Managementul educatiei

Functiile managementului scolar si trasaturile procesului managerial in scoala

Dragos Geamana Student, an IV, Seria I, Grupa 5 Facultatea de Sociologie - Psihologie Universitatea Spiru Haret, Bucuresti

Dragos Geamana

Teoria si practica pedagogica a conducerii unitatii de invatamant

are o traditie

valoroasa, insa teoria managementului a patruns in tara noastra doar in ultimele trei decenii si aplicarea sa specifica in domeniuleducational inca se contureaza. Intr-o acceptiune generala, functiile managementului scolar urmeaza schema managementului general. In functie de autori difera atat numarul functiilor cat si denumirea lor. Conform autorilor Cerchez si Mateescu, 4 sunt functiile cele mai importante pentru activitatea scolara, si anume: prospectivitatea, organizarea, coordonarea si controlul. Functia de prospectare Managementul scolar trebuie sa aiba o perspectiva a transformariilor sociale pe care activitatea educationala urmeaza sa le produca. Pregatirea viitorului are la baza prevederea. In planul activitatii manageriale educationale, functia de prospectare ia forma programelor si actiunilor. Pot fi utilizate programe generale anuale si semestriale cu scopul de a structura si orienta efroturile personalului scolii pentru o perioada de timp data. Pot fi utilizate, de asemenea, programe speciale cu scopul de a concentra eforturile in vederea realizaii unor obiective limitate, programe care sunt fixate pentru un colectiv de catedre, o comisie metodica, un anumit grup de interese etc. In activitatea manageriala curenta, managerul trebuie sa adopte de asemenea o atitudine prospectiva, masurile pe care le adopta trebuind sa aiba in vedere desfasurarea procesului de invatamant in viitor, precum si implicatiile acestora in infaptuirea rolului social al scolii. Activitatea de conducere implica, in primul rand, anticiparea derularii unor procese educationale din scoala, prevenirea desfasurarii activitatilor in contradictie cu sarcinile de baza ale scolii. Fara o viziune prospectiva, conducerea scolii s-ar confrunta cu probleme iscate spontan, a caror rezolvare, gandita pe moment, sub presiunea evenimentelor, poate sa fie corespunzatoare, dupa cum, la fel de bine, poate sa fie total neadecvata. In lipsa viziunii anticipative, managerul scolar se lasa la voia intamplarii, putand fii foarte usor depasit de evenimente la care nu se asteapta si pe care nu le poate rezolva in 2

Functiile managementului scolar si trasaturile procesului managerial in scoala

timp util. In acest fel, haosul se poate instala extrem de usor, lasand procesul instructiv educativ la voia unei sorti care de cele mai multe ori nu este blanda cu cei neprevazatori. Managementul conceput in perspectiva constituie o garantie a evitarii dezastrului procesului instructiv educativ. Functia de organizare Aceasta functie semnifica aplicarea in practica a programelor de activitate a scolii. Managementul scolar presupune aspecte organizatorice ca: repartizarea mijloacelor materiale pentru activitatea de invatamant (mobilier, laboratoare etc.) si a sarcinilor didactice, structurarea claselor de elevi, corelarea activitatilor de invatamant in cadrul unor orare, activitati didactice si extradidactice etc. Un alt aspect organizatoric se refera la continutul invatamantului, dar si la alte domenii ale invatamantului. Managerul oricarei scoli trebuie sa se implice in alcatuirea planificarilor pe discipline si catedre, precum si a activitatilor extrascolare, sa coreleze teoria cu practica; sa se implice in organizarea activitatilor educative cu elevii, in activitatile metodice, in perfectionarea profesionala a cadrelor didactice etc. Managementul scolar inseamna concentrarea eforturilor tuturor in vederea indeplinirii obiectivelor de invatamant, a programelor, a fiecarui plan de actiune dintr-o scoala. Functia de coordonare Aceasta este functia care confera coerenta procesului de invatamant dintr-o scoala prin efectuarea unor activitati care sa stimuleze, sa dinamizeze, sa concentreze si sa orienteze eforturile elevilor si ale cadrelor didactice. Pentru a conduce o scoala trebuie sa existe un sistem corespunzator de comunicare atat la nivelul intregii scoli, cat si la nivelul fiecarui grup de lucru (clasa, catedra). Acest sistem este absolut necesar pentru a-i permite managerului sa cunoasca permanent problemele care apar si sa poata interveni rapid in solutionarea acestora; sa poata esalona si ierarhiza deciziile in functie de nivelul structurilor la care se refera; sa poata folosi delegarea de autoritate sub forma unor raporturi personale intre manager si salariati. In raportul de coordonare deciziile trebuie sa fie imediate. Experienta personala a managerului si stilul sau de conducere au o mare importanta in coordonarea activitatilor scolare.

Dragos Geamana

Functia de control La baza acestei functii sta rezultatul procesului de evaluare a activitatilor programte, organizate si coordonate sau indrumate. Fara controlul desfasurarii procesului de invatamant, celelalte functii de copnducere pot duce la esec. In cadrul acestei functii trebuie verificate si masurate atat rezultatele cantitative, cat si cele calitative, rezultate care privesc sarcinile de invatamant stabilite prin programe si concordantele acestora cu obiectivele stabilite. Functia de control presupune o serie de conditii: existenta unei finalitati precizate in programele de actiune (sub forma unor norme, reguli, criterii sau prin indicatori concreti); existenta unor mijloace/modalitati relevante de evaluare; definirea unui etalon pentru raportarea rezultatelor si aprecierea lor, structurarea unui mecanism organizational concret si eficient de corectare a procesului de invatamant. Orice control trebuie urmat de actiuni corective imediate si eficiente, altfel este o activitate fara sens. Organizarea si functionarea unui sistem informational complex ajuta la desfasurarea in bune conditii a managemntului scolar. Acest sistem ii permite managerului saa constate daca profesorii si elevii au inteles pe deplin deciziile conducerii si daca actioneaza corect pentru realizarea lor. Inspectia scolara personala, la fata locului, efectuata de manager are un rol deosebit in desfasurarea controlului. Managerul trebuie sa se implice personal in analiza fenomenelor si sa depisteze cauzele lor. In acealsi timp cu controlul, managerul trebuie sa acorde atentie atat promovarii autocontrolului, cat si masurilor de autoeducatie prin grupruile informale. Trasaturile manageriale Cele mai importante trasaturi manageriale, care definesc starea calitativa a activitatilor de conducere a unei scoli sunt: a) dinamismul, care este impus de necesitatea procesului managerial din scoala de a solutiona problemele noi, folosind metode, tehnici si instrumente noi. Dinamismul in activitatea de conducere inhiba tenditele spre rutina si anchilozare organizatorica, didactica si educationala. El [...] educatiei; 4 antreneaza personalul didactic intr-o activitate mereu creatoare, cu o perspectiva in planul

Functiile managementului scolar si trasaturile procesului managerial in scoala

b) stabilitatea este necesara deoarece structurile organizationale nu pot si nu trebuie schimbate de la o etapa la alta. Perfectionarea continua a interrelatiilor dintre structura si procesul managerial este una din conditiile de baza ale vitalitatii sistemului managerial dintr-o scoala; c) continuitatea si consecventa definesc eficenta scolii. Continuitatea inseamna desfasurarea actiunilor instructive si educative in raport cu obiectivele stabilite cu o consecventa adecvata. Ea este trasatura care defineste calitatea muncii dintr-o scoala si care confera fiecarei unitati de invatamant o distinctie specifica; d) ciclicitatea actelor manageriale. Structura procesului de invatamant intr-un an scolar presupune o ciclicitate in actiunile de management. Problema managerului scolar revine ciclic in raport cu fiecare etapa (etapa initiala trimestrul I, etapa intermediara trimestrul II, etapa finala trimestrul III), capatand nuante specifice atat in ceea ce priveste continutul procesului de invatamant, cat si formele de organizare, metodele si tehnicile de realizare a invatamantului. Managerul unei scoli trebuie sa fie factorul care confera adaptabilitate sistemului in raport cu cadrul material al unei etape. Conducerea functioneaza in functie de capacitatea de a se adapta si a se perfectiona, continuand stabilitatea obiectivelor; e) diversitatea tipologica a managementului este data de capacitatea actelor manageriale de a influenta elementele sistemului (colectivitati de elevi, grupruir de interes ale profesorilor etc.). distingem urmatoarele tipuri de management scolar: linear, corectional, situational. Investigational etc. Tipul linear este caracteristic unitatilor de invatamant pentru ca succesiunea etapelor si parcurgerea lor este indiscutabila. Tipul corectional nu este mai putin raspandit. La fiecare etapa apare necesitatea unor masuri corective, care au menirea sa optimizeze interrelatiile dintre componentele procesului de invatamant in asa fel incat rezultatele finale sa se apropie cat mai mult de obiectivele propuse. Tipul situational este intalnit si el destul de des. Ori de cate ori se foloseste analiza situationala ca metoda manageriala (si in orice scoala asemenea momente apar cu regularitate) se apeleaza la acest tip de managemet. In

Dragos Geamana

acest caz, timpul nepermitand studii profunde, este necesara elaborarea si aplicarea unor decizii care sa determine ameliorarea unei anumite stari de lucruri. Tipul investigational apare cand situatia impune o cercetare rapida a factorilor si adoptarea unei decizii imediate, dar si cand se practica un management prospectiv, bazat pe studii ample, care mnecesita o adoptare complexa a deciziilor. Managementul scolar constituie o stiinta. Managerul unei unitati de invatamant poate conferi functionalitatea complexa ceruta unei scoli numai daca stapaneste un sistem de cunostinte din stiinta conducerii, daca este capabil sa foloseasca o serie de tehnici si metode care sa confere procesului de invatamant consistenta, dinamism si eficienta. Pentru aceasta nu este suficient sa ai experienta de viata, este necesar si un proces de instructie in arta managementului scolar. Managementul scolar este o profesie care se invata pe baza unei experiente care a constituit un criteriu de selectie severa pe baze stiintifice. Bibliografie 1. Cherchez N., Mateescu E.: Ghidul directorului de scoala. Elemente de management scolar, Ed. Spiru Haret, Iasi, 1995 2. Popescu V.V.: Managementul instructiv-educativ, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1992