Sunteți pe pagina 1din 51

METODOLOGIA CERCETRII TIINIFICE IN MANAGEMENT LISTA DE SUBIECTE 1. tiina.

Caracteristici i tendine actuale Stiinta este un fenomen definitoriu,dominant al lumii contemporane.Apogeul stiintei contemporane il reprezinta descifrarea si relevarea precisa a legilor alcatuirii si dezvoltarii materiei,a diferitelor ei stari si modificari,precum si producerea eficienta de substante si bunuri care nu exista in natura. Stiinta a adus cunoasterea,revolutia stiintifica devine adanc implicata in implinirile umane.Este o sursa hotaratoare de optimism pentru toti locuitorii planetei Stiinta reuseste in zilele noastre sa anticipeze nevoile productiei si ale societatii in ansamblul ei.Procesele generate in interiorul stiintei au generat integrarea ei verticala cu productia,apropiindu-se considerabil de aceasta in practica,teoria stiintifica acumulata sporindu-si astfel contributia la solutionarea problemelor economice si sociale. Stiinta si-a afirmat cu pregnanta calitatea de componenta de baza a productiei Stiinta este neofactor de productie Ramurile noi ale stiintei genereaza ramuri industriale speciale Stiinta in ansamblul ei devine o ramaura economica de importanta vitala cu fonduri sporite,efective tot mai mari de personal Structura factorilor de productie,aportul lor la cresterea economica se schimba substantial astfel incat criteriul bogatiei fiecarei natiuni tinde sa devina tot mai pregant,stiinta si progresul stiintific. Datorita nivelului atins,stiinta este si sursa de ingrijorare si teama,in anumite conditii putandu-se crea mari pericole pentru civilizatia umana. 2. Definirea tiinei Stiinta un fenomen complex- apare ca: - un ansamblu de cunostinte despre lume - baza a conceptiei despre lume - forma a constiintei sociale - componenta a culturii spirituale - componenta esentiala a factorilor de productie - fenomen biologic - instrument de adaptare - latura a cunoasterii - mijloc de productie stiinta este orice cunoastere care s-a maturizat suficient de mult pentru a putea fi predata ca disciplina in invatamantul superior stiinta este incercarea de a face diversitatea haotica a experientelor noastre senzoriale sa corespunda unui sistem de gandire uniform din punct de vedere logic stiinta este un ansamblu de cunostinte sistematizate verificate de practica stiinta este un tot unic,o structura cu mai multe laturi: - materialul faptic acumulat de-a lungul intregului proces de dezvoltare a stiintei

ipotezele confirmate si neconfirmate - rezultatele observatiilor si experientelor,generalizarile teoretice facute pe baza materialului faptic si confirmate de practica - modelul de cercetare a realitatii (metodologia) dinamica specifica a stiintei in timp si spatiu se reflecta in urmatoarele sensuri: - stiinta este cunoastere exprimata si fixata intr-un sistem determinat de semne,constituit pe baza unor reguli precise - stiinta este formulata intr-un limbaj de comunicare,avand o determinare maxima - stiinta este un sistem de cunostinte despre legile functionarii si dezvoltarii obiectelor - stiinta este o cunoastere care poate fi verificata si confirmata in mod empiric - stiinta este un sistem de cunostinte care cresc si se completeaza continuu - stiinta este o cunoastere exacta,universala si verificabila,exprimata prin legi componentele stiintei sunt: - obiectul - structura - metoda - limbajul 3. Legitile i procesele interne ale tiinei In dezvoltarea stiintei actioneaza legitatile: - Stiinta se realizeaza treptat,prin acumulari sistematice in domeniul cunoasterii, se descopera mereu noi legi,teorii,axiome. - Succesiunea,folosirea si imbogatirea continua a cunostintelor acumulate de generatiile precedente - Trecerea de la fenomen la esenta,de la o esenta mai putin profunda la alta mai profunda,in apropierea asimptotica de adevarul absolut. - Stiinta isi organizeaza procesul de la simplu la complex - Stiinta are menirea sa aduca cunoasterea stiintifica cat mai aproape de original,de realitatea obiectului de studiu. - Actioneaza lupta intre idei vechi si idei noi,este ostila spiritului conservator - Stiintele se dezvolta in legatura unele cu altele,ca urmare a legaturii dintre diferite forme de miscare a materiei In dezvoltarea stiintei actioneaza procesele interne: - Diferentierea stiintei procesul de separare a unor domenii dintr-un sistem teoretic si constituirea lor ca domenii specializate,de sine statatoare cu obiect,metoda si limbaje separate,proprii - Integrarea proces opus diferentierii,bazat pe interconexiunile dintre stiinte,consta in imprumutarea reciproca a metodelor si limbajului in scopul aplicarii acestora in cercetarea obiectului altei stiinte. - Procesul de disparitie intre stiintele deductive si cele inductive - Procesul de reconsiderare a rolului gandirii teoretice in miscarea cunoasterii stiintifice spre noi rezultate - Imbogatirea arsenalului stiintei cu notiuni,termeni instrumentali care

vizeaza direct cunoasterea obiectului de studiu,crearea de metateorii si metastiinte. - Tendinta de creare de teorii fundamentale care sintetizeaza cunoasterea din diferite domenii ale stiintei - Tendinta de dezmembrare a obiectului studiat si crearea de relatii mai simple studiate cu ajutorul analizei sistemice. - Matematizarea si formalizarea cunoasterii stiintifice,eliminand momentul intuitiv al cunoasterii stiintifice. - Eliminarea elementului intuitiv din continutul teoriilor stiintifice si diminuarea imaginii intuitive a stiintei,ca urmare a dezvoltarii a sistemelor de limbaj artificial-matematic - Se manifesta inca tendinta de includere a momentului intuitiv ca instrument de miscare spre noi constructii teoretice - Reconsiderarea rolului experientei,mai ales rolul de veriga in verificarea constructiilor teoretice 4. Schimbri n sistemul corelaiilor tiinei Stiinta se manifesta in special ca factor de productie care se manifesta atat direct cat si indirect Stiinta este principalul neofactor de productie al societatii al innoirii si perfectionarii productiei,al progresului economic si social Stiinta nu poate fi abordata separat de tehnica Stiinta in raport cu arta:in timp ce arta reda generalul in simbioza cu individul,stiinta reda generalul in forme cat mai indepartate de individ in notiuni,concepte si teorii cat mai abstracte Stiinta in corelatie cu filozofia:filozofia nu mai poate fi sustinuta ca stiinta stiintelor.Filozofia este obligata sa se restructureze in corelatie cu stiinta Stiinta in corelatie cu stiintele sociale:revolutia stiintifica contemporana, savarsita in domeniul stiintelor naturii,ridica probleme similare cu filosofia 5. tiina economic n progres Economia este stiinta legilor productiei,distributiei si consumului bogatiilor Principii ale stiintei economice sunt: - Rationalitatea - Eficienta - Echilibru-dezechilibru - Concurenta - Concepte si teorii noi ale stiintei economice: - Noua economie clasica - Noua macroeconomie - Keynesismul - Postkeynesismul - Institutionalismul - Structuralismul - Teoria organizatiilor - Economia conventiilor - Teoria incitatiei - Teoria echitatii

- Teoria justitiei - Teoria jocurilor - Teoria haosului Pe baza noilor conceptualizari si teoretizari ale economiei,se contureaza si o tendinta de reconstituire a stiintei economice prin accentuarea pluralismului teoretic,constituirea unui statut de stiinta pozitiva si extinderea dimensiunii sale normative. Au sporit atat capacitatea stiintei economice de cunoastere cat si capacitatea ei de influentare si de previziune a fenomenelor economice 6. Procese eseniale n tiina economic Stiintele economice s-au dezvoltat in stransa relatie cu celelalte domenii ale stiintei,in special cu stiintele naturii. Predictia perfecta obiect unic al stiintelor inclusiv al stiintelor economice Se accepta in fapt transformarea stiintelor economice in stiinte exacte,ca orice stiinta a naturii Se face apel din ce in ce mai des la teoria haosului Cresterea aplicarii matematicii in cercetarea fenomenelor economice proces major Matematica este un instrument esential,indispensabil in elaborarea de modele,analiza, explicarea proceselor si fenomenelor economice Promovarea matematicii in procesele de cunoastere si previzionare a fenomenelor economice contribuie substantial la apropierea economistului de adevar,accentuarea caracterului si statutului stiintei economice Stiinta economica nu este o disciplina,ci o teorie particulara de tip external si deci prin natura sa,matematizabila Alexander Rosenburg Economia nu este totusi domeniul suprematiei absolute a instrumentului matematic,problemele zilelor noastre nu pot fi exprimate doar cantitativ. Extinderea experimentarii ca modalitate de verificare a ipotezelor admise Nu se poate experimenta pe oameni sau in laborator Economia este o stiinta morala Teste econometrice Anchete si sondaje de opinie Simularea Regula de aur care domina orice disciplina stiintifica este experimentarea Promovarea cercetarilor interdisciplinare si multidisciplinare Se confirma ca metoda nu este altceva decat structura intregului Stiinta economica pune accent deosebit pe aspectele sociale,psihologice,istorice, antropologice Stiinta economica a devenit mai capabila sa evite simplificari si largi fenomene reductioniste concluzii si solutii sterile pentru practica economica Dezvoltarea cercetarilor inter si multidisciplinare rezulta din nevoia stiintelor economice de verificare a teoriilor,conceptelor si metodelor sale de cercetare 7. Controverse teoretice i metodologice n tiina economic Stiinta economica are 2 slabiciuni majore:

Include un deficit de realism Constituie un ajutor limitat pentru practica Explicatii ale acestor neajunsuri: Economia nu se bazeaza pe existenta de legi numerice precise Stiinta economica este fondata pe postulatele legilor naturii Comportamentul uman nu este reductibil la o ecuatie sau factor de nedeterminare Stiinta economica implica 2 particularitati organice Functionarea sistemului economic include instabilitatea relatiilor variabilelor economice si caracterul neliniar,putin predictibil al comportamentului uman Formularea concluziilor si recomandarilor,in ciuda incertitudinii ambientale implica o subiectivitate rezonabila Posibilitatea erorii este inclusa in stiinta economica Riscul este dominanta majora a universului economistului,sursa principala de conflict cu guvernul,firma,colegii Economistul poate oferi recomandari si indicatii de tendinta,schite si solutii pentru eliminarea si prevenirea dezechilibrelor Stiinta economica este marcata de o puternica ambiguitate,osciland intre stiintele naturii si stiintele umane Dominatia gandirii pure si a modelului fizicii in stiinta economice are doua consecinte: Excludere a altor curente si teorii care nu se incadreaza in liniile de gandire vechi care domina stiinta economica de la nasterea acesteia Tendinta de integrare in stiinta economica a noilor conceptualizari,curente sau teorii- stiinta economica s-a imbunatatit continuu prin: - teoria jocurilor analiza relatiei conflict-cooperare - teoria incitatiei care confera contractului intre parti o valoare superioara relatiei simple de vanzare-cumparare - Se contureaza o tendinta de accentuare a pluralismului teoretic si reconstruire a stiintei economice Stiinta economica este caracterizata deci prin: Deficit de realism Slaba contributie la rezolvarea problemelor practicii Pluralism teoretic Eterogenitate Lipsa de unitate Lipsa de coeziune stiintifica Consecinte: unele recomandari ale economistilor sunt arbitrare unii dau prioritate eficientei asupra echitatii,apara libera concurenta si incitatia veniturilor capitalului altii considera ca bazele economice sunt false mai ales cand se considera numai fenomenul economic si se desconsidera fenomenul integral economic si social

8. Insuficiene practice i nevoia reconstruciei tiinei economice stiinta economica ajuta foarte putin la solutionarea unor probleme practice actuale se apreciaza ca economia ar fi subordonat societatea omeneasca in practica,economia produce saracie,marginalizare si excludere sociala in randul atat al indivizilor cat si al natiunilor provocarile stiintei economice asigurarea dezvoltarii economice si obtinerea unui standard de viata,conform cu demnitatea umana asigurarea,pentru lumea dezvoltata,tranzitia de la cresterea economica modica,la o crestere economica mai accentuata,similara primelor decenii postbelice trecerea de la sistemul economiei planificate centralizat,la un nou tip de economie, prin intermediul economiei de piata pentru tarile ex-socialiste Conditii complementare in reconstructia stiintelor economice Sa se revina la continutul descriptiv puternic,char daca aceasta se face cu pretul abandonarii unor teorii generale Sa se prefere investigatii empirice fata de ipotezele generale de rationalitate Sa se conceapa o alta maniera de a articula dimensiunile normative si pozitive ale stiintei economice Clarificari ale omului de stiinta in abandonarea ideii ca se poate determina in mod stiintific un ideal,un optim definit pentru totdeauna: In amonte pentru principiile implicite si explicite pe care se construiesc rationamente In aval pentru clarificarea consecintelor diferitelor ipoteze asupra firmei,economiei si societatii in ansamblu Conditia esentiala a progresului stiintei economice este perfectionarea spatelui empiric al acestei stiinte,acumularea de date si fapte suficiente pentru generalizare,matematizarea sa nu fie astfel prematura. Actualizarea pe baza faptelor reale a stiintei economice este demonstrata de economistii practicieni Realismul si eficienta stiintei economice este dobandit si de evitarea excesului matematizarii daca aceasta matematizare nu are la baza acumularea de fapte economice Modelarea economica este necesara,indispensabila in cadrul cercetarilor fenomenelor si proceselor economice reale si nu pentru a steriliza stiinta economica Este nevoie sa se acorde o mai mare consideratie facultatilor de observare decat celor de abstractizare,perspicacitatea istoricului sa fie plasata inainte de rigoarea matematicianului. Reconstruirea stiintei economice se poate realiza prin: Corijarea si completarea teoriilor curente,ca urmare a largirii bazei sale factuale Acordarea unei atentii marite studiului structurilor economice concrete,factorilor ce influenteaza functionarea economiei,obiectivelor,mijloacelor si consecintelor diverselor tipuri de

actiune practica Sub aspect metodologic se propune completarea principiului studierii comportamentelor individuale si a interactiunii lor prin prelevarea notiunilor de rationalitate si de echilibru cu analiza reactiilor grupurilor socio-economice,adaugandu-se categoriilor socio-profesionale caracteristicile de varsta,sex,statut etc Se cere parasirea simplismului si mai ales a excesului de abstractizari sau de modelare a economiei Abordarea interdisciplinara ar intari considerabil forta stiintei economice,ar ameliora formarea economistilor,apropiindu-i de realitati,ar spori incidenta teoriei economice asupra cresterii economice Programele analitice trebuie sa prevada: Transmiterea de cunostinte Studiul legaturilor dintre analiza teoretica si practica economica Probleme de politica economica 9. Perfecionarea metodologiei de cercetare tiinific o necesitate stringent Reguli de aur in cercetarea stiintifica moderna o Compatibilitatea legilor gandirii cu legile naturii o Compatibilitatea gandirii si metodei cu legile realitatii obiective o Flexiunea regulilor metodologice cu legile realitatii obiective o Identitatea gandirii abstracte sa se supuna identitatii concrete o Metoda nu este altceva decat structura intregului o Elaborarea unor norme logice-metodice cuprinzatoare de care depinde insasi progresul stiintei 10. Contribuii la dezvoltarea metodologiei cercetrii tiinifice economice Contributia profesorului A. Rugina Stiinta economica inca nu este despovarata de balastul ideologic Nici un progres durabil nu este posibil nici in teorie nici in practica-pana cand acest handicap,aceasta dilema metodologica mostenita din trecut nu este rezolvata in mod real si corespunzator Principia Oeconomica schiteaza o solutie originala pentru iesirea din impasul metodologic in care se afla stiinta economica. Tabela de orientare pentru stiinta economica demonstreaza dezechilibrul si echilibrul si ca scolile clasica si moderna nu sunt contradictorii ci complementare Metoda integrala de cercetare stiintifica economica N.Constantinescu Metoda de cercetare in stiinta economica trebuie sa fie integrala si sa inglobeze tot ce s-a obtinut pozitiv pana astazi,evitand unilateralitatea si supeficialitatea Se recomanda recurgerea la forta abstractiei stiintifice:adica eliminarea a tot ce este neesential,secundar si accidental,concomitent cu pastrarea mintala,in forma generalizata a caracteristicilor esentiale ale fenomenului economic Cercetarea stiintifica-economica trebuie sa tina seama ca forta motrice a miscarii o constituie contradictiile interne ale fenomenelor si proceselor economice

Caracteristica esentiala a metodei integrale o reprezinta exigenta examinarii,pe cat posibil a totalitatii faptelor si datelor reale vizand problema cercetata,impletirea gandirii logice cu evolutia istorica Metoda integrala include cerinta cunosaterii profunde,continue a mecanismelor care stau la baza tuturor proceselor si fenomenelor economice Metoda integrala precizeaza,nevoia impletirii organice a analizei cantitative cu analiza calitativa Metoda integrala presupune utilizarea de procedee statistice si matematice care trebuie sa serveasca la cercetarea cantitativa si studiului conexiunilor decurgand din calitatea procesului Se mai include si cerinta promovarii interdisciplinaritatii ca o caracteristica fundamentala pentru evitarea unor concluzii simpliste Contributii la masurarea fenomenului economic E.Dobrescu Componenta metodologica a operei stiintifice a econometristului este realizata pe fondul capacitatii sale speciale de observare si cunoastere a fenomenului economic cu ajutorul metodelor statistico-matematice. Crearea macromodelului economiei romanesti in tranzitie Contributia la afirmarea stiintei economice T.Postolache - Capitalismul contemporan si categoriile economice - Geneza si tranzitie a tensionarilor din sistemul national al economiei politice - Analiza comparativa a economiilor nationale contemporane - Tratat de economie contemporana - Restructurari in economia politica - Un project ouver priveste Romania anilor 2020 11. Informaia tiinific economic Produsul specific al stiintei este informatia stiintifica.Ea este adanc implicata in productia sociala si in general,in societate,pe toate treptele ierarhice,pentru toti agentii economici,sociali si politici.Valoarea informatiei economice conditioneaza in cel mai inalt grad decizia economica la nivel microeconomic, mezoeconomic si macroeconomic Functii ale informatiei economice: - Informatia este instrument de munca si deci de productie - Informatia este capital al materiei cenusii,mostenire si patrimoniu culturalstiintific viu - Informatia este instrument de pregatire si calificare profesionala - Informatia este un factor de schimb intre oameni,agenti - Informatia este motor al creatiei Particularitati ale informatiei: Cunostintele stiintifice se acumuleaza si se multiplica necontenit Informatia stiintifica este o resursa a societatii cu caracter inepuizabil care se automultiplica si se amplifica Prin utilizare,informatia stiintifica se consolideaza,se perfectioneaza si se completeaza

Cunostiintele stiintifice acumulate apar ca o sursa gratuita de putere de creatie a oamenilor Atunci cand intr-o furma sau alta sunt transmise altor persoane,cunostintele stiintifice nu se instraineaza Informatia stiintifica ramane de regula in posesia celor care au creat cunostintele stiintifice Directii de valorificare a informatiei stiintifice: - Asigurarea cadrului organizatoric,a mijloacelor de culegere,stocare,prelucrare,transmitere a informatiilor stiintifice - Crearea de noi informatii in sfera cercetarii stiintifice in laboaratoare,institute,academii de cercetare. Legaturile cercetarii stiintifice in problematica globalizarii stiintei sunt: - Mondializarea vietii economice - Adancirea diviziunii internationale a muncii - Accentuarea relatiilor internationale in ansamblul lor - Acutizarea conflictului creat de mai multe secole intre nevoile crescande ale fiecarei tari si resursele limitate ale planetei - Protectia mediului este,in acelasi timp,o problema capitala,nationala si internationala,acestea devenind problema comuna a fiecarei tari si ale tuturor tarilor 12. Cererea i oferta de informaii n perioada contemporan Informatia stiintifica este o marfa si are atributele oricarei marfi:cerere si oferta - Cererea de informatii stiintifice economice se determina in functie de: Stratul ambiental pentru procesele geofizice: pamant,aer,apa,resurse naturale si procesele ecologice Stratul tehnologic pentru activitatile umane legate de transferul de energie si materii prime Stratul demo-economic pentru evidenta populatiei,a productiei si a altor procese economico-sociale Stratul socio-politic pentru sistemele institutionale si procesele sociale Stratul individual pentru procesele psihologice si biologice - Cererea de informatii economice porneste de la centrul de comanda-activiatea economica-catre academie,institut,laborator,cercetator individual - Oferta de informatii stiintifice economice este cantitatea de informatii stiintifice care poate fi vanduta in conditiile pretului existent. - Oferta de informatii stiintifice economice are urmatoarele trasaturi speciale: Se formeaza intr-un timp indelungat,in care se instruieste fiecare generatie de specialisti Oferta de informatii stiintifice economice depinde de varsta,sex,starea sanatatii,psihologie, conditii de munca specifice cercetatorilor Oferta de informatii stiintifice economice este foarte perisabila Oferta se produce in cadrul activitatii de cercetare stiintifica economica. Agentii cererii si ofertei de informatie stiintifica isi precizeaza

angajamentele sub forma de contracte de cercetare si alte forme directe Nivelul si dinamica pretului informatiei stiintifice economice rezulta din confruntarea cererii cu oferta. Aspecte ale pietii informatiilor stiintifice: Evaluarea capacitatii de absorbtie,efectiva si potentiala,a pietelor Determinarea raporturilor dintre piata informatiilor economice si celelalte piete traditionale Examinarea conjuncturii interne si internationale,identificarea influentelor lor asupra cererii si ofertei de informatie stiintifica economica prezente dar si tendintele acestora Stabilirea pozitiei concurentilor efectivi si a celor potentiali pentru delimitarea numarului,fortei economice si cotelor de piata detinute de acestia. Analiza viabila a tendintei pietii informatiilor stiintifice economice impune considerarea unui orizont temporal,suficient de larg (circa 50 ani) daca se are in vedere inertiile sistemelor economico-sociale si schimbarile stiintificotehnologice mult mai rapide. 13. Caracterstici generale ale cunoaterii Fiecare stiinta are un continut propriu,un nucleu paradigmic,cu ajutorul careia se afirma ca stiinta si se delimiteaza de alte stiinte Nucleu paradigmic este: Un tablou complet al formelor pe care le imbraca un cuvant Totalitatea formelor flexionare ale unui cuvant norma,mai multe norme sau modele Un set de propozitii,teze,concepte si metode de investigatie,cu un pronuntat caracter normativ,dezvoltat pentru a crea sau pentru a face descoperiri intr-un anumit domeniu Totalitatea realizarilor dintr-un domeniu disciplinar,larg acceptate de comunitatea stiintifica respectiva care constituie modelul problemelor de cercetare stiintifica si al solutiilor (ipotezelor) explorate. Rezulta ca,nucleul paradigmic este nucleul durabil al oricarei stiinte,este zestrea ei,cu care se defineste si isi indeplineste functiile sociale Zestrea paradigmica a oricarei stiinte se afla in curs de aprofundare si de extindere in cadrul fiecarei stiinte,in lumina noilor date,informatii si fapte empirice,noilor metode,tehnici si instrumente de investigatie si a perfectionarii celor existente. Cunoasterea este un proces in cadrul careia oamenii isi construiesc imagini,notiuni,conceptii si teorii despre realitatea inconjuratoare si desigur,despre ei insisi. Cunoasterea este un proces complex de reflectare a realitatii practice in constiinta oamenilor si in activitatea lor productiva.Este o apropiere permanenta,infinita a omului de fenomenele si procesele naturii si societatii.Se realizeaza treptat,gradual,de la perceperea fenomenului la sesizarea esentei,repetabilitatii fenomenelor economice. Cunosterea este o reflectare aproximativ-exacta a realitatii.Rezultatele cunoasterii-verfificate in practica economica si sociala-sunt cunostinte autentice,adevarate,care se misca permanent dinspre adevaruri relative spre

adevaruri absolute,fara ca acestea din urma sa fie atinse,in special in stiinta economica. Cunoasterea stiintifica,are un continut complex,relevat de termenul epistemologie. Obiectul de studiu al epistemologiei(stiinta cunosterii) nu se rezuma numai la teorie ci cuprinde si studiul metodelor de cunoastere,metodologia cunoasterii stiintifice. Metoda: methodos meta=dupa si odos=cale,drum.Methodos = un drum,o cale anume,nesubiectiva si deci nearbitrara. - Sistemul teoretic(legi,principii,teorii,concepte) sta la baza formularii sistemului de principii si norme metodologice (coerente,riguroase,asemenea oricarui sistem). Convertirea sistemului teoretic in sistem de norme si metodologii nu inseamna o transpunere mecanica,ci corespondenta speciala a principiilor si legitatilor in domeniul metodologiei. - Metoda opereaza in fiecare domeniu,in mod nemijlocit,prin intermediul ipotezelor si teoriilor anterioare.Metoda le ordoneaza si le orienteaza in directiile fecunde ale cunoasterii stiintifice. - Metoda vizeaza intreaga amploare a demersului cunoasterii,miscarea activa,ordonata a cercetatorului catre fenomenul cercetat,indicand directia si traseele de urmat.Metoda este deci o abstractie a miscarii reale,atotcuprinzatoare in timp ce teoria este o miscare a abstractiei teoretice partiale.Rezulta ca metoda este structura intregului (Hegel). Alcatuirea metodei si metodologiei (3 nivele) - Maxima generalitate - Nivelul de granita-comun mai multor stiinte particulare - Nivelul specific-diferit de la o disciplina specifica la alta Metoda consta in acele reguli sigure si simple,gratie carora oricine le va urma fara a se abate de la ele,nu va lua niciodata nimic fals drept adevarat si va ajunge la cunoasterea adevarata de care este capabil (Descartes).Totusi o ghidare prea severa si folosirea rigida a metodelor devine anevoioasa si daunatoare stiintei,astfel incat stiinta ar deveni dogmatica si mai putin adaptabila. Metodologia cercetarii stiintifice economice poate fi considerata un indrumar,definita ca un ansamblu de etape,subetape,metode,tehnici si instrumente de investigare stiintifica a fenomenului economic. 14. Cunoaterea empiric Rezida intr-o reflectare a obiectelor si proceselor studiate de un cercetator. - Metodele specifice cunoasterii empirice sunt observatia si descrierea - Are un pronuntat caracter senzorial - Culegerea,observarea,descrierea faptelor si datelor contin manifestari exterioare, fenomenale,proprietati ale obiectelor si fenomenelor cunoscute. Procesele de cunoastere empirica se structureaza,in special in senzatii,perceptii si reprezentari Cunoasterea teoretica este o treapta superioara de adancire a cunoasterii prin intermediul gandirii abstracte,realizandu-se patrunderea in esenta proceselor si fenomenelor economice,identificarea legaturilor interne,cauzelor si mecanismelor lor de existenta, a legilor care gverneaza.

Cunoasterea teoretica are loc pe baza prelucrarii datelor si cunostintelor empirice, cu ajutorul analizei si sintezei,inductiei si deductiei. Cunoasterea teoretica presupune elaborarea de teorii care sa explice procesele si fenomenele economice,cu ajutorul notiunilor,categoriilor judecatilor si rationamentelor,al ipotezelor,al altor teorii sau legi In cadrul cunoasterii stiintifice teoretice se realizeaza - distantare de cunoasterea comuna,intemeiata mai mult pe bun simt - depasire a automatismelor mentale,derivate din experienta cotidiana - sustinuta folosire a unor metode noi(modelare,formalizare) 15. Cunoaterea tiinific Cunoasterea stiintifica rezulta din imbinarea observatiei empirice cu activitatea de gandire a intelectualului Cunoasterea stiintifica cere ca o teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare: Sa aibe coerenta logica,enunturile teoretice sa sa se afle in stare compatibila reciproca Sa fie deductibila,adica enunturile sa decurga logic unul dintr-altul Sa aiba completitudine (saturatie),adica teoria stiintifica sa acopere explicativ intreg domeniul la care se refera Sa fie verificabila,respectiv orice teorie stiintifica sa fie legata de practica,de viata economica;sa fie testabila,verificabila pe cale experimentala,de laborator sau in practica, pe scara larga. 16. nvarea tiinific Cunoasterea stiintifica include si un segment de invatare stiintifica adica de asimilare. Invatarea stiintifica,sistematica prin scoala astfel: Cunoasterea stiintifica Creatia stiintifica Invatarea stiintifica Universitara Liceala Generala 1.Academica 2.Firma 3.Universitara 4.Guvernamentala

Din sistemul de invatare stiintifica nu face parte invatarea prin ucenicie la locul de munca Invatarea nu se extinde numai in sfera documentarii stiintifice ci si asupra procesului de explicare a fenomenului economic Cele 2 componente ale cunoasterii stiintifice: cunoasterea stiintifica si invatarea se

suprapun pe zona invatamantului universitar: Invatamant profesional aprofundat si actualizat in raport cu noile realizari stiintifice si tehnice Studentii invata sa faca cercetare stiintifica si efectueaza practic aceasta activitate sub indrumarea profesorilor Nimeni nu poate crea nimic inainte de a invata perfect,riguros creatia inaintasilor lui. Invatarea si creatia stiintifica sunt componente ale cunoasterii stiintifice. A crea inseamna a urma alte trasee cu alte interconexiuni A invata inseamna a repeta de mai multe ori aceleasi trasee,in cadrul unor conexiuni stabilite In procesul de invatare: Nu orice invatare se converteste in creatie stiintifica Exista pericolul conservatorismului si al invechirii cunostintelor 17. Formele de comunicare tiinific Prin comunicarea cunostintelor stiintifice prin intermediul lucrarilor stiintifice,literaturii de specialitate- se produce asimilarea si incorporarea acestor cunostinte in formarea fortei de munca si in productia de bunuri si servicii. Lucrari cu autoritate stiintifica,de consacrare: Monografia este o lucrare stiintifica ampla,exhaustiva care: Abordeaza o problema,forma sau zona teritoriala Contine concluzii importante si cuprinzatoare referitoare la caile,directiile, perspectivele de evolutie,problemele ce se mai cer clarificate Este destinata publicarii in editura Dimensiunea este variabila de la cateva sute la cateva mii de pagini. Tratatul Abordeaza unitar si coerent cele mai importante concluzii,principii,teorii formulate in limitele unei stiinte Metodele de investigatie Oglindeste starea de dezvoltare a unei teorii stiintifice sau stiinte Este detinat publicarii si contine cateva mii de pagini sau mai multe volume Manualul Prezinta cunostinte,teze,concluzii,principii teorii ale unei stiinte in mod sistematic In conformitate cu principiile didactice Destinat formarii profesionale a specialistilor Manualele selectate intr-o prima forma sunt Note de curs Manualele universitare mai ample si pot fi asimilate sau identificate cu tratatul Pot face obiectul publicarii in editura Enciclopediile si dictionarele de specialiatte sunt: Lucrari de referinta indispensabile Majoritatea nu includ rezultate originale,ci compilari ale acumularilor Sunt publicabile Numar de pagini variabil

Lucrari pre si post consacrare vizand verificarea ipotezelor existente si formularea de noi ipoteze si directii de cercetare Studiul stiintific este: Lucrare de cercetare stiintifica veritabila,care solutioneaza unele probleme si formuleaza altele noi Prefigureaza noutatile si tendintelor viitoare de dezvoltare din stiinte Articolul stiintific este forma prescurtata a unui studiu in care se redau principalele probleme,concluzii si propuneri in vederea publicarii in reviste de specialitate Are dimensiuni reduse,de regula pana la 20 pagini Raportul de cercetare este Rezultatul unui studiu stiintific in care se cuprind principalele constatari si solutii practice pentru un agent economic In special cand studiul s-a fracut la comanda pe baza de contract Rareori,cu clauza se poate publica sub forma unor concluzii sau daca nu,cu titlu de informare a opiniei publice stiintifice Poate imbraca forma unui memoriu stiintific Comunicarea stiintifica este Un rezultat partial al unui studiu individual sau in grup Este axata de regula pe o idee de baza,insotita de analize de confirmare sau infirmare a ipotezelor,cu caracter de informare sau de dezbatere stiintifica inaintea publicarii Este rodul unor cercetari indelungate,individuale sau in echipa Se prezinta in scris (circa 10 pagini) pentru sesiuni de comunicari stiintifice,unde se expun in 5-15 minute Referatul stiintific este Rezultatul unui studiu stiintific individual sau in grup Este destinat prezentarii intr-o dezbatere stiintifica,cu tematica restransa (conferinta,simpozion),in vederea exploatarii unor solutii si desprinderii unor concluzii si propuneri generale cat mai larg acceptate,care preced decizii la scara firmei,ramurii,tarii si la scara internationala Se prezinta in scris (10-20 pag) care se expun oral,5-10 min in functie de locul referatului stiintific in cadrul reuniunii si de importanta acestuia,apreciata de moderator In cazul anumitor reuniuni stiintifice,nationale sau internationale,raportul stiintific se transmite organizatorilor inainte si se studiaza de cei interesati,a.i. in zona respectiva se trece direct la dezbatere Interventia stiintifica este forma de participare la o reuniune stiintifica prin care autorul comenteaza,apreciaza si corecteaza concluziile sustinute de un autor de comunicare sau de referat stiintific Se expune oral pe durata de 5 minute In forma scrisa cuprinde pana la 6 pagini Lucrari de popularizare a literaturii stiintifice

Eseurile stiintifice prezinta: Concluziile si reflectiile stiintifice ale autorului intr-o problema de interes major Opiniile altor oameni de stiinta intr-o forma cat mai accesibila si pe cat posibil literara Prin aceasta se urmareste formarea si cucerirea opiniei publice pentru o problema de atitudine economica,sociala,culturala Se adreseaza unui public cititor cat mai larg posibil Poate avea dimensiuni restranse,ale uni paragraf,brosura sau al unei carti Scrierile de popularizare Se adreseaza celui mai larg public Se constituie ca instrument de cultura,de convietuire si de acceptare a unor produse,servicii sau schimbari pe care le genereaza un domeniu,o teorie stiintifica sau o tendinta in viata social,in plan national sau global Notele de lectura,comentariile si recenziile Sunt forme relative de semnalare a aparitiei unor lucrari stiintifice,de evaluare cat mai exacta a mesajului stiintific si de plasare a unei lucrari stiintifice in randul celorlalte din literatura in domeniu,existenta in tara sau strainatate Oricine poate si trebuie sa realizeze astfel de lucrari Cele mai izbutite sunt ale acelora care stapanesc domeniul stiintific caruia ii apartine lucarrea stiintifica Teza de doctorat si lucrarea de licenta sunt: Lucari stiintifice asimilabile unora din cele prezentate mai inainte Reprezinta faza de inceput a unei cariere stiintifice si didactice,de terminare a studiilor universitare Toate formele reprezinta la un loc literatura economica de specialitate ,suportul principal al informatiei stiintifice,documentele primare indispensabile asimilarii,invatarii stiintifice,formarii specialistilor si inovarii productiei de bunuri si servicii in societatea moderna 18. Formele cercetrii tiinifice Actul de creatie si cercetarea stiintifica apar ca o activitate omogena specifica persoanelor abilitate prin har stiintific ca si prin datele instruirii stiintifice,ale profesionalismului. Cercetarea-dezvoltarea este definita generic ca o activitate sistematica si creatoare,menita sa sporeasca volumul de cunostinte despre om,cultura si utilizarea acestor cunostinte pentru noi aplicatii Cercetarea stiintifica fundamentala Activitate teoretica sau experimentala fundamentala cu scop principal acumularea de noi cunostinte privind aspecte fundamentale ale fenomenelor si faptelor observabile,fara sa aiba in vedere o aplicatie deosebita sau specifica Cercetarea fundamentala experimentala este orientata catre aplicatii practice de viitor Domenii de crecetare stiintifica fundamenala: Crestere economica si modelare

Destructurare,structurare si dezvoltare Structuri economico-sociale institutionale si decizionale si transformarea acestora Analiza proceselor economice,variante de politici economice si predictie in economiile aflate in tranzitie si in economii de piata Probleme financiare,fiscale si monetare Sectorul public si restructurarea acestuia Competitia,firma si managementul firmei Sistemul stiintei,tehnologiei si informatiei Relatia politica-economie-societate Relatii economice internationale si integrarea regionala Cercetari multidisciplinare,interdisciplinare si de epistemologie economica Cercetarea stiintifica aplicativa Reprezinta o activiate de investigare originala in scopul acumularii de noi cunostinte,dar orientata,in principal spre un scop sau un obiectiv practic specific Foloseste rezultatele celorlalte forme de cercetare stiintifica,inclusiv cunostintele empirice din practica,in vederea convertirii lor in tehnici si tehnologii concrete,masini si utilaje,produse noi,in masuri concrete de organizare,conducere economica,studiera pietii,exporturi. Cercetarea si dezvoltarea (dezvoltarea experimentala) Constituie o activitate sistematica,in care se folosesc cunostintele existente acumulate de pe urma cercetarii (experientei practice),in vederea lansarii in fabricatie de noi materiale, produse si dispozitive,introducerii de noi procedee, sisteme si servicii sau imbunatatiri substantiale a celor deja existente. Cercetarea si dezvoltarea sunt consacrate utilizarii rezultatelor cercetarii stiintifice fundamentale si ale cercetarii stiintifice aplicative pt obtinerea unor solutii de principiu,pentru proiectare,executare,incercare de prototipuri experimentale si de produse,proiectare, de echipamente si utilaje destinate unor noi procese tehnologiceetc. Momente caracteristice: Proiectarea mentala a activitatii economice,materiale,artistice,sociale Executia proiectelor pe cale manuala sau cu mijloace tehnice Aceste momente se realizeaza impreuna de aceiasi indivizi.Ele sau separat ca domenii distincte pe baza adancirii diviziunii sociale a muncii. 19. Managementul cercetrii tiinifice Managementul este: conditie esentiala,un factor de crestere economica,o resursa indispensabila a desfasurarii eficiente a oricarei activitati,in orice ramura sau sector,atat in sfera muncii fizice cat si in sfera muncii intelectuale cerinta absolut necesara a eficientei in sfera creatiei in general si a creatiei stiintifice,in special. cerinta a eficientei in toate momentele si etapele desfasurarii cercetarii stiintifice,de la nivelul cercetatorului,al echipei de cercetare,al centrului sau

institutului de cercetare,pana la nivelul ramuriii cercetare-dezvoltare,inclusiv. Managementul cercetarii stiintifice Constituie ansamblul elementelor cu caracter organizational,informational, motivational si decizional cu ajutorul carora se desfasoara activitatea de cercetare stiintifica si se asigura eficienta acesteia Implica actiuni de organizare,programare,gestiune,conducere,evaluare a activitatii de cercetare stiintifica la toate structurile si nivelurile acesteia. Asigura modelarea corespunzatoare a eforturilor de cercetare stiintifica, minimizarea costurilor,concomitent cu obtinerea unor efecte,eficienta maxima. 20. Principii generale ale managementului cercetrii tiinifice Principiul compatibilitatii dintre mecanismele(mijloacele instrumentele) de realizare a managementului si caracteristicile generale,interne ale cercetarii stintifice Buna si permanenta compatibilitate intre cele 2 laturi se cer realizate intr-o dubla ipostaza:static si dinamic Orice incompatibilitate,chiar sub forma incipienta, a neconcordantelor marunte conduce la disfunctionalitati care afecteaza eficienta economica. Principiul managementului participativ Participarea cercetatorului la managementul cercetarii stiintifice se realizeaza in procesul muncii propriu-zise,pe toate treptele ierarhice in echipa,la nivel cercetare si pana la nivel economie nationala Oamenii de stiinta si cercetatorii care decid asupra directiilor de dezvoltare a stiintei participa alaturi de organisme guvernamentale specializate la formularea politicii si buna corelare a acesteia cu strategia de dezvoltare economica si sociala Principiul motivarii cercetatorilor si personalului auxiliarar din cercetarea stiintifica Motivatia presupune cumularea pregatirii,vocatiei si chemarii,a capacitatii de vointa,cu stimulente corespunzatoare privind buna remunerare,o buna stabilire si crestere a salariului de baza,o buna cointeresare la rezultate,o benefica participare la distribuirea profitului si cu posibilitatea cumpararii de actiuni,obtinerea de procente din dreprturile de brevetare si de vanzare a acestora etc. Principiul eficientei Este functia scop a oricarei cercetari stiintifice Este un principiu general pentru toate tipurile de cercetare stiintifica Ia in considerare: Eficienta interna-cheltuieli venituri beneficii ale chipei sau institutului Eficienta externa efecte,costuri si profit ce se obtin de la beneficiari 21. Componentele principale ale managementului cercetrii tiinifice Sistemul managementului in cercetarea stiintifica este alcatuit din 4 subsisteme: Subsistemul organizatoric

Organizarea formala: structurile in care se desfasoara cercetarea si structurile auxiliare si administrativ manageriale stabilite prin regulamente,organigrame,descrieri,evaluari si sunt flexibile Organizarea informala:totalitatea interactiunilor umane si a elementelor cu caracter organizatoric care se constituie in mod spontan si natural in procesul muncii prin grupa informala,norma de conduita,relatii informale,leaderul informal Subsistemul organizational Este totalitatea datelor,informatiilor,circuitelor informationale,fluxurilor informationale,procedeelor si mijloacelor de tratare a datelor existente intr-o unitate de cercetare stiintifica in vederea asigurarii posibilitatii de urmarire si indeplinirea obiectivelor de cercetare Componente:datele,informatiile,fluxul informational,procedura informationala,mijloacele de tratare a informatiilor Este un ansamblu circulatoriu complex,cu rol hotarator in managementul operativ,eficient Subsistemul decizional Asigura conceperea si materializarea unui tot coerent de decizii. Vizeaza tehnologia elaborarii si adoptarii deciziilor Are 2 functii principale: Declanseaza actiunile personalului de cercetare,auxiliar si administrativ in cadrul firmei,intre subunitati si in interiorul acestora Orienteaza si supravegheaza directiile de dezvoltare a institutului de cercetare stiintifica si a componentelor acestuia Subsistemul metodelor si tehnicilor specifice gestiunii in cercetarea stiintifica Are 3 functii principale: Asigura suportul logistic,metodologic pentru intregul lant al procesului de management Scientizarea muncii in management Perfectionarea personalului de management si de executie din firma de cercetare stiintifica 22. Etapele procesului de cercetare tiinific Faza de pregatire este esentialmente logica si obligatorie si cuprinde operatii de debut,rationale astfel: Identificarea,delimitarea si formularea problemei ce trebuie rezolvata Documentarea si colecatrea de informatii Prelucrarea informatiilor colectate Cercetarea diferitelor solutii existente Faza de incubare-include elemente operationale neexplicate sau insuficient explicate,caracterizata printr-o stare de concentrare a cercetatorului,eforturi constiente,repetate de gasire a solutiei,prin rationamente logice ale memoriei active si care se fixeaza apoi in memoria pasiva Planul real previne abaterea de la datele reale ale problemei,include

raporturi apropiate,stranse intre cauza-efect Planul imaginare implica gandirea subconstienta,necenzurata,informatii nelegate logic de problema si raporturi indepartate cauza-efect. Este o faza intuitiva,constand in operatiuni de gandire divergenta,cu asociere a informatiilor din memoria pasiva cu date reale ale problemei - Caracteristici ale fazei de incubare: Actiunea gandirii constiente,de concentrare asupra problemei Fixarea problemei in subconstient Actiunea gandirii subconstiente,in conditiile in care cercetatorul se relaxeaza si se detaseaza de problema Faza de iluminare este punctul culminant al procesului creativ,o faza de inspiratie,cand ideea solutiei apare brusc,simpla si evidenta. - Se produce o incrucisare intre imaginar si real:informatiile stocate in memoria pasiva impreuna cu informatiile legate logic de probleme sunt reactualizate intr-o noua conexiune,generand o idee - Iluminarea se produce cand,dupa multe incercari nereusite,reteaua existenta adopta o configuratie compatibila cu informatiile nou primite. Faza de verificare este o faza logica a procesului de creativitate. - Este faza finalizarii actului creativ - Descoperirea,inventia,inovatia inceteaza sa mai fie proprietatea creatorului,devenind bun al societatii in cadrul careia se valorifica 23. Etapele cercetrii tiinifice economice Alegerea temei de cercetare - Este echivalentul perceptiei problemei,problematizarii sau definirea si delimitarea problemei - Face parte din faza initiala de debut a pregatirii actului stiintific - Principii generale: Temele mai complexe pot fi realizate cu rezultate bune de mari echipe de cercetare stiintifica Temele complexe se divizeaza in teme si subteme mai restranse,pentru a putea fi distribuite unor echipe si cercetatori individuali Cercetatorii pot alege tema de cercetare pe care o doresc Cercetatorul poate sa propuna tema sau temele de cercetare stiintifica Riscul in cercetarea stiintifica este mare si poate fi majorat sau diminuat cu ocazia alegerii temei de cercetare - Criterii de alegere a temei de cercetare Cunostintele cercetatorului despre tema Informarea prealabila alegerii temei-teoretic si practic Inclinatiile cercetatorului sa fie concordante cu profilul si cerintele temei Importanta teoretica si practica a temei ce urmeaza a fi aleasa Incheierea temei la termenul prevazut Diminuarea riscului alegerii temei - Documentarea (invatarea) stiintifica - Realizarea unei informari documentara sumara

Aspecte ale documentarii: Sa cunoasca conceptele,notiunile si categoriile Sa cunoasca bine intreaga teorie a domeniului in care se circumscrie tema Sa aleaga indicatorii si tetodele de masurare si analiza - Feluri de documentari folosite: Documentarea bibliografica Obligatorie Intotdeauna se cerceteaza problema despre care exista cunostinte Incepe cu consultarea literaturii economice de specialitate Documentarea directa Vizeaza invatarea si cunoasterea realitatii practice,date empirice Se realizeaza prin culegerea de date statistice si alte informatii referitoare la firma,zona geografica,ramura,tara,intreaga lume. Calitatea datelor si informatiilor prezinta mare importanta Consultarea specialistilor Se inscrie tot in faza de pregatire a actului de creatie Se refera la specialisti in teorie si in practica Explicarea fenomenului economic Subetape: - Analiza critica a lucrarilor de specialitate:concepte,teze,teorii,date, informatii, metode si tehnici utilizate - Elaborarea si formularea ipotezelor de lucru - Observarea si analiza atenta a realitatii economice - Experimentul si verificarea ipotezelor - Formularea si fundamentarea concluziilor Acopera atat faza de incubare cat si cea de iluminare - Redactarea si sustinerea publica a lucrarii stiintifice Este o etapa constituita din 2 faze: a) Redactarea lucrarii stiintifice prin definitivarea unor teze de baza ale lucrarii si definitivarea planului lucrarii,redactari partiale,dezbaterea si analiza critica,apoi redactarea finala cu un intreg anasamblu de cerinte b) Sustinerea publica este o subetapa care include mai multe elemente de seama pentru reusita prezentarii unei lucrari stiintifice - Valorificarea lucrarii stiintifice Este etapa de predare a raportului de crecetare De aplicare a rezultatelor obtinute - Acordare a asistentei de specialitate

Consultatii necesare pentru beneficiari si alti solicitanti Evaluarea performantelor la beneficiari 24. Administrarea programelor de cercetare tiinific Activitate complexa a institutelor sau centrelor de cercetare stiintifica Cercetatorii stabilesc termene de cercetare Cercetatorii stabilesc etapele de cercetare ce se cer parcurse Corelarea fazelor de cercetare cu termenele partiale si temenul final Urmarirea si depozitarea concluziilor stiintifice Vizeaza sporirea maxima a potentialului uman Asigura resursele umane,materiale si financiare Administrarea programelor de cercetare stiintifica impleteste activitatea de gestiune cu cea de organizare a desfasurarii lucrarilor de cercetare stiintifica 25. Proiectarea temei de cercetare tiinific Este esentiala pentru administrarea oricarei teme,dar valabila pentru temele de mare complexitate Proiectarea temei de cercetare cuprinde trei operatiuni: Elaborarea schitei proiectului de cercetare Termenul de predare a lucarii la beneficiar Principalele operatiuni ale documentarii bibliografice Sursele de documentare bibliogarfica importante si greu de obtinut;locul consultarii lor Termenele celorlalte etape de cercetare sa fie suficiente,nerestrictionate de intinderea cercetarii documentare bibliografice Elaboararea proiectului de cercetare Proiectul temei include: - Etapele ulterioare de cercetare stiintifica - Documentarea practica,in vederea procurarii datelor empirice,faptelor si informatiilor privind geneza fenomenului,factorii ce il determina - Modalitati de prelucrare a informatiei practice si temenele de executie a lucrarii - Temenele pentru fundamentarea concluziilor,redactarea si predarea lucrarii la beneficiar - Operatii de asistenta pentru prelucrarea propunerilor - Cheltuielile necesare pentru fiecare etapa de cercetare stiintifica Elaborarea planului preliminar de cercetare Capata un contur tot mai clar pe masura parcurgerii etapelor de mai sus Planul cuprinde: Principalele teze,idei,concluzii Principalele ipoteze confirmate si infirmate Metodele de analiza si calcul Argumente teoretice si practice,economice si social-politice pentru fundamentarea concluziilor si solutiilor Sursele de informare practica si modalitatile de prelucrare Problemele speciale pe care cercetarea nu a reusit sa le clarifice si cauzele

care au impiedicat acest lucru Conturarea proiectului structurii tematice:parti,sectiuni,capitole,paragrafe etc. 26. Organizarea activitii de cercetare a temei In organizarea activitatii de cercetare,indiferent de complexitatea temelor,participa atat cercetatorii cat si managerii Raspunderea de ansamblu cade pe manager,organizarea temei este in raspunderea cercetatorului. Organizarea cercetarii in echipa este modelul cel mai complex,care cuprinde in esenta majoritatea aspectelor care privesc si organizarea unei teme in mod individual Avantajele organizarii in echipa sunt: Permite scurtarea timpului de cercetare a unei cercetari Permite formarea mai rapida a tinerilor cercetatori si evitarea descurajarii acestora Se asigura un schimb larg de opinii,ceeace evita concluzii si solutii unilaterale si permite o mai buna fundamentare a concluziilor fiecarei parti si a lucrarii in ansamblu Dezavantajele organizarii in echipa sunt: Disciplina din echipa,care nu poate fi de nici un fel ignorata,poate restrange deseori initiativa si capacitatea de creatie a cercetatorului membru al echipei Se cer organizate consultari ale altor cercetatori din domeniul respectiv Discutarea diferitelor parti ale lucrarii stiintifice pe masura elaborarii lor Discutarea lucrarilor inainte de predare la conducere si beneficiar 27. Principiile de organizare i funcionare a echipelor de cercetare tiinific Echipa cuprinde 2-100 membri,este o structura de munca cu caracter nepermanent care functioneaza numai pe durata elaborarii unei teme de cercetare stiintifice. Principiile care stau la baza organizarii unei echipe de cercetare stiintifica sunt: Echipa de cercetare trebuie sa cuprinda numarul strict necesar de cercetatori,alesi pe criteriul competentei in domeniul temei de cercetare,al preocuparilor anterioare. Echipa de cercetare trebuie sa cuprinda atat cercetatori cu experienta,cat si cercetatori tineri Echipele de cercetare dau rezultate bune daca membrii ei sunt legati prin raporturi de stima si prietenie,sau cel putin sa se cunoasca si sa se respecte reciproc. Echipa trebuie sa-si fixeze obiective precise care sa fie cunoscute de toti membrii sai Stimularea membrilor echipei trebuie sa includa si individualizarea si semnarea partilor realizate individual sau in colaboarare;se evita insusirea muncii altuia,dar se asigura si o mobilizare a fiecarui membru al echipei Conducerea echipei de cercetare trebuie incredintata in mod obligatoriu unui om cu experienta,cunoscut si recunoscut pentru lucrarile elaborate,cu autoritate stiintifica.

Asigurarea unei bune ambiante democratice,de lucru in echipa. 28. Transmiterea rezultatelor cercetrilor la beneficiari Activitate importanta care incepe cu depozitarea lucrarii pe diferiti suporti,in conformitate cu prevederile contractuale. Rezultatele pot face obiectul publicarii in totalitate sau partial,in tara si in strainatate,in volume editoriale sau in publicatii periodice. Intreaga activitate se face in conformitate cu legea,principiile economiei de piata,ale concurentei,precum si cu tendintele cercetarii stiintifice pe plan mondial. 29. Documentarea n cercetarea tiinific Documentarea stiintifica este o etapa pregatitoare a cercetarii stiintifice. Documentarea include trei forme: Documentarea bibliografica Documentarea directa Consultarea specialistilor Documentarea stiintifica are doua componente: - Informarea stiintifica Este procesul prin care o unitate specializata a retelei de documentare sistematizeaza literatura stiintifica dupa criterii bine stabilite si furnizeaza beneficiarului o informatie de semnalare bibliografica - Informarea este curenta pe masura aparitiei surselor - Informarea este retrospectiva pe baza surselor documentare aparute intrun interval de timp.Se realizeaza la cerere Documentarea stiintifica propriu-zisa - Procesul prin care unitatea specializata pune la dispozitia beneficiarilor documente pe care acestia le solicita in urma informarii - Documentarea devine,deci,procesul de ansamblu acelor doua componente - Etapele interne ale documentarii stiintifice: Informarea asupra surselor Identificarea surselor existente pentru tema de cercetare Locul unde este depozitata,posibilitati de obtinere,de acces Conturarea unui program de continuare a informarii si pe parcursul etapelor de cercetare care urmeaza documentarii in ansamblu Culegerea surselor Obtinerea (procurarea) surselor Notarea (fisarea) surselor Examinarea sumara a surselor Studierea surselor Este etapa de invatare cu cel mai intens consum intelectual - Activitatile mai importante sunt: Gruparea surselor documentare in mai multe clase,in raport cu timpul de studiu si continutul temei Evaluarea globala a unor surse Studiul aprofundat al surselor Utilizarea surselor

Consemnarea sistematizata a informatiilor Interpretarea generala a surselor Pregatirea utilizarii informatiilor documentare,definitivarea structurii lucrarii finale in vederea redactarii Locul si rolul documentarii in cadrul procesului de cercetare stiintifica.Coordonate majore: - Documentarea stiintifica nu este un scop in sine ci se subordoneaza solutionarii unei probleme stiintifice - Etapele interne ale documentarii sunt diferentiate in functie de domeniu,tema,cercetator - Documentarea incepe cu alegerea temei si continua sustinut in procesul precizarii obiectivelor cercetarii - In procesul de documentare apar idei noi,ipoteze ce urmeaza sa fie verificate ulterior si anticipatii ale unor concluzii finale. Documentarea stiintifica nu se suprapune,nu este confundata cu cercetarea stiintifica,actul de creatie,incubare,iluminare. 30. Documentarea bibliografic Documentarea bibliografica (livresca) este o componenta mai larga a procesului cuprinzator de documentare stiintifica.Ne da posibiliatea sa cunoastem zestrea stiintifica,ipotezele de lucru,metodele de analiza si calcul,concluziile si teoriile stiintifice 31. Sursele de documentare bibliografic Sursele de documentare bibliografica sunt: - Documentele primare Sunt acele documente in care se cuprind rezultatele cercetarilor stiintifice,contributiile originale ale cercetatorilor,informatia stiintifica Sunt impartite in: Documente primare periodiceseriale,editoriale,reviste,ziare,publicatii,anuare Documente primare neperiodice-traditionale carti,tratate,brosuri, publicatii,congrese Speciale standarde,brevete de inventii,cataloage si prospecte comerciale si tehnice Documente de evidenta a faptelor empirice- evidenta contabila si statistica,evidenta operativa,analize,expertize si studii - Documentele secundare Sunt rezultatul prelucrarii documentelor primare Sunt clasificate in: Periodice: reviste de referate,reviste de titluri Neperiodice : enciclopedii,dictionare Documentele tertiare Rezulta din prelucrarea documentelor secundare Sunt elaborate de specialisti din reteaua de informaredocumentare,precum si altii din afara acesteia - Microformatele

Sunt inregistrari pe benzi,discuri,imagini,facilitate de extinderea tehnologiilor informationale moderne si de amplificarea schimbului international de informatie stiintifica. Sunt:microfilme,microfise,fotocopii,benzi si discuri magnetice,TV,radio,filme etc 32. Documentarea direct asupra faptelor empirice Documentarea directa asupra realitatii practice este la fel de importanta si indispensabila in cercetarea stiintifica economica ca si documentarea bibliografica.Este la fel de laborioasa ca si documentarea bibliografica Datele si informatiile sa poata explica si caracteriza integral atat nivelul si structura lui factoriala,cat si dinamica fenomenului economic studiat,mecanismele care determina modificarile lui permanente,implicatiile si consecintele acestor deplasari. Documentarea directa se realizeaza in esenta in patru etape: 1) Informarea asupra domeniului - Cadrul organizatoric - Mediul in care s-a dezvoltat fenomenul cercetat - Actele normative - Managementul - Factorii directi si indirecti care influenteaza nivelul si evolutia fenomenului economic 2) Culegerea datelor - Indicatori cantitativi si calitativi care servesc direct si indirect ca variabile explicative ale fenomenului studiat - Documentele consultate sunt:oficiale publicate,nepublicate,confidentiale,cu circulatie restransa,de arhiva sau curente - Datele sa fie de buna calitate,in special datele de evidenta primara - Pot fi culese direct de pe teren prin:cronometrare,staistic,esantionare etc 3) Studierea datelor - Datele si informatiile se pregatesc sub forma de indicatori,variabile care fac obiectul analizei - Se incearca deslusirea unor concluzii - Se testeaza unele metode de calcul si de analiza - Se incearca ierarhizarea datelor pe grupe de trebuinta (tabele,anexe) - Se coreleaza informatiile calitative cu tendintele si concluziile care rezulta din date - Se urmareste coerenta lor de ansamblu 4) Utilizarea datelor si informatiilor - Se are in vedere prelucrarea sistematica a datelor pe componente si din perspectiva unei imagini sau idei de sinteza - Se confrunta datele de documentare directa cu concluziile teoretice ce decurg din documentarea bibliografica - Se efectueaza corelatii laborioase si rafinate calcule si analize 33. Metoda economistului. Valene i erori Activitatea de cercetare stiintifica-economica este denumita in mod curent metoda

economistului Este considerata o metoda de analiza care se raspandeste,aprofundeaza si acopera practic toate domeniile economiei Metoda economistului este raspunzatoare de lipsurile stiintei economice deficitul de realism,sprijinul limitat pentru practica dar si de masura in care sunt valorificate particularitatile stiintei economice. Erori sau limite ale metodei economistului: - Manifestarea unei erori sau reticente fata de confruntarea teoriei economice cu faptele empirice cotidiene - Realizarea lenta a observarii realitatii practice si aprofundarii cauzalitatii - Ipoteza nu este intotdeauna formulata riguros,pe baza vietii economice reale - Uneori se actioneaza pentru o idee ca solutie unica - In loc de invocarea tuturor dificultatilor economistii ar trebui sa gaseasca solutii,sa organizeze statistici de date si metode de separare a variabilelor explicative - Economistii imprumuta concluzii si metode ale stiintei fizice moderne,pe care le aplica si fenomenelor economice, exagerandu-se rolul incertitudinii,predictiei si obiectivitatii concluziilor si in stiinta economica,in dezacord cu particularitatile proceselor si fenomenelor economice - Are loc un proces excesiv, nejustificat de matematizare,fara o baza factuala asigurata pentru generalizari,un suport empiric insuficient de modelare - Se manifesta uneori subevaluarea cunoasterii istorice, a rolului istoriei, a faptului concret istoric. - Este necesar un dublu efort al economistului: in amonte pentru verificarea principiilor si in aval pentru verificarea ipotezelor si concluziilor Se impune impiedicarea oricaror filtre,monopoluri si mercantilizari care blocheaza dezbaterea stiintifica reala,favorizarea mass-media catre oamenii politici si masele de cetateni, numai curentelor si teoriilor convenabile lumii de afaceri. Cercetarea propriu-zisa trebuie deci sa valorizeze realitatea in interesul perfectionarii si actualizarii teoriei economice si al sprijinirii practicii macro si micro economice,prin concluzii si solutii de maxima eficienta economica. 34.Observarea tiinific Observarea stiintifica detine o pozitie strategica in cadrul explicarii fenomenului economic.Elaborarea ipotezelor si a modelelor este dependenta de observatia stiintifica a fenomenului empiric,si verificarea ipotezelor si constructiilor teoretice,inclusiv a constructiilor teoretice si solutiilor practice. Observatia stiintifica reclama urmatoarele precizari: - Obsevatia stiintifica este considerata o contemplare metodica a cercetatorului asupra datelor si faptelor rezultate din documente pentru obtinerea de informatii noi asupra fenomenului sau procesului suspus cercetarii stiintifice - Observatia stiintifica consta in perceperea de catre cercetator a faptelor

economice asa cum se desfasoara ele in practica,in procesualitatea lor. - Observatia stiintifica este o activitate care face obiectul analizatorilor individualiai cercetatorului care fac si transferul constatarilor in limbaje. - Observarea stiintifica o poate face numai omul pregatit.Serendipitatea apare numai la mintile pregatite si nu la aceea care s-au gandit un sfert de ceas la problema economica in cauza. Factorii de care depinde observarea stiintifica: - Calitatile si perfectiunea organelor de simt ale cercetatorului - Sistemul de cunostinte prealabile - Sistemele de aparatura care prelungesc organele de simt amplificand uneori performantele Observarea-metoda stiintifica de cunoastere-implica si cercetari de caz si multidisciplinare. Pluridisciplinaritatea este utila pentru studiul problemelor economice complexe. Observarea stiintifica nu o avem,nu se realizeaza de la sine,ci o facem,este intotdeauna pregatita de un interes concret-specific,de o intrebare sau o problema bine pusa. Prin observarea stiintifica se obtin informatii empirice relevante care,dupa prelucrare,ajuta la intelegerea mecanismelor si interactiunile fenomenelor,la buna formulare si verificare a legilor de miscare a fenomenelor. Observarea stiintifica,intr-o alta acceptiune ,mai larga este un atribut al cercetarii stiintifice si al cercetatorului pe tot parcursul cercetarii stiintifice propriu-zise. 35. Abordarea sistemic a fenomenului economic Observarea stiintifica-cercetarile expozitiv-descriptive pun in evidenta cercetatorului multe informatii pretioase despre insusirile si proprietatile fenomenului economic. Eliminarea neajunsurilor si insuficientelor generate de neclaritatile observatiei stiintifice,care se situeaza in mare masura in sfera exterioara,studiindu-se astfel numai suprafata problemei cercetate, se face prin utilizarea teoriei sistemelor,relevand cercetatorului economist esenta si mecanismele intime ale fenomenului economic,ca si principiile si legilor lui de miscare si evolutie. 36. Conceptul de sistem Caracteristicile oricarui sistem economic sunt: - Orice obiect sau fenomen economic este privit ca un sistem de elemente independente,sau alte formatii componente ale unui sistem mai mare - Unul si acelasi obiect poate fi vazut diferit-economic social politic funtie de nevoile de cunoastere a realitatii - Fenomenul studiat ca sistem trebie separat si individualizat ca pe un lucru independent,definit cat mai riguros si univoc,cu granite precise. Orice sistem are doua componente: elemente si conexiuni. - Conexiunea raport intre elemente,legatura cauzala,legatura de coordonare a functiilor,conexiunile reunesc elementele intr-un tot,separand sistemul respectiv de celelalte sisteme - Elementele reprezinta sistemul prin intermediul conexiunilor Sistemul este definit printr-o singura componenta,aleasa arbitrar Sistemul are o structura,definita ca o ordine relativ stabila,calitativ determinata a

conexiunilor sistemului Sistemul este dinamic,conexiunile se schimba si in acelasi timp se schimba si starea sistemului Sistemele dinamice complexe au un caracter cibernetic si aleator,conexiunile fiind componentele aleatoare. Conexiunea inversa este actiunea iesirii din sistem asupra intrarii in sistem si determina comportarea fata de mediul exterior Sistemul este stabil cand este stabil la iesire In baza celor de mai sus cercetatorul economist va trebui sa verifice daca fenomenul studiat se comporta altfel sau nu. 37. Relaia cauzal Legatura cauzala are rolul cel mai important in descoperirea mecanismului ascuns,in cunoasterea esentei oricarui proces sau fenomen economic. Cunoasterea stiintifica consta in stabilirea cauzelor producerii fenomenului economic. Relatia cauzala este o legatura temporala,obiectiva intre doua procese sau fenomene sau doua elemente care se succed-unul in calitate de cauza care provoaca pe celalalt in calitate de efect. Formele relatiilor de cauzalitate - Relatia de conditionare - este o relatie conform careia prezenta sau inlaturarea anumitor factori,fara a fi determinate de aparitia unui efect,sunt indinspensabile pentru relizarea procesului si a efectului - Relatia de interdependenta cand un proces sau fenomen determina pe altul dar si cad si reciproca este valabila. Cauzalitatea poate imbraca - forma simpla cand: efectul (y) este determinat de o singura cauza-factor (x), relatia fiind y = f(x) - multifactorial alcatuita: un fenomen (y) este determinat de un ansamblu de factori (xi), astfel incat relatia devine y = f(x1,x2,x3,....xn) Momente decisive in studiul cauzalitatii: - identificarea variabilelor factori precizeaza variabilele sub aspect nominal si sub aspect calitativ,astfel: variabile-cauza (endogene,exogene,statice,dinamice) variabile-conditii (conditii necesare,intamplatoare,suficiente) - procesul de identificare a variabilelor cuprinde: informatii asupra masurii in care variabila-cauza(conditie) este sau nu concomitenta cu variabila-efect relatia de concomitenta sau asociere intre variabile include si variatii ale nivelelor celor doua variabile daca cele doua variabile includ variatii de nivel,acestea nu conduc neaparat la concluzia unei relatii cauzale reale,deoarece este posibila influenta factorilor aleatorii,fie de variabile neluate in seama pentru a se da un raspuns,este necesar sa se observe daca

variabila factorului-cauza precede variabila factoruluiefect. Observarea succesiunii cauza-efect si daca nu exista si influente ale altor factori-cauza stabilirea relatiilor functionale intre variabile aceasta operatiune intervine numai dupa ce s-a constatat ca intre doua sau mai multe variabile exista legaturi cauzale consta in precizarea riguroasa a pozitiei pe care urmeaza sa o ocupe,intr-o relatie functionala,variabilele identificate si analizate anterior: care variabile sunt factori-cauze si care variabile sunt factori-efect,respectiv care variabile sunt independente (xi) si care variabila este dependenta (y) aceasta este dificila si necesita o analiza speciala se ia , ca exemplu,relatia dintre productiviatea muncii (w) si salariul mediu (s) daca tinem seama ca salariul nu se poate extinde dincolo de limitele sferei mai largi careia ii apartine (productivitatea muncii) si ca este sursa si a altor venituri (ale capitalului) intelegem ca productivitatea muncii (w) este variabila independenta (x) salariul (s) este variabila dependenta (y) functia care se constituie poate fi simpla: s = f(w) functia care se constituie poate fi de mai multe variabile: s=f(wi) exista si sisteme in care se regaseste inversarea rolurilor: salariul (s) este variabila independenta (x) si productivitatea muncii (w) este variabila independenta (y),adica w=f(s) se produce cand se creaza sisteme salariale de sprijinire a cresterii productivitatii muncii-cand pentru cresterea productivitatii muncii trebuie motivat personalul. 38. Elaborarea ipotezei Explicarea stiintifica a fenomenului economic se realizeaza cu un ansamblu foarte complex,variat de metode,mijloace,tehnici si instrumente. Complexitatea fenomenelor economice cercetate si caracterul imperfect sau partial util al oricarei metode de cercetare,de calcul si analiza conduc la o exigenta sporita. Pentru economisti si observarea si calculul isi indeplinesc un rol propriu,specific,dar convergent cu nevoia sporirii valorii si preciziei cunoasterii stiintifice Intreaga gama de metode,tehnici si instrumente de cercetare trebuie sa se adecveze intotdeauna in raport cu particularitatile si cerintele concrete ale fenomenului economic cercetat. 39. Folosirea mijloacelor logice Operatia logica de inductie si deductie se numeste inferare Inferarea este o operatiune logica prin care se admite o judecata-al carei adevar

nu este direct verificabil-in virtutea unei legaturi a ei cu alte judecati considerate adevarate. Inferarea inductiva si deductiva dau posibilitatea impletirii analizei (din premise) cu sinteza (proprie concluziei) In baza analizei se descompune fenomenul cercetat in partile sale componente,se fac observatii si experiente din care se trag concluzii generale. Procesul de analiza,inductiv,porneste de la fenomenul economic la cauzele care il determina,de la cauze mai particulare la cauze mai generale,pana cand se finalizeaza argumentatia printr-o maxima generalizare Procesul de sinteza porneste in sens invers deductiv-de la cunoasterea si reunirea partilor componente desprinse prin analiza,respectiv sinteza admite cauzele (si legaturile fenomenului) ca fiind descoperite si stabilite ca principii cu ajutorul carora se explica fenomenul provenit din ele,explicatiile luand forma unei demonstratii. Inductia genereaza inferente nedemonstrabile,deductia este demonstrabila Se considera ca inductia si deductia se impletesc si se completeaza reciproc in procesul de cercetare stiintifica,punand in evidenta,caracterul procesual al adevarului,al cunoasterii stiintifice. Se apreciaza ca analiza trebuie sa preceada sinteza Nu exista metoda minune,cea mai buna metoda de argumentare fiind cea pe care o admite natura lucrurilor (Newton) 40. Inducia i deducia 1. Inductia este o forma de inferare,de cunoastere a realitatii obiective,de apropiere de adevar, cunoastere a adevarului,pe calea de la premise particulare la ipoteze si concluzii generale, prin abstractizarea stiintifica. Avantajele inductiei: - Mai convingatoare - Mai clara - Mai usor de cunoscut prin senzatie - Mai accesibila multimii Rationamentele - Formarea premiselor - Deosebirea multiplelor sensuri ale cuvintelor - Descoperirea deosebirilor dintre lucruri - Cautarea asemanarilor Studiul inferentei inductive demonstreaza ca premisele determina concluzia numai cu o anumita probabilitate,iar gradul de certitudine al concluziei este mai mic decat al premiselor. Cauzele care determina caracterul probabil al concluziei in cazul inferentelor inductive (nedeductive) sunt: Concluzie deductiva certa daca - premisele sunt adevarate - operatia logica de inferare se realizeaza corect - concluzie inductiva probabila daca - premisele sunt adevarate

operatia de inducere este corecta concluzia va fi probabila din adevarul propozitiilor particulare nu se poate deduce sigur adevarul concluziei universale, deoarece premisele nu includ o cantitate suficienta de informatie pentru a fundamenta concluzia,iar operatia logica de generalizare prin inductie nu asigura certitudinea concluziei generale.

Formele inductiei: - Inductia completa - Presupune un rationament inferential bazat pe cel putin doua caracteristici - Inferenta inductiva completa este certa deoarece caracteristicile (premisele) pe care se bazeaza sunt certe - Inductia completa se numeste inductie completa totalizanta sau perfecta - Se foloseste in corelatie cu forme ale inferarii prin deductie - In stiinta se foloseste pentru a releva legi intermediare,cu genaralitate mijlocie - Inductia incompleta - Este o inferare intemeiata pe studiul unui numar redus de cazuri din cate cuprinde o clasa de obiecte si fenomene economice,concluzia se trage asupra tuturor cazurilor existente in clasa de obiecte si fenomene economice - Desi toate premisele,cazurile studiate sunt adevarate,concluzia este amplificata si nu mai are caracter cert,ea devenind astfel probabil adevarata. - Ilustrarea inductiei incomplete: E1,E2,E3......poseda proprietatea L; E1,E2,E3......apartin clasei R. - Concluzia este : toti componentii clasei R poseda probabil proprietatea L - Conditia de baza este ca: unii E sa nu excluda toti E - Daca numai unii E sunt L atunci se exclude inferarea prin inductia incompleta - Conceptul de probabil din logica inductiei este diferit de cel din teoria probabilitatii si statisticii In judecatile inductive se folosesc delimitari conceptuale mai largi: - Improbabil practic - Putin probabil - Destul de probabil - Foarte probabil - Practic cert 2. Deductia Metoda deductiva se caracterizeaza si se defineste prin faptul ca parcurge drumul invers,de la general la particular. Inferarea deductiva s-a impus mai convingator in lumea stiintifica deoarece: din

propozitii adevarate se deduc,cu ajutorul logicii formale,si alte propozitii adevarate. Inferentele sunt logic necesare si subiectiv certe. Motivele definitorii ale logicii inferentelor deductive sunt: - Premisele constituie conditia logica a concluziei - Concluzia urmeaza cu necesitate logica premiselor date - Valoarea de adevar a premiselor se transmite concluziei - Concluzia nu poate contine mai mult adevar decat premisele Inferentele deductive sunt subiectiv certe,astfel: - Acceptarea premiselor este suficienta pentru acceptarea concluziei - Gradul de certitudine cu care cercetatorul accepta concluzia este egal cu gradul de certitudine cu care el accepta premisele - Daca premisele au valoare de adevar,inferentele pot fi corecte sau incorecte Aprecierea corectitudinii inferentelor: - Corectitudinea materiala este realizata pe baza adevarului enunturilor componente - Premise adevarate=inferenta corecta - Chiar si numai o premisa falsa = inferenta incorecta material Corectitudinea formala este o conditie necesara a validitatii inferentelor Inferenta formal corecta deriva din premise Inferenta formal incorecta nu deriva din premise Inferenta este corecta daca satisface aceste exigente in mod cumulativ,material si formal Inferentele deductive (trecerea de la general la particular) se realizeaza cu ajutorul legilor logice (principii si reguli) Noncontradictia axiomelor intre axiome nu pot exista contradictii logice Independenta axiomelor imposibilitatea demonstrarii unei axiome din celelalte axiome ale sistemului. Completitudinea sistemului pe baza axiomelor din sistem se pot infera deductiv toate propozitiile adevarate din domeniul cercetat Legea identitatii impiedica aparitia de denaturari si sofisme:iarba este verde,verde este adjectiv,deci iarba este adjectiv. Regula substitutiei uniforme,se aplica prin identitatea logica si echivalenta logica Practica inferarii inductive si deductive subliniaza ideea ca folosirea limbajului de observatie faciliteaza afirmarea adevarului,atata timp cat nu se incearca inferari in afara domeniului cercetat. 41. Msurarea economic Masurarea economica reprezinta o conditie esentiala a cunoasterii stiintifice,cu ajutorul careia se realizeaza aprofundarea analizei economice,se determina si se cunosc dime3nsiunile fenomenelor economice si structurile lor interne. Masurarea stiintifica indeplineste un rol covarsitor in procesul de formulare a ipotezelor si mai ales in acela de verificare a ipotezelor si concluziilor stiintifice. Analiza apofundata,numerica a proceselor si fenomenelor economice ce depaseste

stadiul cercetarii stiintifice economice empirice,descriptive se face cu ajutorul masurarii economice Expresia numerica in cercetarea stiintifica economica a insemnat o imensa cotitura in cunoasterea stiintifica. 42. Indicatori i uniti de msur Indicatorul este o caracteristica sau insusire exprimata numeric a unei categorii economice sau sociale,bine definita in timp si spatiu,cu un continut real si o forma de exprimare specifica Economia,fenomen economic complex si dificil de masurat se manifesta in 3 niveluri: Macroeconomic Mezoeconomic Microeconomic Oricare ar fi nivelul de agregare,fenomenul economic,poate si trebuie exprimat in unul sau mai multe unitati de masura,astfel: Unitati naturale suprafata,lungime,volum,greutate Unitati natural-conventionale volumul unei activitati economice va fi comensurat si agregat dupa un element comun al acesteia adoptat ca etalon de masura al intergii activitati:productia de masini se conversteste la masina etalon Unitati de timp de munca(ore) se utilizeaza prin exprimarea unei activitati diferite,in volum de timp cheltuit pentru realizarea unei productii,calculul productivitatii muncii,numar de ore prestate efectiv Unitati valorice (banesti) se utilizeaza frecvent prin convertirea productiei fizice de diferite dimensiuni si calitati,cu ajutorul pretului,in valori,in volum valoric al productiei(activitatii).Banii sunt cel mai vechi instrument de masurare economica. Fenomenul economic are dimensiuneile cantitative si calitative. Indicatorii valorici trebuie sa reflecte atat latura calitativa cat si cea cantitativa Totusi latura calitativa si cea cantitativa nu pot fi exprimate decat printr-un sistem de indicatori Relatia contestata astazi PIB/loc si mediul ambiant,ca si PIB/loc si nivelul dezvoltarii umane nu este reflectata corespunzator de indicatorii valorici care sunt de regula calitativi. Fenomenul economic static este si prin excelenta si dinamic;importantei deosebite a masurarii statice (la un moment dat) i se adauga enormul interes al masurarii economiei in miscare,in dinamica. Cu ajutorul metodelor matematice,cibernetice,sistemice se poate studia raportul dintre static si dinamic. Masurarea statica - statistic si economic- examineaza si evalueaza fenomenul economic la un moment dat:marimea,structura,calitatea si repartitia productiei sau a populatiei la un moment dat Masurarea dinamica - statistica si economica - asigura evaluarea fenomenului economic in evolutia sa temporal.Se evidentiaza variatiile si

particularitatile fenomenului in timp-tendinte,regularitati,variatii-factori care determina intreaga sa miscare. In teoria si practica statistica-matematica de masurare economica s-au elaborat mijloace complementare de analiza si convertire a laturilor calitative in dimensiuni numerice cantitative,astfel: Tehnicile de scalare: Scala nominala-clasifica subiectii studiati in 2-3 gupe in raport cu proprietatea ce le-a fost scalata,fara ierarhizarea lor dupa intensitatea fenomenului si fara masurarea distantelor care separa aceste grupe Scala ordinala- realizeaza ierarhia produselor dupa un crietriu de referinta,ex.confortul,fara a se remarca diferentele intre produse Scala interval utilizeaza unitati de masura egale care fac posibila atat stabilirea ordinii starilor analizate,cat si distantelor dintre intervale. Tehnicile de vizualizare realizeaza legatura dintre o notiune abstracta si reprezentarea pe care o efectueaza cercetatorul,prin reprezentari grafice sugestive,scheme,filme,inregistrari video,ceeace faciliteaza deslusirea lesnicioasa a esentei fenomenului. Masurarea economica,statistico-matematica,foloseste indicatori exprimati si in alte unitati de masura: Marimi relative Marimi medii Indici Coeficienti de variatie Coeficienti de concentrare-dispersie Coeficienti de corelatie si regresie Coeficienti de elasticitate Parametrii ecuatiilor estimatoare Cu ajutorul acestor indicatori se iau in seama,in procesul de masurare economica,toate exigentele masurarii economice,se reliefeaza caracteristici ale insusirilor care tin de esenta fenomenului cercetat: Nivelul si structura fenomenului Tendinte Relatii de interdependenta si conexiune dintre acest fenomen si alte fenomene Relatii de interdependenta dintre acest fenomen si structurile sale interne 43. Procedee de msurare calitativ Procedee de masurare calitativa-permit masurarea,cuantificarea influentelor pe care le exercita asupra fenomenului economic diferitele elemente componente sau diversi factori.Se realizeaza cu ajutorul inductiei si deductiei,astfel: Procedeul concordantei- daca este prezenta cauza este prezent si efectul. Regula procedeului: daca in toate complexele cauzale(factoriale) este o singura componenta,sau insusire care se repeta,atunci aceasta constanta este cauza fenomenului cercetat(efectul),astfel: Complexe factoriale fenomenul investigat

ABC a ADE a AFG a _____________________________________________________ Deci A - a A este cauza efectului a Aplicatie: in economia de piata,toate categoriile de participanti: patroni,tarani,salariati,someri etc,toti au un comportament rational,conlucreaza si reiau permanent procesul economic in virtutea unei cauze comune,unice castigul (nevoia,interesul) Procedeul diferentei-consta in compararea a doua efecte cauzale,unul in care cauza apare celalalt in care cauza nu apare. Regula procedeului consta in faptul ca,daca 2 complexe de factori (imprejurari) difera doar printr-o singura imprejurare (factor,circumstanta),astfel ca in primul caz,cauza cautata apare,iar in al 2-lea caz,aceeasi cauza nu apare-se poate considera ca aceasta circumstanta este probabil cauza,astfel: A B C - a B C -_____________________ Deci A - a In economie,modificand pe rand,cate unul din complexul cauzal constituit,restul fiind pastrat constant,la nivelul perioadei de baza sau la nivelul aflat dupa determinarea influentei. Procedeul combinat al concordantei si diferentei Daca doua sau mai multe complexe cauzale includ fiecare in parte o circumstanta (imprejurare) pe care doua sau mai multe complexe nu o includ,se conchide ca imprejurarea care deosebeste cele doua grupuri complexe este cel putin cauza partiala a fenomenului investigat,astfel: A B C a A D E a A F G a B C D E F G __________________________________ Deci A a In economie,un exemplu clasic il reprezinta compararea structurii factoriale a PIB cu structura factoriala a PNB. Ambii indicatori sintetici au aceiasi factori comuni,dar PNB include un factor suplimentar soldul activitatii firmelor din strainatate si activitatea economica a firmelor straine in tara. Procedeul variatiilor concomitente Daca din observatii se constata ca fenomenul cercetat variaza in

acelasi fel cu circumstanta sau conditia sa cauzala,atunci se conchide ca aceasta este cauza fenomenului cercetat,astfel: A1 B C D - a1 A2 B C D -a2 A3 B C D -a3 _____________________ Deci A - a Respectiv A este cauza lui a. In macroeconomie,PIB este determinat de 2 factori esentiali: P = populatia ocupata si W = productia pe persoana ocupata.Se stie ca variatia PIB este determinata de variatiile celor 2 factori principali (P si W).Urmeaza sa se vada care din cei doi factori a fost cauza determinanta a variatiei PIB. Procedeul soldului sau ramasitei Daca o parte a fenomenului (efectului)cercetat este determinata de anumite imprejurari cunoscute,acestea se scad,astfel ca putem afla circumstanta necunoscuta,respectiv reziduul efectului,adica al fenomenului cercetat,conform schemei: A B C a b c ____________________________________________ Deci A a In economie,acest procedeu se utilizeaza frecvent.Astfel,daca din sporul beneficiului scoatem influentele cunoscute ( a volumul productiei,structurii productiei si a costului pe unitatea de produs) se poate obtine influenta preturilor de vanzare a productiei. Procedeul interferentei prin analogie Utilizarea acestui procedeu este neindoielnica atunci cand doua sau mai multe fenomene au caracteristici care concorda. Procedeul diviziunii si descompunerii rezultatelor se studiaza din 3 puncte de vedere: Timpul de formare a rezultatelor-da posibilitatea evidentierii oricaror abateri fata de un reper,normativ,proiect Diviziunea dupa locul de formare a rezultatelor in raport cu conditiile create,nevoile,eficienta economica in profil teritorialzonal Diviziunea pe elemente componente ale rezultatelor-analiza care deschide perspectiva aprofundarii masurarii legaturilor cauzalfactoriale pentru numerosi indicatori ai productiei,consumului,ai fortei de munca Procedeul de grupare metoda de prelucrare cu ajutorul careia se separa o comunitate cercetata in grupe calitativ omogene de unitati,in conformitate cu variatia uneia sau a mai multor caracteristici comune tuturor unitatilor comunitatii,denumite in mod generic caracteristici de grupare.

Alegerea caracteristicii de grupare se face in functie de scopul cercetarii,de esenta fenomenului cercetat Orice grupare trebuie sa asigure segregarea tipurilor calitative existente in cadrul unei comuntati mai mici sau mai mare Scopul gruparii este de a obtine indicatori generalizatori,diferentiati pe grupe astfel incat sa se poata analiza procesele si fenomenele economice,determinarea tipurilor si structurilor,legaturile dintre procese si fenomenele economice Criteriile de grupare difera productia,consumul,factorii acestora se grupeaza dupa o serie mare de criterii relevante pentru insusirile lor calitative si cantitative Procedeul comparatiei Alegerea criteriului este de mare insemnatate pentru asigurarea unei baze de comparatie: ex perioada precedenta,alte firme,ramuri,tari,normative,standarde,date de proiect,date de laborator. Comparatiile se pot face in timp,in spatiu,mixte etc Conditia esentiala a comparabilitatii este sa asigure comparabilitatea datelor,continutul lor sa fie omogen,unitatea de masura sa fie adecvata si unica. 44. Metode de msurare cantitativ Procesele de analiza calitativa au drept scop identificarea cauzelor si mecanismele fenomenelor cercetate Variabilele oricarui model reprezinta relatii de doua feluri: Tip determinist dependenta unui fenomen economic (y) de alt fenomen economic (x),astfel incat unei variatii anume a factorului x ii corespunde o valoare anume a variabilei efect,rezultative (y). Relatiile dintre valori,x si y imbraca forme diferite: direct proportionale,invers proportionale sau forme sume si diferente. Nu intotdeauna x este cauza lui y,relatia cauzala trebuie cautata in randul mai multor relatii deterministe. y y3 y2 y1 x1 x2 x3 x

Tip stochastic- caracteristic faptul ca fiecarei valori a factorului determinant (x) ii corespund mai multe valori probabile ale variabilei dependente (y) care se intind pe o zona mai mica sau mai mare,de minim-maxim.

y ____y2 max ___y3 max ___ y1 max ____ ___ ___ ____y2 min ___ ___y1-min ___y3 min x1 x2 x3 x Se pot folosi diverse metode care se aleg in dependenta de forma functiei si relatiile dintre factori,astfel: Metoda substituirilor in lant- se aplica in cazul metodelor tip determinist y= f(x);y=f(x1,x2) - esenta metodei consta in variatia succesiva a fiecarui factor,ceilalti ramanand constanti,in scopul determinarii influentei fiecaruia. Principiile metodei substituirilor in lant sunt: - Asezarea factorilor se face in ordinea de conditionare a lor - Substituirile se fac succesiv - Un factor substituit ramane substituit - In cazul unui fenomen economic (R) determinat de 4 factori,notatiile sunt: R0 = a0b0c0d0 pentru perioada precedenta de baza R1=a1b1c1d1 pentru perioada curenta R1-R0 = R cresterea sau scaderea - Formulele generale de substituire in lant sunt: R a = (a1 *b0*c0*d0)-(a0*b0*c0*d0) = (a1-a0)b0c0d0 Ra= (a1*b1*c0*d0)-(a1*b0*c0*d0)=a1(b1-b0)c0d0 Ra= (a1*b1*c1*d0)-(a1*b1*c0*d0)=a1*b1(c1-c0)d0 Ra= (a1*b1*c1*d1)-(a1*b1*c1*d0)=a1*b1*c1(d1-d0) Aceasta metoda mai poarta numele si de metoda diferentelor. Metoda balantiera -se utilizeaza cand intre factorii fenomenului economic studiat exista relatii de suma si diferenta - forma simplificata de balanta este relatia R = a+bc,aplicabila de pilda,pentru determinarea productiei marfa vandute si incasate (Pv) tinand seama de stocurile de productie de la inceputul perioadei (S0),de productia fabricata (P) si de stocurile de produse de la sfarsitul perioadei (S1),conform relatiei Pv =S0+P-S1. - Metoda balantei se foloseste nu numai pentru valorile absolute ale elementelor,ci si pentru modificarile acestora (sporuri),conform relatiilor: Ra = a1 a0 Rb = b1 b0

Rc = (-c1)-(-c0) Metoda corelatiei Are o larga utilizare,indinspensabila in studiul relatiilor de cauzalitate,de tip stochastic,dintre fenomenul economic si factorii sai,ca si dintre acestia. Etapele metodei corelatiei: - Stabilirea existentei legaturilor de cauzalitate intre fenomenul cercetat si factorii acestuia si daca legatura de cauzalitate are caracter aleator,nedeterminist se aplica metoda corelatiei;daca in corelatie coeficientul este +1 si -1 atunci este vorba de legaturi deterministe,direct sau indirect proportionale - Selectarea factorilor cauza- se aleg factorii esentiali,relevanti si comensurabili;in cazul in care nu exista date statistice pentru o variabila esentiala,cercetatorul trece la consultarea specialistilor,procurarea datelor cu ajutorul anchetelor sau chestionarelor. - Alegerea formei functiei (ecuatia de regresie)-se realizeaza dupa reprezentarea grafica a datelor corelate (variabila dependenta y si cea independenta x).Totusi masurarea exacta a corelatiei dintre variabilele cercetate impune cunoasterea si utilizarea tipului de functie pe care il reclama fenomenul economic cercetat. Tipuri de functii folosibile in metoda corelatiei: - Modelul liniar simplu (cu un singur factor explicativ) sub forma ecuatiei dreptei yx = a +bx unde y este variabila dependenta si x variabila independenta - Modelul liniar complex,cu mai multi factori,adica yxi =a + bx1 + cx2 + dx3 +.. nxn - Pentru determinarea parametrilor a si b la modelul liniar

simplu se porneste de la ecuatiile normale : y = na +bx si yx = ax + bx2 in care n = numarul de observatii,de pilda numarul de ani ai perioadei cercetate,numarul de ramuri (intr-un model static).Se obtine un grafic al dreptei ordonata y si abscisa x - Modelul hiperbolic este redat de functia yx = a + b/x Ecuatiile normale se modifica astfel: y = na + b1/x;x/y = a1/x + b1/x2 Se obtine un grafic al hiperbolei cu ordonata y si abscisa x - Modelul parabolic se exprima printr-o functie de forma yx = a + bx + cx2 Se obtin grafice ale parabolei cu ordonata y si abscisa x - Modelul exponential exprimat prin yx = abx Graficul este o functie exponentiala cu ordonata y si abscisa x Alte etape indinspensabile in folosirea metodei corelatiei si regresiei sunt:

Determinarea coeficientului de corelatie care exprima intensitatea legaturii dintre variabile si ia valori intre 1;poate fi coeficient de corelatie partiala si multipla Calcularea coeficientului de determinatie care se obtine prin ridicare la patrat = R2 Utilizarea unor teste de semnificatie (praguri) pentru valorile R si R2 Cercetarile operationale reprezinta un mare ansamblu de metode si tehnici matematice,in studiul fenomenelor stochastice,indeosebi in solutionarea multor probleme de decizie si conducere. Caracteristicile cercetarilor operationale sunt: - Studiul sistemelor organizate care actioneaza sub forma unui numar mare de factori de natura diferita:economica , tehnologica, organizatorica, sociala,politica - Utilizarea de metode stiintifice adecvate pentru a evidentia legaturi de interdependenta,formalizare matematica si determinarea ponderilor factorilor relevanti - Rationalizarea deciziilor,prin folosirea informatiei si metodelor de calcul si previziune economica Metode si tehnici de cercetari operationale in vederea optimizarii proceselor economice: - Metode simulatoare metoda Monte Carlo in vederea calcularii carcteristicilor variabilelor aleatoare si modelarea acestora - Metode probabilistice teoria firelor de asteptare,teoria jocurilor strategice si comportamentelor economice,teoria matematica a uzurii si schimbarii echipamentelor,teoria stocurilor, metoda PERT. - Metode deterministice programarea matematica: programarea lineara,programarea dinamica,programarea stochastica. 45. Modelul econometric 46. Stadii i etape ale unui model Modelul este un instrument de analiza calitativa si cantitativa a fenomenului economic,util atat teoriei cat si practicii economice. Economia este o stiinta a carei gandire consta in termeni de modele.(Keynes) Modelul este o constructie umana,artificiala,care incearca prin analogie sa reprezinte realitatea cat mai veridic posibil-reprezentare abstracta si simplificata a realitatii,care reda doar elementele esentiale ale procesului sau fenomenului economic,si retine doar mecanismele si interactiunile cele mai ascunse realitatii. 47. Tipuri de modele Modelul imitativ al realitatii denumit si iconic-apropiat de realitate,cu nivel redus de abstractizare Modelul de tip index cu grad superior de abstractizare,care pastreaza doar insusirile esentiale ale sistemului cercetat: elementele componente si sistemele lor de legaturi,ca si intre acestea si mediul exterior Modelul simbol ipotetic,lege,teorie- cu nivel si mai inalt de abstractizare

si generalizare in care simbolurile iau locul elementelor sistemului studiat si sunt incluse in definitie sau relatie logico-matematica de tipul legaturilor esentiale ale sistemului economic studiat. Modelul cibernetic cu gradul cel mai inalt de abstractizare,intemeiat pe un sistem cu conversiune inversa,autoreglare ce include: - Intrari (x) - Procese de transformare (A) - Iesiri (y)-rezultate - Comanda si reglarea (x;A) si legaturile - Conexiuni directe intre intrari si structura de transformare (x A),intre iesiri si mediul inconjurator (y mediu) etc - Conexiuni inverse ca de pilda legatura de autoreglare intre iesiri si intrari (yx) cu ajutorul careia se corecteaza din mers functionarea sistemului. Masura in care un model utilizat reflecta in mod adecvat si indeajuns fenomenul sau procesul economic se poate realiza daca si numai daca structura modelului si structura fenomenului economic studiat sunt izomorfe deci exista izomorfism. 48. Rolul modelului n elaborarea i definitivarea ipotezei Componentele de baza ale constructiei unui model si circuitele repetate care se cer realizate pana cand structura modelului este identica cu structura fenomenului cercetat (izomorfismul) Definitiile forma bruta a capitalului fix,tezaurizare,profit,productivitate au rolulde a preciza cu rigoare continutul si semnificatia unor termeni ai domeniului care face obiectul studiului. Ipotezele au rolul sa precizeze conditiile de aplicare a teoriei,asupra carora se revine permanent in toate etapele de constructie a modelului - Ipotezele initiale asupra carora se revine permanent,conditia ceteris paribus - Ipoteze privind comportamentul sau reactiile mediului analizat (comportamentul productivitatii pentru o stare data a tehnicii,comportamentul familiilor in cadrul consumului,nivelul de salarizare in conditii de deficit de mana de lucru) - Ipotezele nu pot fi tratate decat cu mare circumspectie din moment ce ea este o deschidere posibila catre adevar,adica un cap de pod catre necunoscut Rezultatele teoretice implicatiile,consecintele- se dezvaluie in urma deductiei logice care se intemeiaza pe ansamblul de definitii si ansamblul de ipoteze. - Rezultatele teoretice sunt singura sursa modalitate de a obtine observatii pretioase in confruntarea cu fenomenul economic studiat - Nu orice fel de abstractizare a faptelor este interesanta si

utila,dar orice teorie este utila daca rezuma sau schematizeaza,simplifica si reprezinta bine si in timp util elementele importante,esentiale ale realului. Observarea empirica realizata sistematic- se confrunta cu rezultatele teoriei. - Faptele empirice nu pot genera confirmarea teoriei - Faptele emipirice infirma teoria - Faptele emiprice pot conduce la acceptarea provizorie a teoriei Enuntul si formularea ipotezelor Cand ipoteza nu infirma,practic modelul este construit,realizat Relatiile functionale ipotetice sunt: - Variabilele ipoteza- forme: Variabila instantanee (pret) Variabila stoc (inventarul,populatia recenzata) Variabila flux (productia pe zi,decade,lunara,nivelul venitului,consumului) - Statutul variabilelor Variabilele endogene (din interiorul corpului,relatiei functionale) Variabile exogene (corpului teoretic),determinate separat de acest corp,indinsensabile pentru schema teoretica a modelului ales. Variabilele pot fi endogene sau exogene funtie de problema care se pune: Y = Y(I) variatia nivelului venitului fata de variatiile investitiei pentru care vom gasi ratia specifica lui Y in raport cu unitatea de exogen I Variatiile investitiei (I) care apare ca o marime endogena profitului firmei,care este variabila exogena,relatia este I = I (p) Relatiile functionale pot fi simple,sau functii de mai multe variabile de forma y = y(x1,x2,x3,...xn).Productia unei firme este dependenta de numarul de salariati,calificarea acestora,instalatiile disponibile,materiile prime,energie... Relatiile functionale sunt de tipuri diferite: Ecuatii tehnice: Q = Q(K,L) Q productia,K capitalul,L numar de salariati Ecuatii de comportament: C = C (Y,A),in care consumul global al familiilor (C) depinde de venitul lor (Y) si de patrimoniul lor (A) Ecuatii de echilibru: O = D, in care aveam de a face cu conditia de echilibru,oferta (O) sa fie egala cu cererea (D) Ecuatii de definitie : S=Y-C (S) este partea din

venitul national care nu este consumata,(Y) venitul national si (C) consumul si ecuatia reprezinta economisirea globala. Pe baza integrarii variabilelor ipoteza in relatii functionale,se poate arata ca modelul economico-matematic apare ca un ansamblu de ecuatii in care se reliefeaza actiunea reciproca,inlantuirea,interdependenta intre fenomene. Exemplu: modelul keynesian al economiei nationale simplificat: (1) D = C + I ecuatia de definitie (2) Y = D ecuatia de echilibru (3) C = cY ecuatia de comportament (4) I = ecuatii de comportament In care: D cererea globala C cerere bunuri de consum (consumul familiilor) I - cerere de investitii Y nivelul de productie - nivelul aparatului productiv Sistemul celor patru necunoscute (C,I,Y,D) permite obtinerea unei relatii intre nivelul de investitii (exogen) si nivelul venitului si al productiei,astfel: Inlocuim D,C,I in ecuatia (1) cu continutul ecuatiilor (2),(3),(4) si obtinem: Y=D=C+I=cY+ Deci, Y cY = ; Y(1 c) = si Y = /(1c) Aceasta ecuatie exprima relatia dintre nivelul investitiei () si nivelul venitului sau productiei (Y) prin intermediul multiplicatorului keynesian 1/(1-c) 49. Limite ale modelelor i direcii de perfecionare a modelrii matematice a fenomenelor economice Modelarea matematica a ridicat considerabil puterea analizei economice,favorizand alaturi de tehnica electronica de calcul,progresul stiintei economice,ca si practica economica,managementul macro si microeconomic. Critici ale metodelor matematice: Utilitatea modelelor macroeconomice relatia intre ipoteza si observatie nu este reciproca, comportamentul prevalent in model nu este regasit in viata economica reala etc Preocuparea pentru modele nu este dusa pana la capat- constructia modelului in concordanta cu esenta si mecanismele interne fenomenului economic,cu elementele lor. Folosirea modelului ca instrument de analiza economica pericolul utilizarii cauzalitatii liniare,caricaturizand realitatea economica Cai de imbunatatire: Modelul devine instrument eficient de analiza daca: el corespunde calitatii

fenomenului economic,informatia este reala,se dispune de posibilitati de calcul si analiza corespunzatoare Modelele necorespunzatoare se cer completate de alte procedee de analiza: analiza input-output,sistemul contabilitatii nationale Modelarea va depasi starea actuala a modelelor matematice daca: se vor elabora si utiliza modele noi, se vor pregati noi mijloace si instrumente de masura a fenomenelor economice,se vor realiza estimari ale factorilor invizibili Clarviziunea si luciditatea economistilor in directia schimbarilor sociale,culturale,politice, economice,se poate dobandi studiind experientele istorice,personalitatile,convigerile, idei si comportamente,prin impactul atitudinii colective asupra actiunilor individuale,prin imensa lor complexitate. Trebuie sa se acorde o mai mare consideratie aptitudinilor de observare decat celor de abstractizare,perspicacitatea istoricului inainte de rigoarea matematicianului Economistii sa acorde mai multa atentie metodologiilor utilizate de diversi autori.Confruntarea si adaptarea metodologiilor utilizate la fenomene economice este o regula de aur a stiintei economice contemporane Calea cea mai buna de urmat este ca teoria (modelul) sa faca predictii conforme cu realitatea,sa se verifice atat ipotezele,cat si concluziile lor.Confruntarea permanenta cu faptele empirice, cu realitatea trebuie sa fie grija constanta a economistului. 50. Verificarea ipotezelor tiinifice economice Verificarea ipotezelor este un proces laborios si cuprinde in esenta: Procedee empirice confruntarea ipotezelor cu fapte empirice Observarea naturala-experienta cotidiana (cunoasterea comuna) a fenomenelor Observarea stiintifica-culegerea sistematica a datelor si faptelor relevante Experimentul stiintific incercarea de a constrange realitatea de a se comporta in conditiile preconizate de ipoteza teoretica de la care s-a pornit Procedee teoretice verificarea concordantei logice a ipotezei cu celelalte componente ale teoriei Procedee intrateoretice compara ipoteza cu celelalte componente teoretice Procedee interteoretice compara ipoteza economica cu teoriile din stiintele invecinate Operatii ale procesului de verificare a ipotezei si concluziilor stiintifice pe cale empirica sunt: Confruntarea teoriei cu faptele empirice Evidentierea rezultatelor ipotezei-teoria,implicatiile,consecintele Testarea trainiciei relatiilor dintre fenomenul economic real (empiric) si ipoteza,teoria care a generat-o

Procedee de verificare a ipotezelor sunt: Experimentul principalul procedeu de verificare a ipotezelor Experimente naturale in situatia reala,la nivel de firma,ramura,zona,national Experimente artificiale- situatie creata de cercetator Experimente de teren-pasive sau active,in functie de posibilitatea de manipulare a variabilelor Experimente de laborator permit o buna izolare a variabilelor explicative si bun control asupra situatiei experimentale: teste econometrice,simularea,anchete,sondaje Simularea forma particulara a experimentului,de mare interes si utilitate pentru teoria si practica economica Presupune construirea de modele de fenomene economice analoge,in vederea desfasurarii experimentului pe aceste modele Experimentarea cu ajutorul simularii dezvaluie informatii pretioase despre starea fenomenului studiat,modul de functionare,comportarea fenomenului,interdependenta dintre variante si paliere,legitati de dezvoltare etc Simularea ofera obiective de baza ale cercetarii stiintifice Determinarea formei de legatura intre variabile Estimarea parametrilor legaturii Verificarea ipotezelor Testarea diferitelor cai de actiune practica Stabilirea nivelurilor optime ale variabilelor supuse controlului Comportamentul unui model in raport cu variatia unor factori Scenariul este o varianta a modelarii statistico-matematice,se intemeiaza pe tehnica electronica de calcul Este o proiectie a evolutiei unui proces sau fenomen economic,pornind de la premise extrase din realitate si de la una sau mai multe ipoteze succesive de comportament al diferitilor factori sau agenti pentru: Formularea de decizii economice Strategii la nivel de firma,ramura,zona,national,mondial in privinta resurselor,energiei,demografiei,mediului ambiant... Factori hotaratori ai validitatii si calitatii scenariului sunt: Realismul premiselor Factorii de comportament (ipotezele considerate) Rigoarea legaturilor cauzale 51. Fundamentarea concluziilor tiinifice economice Elaborarea si fundamentarea concluziilor stiintifice se realizeaza in trei pasi: Evidentierea consecintelor ipotezelor care devin principii,legi,teorii sau solutii practice Confruntarea consecintelor ipotezelor cu fapte empirice

Relatiile dintre ipoteze si fapte empirice ca expresie a realitatii Astfel se reliefeaza concordanta sau discordanta intre teorie si practica Situatii privind valoarea demersurilor realizate in explicarea stiintifica a fenomenului economic: O ipoteza este considerata verificata daca toate consecintele ei sunt concordante cu toate datele si faptele empirice observate in practica Daca o singura consecinta nu coincide cu faptele empirice,ipoteza este infirmata Verificarea unei ipoteze se face prin repetarea in mai multe unitati,pe baza de serii lungi si de buna calitate O ipoteza partial infirmata de datele empirice va fi reluata in conditii mai riguroase pentru a decide asupra verificarii sau infirmarii ei Cand ipoteza nu este nici infirmata si nici confirmata,cauzele sunt metodologice Ipotezele incerte raman in patrimoniul stiintei pana cand se intrunesc conditiile pentru verificarea lor Orice ipoteza care nu a fost infirmata este considerata acceptata provizoriu. Concluzia stiintifica este rezultatul ultim,final al cercetarii fenomenului economic Fundamentarea concluziei trebuie sa satisfaca exigente multiple: De logica Interes practic Eficienta economica Sa fie coerenta intregului sistem de concluzii stiintifice Cercetatorul va face observatii si critici pentru diverse aspecte ale teoriei si practicii economice Cercetatorul va indica directii si teme de cercetare indinspensabile progresului 52. Redactarea i susinerea public a lucrrii tiinifice economice Redactarea si sustinerea publica a lucrarii de cercetare reprezinta etape importante ale activitatii de cercetare stiintifica si releveaza valoarea sociala a acestei activitati Lucrarea stiintifica se adreseaza unor beneficiari Sunt forme specifice de comunicare stiintifica: Redactarea ca forma scrisa a comunicarii Sustinerea publica forma orala a comunicarii Redactarea si sustinerea publica sunt dominantele comunicarii Sunt de asemenea: Forme de edificare a personalitatii stiintifice ale autorului Forme de dezbateri tematice Forme de confruntare a ideilor si concluziilor stiintifice Forme de verificare a validitatii concluziilor proprii Forme de schimb,transfer stiintific,perfectionare a ideilor si concluziilor proprii si altor cercetatori

Redactarea si sustinerea publica au o componenta stilistica,de limbaj,un ansamblu de exigente,reguli de redactare si comunicare. 53. Etapele redactrii Functia principala a redactarii este de a pune cat mai deplin in opera rezultatele investigatiilor obtinute in etapele precedente Etapele redactarii sunt: Elaborarea definitiva a planului de redactare Planul de redactare este o continuare si o permanenta corectare a schitelor si proiectelor tematice incepute odata cu alegerea temei, desfasurarea documentarii bibliografice si directe Planul final de redactare este o forma de control cu ajutorul caruia autorul verifica gradul de cuprindere a totalitatii investigatiilor,selectarea,ierarhizarea si redarea concluziilor cercetarii Planul de redactare asigura: Sistematizarea si ordonarea problemelor,ideilor si concluziilor cercetarii stiintifice desfasurate in raport cu tipul si scopul lucrarii (1) Stabilirea si definitivarea structurii lucrarii pe parti,capitole,sectiuni, paragrafe intr-o prezentare succesiva,sistematica si coerenta (2) Conceperea unei introduceri adecvate,obiectivele si gradul de atingere al acestora,cunoasterea problemei si probleme de aprofundat (3) Distribuirea sistematica si coerenta a rezultatelor investigatiei, confrunarea cu alti cercetatori,ipoteze si concluzii,mijloace si instrumente de elaborare,verificare,analiza si calcul (4) O eventuala postfata,cu rol de bilant sintetic al demersului stiintific realizat, contributiile originale ale autorului,avertismente pentru teorie si practica Enuntarea riguroasa a constatarilor,tezelor si concluziilor,asocierea cu aceasta a argumentatiei teoretice si practice,metode de investigatie etc Identificarea omisiunilor si lipsurilor din sfera documentarii si calculelor si masuri de eliminare a insuficientelor,omisiunilor si repetarilor Redactarea propriu-zisa - Este procesul de scriere a lucrarii stiintifice dupa plan - Sunt doua modalitati de realizare a redactarii: O redactare initiala rapida in care se pune accentul asupra redarii continutului de idei intr-o succesiune si coerenta maxime,si care mai apoi se perfectioneaza in privinta stilului si continutului Redactarea in mai multe variante-succesive,pana cand se ajunge la varianta care corespunde cel mai

bine exigentelor lucrarii Definitivarea redactarii lucrarii Categorii de repere ale lucrarii stiintifice: Aprecieri,observatii si sugestii ale diferitilor specialisti (practicieni,profesori, cercetatori) Propria analiza a autorului,constatari din cursul redactarii si sursele de ridicare a calitatii si eficientei textului utilizat Exigente ale lucrarii sunt: Sa asigure o succesiune logica,coerenta a structurii lucrarii Dimensiunile structurilor sa fie in raport cu importanta problemei abordate Obiectivele lucrarii,tezele,concluziile sa fie riguros formulate si nuantate Explicarea clara si argumentata a afirmatiilor si ideilor Evitarea detaliilor exhaustive si inutile Corectitudinea datelor,calculelor si trimiterilor bibliografice Acuratetea lingvistica si unitatea de limbaj Eliminarea repetarilor de idei,citate cifre,cu exceptia unor situatii speciale. 54. Reguli privind redactarea lucrrii tiinifice Reguli pentru redactarea calitativa a lucrarilor stiintifice sunt: a) Exigente generale Rigurozitatea stiintifica formulari corecte care sa reflecte fidel procesul economic Originalitatea-asigurarea opiniilor personale ale autorului pe primul loc,contributii originale,creatoare,novatoare Corectitudinea elaborarii lucrarii asigurarea corelatiilor logice dintre abstractia stiintifica si fenomenul empiric real,citarea unor autori in context Eficacitatea textului deschiderile pe care lucrarea le realizeaza in serviciul beneficiarului,specialist,practician,teoretician,usurinta in citire si intersul cititorului Stilul redactarii este intotdeauna personal,concentrat si directionat pe ideea centrala a lucrarii,coerent-fara reveniri,repetari,omisiuni si responsabil- fara superficialitati fata de consecinte economice,sociale,politice sau alta natura Acuratetea gramaticala si literala- buna stapanire a limbii literare si limbajului de specialitate b) Reguli speciale privind continutul si instrumentele stiintifice Titlul lucrarii stiintifice este sobru,precis,clar si scurt ca de altfel si subtitlurile,capitolele,sectiunile,paragrafele Ordinea inscrierii autorilor: prenumele urmat de numele autorului Introducerea lucrarii consta in enuntarea obiectivelor urmarite,definirea cadrului general de studiu,relevarea rezultatelor

obtinute de autor,mentionarea limitelor studiului Structura lucrarii respecta urmatoarele criterii - Dimensiunea lucrarii - Complexitatea cercetarii stiintifice - Natura problemelor cercetate - Obiectivele urmarite de cercetator - Cerintele beneficiarilor - Fiecare subdiviziune urmareste o singura problema - Succesiunea subdiviziunilor sa corspunda conexiunilor logice ale problemei - Subdiviziunile lucrarilor mai reduse sunt:capitole,paragrafe si subparagrafe; lucrarile mai ample au:volumul,partea,sectiunea,subsectiunea.Subdiviziunea primara este paragraful cu 2-10 pagini Instrumentele de investigatie utilizate sunt descrise precis,se mentioneaza,analizeaza si criticate metodele existente in literatura,literatura de specialitate va fi mentionata cu datele de identificare a sursei Contributii proprii ale autorului lucrarii-sunt prezentate pe larg si cu claritate Ideile de baza ale lucrarii se reliefeaza prin proportiile abordarii,cercetarea sistematica,idei,teze,titlurile partilor,sublinieri in text,litere diferite,benzi colorate etc Ilustrarile grafice se utilizeaza frecvent pentru a reda mai sintetic si pregnant o corelatie,teza,idee. Tabelele frecvent folosite pentru a reda date,calcule si sunt comentate Citatele-extrase cuvant cu cuvant-ale unor idei importante din lucrarile studiate si sunt folosite in argumentarea punctelor de vedere.Citatul contine o singura idee. Anexele destinate includerii in lucrare a unor date si informatii mai largi decat cele ce au fost utilizate in text.Intaresc si sustin ideile si tezele. Trimiterile bibliografice se utilizeaza la ideile extrase din citate si la referintele privind lucrarea sau capitolul,paragraful unei carti Indexul de termeni se include la sfarsitul lucrarii sub forma de lista alfabetica de termeni folositi sau termeni noi Indexul de nume,se include la sfarsitul lucrarii-o lista de nume proprii de autori folosite pe parcursul lucrarii,cu precizarea paginii Rezumatul lucrarii are rolul de a informa rapid cititorul asupra continutului de idei abordate.Rezumatul este folosit in special pentru lucrarile fara sumar.Deseori,lucrarile mai mari sunt elaborate cu postfata sau concluzii de ansamblu care indeplinesc acelasi rol cu rezumatul. c) Reguli privind prezentarea grafica

Orice lucrare stiintifica in manuscris poate urma formele: - Dactilografiata urmarind Asezarea textului in pagina Evidentierea pasajelor mai importante Scrierea titlului si a notelor Corectarea erorilor si eliminarea omisiunilor - Multiplicata - Tiparita manuscrisul se preda editurii in 2 exemplare.In scopul facilitarii operatiunilor de pregatire,dactilografierea se face pe o singura pagina afilei la 2 randuri distanta,corectata si completata de autor cu toate notatiile ce nu au putut fi scrise cu masina. 55. Susinerea public a lucrrii tiinifice Lucrarile stiintifice,practic toate formele de comunicare stiintifica,se finalizeaza in scris.Insa numai o parte din acestea implica in mod direct si forma de prezentare orala,adica sustinerea publica Sunt sustinute oral: Comunicarile stiintifice Interventiile stiintifice Rapoartele de cercetare stiintifica Studii stiintifice Memorii stiintifice Lucrari de diploma Teze de doctorat Tratate Manuale Monografii Partile principale ale discursului (sustinerii publice) Introducerea (exordiul) in cadrul careia vorbitorul enunta in linii mari problema Continutul sau tratarea subiectului,consta intr-o prezentare dezvoltata a ideilor de baza si utilizarea metodei de argumentare teoretica si faptica profunda Concluzia sau peroratia are menire dubla: Recapitulare asupra principalelor idei si probleme A consolida convingerea auditoriului asupra validitatii si justetei concluziilor Algoritmul de baza (secretul) oricarei sustineri publice consta in stiinta desteptarii interesului auditoriului si utilizarea,in acest scop a rationamentelor logice si a argumentelor practice 56. Reguli de baz pentru susinerea public Pregatirea sustinerii publice (a expunerii) Expunerea in public a rezultatelor cercetarii stiintifice Diferite alte recomandari practice

Titular disciplin Prof.univ.dr. Mircea Jeflea