sadoveanu. Muntele Ceahlau este cuprins intre Valea Schitului (locul unde se afla statiunea si manastirea Durau), raul Izvorul Alb, izvoarele paraului Ursu si lacul Izvorul Muntelui. Format in Cretacic, Masivul este alcatuit din roci sedimentare care sub actiunea timpului au dat nastere la numeroase stanci, fiecare cu legenda ei, devenite in timp puncte de atractie turistica: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron, Furculita, Piatra cu Apa, etc. Climatul care domina in masiv este un climat aspru montan cu temperaturi scazute in cea mai mare parte a anului. Cele doua varfuri care domina masivul sunt varful Ocolasul Mare (1907 m) si varful Toaca (1900 m). Parcul National Ceahlau a fost constituit in anul 1955 ca arie protejata iar limitele actuale au fost marcate in anul 2003, desfasurandu-se pe o suprafata de 7.742,5 ha. Rezervatia cuprinde trei arii protejate si anume: Rezervatia Stiintifica Ocolasul Mare, Rezervatia natural botanica Polita cu Crini si Monumentele naturii Cascada Duruitoarea si Avenul Mare. In cadrul lor se regasesc peste 1100 specii de flori si 90 de specii de pasari si animale care sunt protejate. Printre exemplarele de flora protejate intalnim cinci specii floristice declarate monumente ale naturii, si anume: Floarea de colt, Papucul doamnei, Ghintura galbena, Sangele voinicului si Bulbucii de munte. Alte specii rare protejate sunt zada (laricele singurul conifer cu frunzele cazatoare), gentiana, crucea voinicului, ruscuta de primavara, deditelul si angelica. Dintre speciile rare de fauna protejate in aceasta rezervatie putem enumera: broasca raioasa cenusie sau verde, broasca rosie de padure, vulturul negru, acvila de munte, capra neagra, ursul, lupul, cerbul, rasul, pisica salbatica, lacarul, minunita, sorecarul, uliul porumbar, cocosul de munte si sticletele. Un alt punct important de atractie al Parcului Ceahlau il reprezinta cascada Duruitoarea cu o inaltime de peste 30 m al carui zgomot caracteristic i-a dat si numele. Pe masiv sunt construite 4 cabane din care doar trei sunt deschise publicului, si anume: Cabana 7

Izvorul Muntelui ( 797 m alt), Cabana Fantanele ( 1200 m alt), Cabana Dochia (1790 m alt) si Cabana Stanilelor (1400 m alt). In anul 1993 s-a ridicat pe Masivul Ceahlau cel mai inalt asezamant monahal din Romania, schitul Schimbarea la Fata.

Parcul National Bucegi Muntii Bucegi

Parcul Natural Bucegi a fost creat o dat cu promovarea i dezvoltarea turismului, ca msur de prevenire a procesului de exploatare iraional a resurselor naturale i distrugere a diversitii biologice. Are o suprafa total de 32.663 ha, fiind situat pe teritoriul judeelor Arge, Braov, Dmbovia i Prahova, din care 16 334 ha se afl pe teritoriul judeului Dmbovia. Cuprinde o mare diversitate biologic, geologic, geomorfologic, carstul ce prezint o importan deosebit prin frumusetea peisajului i prin interesul tiinific: Petera Ialomiei, Petera Rei, Cheile Znoagei, Cheile Urilor, Cheile Orzei, Cheile Ttarului, Clile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline. Parcul Natural Bucegi. Masivul Bucegi deine un loc de frunte n lanul Carpailor romneti prin poziia central i elementele naturale de o rar bogie i diversitate Fauna in Parcul Natural Bucegi este foarte diversificata, cunoscandu-se aproximativ 3000 de specii de animale din care cele mai importante: - Amfibieni: 8 specii - Reptile: 5 specii - Pasari: 139 specii - Mamifere: 45 specii Dintre speciile ocrotite de lege cele mai cunoscute sunt: Cocosul de munte, Corb, Capra Neagra, Ursul Brun. Prin flora sa de o rara bogatie si deversitate, Masivul Bucegi ovupa un loc de frunte in lantul Carpatilor romanesti si astefel atrage de multa vreme cercetatori si iubitori ai naturii din tara si din stainatate. A devenit rezervatie-monument al naturii multumita lucrarilor stiintifice elaborate de prestigiosi botanisti. Odata cu promovarea si dezvoltarea turismului, exploatarea maxima a resurselor naturale dar si ca rezultat al procesului de distrugere, pe scara larga, a diversitatii biologice cat si a influentei acesteia asupra factorilor de mediu s-a creat un cadru organizatoric adecvat masurilor specifice de conservare si protectie prin infiintarea Parcului Natural Bucegi.

Podul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a masivului, la sud de vf. Omu, ingloband platourile Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis.Pe partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Podul Bucegilor se continua cu culmile rotunjite: Baba Mare, Cocora, Laptici. In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa culmile: Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu si Lucacila. Crucea Eroilor Neamului este un monument construit ntre anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului czui n Primul Rzboi Mondial. La baza vrfului Caraiman se afl oraul Buteni.Este unic n Europa att prin altitudinea amplasrii, ct i prin dimensiuni: crucea propriu-zis are o nlime de 28 m i dou brae de cte 7 m fiecare. MONUMENTE ALE NATURII -Pentru a pastra in permanenta caracteristicile specifice naturale remarcabile datorita semnificatiei lor naturale, calitatii unice sau reprezentative s-au infiintat conform Legii 5/ 2000 39 de Monumente ale Naturii: Cele mai cunoscute ar fi: - Babele - Sfinxul - Coltii Morarului - Pestera Ialomitei REZERVATII NATURALE-Rezervatiile Naturale din Parcul Natural Bucegi, in numar de 14 sunt zonele care necesita un grad mai mare de protectie datorita plantelor, arborilor, formatiunilor calcaroase ce s-au dezvoltat in acele locuri. Acestea ocupa cca 12770 ha adica aproximativ 35% din suprafata Parcului. Cele mai cunoscute Rezervatii sunt: -Piatra Arsa -Abruptul Prahovean -Cheile Tatarului Un loc care trebuie vizitat este lacul Scropoasa, despre care nu se stiu prea multe lucruri, dar este de o frumusete ireala.

Delta Dunarii

Prezentare generala Dunarea, al doilea ru ca lungime din Europa, izvoraste din Muntii Padurea Neagra in Germania si inainte de a ajunge la Tulcea (Romnia) fluviul se desparte in trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe, care se varsa apoi toate in Marea Neagra. Cele trei brate formeaza cea mai importanta delta din Europa (5050 km2, din care 4340 pe teritoriul Romniei). Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acopera o suprafata de 2.681 km2, cu o zona salbatica rasfirata pe ape si care se intinde de la granita ucraineana pana la mai multe lacuri aflate in partea de nord a statiunilor de pe litoralul Marii Negre. Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an i se adauga prin aluviuni mai mult de 43,7 m2. Pe masura ce se apropie de zona Deltei, Dunarea se divide in trei brate. Bratul cel mai nordic formeaza granita cu Ucraina, bratul mijlociu duce in febrilul port Sulina, iar bratul cel mai sudic isi croieste drum lin catre Portul Sfantu Gheorghe. Nenumarate canale pornesc din aceste brate, ramificandu-se in lacuri marginite de pomi, insule de rachita, bazine acoperite cu nuferi de apa; totodata aici poti intalni dune de nisip si ochiuri de vegetatie abundenta.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) 10

si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar) Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In acest tinut poposesc peste 300 de specii de pasari, unele dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv din China si India. Delta este un loc de popas natural pentru pasarile migratoare. Pelicanul obisnuit este pasarea cea mai reprezentativa pentru aceasta zona, el fiind rasfatatul acestui paradis al pasarilor.

Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre. In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romnia, ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei. Tulcea, 277 km distanta de Bucuresti, este principalul oras al Deltei Dunarii si poarta de acces catre minunatiile acesteia. Ridicat pe sapte coline si purtand amprenta stilului oriental turcesc, acest fost oras comercial a devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai important centru al industriei de pescuit din Romania. Muzeul Deltei Dunarii din Tulcea ofera sansa initierii in flora si fauna acestei zone, precum si in modul de viata a locuitorilor acesteia.

11

Rezervaia Muntii Climan (judetul Suceava)

n partea de sud-vest a judetului Suceava se ntind Muntii Climan, cu ramificaii sprea nord pna la albia rului Dorna. n ansamblu aceasta urca n trepte dinspre sud spre nord pn la o altitudine de peste 2100 m.La limita bazinelor, el se continua printr-un abrupt, cobornd pe pantele mai mari prin numeroase obcini ce nchid intre ele bazine hidografice. Rezervatia complex a Muntilor Climani care ocupa o suprafata de circa 200 ha, a fost nfiinat prin decizia Comitetului Excluziv al Consiliului Popular al judetului Suceava. Acesta rezervtie are menirea de a proteja peisaje, flora i fauna alpina reprezentat prin numeroase specii, monumente ale narurii ca: zimbru(Pinus cembra), tisa(Taxus baccata), smrdarul(Rhododendron kotschyi), floare de col(Lentopodiumul alpinum). Din lumea psrilor n zona alpin triesc: cinteza aplin(Monifigila nivalid), cocoul de mesteacn(Lyrurus tetrix), iar n pdurile de rinoase ntlnim: cocoul de munte, irunca, cojoica. Dintre mamifere amintim: ursul brun(Ursus actos), rsul(Lynx lynx), lupul(Canis lupus), vulpea(Canis valpes), mistreul, cerbul carpatin. Datorit importanei sale tiinifice aceast rezervaie a fost propuss s devin viitor parc naional.

12

Munii Raru- Pietrele Domanei (judeul Suceava)

Rezervaie complex situat n Munii Raru la altitudinea de 1608m, format din calcare alpine, neuniforme, de mrimi i forme variate, cu o suprafa de 887,90ha. Din punct de vedere peisagistic, aceste pietre reprezint rariti i unicate n Carpaii nordici atrgnd an de an numeroi iubitori ai naturii. Stncile calacroase ale Pietrelor Doamnei sunt ncrustate cu corali, alge i amonii. Aceste forme reprezentau adevrate recife acum 1400 de milioane de ani, n perioada Cretacic, atunci cnd teritoriu era acoperit de apele calde ale oceanului. Escaladnd acest monument al naturii rmnem mirai de diversitatea covorului vegetal care cuprinde numeroase elemente floristice cum ar fi: cpunica, papucul doamnelui, ouorul, brusturul negru, ochiul arpelui, ochiul oarecelui, snzienele etc. Fauna este reprezentat prin intensitatea speciilor de lepidoptere precum: psri rpitoare(bufnia, cucuvelele, huhurezii) i mamifere(lupul, vulpea, rsul).

13

Lacul Ursu- Sovata (judeul Mure)

Rezervaie geologic situat n staiunea Sovata- Bi, reprezentat printr-un lac carstosalin, care face parte din depresiunea subcarpatic intern Praid- Corund Sovata, situat la contactul foraiunilor eruptice ale lanului muntos Gurghiu cu cele sedimentare ale Bazinului Transilvaniei. Lacul Ursu s-a format n anul 1875 ntr-o depresiune care a luat natere ca urmare a unor alunecri i prbuiri de teren. n aceast depresiune format s-a acumulat apa prielor Auriu i Toplia. Lacul are o suprafa de 46ha i o adncime de18,40m fiind astfel cel mai ntins lac format pe sare din ara noastr. Acest lac prezint fenomenul de heliotermie, care const n nclzirea apei srate prin insolaie. Aceasta se datoreaz densitii mai mari a apei srate, care ntr-un bazin nchis se sedimenteaz, salinitatea crescnd cu adncimea. Din cauza densiii diferite, n apa acestui bazin lipsesc curenii de convecie care s omogenizeze din punct de vedere apa fapt pentru care ptura de ap de la suprafa se nclzete puternic fr s cedeze cldura stratelor subjacente. S-a construit o important staiune balnear, mbinat cu grija deosebit pentru ocrotirea acestu monument al naturii de o mare valoare tiinific.

14

Bibliografie: Gheorghe Mohan, Aurel Ardeleanu-2006- ,,Parcuri si rezervatii naturale din Romania,, Ed Victor B Victor Dr. Gh Mohan, Dr A. Ardelean-1993-,,Rezervaii i monumente ale naturii din Romania,, Ed Scaiud Beldie, Al, ,Rezervatia naturala Bucegi, Ocrotirea Naturii,, nr 2 , Bucuresti 1956 Petre Gastrescu-2008-,, Delta Dunarii rezervatie a biosferei,, Ed. Cd Press http://www.turism-blog.ro/cat/rezervatii-naturale http://www.romania-natura.ro http://www.ghidromania.ro

15

S-ar putea să vă placă și